Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

Programul Phare Coeziune Economica si Sociala Asistenta pentru intreprinderi mici si mijlocii Schema de finantare nerambursabila Linie de Buget RO-0108.03.01-144

PRIVIND CEREREA / OFERTA DE MASE PLASTICE(FOLIE) DIN OLTENIA

Proiect: Dezvoltarea si retehnologizarea unei microintreprinderi producatoare de mase plastice

Beneficiar: S.C. TOP PLAST S.R.L. CRAIOVA

________________________________________________________________________SEPTEMBRIE 2004

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

COLECTIV REDACTIONAL
Colaboratori:

POPESCU Raluca Jud. DOLJ

EFRIM Mihaela..Jud. VALCEA, OLT

NICU Tania....Jud. GORJ

TOBOS Violeta ..Jud. MEHEDINTI

Responsabil lucrare :

Marian NICU

Functia : Consultant

Tel.: 0722/ 891021; Fax: 0253/ 212228; E-mail: mariannicu@yahoo.com

Semnatura ..

L.S.

ADR 4 S-V

Phare 2001

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CUPRINS

Pag: Cap. I Cap. II II.1 II.2 II.3 II.4 II.5 II.6 II.7 II.8 Cap. III GENERALITATI ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ PE PIAA Dimensiunile i structura pieei Localizarea activitii de pia Structurarea pieei Cererea de marfuri Oferta de marfuri Localizarea i vrsta ofertei Studiul preturilor Conjuctura pieei 4

5 6 6 7 8 8 10 10 11 11 15 15 16 17 20 22 23 24 24 25

ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI III.1 Mediul local de afaceri III.2 Mediul regional de afaceri IV.1 IV.2 IV.3 IV.4 IV.5 IV.6 IV.7 ANALIZA PIETEI SPECIFICE Definirea produsului supus cercetarii Localizarea activitatii pe piata Structurarea pietei Cererea pietei Oferta pietei Studiul preturilor Conjunctura pietei

Cap. IV

Cap. V

CONCLUZII. RECOMANDARI V.1 Analiza SWOT a intreprinderii V.2 Dimensiunile si structura pietei V.3 Recomandari

ANEXE

ADR 4 S-V

Phare 2001

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CAPITOLUL I
GENERALITI. Studiul de pia, ca principal instrument al cercetrii de marketing, i propune s ofere suficiente date ntreprinderii SC TOP PLAST S.R.L. Craiova, pentru fundamentarea propriilor decizii de aciune, decizii care s asigure o dimensionare optim - din toate punctele de vedere, la cerinele mediului de afceri i a pieei regionale. Se vor investiga factorii care acioneaz asupra pieei regionale: cererea, oferta, preurile pieei, reeaua de distribuie a produselor, formele de promovare, tendintele pietei. Regiunea Oltenia este pozitionata geografic n zona de sud vest a Romniei si este compusa din cinci judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Vlcea. Regiunea ocupa o suprafata de 29.212 kmp., egala cu 12,25% din suprafata totala a Romniei. Localizarea Regiunii Oltenia este favorabila n special pentru economie si pentru turism: regiunii Olteniei. resursa Carpatii granitele Dunarea regionala si Dunarea ale o si formeaza n nordul si n sudul naturale reprezinta importanta

urmareste granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Granita de nord a regiunii este la o distanta de circa 250 km de Timisoara; distanta ntre Craiova si Bucuresti este de 230 km. Regiunea beneficiaza de importante resurse umane si de calitate, o retea bine dezvoltata de infrastructura de transport (rutier, feroviar si aeroport la Craiova) si telecomunicatii (telefonie digitala, GSM - patru operatori, acces internet), avand astfel create toate premizele unei dezvoltari rapide si durabile in majoritatea sectoarelor economice (industrie, agricultura, turism, transporturi, telecomunicatii, etc.)
ADR 4 S-V Phare 2001

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CAPITOLUL II ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ PE PIAA

II.1 DIMENSIUNILE I STRUCTURA PIEEI

Elementele de baz n cerecetrile pieei sunt considerate: capacitatea pieei, dinamica sa, distribuia spaial i structura sa intern.

A. Capacitatea pieei efective: exprim volumul tranzaciilor (valoric sau cantitativ) ce s-au desfurat ntr-o anumit perioad de timp. Volumul tranzaciilor poate fi exprimat volumul vnzrilor sau cumprrilor sau indirect prin numrul cumprtorilor de astfel de produse. B. Volumul vnzrilor (cumprrilor) de mrfuri: nfieaz dimensiunile efective ale pieei pentru c exprim msura n care ca urmare a confruntrii cererii cu oferta, a avut loc actul de vnzare - cumprare. C. Capacitatea pieei poteniale: cercetarea pieei efective exprim o capacitate a unei perioade trecute n timp ce cercetarea de marketing ofer ntreprinderii o evaluare a posibilitii de extindere. D. Potenialul de absorbie al pieei: exprim volumul maxim al vnzrilor (cantitativ sau valoric) la un produs ce se poate realiza pe pia, ntr-o anumit perioada de timp, avnduse n vedere cererea potenial. n determinarea acestui indicator se utilizeaz mai multe metode: metoda analogiei pentru evaluarea potenialului unei subdiviziuni sau unui segment din cadrul pieei interne sau externe, metoda relaiilor intersectoriale pentru evaluarea potenialului de absorbie al pieei pentru diferite materii prime sau produse prelucrate, i metode matematice.

E. Potenialul de export: atunci cnd oferta depete cererea interna se pot evalua si disponibilitile de produse ale pieei n raport cu cererile interne de consum.

ADR 4 S-V

Phare 2001

F. Efectivul i numrul nonconsumatorilor relativi: cunoaterea numrului i structurii nonconsumatorilor, a distribuiei lor spaiale, a motivelor necumprrii, ofer ntreprinderii posibilitatea de a aciona eficient n antrenarea acestora la cumprarea produselor proprii. G. Cota de pia: este un raport ntre o subdiviziune a pieei i ansamblul acesteia; ponderea ce revine ntreprinderii n piaa total a maselor plastice.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

II.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA

Deoarece activitatea de pia a ntreprinderii acoper o anumit zon, cercetrile trebuie extinse asupra distribuiei n spaiu a activitii de pia. Pieele au o densitate diferit n ceea ce privete volumul activitii. Gradul de concentrare spaial a activitii de pia se poate msura i face posibil comparaia ntre piee si cunoaterea modificrilor intervenite de la o perioada de timp la alta in cadrul aceleiai piee. Gradul de concentrare se determin folosind coeficientul de concentrare: c=
n

i 1

n 1

unde: n - nr. de localiti n care firma are sucursale, pi ponderea vnzrilor sucursalei n vnzrile firmei. Acest coeficient ia valori cuprinse ntre: 0 distribuie mare, perfect uniform; i 1- concentrare maxim ntr-un singur loc. Localizarea pieei urmeaz, n general, localizrii cererii, iar acesta reflect distribuirea n teritoriu a consumului. Cererea ce se manifest n afara localitilor de referin, care migreaz ctre alte localiti are o pondere mai mare n cazul grupelor de mrfuri i a unor categorii de consumatori. Migrarea cererii este strns legata de fenomenul mobilitii populaiei, ea poate fi un efect al acestui fenomen sau o cauz. Cercetarea fenomenului de migrare a cererii i a obiectivelor sale a scos n eviden fora de atracie comercial a omului, for care depinde de: mrimea centrului urban, funciile acestuia (centru administrativ, industrial, cultural, tiinific etc.), accesibilitate, grad de dotare comercial, structura socio-profesional a populaiei din zonele de influen comercial a oraului. Cercetarea fenomenului gravitaional se bazeaz pe metode deterministe i metode probabilistice.

II.3

STRUCTURAREA PIEEI

Structurarea pieei poate fi abordat din diferite unghiuri: cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau cumprtori, al specificului tranzaciilor.
Phare 2001

ADR 4 S-V

Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un ansamblu de cumprtori efectivi (poteniali), debueu pentru produsele lor. Piaa va fi segmentat dup mai multe criterii care difer de la o pia la alta. Din mulimea criteriilor de segmentare i a segmentelor de pia se aleg cele mai importante, prin deferite tehnici ajungndu-se la o structura arborescent a pieei. Analiza tipologic a pieei are acelai obiectiv de determinare a structurilor interne ale pieei dar att programul su ct i forma de exprimare a rezultatelor sunt diferite fa de cele ale segmentrii. n timp ce segmentarea reprezint un proces cobortor, prin care colectivitatea este fracionat pn la ultima subdiviziune, segmentul de pia, analiza tipologic pornete de jos, de la componenii individuali ai colectivitii pe care i regrupeaz succesiv pn la alctuirea unui numr de tipuri.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

II.4

CEREREA DE MRFURI

Cunoaterea cererii beneficiarilor poteniali pentru produsele i serviciile ce se ofer pieei constituie premiza orientrii eficiente a activitii oricrei ntreprinderi. Cererea de mrfuri este analizat din punct de vedere al dimensiunilor sale cantitative i valorice, al motivaiilor, iar pentru studiul ei se folosesc un grup de metode si tehnici n funcie de natura mrfurilor, dac bunurile sunt pentru consumul populaiei sau mijloace pentru consum productiv. Cercetarea cererii de mrfuri a populaiei este dificil de realizat (in cazul nostru reprezint nc un segment mic) i analiza are la baz: analiza vnzrilor de mrfuri; analiza micrii stocurilor de mrfuri n comer i analiza datelor din bugetele de familie. Cererea de mrfuri a ntreprinderii apare n dubl ipostaz: nti ca furnizor iar n al doilea rnd ca beneficiar. Cererea unitilor economice are o dimensiune apreciabil influennd prin cererea de bunuri productive ansamblul pieei naionale. Studierea calitativ a cererii i propune evidenierea tuturor surselor poteniale de aprovizionare, distribuia lor geografic, puterea economic, puterea economic a furnizorilor, date despre preurile de producie ale acestora. Un alt obiectiv al cercetrii calitative l constituie investigarea necesarului de noi capaciti de producie. Studierea cantitativ a cererii de bunuri de producie are ca scop principal, cuantificarea, n expresie fizic i /sau valoric a necesarului exprimat pe pia de agenii economici. Fundamentarea cererii de materii prime sau echipament industrial al unei ntreprinderi productoare se sprijin n mare msur pe informaiile referitoare la consumurile din perioadele anterioare, pe cele privind structura produciei viitoare i pe cele legate de consumul specific pe unitatea de produs finit sau serviciu prestat. Alturi de metodele comune cercetrii cererii bunurilor de consum (analiza vnzrilor, a micrii stocurilor i a reelei de distribuie) se utilizeaz metode specifice cercetrii bunurilor de producie, cum ar fi: metoda indicilor industriali, rapoartele financiare ale firmei, analiza input-output, analiza tendinelor istorice,
Phare 2001

ADR 4 S-V

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

prognozele tehnologice etc.

II.5

OFERTA DE MARFURI

Obiectul cercetrii ofertei are n vedere cunoaterea surselor de formare, a volumului i structurii ofertei, a factorilor si de influen, evaluarea dinamicii i localizrii teritoriale, a tendinelor n raporturile dintre componentele sale, stabilirea gradului de nvechire economic. Studiul ofertei se realizeaz n profil static sau/i n profil dinamic. n ceea ce privete studierea dinamicii ofertei, investigaiile trebuie s determine modificrile cantitative i calitative, diversificarea i nnoirea sortimental a ofertei. Modificrile de volum ale ofertei se pot datora cantitii, schimbrilor structurale pe grupe i subgrupe, ca si variaiei preurilor individuale. Ritmul anual al nnoirii sortimentale, exprim n procente, raportul dintre numrul produselor nou introduse n fabricaie n cursul anului i cel al produselor existente n producie la sfritul perioadei analizate. Ritmul anual al diversificrii sortimentale exprim, n procente, raportarea diferenei dintre produsele nou introduse i cele scoase din fabricaie n perioada respectiv, la numrul de produse existente la nceputul perioadei. Nivelul calitativ al ofertei este un alt domeniu major de investigaie, iar analiza trebuie s aib n vedere att evoluia fa de perioada de referin, dar i gradul n care oferta rspunde exigenelor cererii. Analiza calitii componentelor utilizeaz o serie de indicatori sintetici, cum ar fi: preul mediu de vnzare al ofertei; clasa medie de calitate a ofertei; gradul mediu de utilitate al ofertei unei firme.

Preul mediu de vnzare al ofertei p se obine cu relaia: p= pI / qi unde: pi preurile individuale ale produselor qi cantitile acestor produse. Preul mediu de vnzare al ofertei ofer numai informaii relative n legtur cu calitatea, ntruct ntre pre i calitate nu exist o legtur funcional direct. Clasa medie de calitate a ofertei k, este un indicator utilizat n situaia firmelor ce fabric sau comercializeaz mrfuri pe diferite nivele de calitate. Gradul mediu de utilitate a ofertei se poate calcula n cazul n care pentru fiecare dintre componentele acesteia este posibil determinarea gradului de utilitate (folosind evaluarea prin punctaj a parametrilor de calitate, a defectelor, etc )

II.6

LOCALIZAREA I VRSTA OFERTEI

Phare 2001

ADR 4 S-V

Localizarea ofertei are ca obiect durata staionrii elementelor sale n verigile distribuiei i dispersarea lor n teritoriu. Cercetarea duratei staionrii se preocup de determinarea pe grupe de mrfuri a duratei de stocare a mrfurilor pe timpul deplasrii, ateptrii sub form de stoc activ sau de siguran, pregtirii pentru vnzare. Din aceast cercetare rezult etapele n care oferta are o micare lent, cauzele intrrilor i grupelor de mrfuri cu vnzare lent sau nevandabile, care mresc cheltuielile de circulaie. Cercetarea dispersrii teritoriale a ofertei poate indica gradul n care aceasta corespunde localizrii cererii. Cunoaterea dispersrii teritoriale a fondului de marf permite optimizarea costurilor distribuiei i profilarea mai bun a reelei comerciale.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Att oferta ct i cererea pentru un anumit produs are limite temporale fireti. Creterea cantitativ, calitativ i valoric a ofertei sunt factori care influeneaz n mod direct durata prezenei pe pia a produselor. Perioada ct un produs este oferit pe pia poart denumirea de perioada de ofertare, iar cea n care se manifest cererea pentru un produs poart denumirea de perioad de cerere. Intervalul de timp n care pentru un produs, cele doua perioade de timp se suprapun, reprezint perioada de via a unui produs. Ciclul de via al unui produs reprezint intervalul de timp cuprins ntre momentul apariiei sale pe pia ca marf nou i momentul dispariiei sale de pe pia. Acest interval se divide n urmtoarele etape: punerea la punct tehnic i comercial; lansarea pe pia; creterea i dezvoltarea maturitatea declinul.

n fiecare din aceste etape produsul nregistreaz un anumit nivel al desfacerilor i solicit o anumit politic de marketing, viznd caracteristicile sale tehnico-funcionale i estetice, condiionarea i ambalajul, nivelul preurilor i formele distribuiei, o politic promoional specific. Politica de marketing adoptat presupune aciuni specifice i cheltuieli corelate cu nivelul beneficiilor. Curba ciclului de via a unei firme este rezultanta curbelor de via ale produselor ce alctuiesc profilul firmei, ponderate cu greutatea specific a fiecrui produs. Factorii care determin durata i structura ciclului de via sunt generali (progresul tehnicotiinific i creterea veniturilor purttorilor cererii) i factorii specifici (natura produsului, gradul de noutate, mrimea gamei sortimentale, capacitatea produselor de a primi noi ntrebuinri). In general este dificil de realizat cercetarea vrstei ofertei i diagnoza fazei din ciclul de via n care se gsete un produs ntr-un moment dat, ca i anticiparea evoluiei viitoare a ciclului de via.

ADR 4 S-V

Phare 2001

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

II.7

STUDIUL PREURILOR

Preul constituie unul din factorii determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de o parte i ai conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de alt parte. Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr: mrimile absolute ale preurilor, nivelul preurilor individuale, etc; cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor produse; dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din investigaii directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care exprim dinamica preurilor.

II.8

CONJUCTURA PIEEI

Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un moment dat, cererea i oferta de mrfuri, fluctuaia preurilor etc. Acest element("conjuctural") - nu poate fi tratat decat prin analize "spot", fara a putea defini o strategie sau o politica de marketing sau manageriala pe termen lung.

ADR 4 S-V

Phare 2001

10

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CAPITOLUL III ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI

III. 1 MEDIUL LOCAL DE AFACERI

Diminuarea activitii economice n oraul Bal - unde se afla fabrica SC TOPPLAST SRL (in principal a UMR - Uzina de Material Rulant), a condus la perturbaii n viaa comunitatii si a afectat viabilitatea oraului ca centru industrial. Zona are un pronuntat caracter monoindustrial, lipsit fiind n prezent de posibilitatea de a-i diversifica activitatea, astfel nct s fac pai spre oprirea declinului economic. In zona sunt concentrri urbane cu probleme grave - consecin a orientrii masive a forei de munc catre activitile industriale din marile ntreprinderi i dupa restructurare, concentrri masive de for de munc disponibilizat. Oraul a suferit n ultimii 10 ani un declin economic si industrial constant, care a antrenat diminuarea cu aproape 50% a locurilor de munc. Desi suport impactul negativ al restructurrii industriale, n acelai timp exista i potenial de cretere economic: Orasul Bals beneficiaza de o foarte buna infrastructur de transport (rutier i feroviar) fiind traversat de un coridor de transport european(E 90). Zona in care s-a implementat proiectului are condiii de comunicare la standarde europene, reea de telefonie digitala si GSM, acces internet. Zona este cu un potential legumicol recunoscut(pamant foarte fertil si un bogat bazin hidrografic), conditii in care exista o piata in crestere pentru folia de polietilena(utilizata la solarii) si cea termocontractibila pentru ambalarea produselor din industria agro-alimentar Existena unei reele colare diversificate, (inclusiv a Universitii din Craiova), ofer zonei posibilitatea de a avea for de munc tanara, dinamica, specializat.

III. 2 MEDIUL REGIONAL DE AFACERI

III.2.1 POPULATIA Municipii reedina de jude, clasificarea dup numrul de locuitori

ADR 4 S-V

Phare 2001

11

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002

Populaia urban este concentrat n special in cele cinci reedine de jude care totalizeaz mpreun 59,54% din populaia urban. Alte centre importante sunt municipiul Caracal ex-reedina a fostului jude Romanai 38.612 locuitori i un numr de orae cu structur de mono-industrie incluznd aici Slatina (industria aluminiului), municipiul Motru (industria minier) i oraul Rovinari (energie termo-electric).

Regiunea Oltenia Populaia i Structura Rural:

III.2.2 ECONOMIA A. Domenii reprezentative:

ADR 4 S-V

Phare 2001

12

Fabrica de automobile Daewoo la Craiova (Dolj), una din cele mai semnificative investitii straine din Romnia Cel mai mare producator de ulei de floarea soarelui si margarina din tara (judetul Dolj)

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

3 mari ntreprinderi n sectorul confectiilor, cu capital german si mixt (2 n judetul Dolj, 1 n judetul Mehedinti) Domeniul minier (judetul Gorj) Productie importanta de energie electrica si termica (judetele Gorj - peste 50% din energia electrica la nivelul tarii, Mehedinti si Vlcea) Domeniul aluminiului, ce nsumeaza 40% din exportul regiunii (Olt) Industria chimica (judetele Dolj si Vlcea) Industria lemnului (judetele Gorj si Vlcea) Specializarea agricola a regiunii (3 judete cu un coeficient de specializare > 1) Potential nalt turistic: turism montan, agro-turism, turism balnear, turism cultural (toate judetele) Competitivitatea sistemelor de productie locale n constanta crestere (toate judetele)

B. Intreprinderi n anul 2000, n Regiunea Oltenia erau nscrise 26.863 ntreprinderi cu urmatoarea distributie: Numarul si distributia sectoriala a ntreprinderilor pe baza numarului de angajati (anul 2000):

ADR 4 S-V

Phare 2001

13

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

* Include numai unitatile cu activitate de nvatamnt sau sanatate si asistenta sociala organizate ca societati comerciale Sursa: Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic 2001 Asa cum se observa, marile ntreprinderi sunt concentrate n sectoarele manufacturier, al constructiilor, transporturilor si minier, al energiei, gazelor si apei; ntreprinderile mici predomina n sectoarele de distributie si al serviciilor.

ADR 4 S-V

Phare 2001

14

C. Produsul intern brut

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Indicator macroeconomic de sinteza a activitatilor economice si sociale desfasurate, produsul intern brut regional a evoluat de la 10470,8 miliarde lei preturi curente n anul 1996 la 50541,2 miliarde lei preturi curente n anul 1999. Structural, industria si agricultura si-au diminuat ponderea n valoarea adaugata bruta regionala de la 60,1% n anul 1996, la 53,2% n anul 1999, crescnd corespunzator contributia serviciilor si activitatilor sociale n valoarea adaugata bruta regionala. n anul 1999, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de 21.012.814 lei pe locuitor inferior mediei pe tara, regiunea situndu-se tot pe locul 7, la fel ca n anul 1996.

ADR 4 S-V

Phare 2001

15

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CAPITOLUL IV ANALIZA PIETEI SPECIFICE

IV.1 DEFINIREA PRODUSULUI SUPUS CERCETARII

Alaturi de produsul folie film 500 x 0.035 mm x mm, S.C. TOPPLAST S.R.L produce si: folie termocontractibila, folie agricola aditivata contra degradarii fotochimice, folie pentru protectia solului, saci cu sau fara pliuri, pungi /sacose LDPE, benzi avertizoare. Produsul semifabricat obtinut ca urmare a procesului de productie actual este folia de polietilena, avand urmatoarele caracteristici: dimensiuni uniforme cu tolerante admise in STAS 8171/1984 contractie unidirectionala sau bidirectionala cuprinse intre 10% si 60% nivel static redus claritate ridicata infasurare in rola la tensiune constanta abateri transversale la infasurarea in rola excluse rezistenta la rupere STAS 6642/73, la sfasiere 6127/87, la soc STAS 7516/80

Acest produs - ce face obiectul cercetarii, poate fi livrat ca atare catre alti procesatori, sau poate fi prelucrat in continuare(pe propriile linii), obtinandu-se produse finale: pungi de polietilena(simple sau imprimate),
Phare 2001

ADR 4 S-V

16

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

saci de polietilena.

VI.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA

Activitatea de pia a firmei acoper exclusiv piata locala, neexistand la ora actuala un sistem de distributie sau magazine la nivelul regiunii. Din acest punct de vedere, gradul de concentrare spaial a activitii de pia se poate considera la momentul cercetarii, ca fiind egal cu 1, adica concentrare maxim ntr-un singur loc. Gradul de concentrare s-a determinat folosind formula coeficientului de concentrare: c=
n

i 1

n 1

unde: n - nr. de localiti n care firma are sucursale, pi ponderea vnzrilor sucursalei n vnzrile firmei. Pentru ca in prezent nu exista o retea de distributie pentru produsele firmei, beneficiarii se aprovizioneaza direct de la punctul de productie, dar pentru a penetra si alte piete din regiune (sau din alte regiuni ale tarii) se are in vedere pentru viitor crearea unei retele de distributie proprii. Pentru aceasta, in prima faza au fost contactate deja cateva firme de distributie ce au acoperire regionala, urmand ca produsele SC TOPPLAST sa intre treptat printre produsele distribuite de acestia, urmand ca pe masura ce dezvoltarea va permite sa se realizeze propria retea. Localizarea pieei urmeaz, n general, localizrii cererii, iar acesta reflect distribuirea n teritoriu a consumului.

VI.3 STRUCTURAREA PIEEI

Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un ansamblu de cumprtori efectivi (poteniali), debueu pentru produsele acesteia. Structurarea pieei poate fi abordat din urmatoarele unghiuri: cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau cumprtori, al specificului tranzaciilor.

Din mulimea criteriilor de segmentare a pietii, am ales pe cele considerate mai importante din punctul de vedere al firmei, si anume: destinatia finala a marfii, cel al obiectului tranzaciilor

Produsele oferite de catre s.c. TOP PLAST s.r.l. se adreseaza in principal urmatorului portofoliu de clienti:
ADR 4 S-V Phare 2001

17

- Persoane juridice: societati de productie (pentru ambalarea produselor proprii) societati de comert (pentru revanzare)

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

societati de reprocesare(care utilizeaza produsul semifabricat folia de polietilena pentru obtinerea altor produse finite din material plastic)

- Persoane fizice, intr-o mai mica masura(pentru nevoi casnice / agricultura) Clientii pot fi grupati in raport de necesitatile comune in: utilizatori de folii termocontractibile si utilizatori de folii de uz general pentru ambalare, saci, pungi, sacose.

Sunt de mentionat totusi urmatoarele firme(organizatii) mai importante ce apeleaza sistematic la produsele firmei. La nivelul anului 2003, desfacerile(en-gros si en-detail) pot clasifica beneficiarii firmei in urmatoarea ierarhie: Client actual SC ELPRECO SA SC ELECTROPUTERE SA SC DUCOMY SRL SC SUBANSAMBLE MATERIAL RULANT SA SC ALPROM SA Pondere % 40 20 15 10 Produs furnizat Folie polietilena Folie polietilena Folie polietilena Folie polietilena 10 Folie polietilena, Huse LDPE In abordarea clientilor punctul forte este raportul pret / calitate si nu in ultimul rand, facilitati la plata produselor, promptitudine in livrarea produselor, relatiile de buna colaborare. Slatina 2003 Locaie Craiova Craiova Craiova Bals De cnd este client ? 2001 2001 2001 2003

VI.4 CEREREA PIETEI REGIONALE

VI.4.1 Cererea de mrfuri a populaiei este destul de dificil de analizat(in cazul de fata reprezint nc un segment mic) i analiza trebuie sa aiba la baz: analiza vnzrilor de mrfuri catre acest segment; analiza micrii stocurilor de mrfuri n comer analiza datelor din bugetele de familie alocate acestei estinatii.

ADR 4 S-V

Phare 2001

18

Din analiza anilor anteriori(asupra desfacerii de folie catre acest segment al beneficiarilor), s-a putut constata ca acestia au ocupat aproximativ 20% din volumul desfacerilor, fiind de asteptat ca acest procent (cel putin) sa se mentina si in viitorii ani. VI.4.2 Cererea de mrfuri a ntreprinderii apare n dubl ipostaz: nti ca furnizor, iar n al doilea rnd ca beneficiar.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Principalul furnizor de materii prime (granule de polietilena) pentru productia realizata in anul trecut, a fost SNP PETROM, SUCURSALA ARPECHIM PITESTI, ponderea cheltuielilor cu materii prime furnizate de catre acesta fiind de 100%. Data fiind pozitia de monopol pe piata locala a acestui furnizor, din dorinta de a reduce riscurile ce pot apare din aceasta cauza(sistarea productiei / contractelor, faliment, etc.) pentru anul in curs sunt duse tratative pentru contractarea materiei prime de la alti doi furnizori (conform tabel) ce urmeaza sa acopere cca. 40% din necesarul de materie prima pentru anul in curs, urmand ca pentru anul viitor, ponderile sa fie aproximativ egal distribuite intre cei trei furnizori: Furnizori actuali FITART PLAST MEGA COM METAL Pondere % 20 20 Furnizor de granule polietilena granule polietilena Locatie de Timisoara de Pitesti Furnizor din anul: 2004 2004

Cererea unitilor economice are o dimensiune apreciabil, influennd prin nivelul acesteia dezvoltarea tuturor celorlalte sectoare economice, atat la nivel regional dar si pe ansamblul pieei naionale. Prin cercetarea efectuata la nivelul pietei regionale, pe baza datelor la care am avut acces, am putut identifica un numar de 48 firme ce au ca principal obiect de activitate procesarea foliei de polietilena(CAEN 2522). Din lista "lunga" a firmelor inregistrate la nivelul regiunii, pe baza rezultatelor economice obtinute / anul 2002, au fost selectati urmatorii 17 principali consumatori industriali de folie de polietilena, localizati pe judete in cadrul regiunii 4 S-V Oltenia (Anexa 5): 1. JUDETUL DOLJ: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002 [tone] 01 02 03 04 05 MOVIPLAST SA PLASTICO SRL GEROPLAST SRL LA GELU PROD SRL SCHENK PLAST SRL
ADR 4 S-V

Cota de Piata[%] 32.40% 2.17% 2.16% 1.26% 0.97%

19

Craiova Craiova Craiova Puturi Craiova

Phare 2001

1,427.91 95.73 95.38 55.46 42.79

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

06 07 08 09

ONWARD EXIM SRL LARPLAST SRL TERAPLAST SRL AGRAPROD PLAST SRL

Craiova Craiova Craiova Craiova

33.41 7.39 1.50 0.38

0.76% 0.17% 0.03% 0.01% 1759,9

TOTAL: 39,9% 2. JUDETUL GORJ: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002 [tone] 01 02 03 04 ILOR SRL EUROPLAST COMPANY PROD SRL PAPER COMPANY SRL HITCO SRL Targu Jiu Motru Targu Jiu Targu Jiu 392.37 199.05 190.04 0.06 781,5

Cota de Piata[%] 8.90% 4.52% 4.31% 0.00% 17,7%

TOTAL: JUDETUL MEHEDINTI: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea

Consum / 2002 [tone]

Cota de Piata[%]

01

DAILY PLASTICS SRL

Drobeta Severin

Tr.

0.14 0.14

0.00% 0.00%

TOTAL: 4. JUDETUL OLT: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea

Consum / 2002 [tone]

Cota de Piata[%] 18.18% 1.55% 1.54% 21,27%

01 02 03

ANAPET SRL M.C.G. SRL TECNOPLAST SRL

Caracal Scornicesti Bals

801.40 68.22 68.07 937,7

TOTAL: 5. JUDETUL VALCEA: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea

Consum / 2002 [tone]

Cota de Piata[%]
20

ADR 4 S-V

Phare 2001

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

01 02 03 04

V.F.M. SRL CIMPRA SRL CLIPA SRL IMPEX KALIS SRL

Rm. Valcea Balcesti Ocnele Mari Rm. Valcea

486.32 270.91 126.28 44.73 928,24

11.03% 6.15% 2.87% 1.01% 21,06%

TOTAL:

Insumand cifrele, se poate constata un volum al cererii industriale pentru acest produs(la nivelul regiunii) in anul 2002, de peste 4400 tone. Estimarea cererii pentru anul in curs(aplicand un indice de crestere economica egal cu cel prognozat pentru intreaga economie 4.7% / 2003, respectiv 5,8% / 2004), poate fi apreciata (la nivelul regiunii) la aproximativ 4900 tone/ 2004. Studierea cantitativ a cererii are ca scop principal, cuantificarea, n expresie fizic i /sau valoric a necesarului de produse exprimat pe pia de agenii economici. Acest necesar a fost cuantificat fizic, pe baza datelor furnizate de catre principalii beneficiari(consumatori) identificati. Alturi de metodele comune utilizate pentru cercetarea cererii (analiza vnzrilor, a micrii stocurilor i a reelei de distribuie) mai pot fi utilizate metode specifice cercetrii: metoda indicilor industriali, rapoartele financiare ale firmei, analiza input-output, analiza tendinelor istorice, prognozele tehnologice etc. Cunoaterea cererii potenialilor beneficiari pentru acest produs constituie premiza orientrii eficiente a activitii ntreprinderii.

VI.5

OFERTA PIETEI REGIONALE

Studiul ofertei de produs pentru piata locala s-a realizat n profil static pentru ca n profil dinamic(ar presupune studierea dinamicii ofertei luind in considerare si potentialele investiiil ce conduc la modificri cantitative i calitative, diversificarea i nnoirea sortimental a ofertei) este imposibil de facut fara a avea acces la datele si proiectele celorlalti competitori de pe piata. In aceste conditii, strict pe baza datelor la care am putut avea acees, s-au identificat pentru aria noastra de studiu, un numar de peste 130 de producatori / procesatori de mase plastice in cele cinci judete al regiunii(Anexa 1). Din "lista lunga" a grupului tinta, au fost selectati doar producatorii de folie de polietilena (Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilurilor din material plastic - Cod CAEN 2521 marfa care face obiectul cercetarii) ceea ce a condus la identificarea a circa 48 firme ce au acest obiect de activitate in Oltenia - Anexa 2. Dintre acestea, pe baza datelor economice inregistrate in anul 2002, au fost fost identificati si inclusi in studiu numai acei producatori care au avut activitate cuantificabila in ultimii doi ani, (intocmindu-se "lista scurta" a principalilor producatori de folie de polietilena din Oltenia - Anexa 3). Aceasta lista cuprinde un numar de 28 firme(care au fost considerate principalii actori prezenti pe piata regionala cu produse similare celor pentru care se realizeaza prezenta cercetare): 1. JUDETUL DOLJ:
ADR 4 S-V Phare 2001

21

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Poz.

DENUMIRE FIRMA

Localitatea

Productie / 2002[tone] 241.09 119.67 101.3 66.97 18.57 4.96 0.55 0.41 553,5

Cota de Piata[%] 6.91% 3.43% 2.90% 1.92% 0.53% 0.14% 0.02% 0.01% 16,15%

01 02 03 04 05 06 07 08 TOTAL:

EUROMAGNUM SRL PEXROM SA

TRADE Craiova

INDUSTRIES Bradesti Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova 2000 Craiova

MODAPLAST SRL TOP PLAST SRL IND PLAST SRL LORANTIK TRADING SRL STARPLAST SRL OLTENIA SRL PLAST

2. JUDETUL GORJ: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie / 2002 [tone] 01 02 03 TOTAL: 3. JUDETUL MEHEDINTI: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie / 2002 [tone] 01 TOTAL: 4. JUDETUL OLT: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie / 2002 [tone] 84.55 Cota de Piata [%] 2.42% ROMAV OIL SRL Braniste 13.62 13,62 Cota de Piata[%] 0.39% 0,39% FERCOB SRL COMIV PLAST SRL RAFPLAST SRL Tg. Carbunesti Andreesti Tg. Carbunesti 32.01 7.07 2.16 41,24 Cota de Piata[%] 0.92% 0.20% 0.06% 1,18%

01

IGNATESCU PLASTIBAC Slatina SNC

ADR 4 S-V Phare 2001

22

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

02 03 04 05 06 07 TOTAL:

PLASTIBAC INVEST SRL GORUN SRL GEN-ALI COM SRL PLAST SISTEM SRL VIVAT CONSTRUCT SRL CHEMITEX SRL

Slatina Bals Izbiceni Slatina Caracal Corabia

28.34 22.83 15.17 1.01 0.31 0.15 152,36

0.81% 0.65% 0.43% 0.03% 0.01% 0.00% 4,37%

5. JUDETUL VALCEA: Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie / 2002[tone] 01 02 03 04 05 06 07 08 09 TOTAL: OLTPLAST SA VILPLAST SRL METALO-CHIMICA SOCOM RADMIN COM SRL PLASTIK ROM GER SRL PLASTVILCOM SA OLTCHIM SA Dragasani Rm. Valcea Rm. Valcea Vladesti Rm. Valcea 972.34 972.34 351.25 192.09 68.14 65.17 54.05 21.68 21.68 2718,74 Cota de Piata[%] 27.87% 27.87% 10.07% 5.50% 1.95% 1.87% 1.55% 0.62% 0.62% 77,91%

VALCEA Rm. Valcea

PETZETAKIS Rm. Valcea Rm. Valcea Rm. Valcea

J.Z.I. ROMANIA SRL POLIMER SRL

Dintre firmele prezente in acest top, se remarca de departe primii doi producatori din judetul Valcea, fiecare dintre acestia avand individual o cota de piata mai mare decat toti ceilalti producatori din restul judetelor regiunii la un loc. Insumand cifrele, se poate constata un volum al ofertei pentru acest produs(la nivelul regiunii) in anul 2002, de aprox 3 480 tone. Estimarea ofertei pentru anul in curs(aplicand accelasi indice de crestere economica egal cu cel prognozat pentru intreaga economie - 4.7% / 2003, respectiv 5,8% / 2004), poate fi apreciata (la nivelul regiunii) la aproximativ 3855 tone / 2004. Modificrile de volum ale ofertei se pot datora cantitii, schimbrilor structurale pe grupe i subgrupe, ca si variaiei preurilor individuale.

ADR 4 S-V

Phare 2001

23

Nivelul calitativ al ofertei este un alt domeniu major de investigaie, iar analiza trebuie s aib n vedere att evoluia fa de perioada de referin, dar i gradul n care oferta rspunde exigenelor cererii.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

VI.6 STUDIUL PREURILOR

Preul constituie unul din factorii determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de o parte i ai conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de alt parte. Preturile practicate actual de catre SC TOPPLAST SRL sunt cu cca. 15 pana la 30% mai mici decit ale concurentei (pentru acelasi tip de produse) pentru ca : nu se revinde nimic, aprovizionarea cu materii prime se face direct de la producatori, costurile de operare/productie sunt mentinute scazute, tehnologia utilizata este destul de performanta, nu se platesc chirii, avand propria locatie(hala de productie, birouri, depozite, teren aferent)

Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr: mrimile absolute ale preurilor, nivelul preurilor individuale, etc; cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor produse; dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din investigaii directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care exprim dinamica preurilor.

IV.7

CONJUCTURA PIEEI

Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un moment dat, cererea i oferta de mrfuri, fluctuaia preurilor etc. Mediul actual de afaceri poate fi afectat negativ de o serie de factori ce vor trebui identificati si contracarati in timp util astfel: - in cazul descresterii cererii pentru anumite produse, o rezolvare potrivita a situatiei se va realiza prin flexibilitatea fluxurilor tehnologice, identificarea si orientarea productiei pentru realizarea de noi produse ce se afla intr-un raport supraunitar cerere-oferta. - cresterea costurilor de productie va fi contracarata prin reproiectarea sistemului organizatoric, identificarea si aplicarea tuturor masurilor si metodelor de reducere a costurilor pe produs, in special a cheltuielilor indirecte. - schimbarea cadrului legislativ va incarca sarcina managementului pentru o cunoastere completa a modificarilor legislative, coroborarea acestor prevederi cu celelalte reglementari in domeniu, pentru evitarea incompatibilitatilor in realizarea activitatilor firmei . In general nemultumirile clientilor provin din promovarea unui tratament diferentiat pe criterii neprecizate, rigiditate in relatiile de colaborare, slaba intelegere a situatiilor fortuite. S-au evitat pe cat posibil aceste situatii. In acest fel printr-o rezolvare favorabila a
ADR 4 S-V Phare 2001

24

necesitatilor clientilor, piata de profil se poate segmenta in favoarea celui ce adopta pozitia potrivita in relatia cu clientii.

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

CAPITOLUL V CONCLUZII. RECOMANDARI

V.1 ANALIZA SWOT A INTREPRINDERII

Facand o scurta analiza SWOT a intreprinderii identificat urmatoarele: PUNCTE TARI: Flexibilitatea fata de nevoile pietii, Costuri de operare/productie scazute, Tehnologie moderna, Locatie proprie(hala de productie, birouri, depozite, teren aferent) Seriozitate in derularea contractelor vs concurenta de pe piata locala, am

PUNCTE SLABE: Insuficienta dotare, Lipsa de omologare (ISO) a produselor, Sistem de distributie insuficient dezvoltat, Promovarea insuficienta a produselor.

ADR 4 S-V

Phare 2001

25

V.2 DIMENSIUNEA I STRUCTURA PIEEI

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

n determinarea acestui indicator s-a utilizat metoda analogiei pentru evaluarea potenialului regional in cadrul pieei interne. Elementele de baz folosite n cercetarea pieei regionale, pot fi considerate urmatoarele: Capacitatea pieei efective: volumul tranzaciilor (cantitative) ce s-au desfurat n cursul anului 2002 la nivelul pietii regionale a fost de aproximativ 7 880 tone. O crestere a capacitatii pietei efective cu cca. 11% pentru anul in curs(relativ la indicii globali de crestere economica avuti in vedere pentru anul 2003 si estimarea pentru 2004), crestere ce conduce la o valoare a capacitatii pietei efective regionala estimata la peste 8 700 tone. Capacitatea pieei poteniale: cercetarea de marketing a pieei regionale(estimata la cca. 3500 tone/2002) exprim aceeasi crestere a capacitatii de ofertare a pietei(cu cca. 11 % pentru anul in curs), crestere ce conduce la o valoare a capacitatii de ofertare a pietei regionale(fata de anul 2002) estimata la cca. 3 800 tone. Potenialul de absorbie al pieei: volumul maxim al vnzrilor (cantitativ) identificate la nivelul anului 2002 pe piata regional(avndu-se n vedere cererea potenial) a fost de cca. 4400 tone. O crestere a capacitatii de absortie a pietei cu cca. 11% pentru anul in curs(fata de anul de baza - 2002), conduce la o capacitate de absortie estimata la 4 850 tone. In aceste conditii, pentru anul curent, balance-ul cerere / oferta pentru produsul supus cercetarii este: K = 4850 / 3800, K = 1,276 , ceea ce inseamna ca exista o cerere neacoperita pe piata de cca. 27,65 % . Potenialul de export: in situatia in care raportul de mai sus(k) este subunitar, inseamna ca oferta depete cererea interna(de pe piata locala) si se poate evalua si disponibilitatea de produse ale pieei catre export, n raport cu cererile interne de consum. Avand in vedere situatia actuala, nu se poate pune problema exportului de materie prima (folie), existand inca suficient teren de acoperit pe piata regionala. Cota de pia: reprezinta raportul dintre o subdiviziune a pieei(in cazul nostru firma pentru care se desfasoara cercetarea) i ansamblul acesteia; Ponderea ce revine ntreprinderii(SC TOPPLAST SRL) pe piaa total regionala a producatorilor de folie de polietilena (in anul 2002) a fost de cca. 1,92 %. Este de asteptat ca dupa implementarea proiectului - ceea ce inseamna cresterea capacitatii de productie, atestarea calitatii produsului finit, recuperararea / refolosirea deseurilor (scaderea costurilor), cota de piata a intreprinderii la nivelul anului 2005 sa creasca pana la un nivel de cel putin 3 %.

V.3 RECOMANDARI

ADR 4 S-V

Phare 2001

26

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Retehnologizarea intreprinderii (prin proiectul de cofinantare Phare pe care-l implementeaza in prezent) va conduce cu siguranta la cresterea cotei de piata a acesteia. Urmare a noilor tehnologii, se va imbunatati atat aspectul calitativ dar si cantitativ al ofertei pe piata, se va reduce consumul specific de materii prime pe produs(intru-cat polietilena HDPE ofera performante de rezistenta superioare la grosimi mai mici). Monitorizarea celor cinci judete ale regiunii d.p.d.v. atat al capacitatii de productie cat si al potentialului de absortie, indica clar o repartitie complet disproportionata a capacitatilor acestora: judetul Valcea acoperind aproape 78% din productia regionala, iar in ceea ce priveste cererea, judetul Dolj se situeaza pe primul loc in regiune(cca. 40%).

In aceste conditii, orientarea viitoare a intreprinderii trebuie sa se focalizeze(pentru cucerirea a noi potentiale piete de desfacere) in primul rand la nivelul judetului Dolj - avand in vedere costurile reduse de operare si nivelul mare neacoperit al cererii, dar nu trebuiesc nicicum neglijate judetele Mehedinti (care reprezinta practic o piata "virgina") si Gorj, cu un potential economic in crestere. Din cercetarea potentialului pietii regionale, reiese clar ca orientarea intreprinderii pentru investitii in modernizarea si cresterea capacitatii de productie reprezinta o decizie economica inteleapta si luata la timp, atata vreme cat exista un segment important al pietei neacoperit inca pe plan regional. Fata de aspectele analizate anterior, un alt aspect deloc de neglijat(ce trebuie avut in vedere in cel mai scurt timp) pentru dezvoltarea cotei de piata a firmei, este cel de promovare a produselor. Metodele propuse pentru acest gen de activitate (prin care firma TOP PLAST S.R.L. trebuie sa-si promoveze noile produse catre potentialii clienti), sunt urmatoarele: Prin contact direct, in cadrul depozitului de produse finite, Reclame si spoturi publicitare in media locala .

n prima etapa (intervalul dintre lunile a IV-a si a VI-a de la demararea proiectului), trebuie initiata o reclama agresiva, zilnic la posturile locale de radio si in presa, pna cnd se va atinge ncarcarea maxima cu comenzi / contracte. n etapa a doua, reclama poate fi redusa la 1-2 anunturi pe saptamna, urmnd sa fie promovat alt sistem care sa urmareasc mentinerea clientilor atrasi n prima etapa si atragerea eventual a altora noi: Pagina web (site) Corespondenta prin posta electronica

Bugetul alocat acestei activitati(estimat la cca.150 Euro/luna) trebuie mentinut pentru 6 luni de la inceperea activitatilor de promovare. Metode de prezentare a produselor: Prezentarea directa a
ADR 4 S-V

produselor la targuri si expozitii de profil(este cea mai eficienta

Phare 2001

27

metoda de prezentare). Alte metode la fel de eficiente pot fi :

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

Tiparirea de cataloage cu produsele comercializate, de inalta calitate grafica. Prezentarea produselor pe benere si/sau suporturile publicitare ale clientilor. Pagini publicitare la posturile locale de radio si televiziune si in presa locala.

Un ultim aspect(dar care nu trebuie sa fie cel din urma) ce conduce la dezvoltarea afacerii si cresterea vanzarilor este cel al asigurarii calitatii produselor. Mentinerea unui standard ridicat de calitate a produselor trebuie sa constituie o preocupare permanenta a mangementului firmei, chiar daca mangementul calitatii este asigurat in prezent exclusiv prin verificarea fiecarui lot de produse destinate livrarii, pentru ca acesta sa corespunda normelor romanesti de calitate: dimensiuni uniforme cu tolerante admise in STAS 8171/1984 contractie unidirectionala sau bidirectionala cuprinse intre 10% si 60% nivel static redus claritate ridicata infasurare in rola la tensiune constanta abateri transversale la infasurarea in rola excluse rezistenta la rupere STAS 6642/73 rezistenta la sfasiere 6127/87 rezistenta la soc STAS 7516/80

Unificarea tuturor acestor criterii de calitate sub un standard recunoscut international (ISO) trebuie sa fie unul dintre obiectivele imediate ale firmei. In acest sens, trebuie contactata o institutie (institut) de profil(Ex: LAREX) pentru certificarea calitatii produselor, cu care sa se incheie un contract pentru verificarea si certificarea calitatii produselor in conformitate cu normele UE. In urma implementarii acestor masuri, se pot obtine produse diversificate de o calitate ridicata, pentru care se pot atrage in colaborare alti potentiali clienti care in prezent refuza alti furnizori pe motivul unei game reduse a produselor. De o importanta majora este tinerea sub control a unui mediu de afaceri relativ stabil, identificarea si aplicarea rapida a metodelor de conjunctura pentru reducerea la minim a influentelor nefaste pe care schimbarea mediului de afaceri sau a cadrului legislativ le-ar putea produce asupra desfasurarii in bune conditii a activitatilor firmei. Schimbarea tehnologiei de pocesare va trebui sa constituie si dupa aceasta etapa o preocupare continua a manegementului firmei, implementarea in procesul de productie de noi echipamente si tehnologii adecvate trebuind sa se realizeze prin alocarea sistematica a unei cote importante din profitul realizat in activitatea curenta, catre activitati de cercetaredezvoltare - retehnologizare a intreprinderii.

ADR 4 S-V

Phare 2001

28

STUDIU DE PIATA

Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144

ADR 4 S-V

Phare 2001

29