Sunteți pe pagina 1din 85

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

LOGIC JURIDIC - suport de curs Lect. Univ. dr. Arthur MIHIL

Cluj-Napoca 200

Sistemul l !i" #l $%e&tului


"er#enul $lo%ic&' provine de la %recescul logos care (nsea#n& cuv)nt* %)nd* vor+ire* ra,iune. Logica este tiina gndirii corecte sau studiul validitii inferenelor deductive. -copul lo%icii este de a pro+a validitatea unor ra,iona#ente* de a ela+ora le%i (n con.or#itate cu care un adev&r poate .i derivat din alte adev&ruri. '( St%u"tu%# l !i"ii /n .unc,ie de .or#a de e0pri#are 1i de criteriul istoric do#eniul lo%icii a .ost (#p&r,it (n #ai #ulte ra#uri2 lo%ic& clasic& 3aristotelic& sau tradi,ional&4 1i lo%ic& #odern&* lo%ic& .or#al&* lo%ic& so#+olic& 1i lo%ic& #ate#atic&* lo%ic& deductiv& 1i lo%ic& inductiv&* lo%ic& +ivalent& 1i lo%ic& polivalent&* lo%ic& pur& 1i lo%ici aplicate. /n do#eniul dreptului este .olosit& cu prec&dere lo%ica .or#al& deoarece ea operea5& cu propo5i,ii 1i no,iuni ale li#+ajului natural. Logica juridic este o lo%ic& aplicat& care are drept scop anali5a ra,iona#entelor juridice 1i ela+orarea unor re%uli ale ar%u#ent&rii e.iciente. Logica juridic este 1tiin,a care studia5& re%ulile speci.ice %)ndirii juridice corecte* care %uvernea5& procesul edict&rii* respect&rii* interpret&rii 1i aplic&rii nor#elor de drept.

)( Sistemul l !i" #l $%e&tului 6reptul este un siste# de nor#e care poate .i a+ordat dintr-o perspectiv& lo%ic&. 7l este alc&tuit pe de o parte dintr-o structur& de nor#e or%ani5ate (n ra#uri 1i institu,ii juridice iar pe de alt& parte dintr-o structur& paralel& de principii* no,iuni 1i re%uli juridice nescrise dar care pot .i desprinse prin anali5a siste#ului le%islativ sau i#puse ideolo%ic de c&tre siste#ul politic. 6reptul este un sistem ierarhizat * pira#idal* alc&tuit din nor#e #ai puternice ca t&rie 1i nor#e #ai sla+e* care tre+uiesc interpretate (n con.or#itate cu re%ulile i#puse de nor#ele superioare. Cele #ai i#portante nor#e sunt cele constitu,ionale c&rora le ur#ea5& ca t&rie nor#ele or%anice iar apoi cele ordinare. /n plus* siste#ul nor#ativ este or%ani5at pe ra#uri (#p&r,ite (n dou& #ari trunchiuri cel al dreptului pu+lic 1i cel al dreptului privat. -iste#ul de nor#e este co#pletat de un siste# de principii juridice care repre5int& sinte5e ale nor#elor sau e0presii ale ideolo%iei juridice do#inante (n epoc&. Aceste principii pot .i principii ale ntregului drept romn 3principiul de#ocra,iei* principiul e%alit&,ii (n .a,a le%ii* principiul separa,iei puterilor (n stat etc4* principii de ramur 3principiul propriet&,ii* cel al e%alit&,ii (n .a,a le%ii civile sau principiul ocrotirii 1i %arant&rii drepturilor su+iective civile (n dreptul civil8 principiul le%alit&,iir&spunderii* principiul le%alit&,ii incri#in&rii 1i pedepsei* principiul individuali5&rii r&spunderii penale (n dreptul penal* etc4 sau principii ale unei sau unor instituii de drept 3de pild& principiul pro0i#it&,ii rela,iei de rudenie (n ca5ul institu,iei succesiunii le%ale4. 9rincipiile au rol de

a0io#e (n cadrul siste#ului dreptului ele pot servi ca .unda#ent (n orice de#onstra,ie sau ar%u#entare. 6e ase#enea principiile asi%ur& flexibilitatea n timp a siste#ului de drept* adaptarea lui de-a lun%ul ti#pului la cerintele ideolo%ice. A1a se e0plic& .aptul c& unele le%i au .ost interpretate con.or# spiritului vre#ii di.erit (n epoci di.erite* ele .iind .iltrate prin optica altor principii de drept. /n do#eniul dreptului pu+lic sunt .olosite un nu#&r restr)ns de #etode de intrepretare lo%ic& pe c)nd (n do#eniul dreptului privat pot .i .olosite toate #etodele 1i le%ile lo%icii juridice. Analo%ia* tri#iterea la lucrarile pre%atitoare sau la principiile condensate in ada%ii sau #a0i#e juridice sunt deseori .olosite pentru co#plinirea unor lacune juridice sau pentru clari.icarea unor antino#ii. 6reptul este un siste# deschis* dina#ic* care se (ntre%e1te #ereu cu le%i noi. Criteriile de ad#itere a noilor le%i sunt date de a0io#ele constitu,ionale. Le%iuitorul tre+uie s& articule5e siste#ul de drept ast.el (nc)t s& nu dea na1tere unor contradic,ii* a#+i%uit&,i sau suprapuneri. 9ropriet&,ile lo%ice esten,iale ale oric&rui siste# juridic sunt co#pletitudinea 1i consisten,a (n%lo+ate (n no,iunea de o#%enitate a siate#ului juridic. Un siste# juridic este o#o%en daca este (n acela1i ti#p co#plet 1i consisten5. Completitudinea siste#ului juridic este dat& de capacitatea acestuia de a da o solu,ie oric&rei pro+le#e juridice* adic& de a deter#ina consecin,ele juridice ale oric&rui .apt. Consistena unui siste# juridic este dat& de co#pati+ilitatea nor#elor sale* de lipsa contradic,iilor din interiorul s&u. Un siste# este inconsistent atunci c)nd unele

dintre nor#ele sale ordon& iar altele inter5ic (n acela1i ti#p aceleia1i persoane acela1i co#porta#ent (n acelea1i (#prejur&ri. Co#pletitudinea siste#ului juridic este de cele #ai #ulte ori un si#plu de5iderat pentru c& realitatea social& este (ntr-o continu& evolu,ie iar le%islatorul nu poate ,ine pasul cu ea. Aceasta duce la apari,ia lacunelor (n drept 1i la necesitatea interpret&rii e0tensive a le%ilor e0istente pentru a le aplica la situa,ia nou&. /n ca5 c& le%ile nu o.er& nici o solu,ie se poate .ace apel la analo%ia dreptului 3analogia juris4 prin raportarea la principiile directoare din siste#ul de drept sau din ra#ura respectiv&.

*( +et $e $e i,te%&%et#%e #le , %mel % -u%i$i"e "e0tul nor#ativ nu este (ntotdeauna clar* transparent 1i lipsit de echivocitate. 7l poate s& con,in& ter#eni o+scuri sau polise#ici* nor#e lacunare sau antino#ice. Atunci c)nd le%iuitorul sesi5ea5& aceste de.iciente va aduce el (nsu1i #odi.ic&ri le%ii sau va enun,a criteriile de interpretare prin e#iterea unei nor#e interpretative. Aceasta interpretare* .&cut& de or%anul care a e#is actul nor#ativ se nu#e1te interpretare autentic 1i ea este o+li%atorie .iind o.icial&. Uneori* (ns&* le%iuitorul nu #odi.ic& le%ea a#+i%u& sau o+scur& iar persoanele ce aplic& nor#ele juridice tre+uie s& recur%& la o #etod& de interpretare pentru a re5olva situa,ia. Interpretarea .&cut& de altcineva dec)t de or%anele care au e#is le%ea este o interpretare neo.icial& 1i nu se aplic& (n #od %eneral ci este li#itat& la ca5ul respectiv. 6e o+icei interpretarea neo.icial& se .ace de c&tre judec&tor* avocat 1i procuror dar ea este deseori pre.i%urat& de doctrin&. Li+ertatea pe care o are interpretul di.er& (n .unc,ie de siste#ul nor#ativ 1i de ra#ura de drept (n care se aplic&. 6i.eren,e nota+ile e0ist& (ntre siste#ele de co##on

la< 1i cele care deriv& din dreptul ro#an sau .rance5 3#ajoritatea siste#elor europene sunt de acest tip4. -iste#ul an%lo-sa0on 3de co##on la<4 este caracteri5at printr-un %rad #ai redus de codi.icare .iind +a5at pe doctrina precedentului. Interpretul are aici o #ai #are li+ertate de interpretare put)nd adapta solu,ia la caracteristicile individuale ale aprticipan,ilor la proces. /n ca5ul siste#elor derivate din dreptul ro#an 1i .rance5 li+ertatea interpretului este restr)ns& interpretarea aplic)ndu-se doar (n ca5urile (n care le%ea este a#+i%u& sau lacunar&. Interpretarea nu tre+uie con.undat& cu opera,iunea de calificare* care are drept scop s& deter#ine c&rui tip de act in abstracto (i corespunde un act concret* (n acest ca5 .iind vor+a doar de identi.icarea le%ii care se aplic& unui .apt juridic. 9entru interpretarea unui te0t nor#ativ se .olosesc diverse #etode de interpretare. Calitatea re5ultatelor depinde de #etoda utili5at& care tre+uie s& .ie aleas& (n .unc,ie de o+iectul studiat. M. =irall> considera c& #etodolo%ia juridic& tre+uie s& satis.ac& ur#&toarele cerin,e2 a4 Neutralitatea. Metodele tre+uie s& asi%ure o+iectivitatea 1i neutralitatea le%at& indisolu+il de orice de#ers 1tiin,i.ic. 7le nu tre+uie s& ne (#pin%& cu necesitate spre un re5ultat pre.i%urat (n scop partinic. +4 Coerena. 7le tre+uie s( conduc& spre o+,inerea unei i#a%ini coerente a ordinii juridice 1i s& re5olve contradic,iile speci.ice siste#ului juridic. c4 Simplitatea. Metodele tre+uie s& .ie usor de aplicat 1i s& per#it& aplicarea lor rapid& d)nd na1tere unor re5ultate clare neechivoce. d4 Verificabilitatea. "oare propo5i,iile o+,inute cu ajutorul unei #etode tre+uie s& poat& .i veri.icate. Nu e rar& situa,ia (n care di.eritele e0plica,ii sunt de .apt

si#ple a.ir#a,ii* poate adev&rate dar i#posi+il de controlat* deseori printr-o .or#ulare so.isticat&* cu un #are e.ect retoric* sunt ascunse de.icien,e co%nitive 1i so.is#e. @ #etod& satis.ace aceast& cerin,& atunci c)nd persoane di.erite ajun% independent la acela1i re5ultat prin aplicarea ei. /n do#eniul juridic se aplic& #ai cu sea#& ur#&toarele #etode de interpretare2 +et $# $e i,te%&%et#%e !%#m#ti"#l. Metoda %ra#atical& este pri#a #etod& de interpretare care tre+uie1te aplicat&. "re+uie s& .ace# di.eren,a (ntre #etoda %ra#atical& 1i critica te0tului 3sau anali5a critic&4 care (n perioada #edieval& consta (n sta+ilirea te0tului le%ii alterat prin copiere* deci sta+ilirea te0tului autentic. @dat& cu inventarea tiparului critica te0tului 1i-a pierdut o+iectul chiar dac& uneori 1i te0tul tip&rit poate .i alterat prin e0isten,a unor erori de tip&rire 3tip&rirea %re1it& a unor cuvinte sau chiar o#iterea unor se#ne de orto%ra.ie poate duce la denaturarea sensului unui te0t nor#ativ dar sensul ori%inal poate .i cu u1urin,& desprins prin consultarea Monitorului @.icial4. 9rin i,te%&%et#%e !%#m#ti"#l. (n,ele%e# anali5a te0tului le%ii (n sensul s&u #or.olo%ic 1i sintactic. Anali5a %ra#atical& atent& poate conduce la o interpretare di.erit& de cea ini,ial&. @ ilustrare a sensurilor di.erite pe care le pot avea te0te aparent ase#&n&toare o ave# atunci cand anali5&# schi#+area care a .ost .&cut& articolului ;0 al C. pen. din !ABA care #en,iona drept condi,ie a 1antajului $o+,inerea unui .olos pe cale injust' 3su+l. n. A.M.4. Codul penal din !C?C #odi.ica acest articol trans.or#)nd adjectivul injust (ntr-un adver+ (n ur#&toarea .or#ulare $o+,inerea unui .olos pe cale injust&'. /n ca5ul celei de-a doua .or#ulari .olosul o+,inut prin 1antaj putea .i just dar calea .olosit& era injust& 3de pild& solicitarea return&rii unui (#pru#ut su+ a#enin,area c&

(n ca5ul contrar copii sau so,ia datornicului vor .i rapi,i 1i tortura,i* practic& utili5at& ast&5i adesea de c&tre a1a-5i1ii $recuperatori'4. 9rin interpretarea %ra#atical& se (ncerc& de ase#enea clari.icarea sensului ter#enilor polise#ici. /ntr-o pri#& etap& este identi.icat sensul co#un* .olosit (n via,a de 5i cu 5i iar apoi se cercetea5& dac& ter#enul nu este .olosit (n sensul s&u juridic.

I,te%&%et#%e# ist %i". Diecare nor#& a .ost e#is& (n cadrul unui conte0t politic* .iind conturat& su+ in.luen,a unei ideolo%ii. 6eseori apari,ia sa a .ost %enerat& de o cri5& econo#ic& sau politic&. Invocarea voin,ei ini,iale a le%iuitorului* a interesului care a dat na1tere le%ii .ace posi+il& clari.icarea a#+i%uit&,ilor e0istente (n structura sa. Interpretarea istoric& .ace apel la cuno1terea epocii (n care a .ost e#is& le%ea 1i a lucr&rilor pre%&titoare 3de5+ateri parla#entare sau (n cadrul co#isiei le%islative care a pre%&tit proiectul de le%e4.

I,te%&%et#%e# sistem#ti". Aceast& #etod& const& (n anali5a locului pe care (l ocup& nor#a respectiv& (n cadrul articolului de le%e* capitolului sau le%ii respective* a ra#urii sau institu,iei juridice. Interpretarea siste#atic& pleac& de la pre5u#,ia c& le%iuitorul a creeat un siste# av)nd o concep,ie de ansa#+lu 1i .iecare ele#ent din cadrul acestui siste# (1i are rolul s&u. -ensul unui ter#en poate .i desprins prin anali5a titlului capitolului sau a sensului ter#enului (n cadrul ra#urii respective de drept.

I,te%&%et#%e# l !i". Metoda de interpretare lo%ic& presupune aplicarea unor procedee lo%ice care s& conduc& de la nor#a %eneral& la consecin,ele sale asupra unor .apte juridice individuale. Nor#a este de o+icei asi#ilat& pre#i5ei #ajore a unui silo%is#* .aptul juridic pre#isei #inore iar conclu5ia este solu,ia pe care tre+uie s-o .or#ule5e judec&torul. Metoda lo%ic& se .olose1te 1i atunci c)nd co#par&# dou& sau #ai #ulte concepte (ntre ele spre a vedea dac& sunt sau nu contradictorii* dac& ra,iona#entul care le con,ine este valid etc. /n ca5ul e0isten,ei unei lacune a le%ii se apelea5& de o+icei tot la o #etod& lo%ic&* cea a analo%iei. Lo%ica juridic& nu are doar rolul de a de5v&lui solu,iile juridice ci 1i pe cel de a le #otiva 3.unda#enta4. 9rin inter#ediul unor #ecanis#e lo%ice este conturat& calea care a dus de la pre#ise la conclu5ie .or#ul)ndu-se ast.el #otivarea sentin,ei. Lo%ica juridic& 1i-a creat 1i propriile #etode de ra,iona#ent speci.ice acestui do#eniu* #etode cunoscute deseori su+ nu#ele de $argumente'. Cel #ai des .olosite ar%u#ente sunt argumentum a contrario sensu* argumentum a fortiori ratione* argumentum ad absurdum* argumentum a maiori ad minus 1i argumentum a simile pe care le vo# anali5a (ntr-una din sec,iunile ur#&toare.

I,te%&%et#%e# /e%me,euti". 9rin her#eneutic& interpretul de5v&luie sensul propriu al dispo5i,iilor le%ale* (n,elesul lor adev&rat. Her#eneutica percepe te0tul le%islativ ca pe o structur& strati.icat& de se#ni.ica,ii. @ e0presie dintr-o le%e poate s& (nse#ne cu totul altceva dec)t ne .ace s&

crede# sensul ei i#ediat. Her#eneutica atra%e aten,ia asupra .aptului c& acela1i te0t de le%e poate .i interpretat di.erit de su+iec,i di.eri,i. Interpretarea depinde de cultura personal& a interpretului* de %radul de (nci.rare a #esajului* de acurate,ea cu care sunt identi.icate #otivele 1i inten,iile le%iuitorului. Her#eneutica presupune e#patie capacitatea interpretului de a $intra (n pielea le%iuitorului'* de a (n,ele%e conte0tul istoric care a %enerat le%ea. Her#eneutica porne1te de la ipote5a c& unele e0presii sunt con.u5e sau inconsistente 1i din aceast& cau5& ele tre+uie co#pletate cu altele care le .ac inteli%i+ile. 9roced)nd la o interpretare her#eneutic& judec&torul va spune $aceasta este interpretarea corect&' sau $(n concordan,& cu ordinea le%al& decide# ast.el'. 6e .apt el introduce e0presia interpretat& (n conte0tul s&u* (n cadrul le%al care I se potrive1te. @ e0presie poate avea $sensuri ascunse' datorit& .aptului c& (n ti#p conte0tul cultural 1i ideolo%ic s-a schi#+at. 6i.icult&,ile (nt)#pinate de judec&tor (n interpretarea le%ii provin* (n pri#ul r)nd* din situa,ia parado0al& (n care-l pune* (n #od necesar* pro.esia2 de a judeca lucrurile 1i de a aprecia oa#enii nu nu#ai dup& capul s&u ci 1i prelu(nd criteriile le%iuitorului* si#+oli5at prin le%e Acest parado0* a.lat la +a5a vie,ii pro.esionale a #a%istratului 1i care-I (n%reunea5& activitatea* se %&se1te (ns& asociat cu alte di.icult&,i care se opun unei interpret&ri ideale a le%ii po5itive* cu# sunt2 cele i5vor)te din te0tul le%ii (nse1i 1i din redactarea ei* cele le%ate de interesele #ateriale 1i aspira,iile societ&,ii (n care se le%i.erea5&* cele le%ate de personalitatea 1i te#pera#entul judec&torului 1i cele le%ate de

!0

concep,ia .iloso.ic& asupra e0isten,ei (n %eneral 1i asupra dreptului (n special* pe care o are at)t le%iuitorul c)t 1i e0e%etul. Uneori le%ea a .ost ela+orat& (ntr-un conte0t ideatic desuet (n #o#entul de .a,&. Eudec&torul tre+uie s& decid& dac& ea tre+uie aplicat& doar (n parte* nu tre+uie aplicat& de loc sau solu,ia tre+uie s& .ie adaptat& noului conte0t ideolo%ic 1i doctrinar. /nconjurat& de at)tea di.icult&,i* arta de a interpreta pre5int& o i#portan,& capital& pentru un adev&rat jurist (ntruc)t +ine condus& 1i e.icient reali5at& repre5int& un instru#ent de sea#& pentru aplicarea le%ii 1i distri+uirea drept&,ii.

+et $# $ !m#ti". 6o%#atis#ul este o #etod& $thetic&'* adic& o #etod& a re%ulilor care se pretinde c& e0ist& prin ele (nsele. Cuv)ntul $thetic' proviine de la %recescul $theticos'* care (nsea#n& $ceea ce se i#pune ca re%ul&'. Metoda do%#atic& este (n esen,a ei o #etod& lo%ic& deductiv& care .olose1te (n de#onstra,iile sale un nu#&r de principii e0terioare siste#ului le%islativ dar care s-au i#pus (n doctrin& 1i a c&ror le%iti#itate nu s-a cercetat (n preala+il. 9re#isele #ajore ale #etodei do%#atice sunt construc,ii juridice teoretice* principii a.ir#ate de juri1ti cu preten,ia de a .i vala+ile oric)nd 1i oricu#. Cei care aplic& #etoda do%#atic& sunt convinsi c& o 1coala juridic& 31coala de la Cluj* Ia1i sau Fucure1ti de pild&4 sau un autor au autoritate 1i co#peten,& (n do#eniul respectiv 1i* (n consecin,& aplic& intotdeauna solu,iile su%erate de autorii respectivi. Metoda do%#atic& are avantajul c& este o #etod& si#pl& 1i econo#ic& - juristul tre+uie doar s& transpun& e0plica,ia %&sit& in sursa respectiv& sau s& o adap&te5e situa,iei din spe,&. Chiar dac& este o #etod& co#od& ea este in realitat& o #etod& aproape #ecanic& e0clu5(nd orice evolu,ie sau

!!

adaptare a juristului la situa,ii individuale sau la evolu,ia situa,iei socioGecono#ice. Uneori juristul co#od* con.runtat cu situa,ii noi* pe care autorii din doctrina nu le-au prev&5ut adaptea5& arti.icial 1i .or,at solu,ia trans.or#)nd-o (ntr-o #etod& de tip procustian.

+et $# i,tuiti0. Intui,ia (ncepe acolo unde se opre1te sau 1ov&ie inteli%en,a* acolo unde nu e0ist& indicii sau .unda#ente de la care s& se porneasc&. Intui,ia este o deter#inare spontan& (n sensul c& ea porne1te doar de la sine ne.iind precedat& de vreun ra,iona#ent. Atunci c)nd se a.l& (n .a,a unei situa,ii juridice total nou&* care nu este re%le#entat& de vreo le%e* judec&torii sunt nevoi,i s& se pronun,e plec)nd de la ni#ic 1i apel)nd la o judecat& in equitas* con.or# a ceea ce ei consider& c& este in acord cu spiritul echit&,ii 1i cu ideea de justi,ie. 9entru a o.eri o solu,ie valid& #etoda intui,iei tre+uie s& ac,iona5e (n co#pati+ilitate cu le%ea adic& solu,ia s& nu repre5inte o (nc&lcare a nor#elor de drept po5itiv. 6e ase#enea solu,ia nu tre+uie s& (ncalce nici le%ile %)ndirii sau lo%icii* adic& s& nu .ie a+surd& 1i s& respecte principiile lo%ice. 9rin la #etoda intutiv& au .ost .or#ulate (n trecut 1i #a0i#ele juridice* solu,ii juridice aplicate pentru o+,inerea unor sentin,e echita+ile.

Lim1#-ul -u%i$i"
H)ndirea juridic& este insepara+il& de li#+aj. 6reptul este de .apt o pro.esie a cuvintelor li#+ajul .iind vehiculul prin inter#ediul c&ruia sunt trans#ise nor#ele. /nc&

!2

de la MontesIuieu le%&turile dintre drept 1i li#+aj au re,inut (n #od constant aten,ia juri1tilor 1i aceast& preocupare a continuat p)n& (n 5iua de a5i c)nd lin%vistica* se#iotica 1i her#eneutica li#+ajului au dat na1tere unor opere nota+ile (n do#eniu. Limbajul juridic are diverse .unc,ii2 de .i0are a cuno1tin,elor* de co#unicare* constitutiv& a universului juridic 1i ar%u#entativ&. /n do#eniul dreptului nu se operea5& cu toate ele#entele li#+ajului natural ci doar cu o su+#ul,i#e a acestora. Mul,i#ea ter#enilor juridici 1i a celor din li#+ajul natural .olosi,i (n sens juridic constituie universul discursului juridic. 6eter#inarea corect& a acestui univers poate duce la (nl&turarea principalelor inconveniente ale unui li#+aj natural2 o#oni#ia 1i polise#ia ter#enilor. A#+i%uitatea unor ter#eni poate .i (nl&turat& prin plasarea lor (ntr-un conte0t care s& ilu#ine5e (n,elesul e0presiei respective. Uneori si#pla pre5en,& a unui ter#en (ntr-un te0t juridic ne relev& .aptul c& acesta este .olosit (ntr-un sens juridic2 de e0e#plu cuv)ntul $parchet' (ntr-un te0t de le%e va dese#na de o+icei institu,ia respectiv&. Avantajul li#+ajului juridic speciali5at este eli#inarea polise#iei. 6e aceea ter#enii juridici tre+uie s& .ie #onose#ici 1i #onore.eren,iali. Fine)n,eles c& (n practic& acest lucru nu se (nt)#pl& (ntotdeauna* sensul unor ter#eni 1i l&r%i#ea s.erei no,iunii repre5entate de ace1tia .iind di.erite de la o ra#ur& de drept la alta 1i uneori chiar 1i (n cadrul aceleia1i ra#uri sau te0t de le%e. 6e pild&* datorit& .aptului c& autorii codului civil .olosesc uneori alternativ ter#enii de $conven,ie' 1i de $contract' pentru a dese#na aceea1i realitate juridic&* (n literatura de specialitate s-a iscat o disput& asupra .aptului dac& aceste dou& cuvinte sunt sau nu sinoni#e* disput& ce putea .i evitat& printr-o #ai clar& preci5are a con,inutului celor doi ter#eni sau prin de.inirea lor.

Una dintre particularit&,ile li#+ajului juridic este .aptul c& el a+und& (n re%uli* #a0i#e 1i ada%ii 3ar%u#ente4 .or#ulate (n li#+a latin&. Ma imele 3sau re%ulile4 juridice sunt scurte de.ini,ii ce pre5int& principii de se aplic& di.eritelor tipuri de ca5uri. Je%ulile vala+ile (n ca5urile %enerale (1i pierd .or,a (n .a,a e0cep,iilor. !dagiile 3care #ai sunt nu#ite a.oris#e sau ar%u#ente4 sunt propo5i,ii* .or#ule %enerale* potrivite prin conci5ia lor s& se (ntip&reasc& (n #e#orie. 7le sunt adev&rate oracole ale jurispruden,ei o.erind o direc,ie atunci c)nd le%ea este o+scur& sau insu.icient&. Majoritatea ada%iilor au .ost .or#ulate de c&tre jurisconsul,ii latini. Ma0i#ele 1i ada%iile sunt .olosite 1i a5i (n aceea1i .or#& deoarece au un rol #ne#otehnic. /nv&,area #a0i#ei (n latin& .ace ca propo5i,ia respectiv& s&-1i p&stre5e o .or#& e0act& (nl&tur)ndu-se ast.el riscurile alter&rii sensului ori%inar prin .olosirea unor sinoni#e (n li#+a #atern& sau a unor cuvinte polise#ice. Cit&# pentru e0e#pli.icare ur#&toarele #a0i#e juridice2 "dem est non esse et non probari a nu .i sau a nu .i pro+at este tot una. Aceast& #a0i#& arat& c& (n do#eniul dreptului orice a.ir#a,ie tre+uie s& .ie (nso,it& de pro+e care s& o ateste. 9ro+ele .olosite tre+uie s& .ie le%ale. @ a.ir#a,ie ne)nso,it& de pro+ele cerute (n codurile de procedur& civil& 1i penal& nu are nici o relevan,& juridic&. Mala grammatica non vitiat chartam %ra#atica de.ectuoas& nu a.ectea5& validitatea unui act juridic. Con.or# acestui ada%iu chiar dac& unii ter#eni sunt %re1i,i din punct de vedere orto%ra.ic sau %ra#atical actul (n sine e valid put)#d .i aplicat. Dor#alis#ul e0cesiv nu-1i are locul (n #ajoritatea actelor juridice.

!:

#rror communis facit ius eroarea co#un& este creatoare de drept. /n ca5ul (n care e0ist& o eroare colectiv& iar victi#a este de +un& credin,& actul respectiv r&#)ne valid. 6e pild& s-a decis c& (nre%istr&rile .&cute (n re%istrul de stare civil& 1i c&s&toriile (ncheiate de o persoan& neco#petent& care 1i-a asu#at (n #od pu+lic calitatea de dele%at de stare civil& sunt valide. !ccesorium sequitur principale accesoriul ur#ea5& principalul. Condi,ia unui +un principal se e0tinde 1i asupra accesoriilor sale. Atunci c)nd este v)ndut& o cl&dire sunt v)ndute 1i cheile sale iar proprietarul nu poate de pild& s& (1i (nsu1easc& instala,iile sanitare sau %ea#urile #otiv)nd c& a v)ndut doar cl&direa (n sine. Con.or# acestui principiu (n dreptul co#ercial este de la sine (n,eles .aptul c& co#erciantul va livra odat& cu un aparat electrocasnic 1i ca+lurile de ali#entare 1i #anualul de utili5are ne.iind (ndrituit s& cear& un pre, supli#entar pentru acestea. Nemo auditur propriam turpitudinem ni#eni nu poate invoca propria tic&lo1ie. Con.or# acestui ada%iu ni#eni nu poate pro.ita de pe ur#a .aptelor ile%ale s&v)r1ite* (n nici o circu#stan,&. 6e pild& #ituitorul* chiar dac& a denun,at persoana #ituit& nu poate +ene.icia de re5utatul o+,inut pe aceast& cale.

!;

2OR+ELE LOGICE ALE G3NDIRII JURIDICE

Lo%ica tradi,ional& cunoa1te ur#&toarele .or#e lo%ice2 no,iunea* judecata 1i ra,iona#entul. No,iunile se e0pri#& prin cuvinte* judec&,ile prin propo5i,ii %ra#aticale iar ra,iona#etele prin .ra5e.

P%i,"i&ii l !i"e "#%e !ui0e%,e#4. !5,$i%e# -u%i$i".


$rincipiile logice sunt le%i de %eneralitate #a0i#& care %uvernea5& validitatea opera,iilor lo%ice. 7le au valoare de a0io#& stand la +a5a intre%ului edi.iciu al lo%icii. 9rincipiile lo%ice sunt condi,ii necesare ale %andirii dar totodat& 1i e0presii ale #odului de structurare al realit&,ii. "oc#ai de aceea unii autori 3He%el* Kant* etc4 au de5voltat o lo%ic& .ilo5o.ic& a #odului de or%ani5are a universului plecand de la ele. /n lo%ica .or#al& au .ost identi.icate patru principii lo%ice2 principiul identit&,ii* principiul noncontradic,iei* principiul ter,ului e0clus 1i principiul ra,iunii su.iciente. Acestea au .ost .or#ulate ast.el2 $rincipiul identitii2 un ter#en este identic cu sine dac& (1i p&strea5& (n,elesul (n cadrul aceluia1i discurs ra,ional (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport.9rincipiul identit&,ii cere ca o no,iune .olosit& s&-1i p&stre5e (n cadrul aceluia1i discurs sensul* adic& s& re.lecte acela1i o+iect. Dolosirea unor no,iuni aparent sinoni#e poate duce uneori la erori atunci c)nd e0presiile lin%vistice au s.ere di.erite. Acest lucru devine evident in ca5ul tratatelor interna,ionale atunci cand ter#enul tradus in alta li#+& nu este identic cu cel din tratatul ori%inal. 9entru a se evita aplicarea di.erita a aceluia1i tratat se dese#nea5& versiunea

!?

standard intr-o li#+a 3de o+icei li#+a en%le5a4 iar in ca5ul aparitiei unor nela#uriri se va e0a#ina intelesul no,iunii in aceast& li#+a. 9rincipiul identita,ii se aplic& 1i in ca5ul disputelor juridice. /nainte de a se de5volta ar%u#entarea este necesar ca no,iunile cheie s& .ie de.inite pentru ca cei doi adversari .olosesca aceea1i no,iune. Multe dintre ar%u#entele so.istice se +a5ea5& pe con.u5ia dintre sensul lar% 1i sensul (n%ust al unei no,iuni sau pe .olosirea unei nuan,e di.erite a unui sinoni# care dese#nea5& o no,iune. 6e.inirea conceptelor 1i valorilor care stau la +a5a unor ar%u#ente .ace ca ar%u#entele irelevante sau so.istice s& nu #ai poat& .i .olosite de c&tre de#a%o%i. Aristotel distin%ea trei sensuri ale identit&,ii2 identitatea (n nu#&r* identitatea (n specie 1i identitatea (n %en. /n ca5ul unor o+iecte identitatea presupune acelea1i caracteristici at)t cantitative c)t 1i calitative. Hradul de u5ur& sau deteriorare* de pild&* (n ca5ul return&rii unui +un (#pru#utat .ace uneori ca atunci c)nd el este inapoiat proprietarului s& nu #ai .ie considerat identic cu +unul ini,ial. In contractele de transport se aprecia5& de pilda ca (n ca5ul transportului de +unuri perisa+ile e0ist& o relat,ie de identitate chiar daca o parte din #ar.& 3le%u#e sau .ructe4 s-a deteriorat datorit& unor condi,ii o+iective 3te#peratur&* u#iditate4 cu condi,ia ca procentul s& nu .ie #ai #are dec&t cel sta+ilit 1i deteriorarea s& nu se datore5e ne%lijen,ei transportatorului /n ca5ul proceselor de divor, (n #o#entul (n care judec&torul sta+ile1te c&rui p&rinte (i va (ncredin,a copilul el .ace o co#para,ie (ntre #odelul de p&rinte ideal 1i p&rin,ii din cau5& sta+ilind daca e0ist& o rela,ie de identitate care justi.ic& (ncredin,area copilului unuia dintre parin,i..

!B

$rincipiul noncontradiciei2 (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport este i#posi+il ca un lucru s& .ie 1i s& nu .ie sau* (ntr-un ca5 #ai particular* (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport este i#posi+il ca un lucru s& ai+& sau s& nu ai+& o anu#it& proprietate. Acest principiu prevede c& dou& propo5i,ii dintre care una a.ir#& iar alta nea%& ceea ce cealalt& a a.ir#at* nu pot .i (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport adev&rate. /n ca5ul unui discurs ar%u#entativ este esen,ial ca persoana care ar%u#entea5a s& nu se contra5ic& pe sine a.ir#and ceea ce a ne%at cu ceva ti#p (n ur#& sau atri+uind o proprietate unui lucru 1i ne%)nd-o ulterior. 9rincipiul se aplic& (ns& su+ acela1i raport. Cineva poate s& .ie un so, r&u ne%lij)ndu-1i so,ia sau un in.ractor dar acest lucru nu (l (#piedica s& .ie un p&rinte +un. Cerin,a ca noncontradic,ia s& respecte criteriul te#poral presupune ca o calitate s& e0iste la un #o#ent dat chiar dac& ea nu e0ista cu ceva ti#p (n ur#&. Ca5ierul unei persoane sau co#porta#entul s&u cu c),iva ani (nainte nu ne poate duce la conclu5ia c& ea se va co#porta la .el de-a lun%ul (ntre%ii vie,i. $rincipiul terului e clus2 (n acela1i ti#p 1i su+ acela,i raport un lucru e0ist& sau nu e0ist&* a treia posi+ilitate .iind e0clus&* sau* (ntr-o alt& perspectiv&* este necesar ca un lucru s& posede sau s& nu posede o proprietate (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport. @ propo5i,ie poate .i deci adev&rat& sau .als& a treia variant& ne.iind posi+il&. 9e acest principiu se +a5ea5& 1i de#onstra,iile prin reducere la a+surd. /n ca5ul unor propo5i,ii contradictorii dovedirea .alsit&,ii uneia dintre propo5i,ii echivalea5& cu dovedirea adev&rului contradictoriei sale. $rincipiul raiunii suficiente2 orice lucru are un te#ei (n virtutea c&ruia e0ist& sau orice proprietate este condi,ionat& de alt& proprietate pe care se (nte#eia5& sau orice

!A

adev&r este condi,ionat de alte adev&ruri pe care se (nte#eia5&. Ni#ic nu poate e0ista .&r& o ra,iune justi.icativ& 1i orice propo5i,ie tre+uie s& ai+& un te#ei. 9rincipiul ra,iunii su.iciente este un principiu al cau5alit&,ii. 6in punct de vedere juridic el presupune #otivarea deci5iilor 1i sta+ilirea unor rela,ii de cau5alitate intre ac,iunile unei persoane 1i re5ultatul cu se#ni.ica,ie juridic&. /n dreptul penal aplicarea principiului ra,iunii su.iciente presupune sta+ilirea vinov&,iei 1i a .or#elor sale - inten,ie* culp& sau preterinten,ie. Uneori (ntre ac,iune 1i re5ultat se interpun unele condi,ii care deter#in& re5ultatul. @ lovitur& aplicat& unei persoane cu o +oal& cardiac& va provoca re5ultate #ai %rave dec&t aceea1i lovitur& aplicat& unei pesoane s&n&toase. @ contu5ie care are drept re5ultat o he#ora%ie intern& va avea re5ultate di.erite dac& victi#a se pre5int& la #edic 1i pri#e1te un trata#ent adecvat* dac& re.u5& s& se pre5inte la #edic sau dac& #edicul (i d& un dia%nostic %re1it 1i ea #oare datorit& acestui lucru. Anali5&nd to,i ace1ti .actori procurorul 1i judec&torul tre+uie s& decid& dac& este vor+a de in.rac,iunea de o#or sau cea de lovituri cau5atoare de #oarte.

N 6iu,e# -u%i$i".
De7i,i6ie No,iunile #ai sunt cunoscute (n lo%ic& 1i su+ denu#irea de termeni sau concepte. Noiunea juridic este re.lectarea pe plan #intal* (ntr-o .or#& lo%ic& a+stract& a propriet&,ilor esen,iale co#une ale unei anu#ite realit&,i juridice. No,iunea re.lect& doar propriet&,ile esen,iale 1i %enerale ale unei clase de o+iecte nu 1i pe cele (nt)#pl&toare sau particulare.

!C

6e re%ul& no,iunile nu sunt .olosite (n #od i5olat ci (n asocia,ie cu alte cuvinte care .or#ea5& propo5i,ii 1i .ra5e. Aceste asocia,ii se nu#esc conte0t. Conte tul este #ul,i#ea de cuvinte or%ani5ate (n propo5i,ii 1i .ra5e care con,in ter#enul dat. Dolosind conte0tul pute# s& interpret&# #ai corect se#ni.ica,ia ter#enului anali5at. /n do#eniul dreptului conte0tul este alc&tuit din #ul,i#ea ter#enilor cu se#ni.ica,ie juridic&. H)ndirea juridic& se situea5& (ntotdeauna (ntr-un univers al discursului juridic* care deter#in& (n #od univoc* (n,elesul ter#enilor juridici .olosi,i. 6eter#inarea* (n .iecare ca5* a conte0tului juridic (nl&tur& o#oni#ia 1i polise#ia ter#enilor juridici

circu#scriind totodat& 1i e0tensiunea lor.

8()(

St%u"tu%# , 6iu,il % -u%i$i"e

No,iunea juridic& este alc&tuit& din dou& ele#ente co#ponente2 a4 s.era 3e0tensiunea48 +4 con,inutul. Sfera repre5int& acea di#ensiune a unei no,iuni juridice* care cuprinde o+iectele juridice ce alc&tuiesc clasa la care no,iunea juridic& se re.er&. /n lo%ica clasic& se spune c& s.era (nsea#n& (ns&1i #ul,i#ea o+iectelor dese#nate de no,iune. 6e pild& no,iunea de drept su+iectiv cuprinde toate drepturile pe care le are o persoan& .i5ic& la un #o#ent dat. Coninutul repre5int& acea di#ensiune a unei no,iuni juridice .or#at& din propriet&,ile co#une o+iectelor juridice la care se re.er& no,iunea. 6e pild& (n ca5ul dreptului de proprietate 1ti# c& acesta are ur#&toarele propriet&,i2 el este un drept a+solut

20

1i inviola+il* deplin 1i e0clusiv* perpetuu 1i trans#isi+il 1i include trei atri+ute .unda#entale - posesia 3jus utendi4* .olosin,a 3jus .ruendi4 1i dispo5i,ia 3jus a+utendi4. 9ropriet&,ile sau notele care alc&tuiesc con,inutul unei no,iuni juridice sunt de dou& .eluri2 speci.ice 1i %enerale. Notele speci.ice pot .i (nt)lnite doar la acest tip de no,iune pe c)nd cele %enerale se (nt)lnesc 1i la alte no,iuni (nrudite. 6e e0e#plu no,iunea de drept de proprietate privat& are note co#une cu cea de drept de proprietate pu+lic& dar totodat& 1i note speci.ice care o di.eren,ia5& de aceasta. /ntre s.er& 1i con,inut e0ist& un raport de invers propor,ionalitate atunci c)nd con,inutul cre1te (n atri+ute s.era se #ic1orea5& iar atunci c)nd s.era se l&r%e1te con,inutul se va #ic1ora.

Cl#si7i"#%e# , 6iu,il % No,iunile pot .i (#p&r,ite (n diverse clase (n .unc,ie de diverse criterii de clasi.icare. /n .unc,ie de %radul de %eneralitate se (#part (n tipuri 1i cate%orii. %ipurile sunt sinte5e par,iale ale caracteristicilor esen,iale ale unei clase de o+iecte. Uneori tipul este e0presia a+stract& a caracteristicilor ideale pe care tre+uie s& le ai+& un o+iect. 6e pild& tipul +unului proprietar sau a +unului tat& de .a#ilie din dreptul ro#an. Categoriile sunt no,iuni caracteri5ate printr-o e0tre#& %eneralitate 3sumum genus4. 7le e0clud posi+ilitatea unui %en superion 1i deci e0clud e0isten,a unui ter#en al de.ini,iei 3%enul pro0i#4. /n 1tiin,a dreptului (nt)lni#a o #are varietate de cate%orii cu#

2!

ar .i de pild& cele de raport juridic* drept su+iectiv* o+li%a,ie* .apt& social#ente periculoas&* etc. /n .unc,ie de #odul de deter#inare a con,inutului lor no,iunile pot .i co%nitive sau pra%#atice. Noiunile cognitive sunt cele ale c&ror e0tensiune este dat& (n #od o+iectiv 1i (1i p&strea5& (n,elesul (n orice situa,ie. Noiunile pragmatice sunt acelea a c&ror e0tensiune este dat& de o conven,ie 1i se poate #odi.ica (n .unc,ie de conte0tul socio-istoric. No,iunea de $o#' este o no,iune co%nitiv& c&ci realitatea dese#nat& de ea r&#)ne constant&. No,iunea de $in.ractor' este statuat& prin nor#e (n .iecare ,ar&. 6e aceea e0tensiunea acestui tip de no,iune nu poate .i sta+ilit& dec)t plas)nd-o (ntr-un conte0t istoric 1i cultural. /n .unc,ie de preci5ia cu care sunt deter#inate no,iunile pot .i precise sau i#precise 3fuzz&4. Noiunile precise sunt cele care au o e0tensiune +ine deter#inat&* adic& la care se cunoa1te cu preci5ie care o+iecte .ac parte din s.era lor. Noiunile imprecise au o s.er& care nu poate .i +ine deter#inat& deoarece criteriile de deli#itare a s.erei nu au .ost sta+ilite .er#. 7ste ca5ul no,iunilor de t)n&r* pre5ent* %r&#ad&* etc. /n ca5ul no,iunii de t)n&r este di.icil s& aprecie# care indivi5i sunt cuprin1i (n s.era no,iunii dac& nu a# aderat (nainte la o conven,ie. La .el* no,iunea de $(nalt' depinde de co#para,ia cu un ter#ende re.erin,&. No,iunile i#precise sunt studiate de lo%ica no,iunilor va%i 3.u55>4.

22

/n .unc,ie de %radul de concretitudine* de ancorare (n real* no,iunile pot .i concrete sau a+stracte. Noiunile concrete sunt acelea care au o e0tensiune real&* percepti+il&. Noiunile abstracte nu dese#nea5& un o+iect real ci un construct teoretic. "er#enii de o#* in.ractor* avocat sunt no,iuni concrete pentru c& pot .i raporta,i la o+iecte reale pe c)nd ter#enul de drept su+iectiv sau de raport juridic civil nu au acoperire (n realitate. /n .unc,ie de rela,ia pe care o au cu alte no,iuni* no,iunile pot .i clasi.icate ca no,iuni c+solute 1i no,iuni relative. Noiunile absolute sunt cele care au un (n,eles de sine st&t&tor 3avocat* in.ractor* contract* etc.4. Noiunile relative sunt cele care nu au nici un (n,eles dec)t atunci c)nd se a.l& (n raport cu alte no,iuni corelative. 6e pild& no,iunile de so,-so,ie* p&rin,i-copii* dreptnedrept* +un-r&u* etc. /n .unc,ie de caracterul o+iectelor dese#nate no,iunile pot .i vide* nevide sau ideale. Noiunile vide sunt cele care nu cuprind nici un o+iect (n e0tensiunea lor. 7le sunt de dou& .eluri2 noiuni logic-vide * care cuprind o contradic,ie lo%ic& 3de e0e#plu no,iunea de in.ractor nevinovat4 1i no,iuni factual-vide care sunt vide doar (n raport cu e0perien,a noastr& .actual& 3e0traterestru* #onstrul din Loch Ness* etc.4. Noiunile nevide sunt acelea ale c&ror s.er& cuprinde o+iecte din realitate. Noiunile ideale sunt no,iuni re5ultate printr-un proces de ideali5are 3de e0e#plu no,iunile de drept su+iectiv* linie dreapt&* etc.4.

/n .unc,ie de %radul lor de co#ple0itate no,iunile pot .i si#ple sau co#ple0e. No,iunile si#ple constau dintr-un sin%ur cuv)nt 3ho,* contractant* judec&tor* etc.4 No,iunile co#ple0e sunt .or#ate din #ai #ulte cuvinte 1i deci re5ult& prin co#+inarea a dou& sau #ai #ulte no,iuni 3pedeaps& contraven,ional&* drept su+iectiv civil* etc.4.

E% %i "#u4#te $e 9,"#$%#%e# !%e:it. 9, ti& l !i# , 6iu,il % /ncadrarea %re1it& a unei no,iuni duce la construirea unor ra,iona#ente eronate care conduc spre un re5ultat .als. Acest lucru este cau5at deseori de plasarea no,iunii (ntrun conte0t prea s&rac* sau o de.inire de.icitar& care las& loc a#+i%uit&,ii. Unele no,iuni pot .i considerate a+stracte sau concrete (n .unc,ie de conte0tu1l (n care sunt .olosite. 6e pild& no,iunea de $sentin,&' este o no,iune concret& dac& se re.er& la in.or#a,ia (n#a%a5inat& (n +ucata de h)rtie pe care sunt (nscrise deci5iile

judec&torului dar ea poate .i a+starct& dac& dese#nea5& ac,iunea de ela+orare a sentin,ei. /n lo%ica clasic& se consioder& c& erorile cau5ate de nedeter#inarea s.erei 1i con,inutului unei no,iuni sunt %enerate de .aptul c& aceea1i e0presie poate .i .olosit& cu trei sensuri di.erite2 !4 suppositio simple * atunci c)nd e0presia este .olosit& pentru a dese#na un o+iect concret* e0istent (n realitate. 6e pild& $Eudec&torul a dat sentin,a' 24 suppositio formalis' atuncic)nd cuvintele servesc drept nu#e pentru o (ntrea%& clas& de o+iecte. 6e pild& $Eudec&torul este un ele#ent esen,ial al siste#ului de drept ro#)nesc'.

2:

4 Suppositio materialis' c)nd nu#ele este dat e0presiei lin%vistice a no,iunii. 6e pild& $Eudec&torul este un su+stantiv .or#at din unspre5ece litere'. 7rorile cele #ai curente survin (n ur#a con.u5iei dintre supositio si#ple0 1i supositio .or#alis. 6atorit& acestui .apt tre+uie ca no,iunea .olosit& s& ai+& o denota,ia +ine deter#inat&. Co#par)nd dou& propo5i,ii $"oate #erele din acest sac c)nt&resc B0 de Lilo%ra#e' 1i $"oate #erele din acest sac c)nt&resc 200 de %ra#e' o+serv&# c& (n dou& propo5i,ii cu structur& lin%vistic& identic& ne pute# re.eri (n pri#ul ca5 la o no,iune cu (n,eles colectiv 3un a%re%at4 iar (n al doilea la .iecare ele#ent (n parte alacestui a%re%at* la caracteristicile unei clase. 7rori .recvente sunt cau5ate 1i de no,iunile $con.u5e'* va%i* i#precise. Atunci c)nd o le%e statuea5& unele (ndatoriri sau avantaje acordate $tinerilor' este destul de %reu s& deter#in&# (n special li#ita superioar& de v)rst& a celor care pot .i considera,i $tineri'.

R#& %tu%ile $i,t%e , 6iu,i /ntre no,iunile juridice se pot sta+ili raportuir at)t din punctul de vedere al s.erei c)t 1i din punctul de vedere al con,inutului. 6in punctul de vedere al sferei se pot sta+ili ur#&toarele raporturi2 a4 de identitate* c)nd dou& no,iuni juridice au aceea1i s.er&. 6e pild& no,iunea de $pre5u#,ie' 1i $consecin,a pe care le%ea sau instan,a judec&toreasc& o tra%e dintr-un .apt cunoscut la un .apt necunoscut'.

2;

+4 de e cludere* c)nd dou& no,iuni juridice au s.ere total di.erite. 6e pild& $pro+ele' 1i $viciile de consi#,&#)nt'. c4 de (ncruci)are* c)nd o parte din s.era unei no,iuni juridice este identic& cu o parte a s.erei altei no,iuni juridice. 6e pild& no,iunile de $avocat' 1i de $ro#)n'. d4 de ordonare* c)nd s.era unei no,iuni juridice se cuprinde cu totul (n s.era altei no,iuni juridice* inversa ne.iind vala+il&. 6e pild& cea de $o#or' 1i cea de $in.rac,iuni contra vie,ii* inte%rit&,ii corporale 1i s&n&t&,ii'. 6in punctul de vedere al coninutului no,iunile pot .i2 a4 comparabile* c)nd notele no,iunilor juridice se re.er& la acela1i do#eniu al realit&,ii juridice. 6e pild& no,iunile de $raport de co#plicitate' 1i de $le%&tur& su+iectiv&'. +4 necomparabile* c)nd notele n&,iunilor juridice se re.er& la do#enii di.erite ale realit&,ii juridice. 6e pild&* no,iunile de $contract' 1i cea de $pluralitate inter#ediar&'. No,iunile comparabile se pot a.la (n ur#&toarele raporturi2 a4 de identitate* c)nd di.er& doar ca .or#& lin%vistic&. 6e pild& cea de $apelant' 1i $inculpat'. +4 de simpl difereniere* (n cadrul aceluia1i %en. 6e pild&* avocat* procuror sau judec&tor (n cadrul %enului de jurist8 c4 de contrarietate* c)nd dou& no,iuni nu pot .i aplicate (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport* aceluia1i o+iect5. 7le pot .i (ns& si#ultan a+sente. 6e pild&* recurent 1i inti#at (ntr-un proces penal2

2?

d4 de contradicie* c)nd dou& no,iuni nu pot .i (#preun& nici pre5ente 1i nici a+sente* (n acela1i ti#p 1i su+ acela1i raport. 6e pild& no,iunile de $in.ractor' 1i de $nevinovat'.

O&e%#6ii l !i"e #su&%# , 6iu,ii -u%i$i"e 9rin operaii logice se (n,ele% deriv&ri ale unor no,iuni din alte no,iuni. 9rin inter#ediul opera,iiloor lo%ice se construiesc noi no,iuni. -unt posi+ile ur#&toarele .or#e de opera,ii lo%ice. 6e.ini,ia* speci.icarea* %enerali5area* divi5iunea* clasi.icarea* di.eren,ierea* inte%rarea* anali5a* sinte5a.

De7i,i6i# *efiniia este opera,ia lo%ic& prin care se indic& notele caracteristice ale unei no,iuni* care o deose+esc de oricare alt& no,iune juridic&. 7a repre5int& un #ijloc pentru deli#itarea 1i ordonarea o+iectelor. A de.ini (nsea#n& a deter#ina dor notele esen,iale ale realit&,ii de.inite.

St%u"tu%# $e7i,i6iei 6e.ini,iile sunt e0pri#ate su+ .or#a unor propo5i,ii care con,in ur#&toarele ele#ente2 a4 un ter#en de de.init* nu#it pe scurt definitul.3de.iniendu#48 +4 o parte prin care se de.ine1te nu#it& definitorul 3de.iniens48 c4 o rela,ie de echivalen,& a se#ni.ica,iilor (ntre cele dou& p&r,i* relaia de definiie.

2B

P% "e$ee $e $e7i,i%e 6e.inirea ter#enilor juridici se poate e.ectua (n #ai #ulte .eluri2 a4 prin e emplificare* c)nd se speci.ic& un o+iect din e0tensia ter#enului. 6e pild& $=iciu de consi#,&#)nt este* de e0e#plu dolul'. +4 prin enumerare* (n care de.initorul indic& toate o+iectele cunoscute din clasa de.initului. 6e pild& $.apta prin care s-a pricinuit inte%rit&,ii corporale sau s&n&t&,ii o v&t&#are care necesit& pentru vindecare (n%rijiri #edicale #ai #ult de ?0 de 5ile* sau care aprodus vreuna din ur#&toarele consecin,e2 pierderea unui si#, sau or%an* (ncetarea .unc,ion&rii acestora* o in.ir#itate per#anent& .i5ic& sau psihic&* slu,irea* avortul ori punerea (n pri#ejdie a vie,ii persoanei' 3v&t&#area corporal& %rav& prev&5ut& de art. !A2 alin ! C. pen.4. c4 prin indicare* c)nd se arat& o+iectul printr-un %est oarecare 1i se .olose1te una din e0presiile. $acesta este unM'* $(n .a,& ave# unM'* $iat& unM'. 6e pild&2 $.apta inculpatului este o in.rac,iune de .urt'. d4 prin sinonimie* c)nd se de.ine1te un ter#en prin alt ter#en* care posed& acela1i (n,eles. 6e pild& ada%iul este o #a0i#& sau decretul este o le%e. 6e1i este practicat& deseori* de.ini,ia prin sinoni#e nu este satis.&c&toare* (ntruc)t se poate ajun%e la eroarea lo%ic& cunoscut& su+ nu#ele de $cerc (n de.ini,ie' sau de.ini,ie circular&. e4 prin stipulare* atunci c)nd se deter#in& se#ni.ica,ia unui cuv)nt pentru viitor* sau (ntr-un conte0t speci.ic 4(ntr-un te0t de le%e sau (ntr-o lucrare de juruspruden,&42 $prin 0 vo# (n,ele%eM'. Uneori de.ini,ia stipulativ& se .ace

2A

prin crearea unui cuv)nt noi iar alteori prin acordarea de noi se#ni.ica,ii unui cuv)nt sau no,iuni e0istente (n #o#entul respectiv. Noul cuv)nt apare printr-o conven,ie ter#inolo%ic&. .4 prin gen pro im )i diferen specific . Aceast& de.ini,ie se .ace prin ur#&toarele opera,ii2 introducerea ter#enului de de.init (ntr-un ter#en care este %enul s&u* ,in)nd sea#a de ase#&n&rile cu al,i ter#eni8 di.eren,ierea ter#enului de ceilal,i ter#eni inclu1i (n %en prin sta+ilirea deose+irilor sau di.eren,elor. Acest procedeu presupune sta+ilirea unor rela,ii de su+ordonare 1i* respectiv* coordonare. 6e.ini,ia prin %en 1i di.eren,& tre+uie s& satis.ac& ur#&toarele cerin,e2 %enul s& .ie pro0i#* adic& supraordonat i#ediat. 6i.eren,a s& .ie speci.ic&* adic& s& constea (ntr-o not( proprie care s& deose+easc& de.initul de celelalte specii incluse (n %enul pro0i# Un ter#en poate .i inclus* (n #od succesiv* (n %enuri pro0i#e di.erite 1i poate poseda #ai #ulte di.eren,e speci.ice. Cate%oriile nu pot .i de.inite prin acest procedeu pentru c& ele nu au un %en pro0i#.

Re!uli #le $e7i,i%ii " %e"te. 6e.ini,ia este %uvernat& de ur#&toarele re%uli2 !. +egula adecvrii

2C

6e.initorul 1i de.initul tre+uie sp .ie e0pri#a,i prin ter#eni coe0tensivi* s.era de.initorului tre+uind s& coincid& per.ect cu cea a de.initului. Aceast& re%ul& poate .i (nc&lcat& (n patru situa,ii2 atunci c)nd s.era de.initorului este prea lar%&* atunci c)nd ea este prea (n%ust&* c)nd s.erele de.initorului 1i de.initului se intresectea5& 1i atunci c)nd ele se e0clud total. 2. +egula irefle ivitii 6e.initorul s& nu repete de.initul /n acest ca5 de.ini,ia este tautolo%ic&. 6e1i pare tautolo%ic& de.ini,ia prin sinoni#e nu este o de.ini,ie circular& pentru c&ea este e0plicarea unui cuv)nt necunoscut prin unul cunoscut. . +egula asimetriei "re#enul de.initor s& nu se sprijine pe ter#enul de.init ci s& .ie un ter#en independent de acesta. /n ca5 contrar de.ini,ia est circular& iar eroarea se nu#e1te cerc vicios. :. +egula claritii )i univocitii 6e.initorul s& con,in& nu#ai cuvinte cunoscute alt.el co#ite# eroarea lo%iuc& cunoscut& su+ nu#ele de $i%notu# per i%notu#' sau cu alte cuvinte e0plic&# un ter#en necunoscut prin altul tot necunoscut. 9entru a .i e.icient& de.ini,ia tre+uie s& con,in& ter#eni univoci 1i nu a#+i%ui* s& nu recur%& la #eta.ore 1i la e0presii .i%urate ci s& indice precis notele caracteristice ale de.initorului. ;. +egula formei afirmative 6e.initorul tre+uie s& indice ce este de.initul nu ce nu este. Aceasta (nsea#n& c& de.ini,ia nu tre+uie s& .ie ne%ativ&. /n %)ndirea juridic& se utili5ea5& ur#&toarele genuri de definiii2

de.ini,ii le%ale de.ini,ii doctrinare de.ini,ii de aplicare *efiniiile legale au drept autori le%iuitorii 1i sunt i#puse o+li%atoriu neput)nd .i

ne%lijate sau #odi.icate. *efiniiile doctrinare au drept autori teoreticienii 1i sunt propuse .iind supuse ar%u#ent&rii. 7le se #ai nu#esc 1i opina+ile pentru c&pot .i contestate 1i #odi.icate. *efiniiile de aplicare au drept autori practicienii dreptului 1i (n special judec&torii put)nd .i ad#isi+ile sau nu. 7le sunt acele de.ini,ii ela+orate pentru cali.icarea unor .apte 1i (ncadrarea lor (ntr-un articol de le%e2

S&e"i7i"#%e# Specificarea este opera,ia lo%ic& prin care se construie1te specia dintr-un %en al s&u. 9rin aceast& opera,ie se reali5ea5& trecerea de la un ter#en dat la un ter#en su+ordonat care* din aceast& cau5&* are o e0tensiune #ai #ic&. 6e pild& se trece de la ter#enul $hot&r)re judec&toreasc&' la cel de $sentin,&' care are o e0tensiune #ai #ic& dese#n)nd hot)r)rile judec&tore1ti pronun,ate (n pri#& instan,&.

Ge,e%#li4#%e# Henerali5area este opera,ia lo%ic& prin care se construie1te %enul dintr-o specie a sa. 9rin aceast& opera,ie se ajun%e la un tre#en supraordonat care are o e0tensiune #ai

#are. 6e pild& se ajun%e de la no,iunea de $recla#ant (n dosarul N' la cea de $recla#ant' (n %eneral* pentru a se vedea dac& sunt (ndeplinite sau nu cerin,ele procedurale cerute de le%e pentru a .i recla#ant (ntr-un proces. /n ca5ul %enerali5&rii 1i speci.ic&rii se .olosesc opera,iuni superioare reali5ate (ns& in sens invers. 9entru a reali5a o in.eren,& corect& tre+uie s& .olosi# doar notele de.initorii adic& di.eren,a speci.ic& dintre clasele respective.

Di0i4iu,e# 6ivi5iunea este opera,ia lo%ic& prin care se desco#pune %enul (n speciile sale. 6e pild& tre#enul $drept' se desco#pune (n $drept pu+lic' 1i $drept privat'* ter#enul de $nulitate' se desco#pune (n $nulitate relativ&' 1i $nulitate a+solut&'. Un e0e#plu tip&ic de divi5iune este cea reali5at& (n partea special& a codului penal unde in.rac,iunile sunt divi5ate (n unspre5ece titluri cere la r)ndul lor sunt (#p&r,ite (n #ai #ulte clase de in.rac,iuni particulare.

Cl#si7i"#%e# Clasificarea este opera,ia lo%ic& prin care se alc&tuie1te %enul din speciile sale. 7a const& (n %ruparea o+iectelor (n #ul,i#i. 6e pild& eroarea* dolul* violen,a 1i le5iunea .or#ea5& (#preun& clasa viciilor de consi#,&#)nt. Clasi.icarea (nsea#n& %ruparea o+iectelor (n clase dup& unele criterii* (ntr-o ordine ierarhic& 1i (ntr-un tot unitar 1i or%anic* ast.el ca .iecare clas& s& ocupe un anu#it loc* (n cone0iune cu celelalte clase.

/n opera de cali.icare juridic& e.ectuat& de le%iuitor (n alc&tuirea codurilor de le%i divi5iunea 1i clasi.icarea repre5int& opera,iuni esen,iale de siste#ati5are 1i reali5are a unui siste# juridic lo%ic 1i coerent.

Di7e%e,6ie%e# 6i.eren,ierea este opera,ia lo%ic& prin care se construie1te dintr-un ter#en care se re.er& la un (ntre% un tre#en care se re.er& la una dintre p&r,ile (ntre%ului. 6e pild& (n acest .el se e0plic& .or#area de5#e#+r&#intelor dreptului de proprietate 3u5u.ructul* u5ul* a+ita,ia 1i super.icia4. 9roprietatea poate .i de5#e#+rat& p)n& la punctul re,inerii de c&tre proprietar nu#ai a dreptului de a dispune ceea ce (i r&#)ne (n acel #o#ent .iind proprietatea nud&.

I,te!%#%e# "ntegrarea este opera,ia lo%ic& prin care se construie1te dintr-un ter#en care se re.er& la una dintre p&r,ile unui (ntre% un ter#en care se re.er& la un (ntre%.

A,#li4# !naliza este opera,ia lo%ic& prin care se construie1te din ter#enul care se re.er& la un (ntre% #ul,i#ea ter#enilor care se re.er& la p&r,ile sale.

Si,te4#

Sinteza este opera,ia lo%ic& prin care din #ul,i#ea ter#enilor care se re.er& la p&r,ile unui (ntre% se construie1te ter#enul care se re.er& la un (ntre%.

JUDECATA

N 6iu,e Eudecata este o .or#& lo%ic& care const& (ntr-o a.ir#a,ia sau (ntr-o ne%a,ie 3de tipul $- este 9' sau $- nu este 9'4

Ti&u%i $e -u$e".6i /n lo%ica .or#al& tradi,ional& au .ost studiate cu prec&dere judec&,ile de predica,ie de tipul $- este 9' chiar dac& erau cunoscute 1i alte tipuri de judec&,i. /n secolul NN aten,ia lo%icienilor s-a (ndreptat 1i (n alte direc,ii .iind construite o serie de de siste#e lo%ice +a5ate pe alte tipuri de judec&,i. Eudec&,ile pot .i clasi.icate (n ur#&toarele tipuri fundamentale2 a4 ,udecile cognitive* care au .ost studiate de lo%ica clasic& su+ denu#irea de judec&,i de predica,ie. Acestea sunt judec&,i care trans#it o in.or#a,ia cu o anu#it& valoare*lo%ic&* .iind transpuse de o+icei su+ .or#a unei a.ir#a,ii 36e pild&2 orice conven,ie este un act juridic4. Eudec&,ile co%nitive pot .i judeci categorice 3care a.ir#& sau nea%& predicatul despre su+iect .&r& nici o condi,ie4* modale 3nuan,ea5& a.ir#a,iile prin

inter#ediul #odusului posi+il* necesar* (nt)#pl&tor* i#posi+il4* ipotetice 3condi,ionea5& rela,ia su+iect-predicat4 sau dizjunctive 3au predicate alternative4. +4 ,udecile pragmatice relev& inten,ia de a-l deter#ina pe cel c&ruia I se adresea5& s& e.ectue5e o ac,iune 3.ie aceasta o ac,iune practic& .ie un r&spuns ver+al4. Cele #ai i#portante judec&,i pra%#atice sunt cele deontice* cele i#perative 1i cele intero%ative. ,udecile deontice sunt judec&,i nor#ative care statuea5& o o+li%a,ie pentru su+iect 3$"re+uie s& respec,i le%ile'4* o per#isiune 3$7ste per#is s& .u#e5i (n locurile a#enajate (n acest scop'4* o interdic,ie 3$7ste inter5is s& traverse5i starda prin locuri ne#arcate'4. Nor#ele enun,ate pot .i juridice* etice* estetice* etc. ,udecile imperative trans#it un ordin sau un (nde#n 3$-& .ii un student silitorO'* $=ino aiciO'4. ,udecile interogative cer un r&spuns din partea su+iectului 3$Cine a .urat #a1inaP'* $Cu# te chea#&P'4. c4 ,udecile a iologice au inten,ia de a o.eri o apreciere valoric&* de a situa su+iectul pe o scar& de valori 3$N este un o# +un'* $Lo%ica este util&'* $Acest ta+lou este .ru#os'4. /n .unc,ie de siste#ul de valori adoptat aceste judec&,i pot .i considerate adecvate sau .alse. @ specia judec&,ilor a0iolo%ice sunt judec&,ile de %ust.

2 %me $e -u$e".6i " !,iti0e @rice judecat& co%nitiv& poate .i afirmativ 3A este F4 sau negativ 3A nu este F4. 6e ase#enea o judecat& #ai poate .i2 universal 3dac& A este a.ir#at sau ne%at de

c&tre un F (n (ntrea%a sa s.er&2'"o,i A sunt F'* $Nici un A nu este F'4 sau particular& 3dac& A este a.ir#at sau ne%at de c&tre F doar (ntr-o parte a s.erei sale2 $Unii A sunt F'* $Unii A nu sunt F'4. 9ornind de la aceste clasi.ic&ri* prin co#+inarea lor* pute# spune c& judec&,ile (#+rac& ur#&toarele .or#e2 universal-a.ir#ative8 universal-ne%ative8 particular-a.ir#ative8 particular-ne%ative. Diecare propo5i,ie* indi.erent de .or#& poate .i adev&rat& sau .als&. /n scop #ne#otehnic* (n perioada 7vului Mediu* propo5i,iile universal-a.ir#ative au .ost notate cu litera A iar cele particular-a.ir#ative cu litera I*pornindu-se de la pri#ele vocale ale cuv)ntului A.Ir#o. /n #od si#ilar propo5i,iile universal-ne%ative au .ost notate cu litera E iar cele particular-ne%ative cu litera O* pornindu-se de la pri#ele vocale din cuv)ntul nE%O. 6in aceast& cau5& silo%istica judec&,ilor de predica,ie co%nitive a .ost nu#it& uneori 1i silo%istica judec&,ilor AI7@.

Ju$e"#t. :i #$e0.% !devrul a .ost de.init de Aristotel (n ter#enii ur#&tori2 $A enun,a c& ceea ce este nu este sau c& ceea ce nu este este* constituie o propo5i,ie .als&8 di#potriv&* o enun,are adev&rat& este aceea prin care spune# c& este ceea ce este 1i c& nu este ceea ce nu este'. Nu tre+uie (ns& s& con.und&# adev&rul lo%ic cu cel .actual. @ propo5i,ie poate s& respecte cerin,ele validit&,ii lo%ice dar totu1i s& .ie .als& din punct de vedere .actual.

6e ase#enea o propo5i,ie poate s& .ie adev&rat& pentru o persoan& 1i .als& pentru alta. 9ropo5i,ia $9loaia este .olositoare' este adev&rat& pentru a%ricultori dar nu 1i pentru or&1eni iar (n caul pri#ilor nu este adev&rat& dac& vor+i# de ploi a+undente care cau5ea5& inunda,ii.6ac& spune# $N a #urit (n data Q' aceast& a.ir#a,ie poate .i adev&rat& sau .als& (n .unc,ie de circu#stan,e 1i de #odul (n care este de.init& #oartea pentru c& din punct de vedere #edical #oartea clinic& se identi.ic& cu #oartea creierului* dar (n acest ca5 or%anis#ul #ai poate .i #en,inut (n via,& iar #oartea +iolo%ic& sau juridic& va avea loc doar atunci c)nd or%anis#ul este deconectat de la aparatele care (l ,in (n via,& 3din acel #o#ent va .i (ntoc#it certi.icatul de deces 1i se poate trece la deschiderea succesiunii4. @ propo5i,ie care este v&dit .als& la o si#pl& anali5& a cuvintelor care o co#pun 3de pild& propo5i,ia $7le.antul este o pas&re'4 este o propo5i,ie inconsistent&. 9entru a pro+a .alsitatea unei propo5i,ii de acest tip este su.icient s&1i anali5&# se#ni.ica,ia .iec&rui ter#en. =aliditatea altor propo5i,ii poate .i dovedit& doar atunci c)nd le raport&# la realitate sau la un punct de re.erin,&. C)nd spune# $In.ractorul este (nalt' ave# de-a .ace cu o no,iune a#+i%u& 3.u55>4* cea de $(nalt'. 9entru un o# de !*?0 #* a .i (nalt (nsea#n& s& ai #ai #ult de !*B0 # (n ti#p ce pentru un o# de !*C0 criteriile de deter#inare a (n&l,i#ii au o 1tachet& #ai ridicat&.

Alte ti&u%i $e -u$e".6i " !,iti0e

/n lo%ica juridic& sunt cunoscute 1i alte tipuri de judec&,i co%nitive dec)t cele cate%orice 3de tipul $- este 9'4* printre care cele #ai i#portante sunt ur#&toarele2 ,udecile modale. Acestea sunt judec&,i re5ultate prin #odi.icarea unei judec&,i cate%orice prin #odali5area ver+ului ori a (ntre%ii .or#e 3 6e pild&2 $In.rac,iunea este posi+il o#or'* $In.rac,iunea este necesar o#or'* $In.rac,iunea este (nt)#pl&tor o#or'* etc4 ,udecile ipotetice. Acestea sunt acele judec&,i (n care rela,ia dintre su+iect 1i predicat este condi,ionat&. 36e pild&2 dac& este vinovat atunci tre+uie pedepsit'4. Eudec&,ile ipotetice pot .i e0clusive* atunci c)nd condi,ia este su.icient& 1i necesar& pentru consecin,&* iar consecin,a e necesar& 1i su.icient& pentru condi,ie 3de tipul $Atunci 1i nu#ai atunciM'4 sau nee0clusive* atunci c)nd condi,ia este su.icient& pentru consecin,& iar consecin,a este necesar& pentru condi,ie. ,udecile disjunctive- Acestea sunt acele judec&,i care pun dou& sau #ai #ulte predicate ca alternative pentru su+iect din care doar o variant& este adev&rat& 3A este F sau C4.

R#6i ,#me,tul -pune# c& .ace# un ra,iona#ent sau o in.eren,& c)nd deter#in&# valoarea de adev&r a unei judec&,i cu ajutorul altor judec&,i. 9rin inter#ediul ra,iona#entului .urni5&# te#eiurile (n virtutea c&rora consider&# anu#ite judec&,i ca .iind adev&rate sau

.alse 3te#eiurile pentru acceptarea sau respin%era lor4. Eudecata (nte#eiat& pe cale de ra,iona#ent se nu#e1te concluzie iar judec&,ile o.erite drept te#ei pentru conclu5ie se nu#esc premise. +aionamentul este un ansa#+lu de judec&,i dintre care una* nu#it& conclu5ie* este sus,inut& de celelalte* nu#ite pre#ise. Un ra,iona#ent este valid din punct de vedere lo%ic dac& adev&rul pre#iselor lui %arantea5& adev&rul conclu5iei. 6eci dac& toate pre#isele sunt adev&rate atunci

conclu5ia nu poate .i .als&. /ntre pre#ise 1i conclu5ie tre+uei s& e0iste o rela,ie lo%ic& cunoscut& sun denu#irea de consecin,& sau decur%ere lo%ic&. In.eren,a sau ra,iona#entul ur#ea5& dou& c&i2 6e la particular la %eneral induc,ia 6e la %eneral la particular deduc,ia* de#onstra,ia ra,iocina,ia sau silo%is#ul.

Ja,iona#entul juridic este #en,ionat e0. Le%e (n #aterie de pre5u#,ii (n art !!CC C. civ. care autori5ea5& pe judec&tor $s& tra%& consecin,e de la un .apt cunoscut la un .apt necunoscut'. Ja,iona#entul juridic #en,ionat de le%iuitor se nu#e1te ddeduc,ie* pentru c& porne1te de la o $universal&' care este le%ea* aplica+il& tuturor indivi5ilor 1i ajun%e la o situa,ie particular&.

I,$u"6i# Induc,ia este o in.eren,& de trecere* prin ra,iona#ent* de la judec&,i care descriu ca5uri sin%ulare la judec&,i %enerale. Acest tip de ra,iona#ent este .olosit de pild& (n

activitatea de ela+orare a le%ilor (n care se trece de la anali5a .aptelor sociale individuale la %enerali5area lor pentru ela+orarea unei le%i universal vala+ile. In.eren,ele inductive nu au o valoare de adev&r a+solut ele av)nd conclu5ii pro+a+ile. Induc,iile sunt de dou& .eluri2 de la particular la %eneral 1i de la particular la particular. "nferenele de la particular la general sunt de .apt %enerali5&ri. Induc,ia de asest tip poate .i2 Complet* c)nd trecerea de la particular la %eneral se .ace (n cadrul unei clase .inite de o+iecte. 7a presupune e0a#inarea .iec&rui o+iect al clasei* constaterea c& .iecare o+iect al clasei posed& acee1i proprietate 1i conclu5ia c& tot& clasa posed& proprietatea. "ncomplet* atunci c)nd clasa con,ine un nu#&r .oarte #are de o+iecte* uneori chiar in.initt. Conclu5ia este (n acest ca5 incert& aea .iind doar pro+a+il adev&rat& pentru c& datele de la care se porne1te sunt doar un e1antion ce poate .i sau nu repre5entativ. "nducia de la particular la particular poate .i de dou& tipuri2 %ransducia* care se derulea5& de la sin%ular la sin%ular dac& e0ist& o idee #ediatoare* una sau #ai #ulte propriet&,i i#portante co#une. !nalogia* care se caracteri5ea5& prin .aptul c& trans.erarea propriet&,ii de la un o+iect la altul se .ace pe +a5a rela,iei de ase#&nare dintre o+iecte. /n acest ca5 o+iectele au (nsu1iri co#une 1i (nsu1iri di.erite iar (ntre di.eritele (nsu1iri ale aceluia1i o+iect e0ist& rela,ii de dependen,&. Atunci c)nd (nsu1irile co#une

:0

prevalea5& pute# presupune c& (n situa,ii si#ilare cele dou& o+iecte vor reac,iona si#ilar. 9ornind de la anali5a ra,iona#entelor inductive Eohn -tuart Mill a siste#ati5at ur#&toarele #etode inductive2 Metoda concordanei. 9otrivit acestei #etode * dac& e0ist& o serie de ca5uri ale unui .eno#en 1i dac& aceste ca5uri* av)nd nu#ai o circu#stan,& co#un&* concord& (ntr-o sin%ur& situa,ie* atunci aceasta este cau5a sau e.ectul .eno#enului. Metoda diferenei. 9otrivit acestei #etode* dac& un ca5 (n care un .eno#en este pre5ent 1i un ca5 (n care .eno#enul este a+sent au acelea,i circu#stan,e* (n a.ar& de una* care apare (n pri#ul ca5 1i dispare (n al doilea* atunci aceast& (#prejurare este cau5a sau e.ectul .eno#enului. Metoda combinat a concordanei )i diferenei. 9otrivit acestei #etode* dac& dou& sau #ai #ulte ca5uri de apari,ie a .eno#enului cercetat au o sin%ur& circu#stan,& co#un&* (n ti#p ce dou& sau #ai #ulte ca5uri ase#&n&toare cu pri#ele au (n co#un doar a+sen,a acestei circu#stan,e* atunci circu#stan,a prin care cele dou& %rupuri de ca5uri di.er& este e.ectul sau cau5a .eno#enului. Metoda variaiilor concomitente. 9otrivit acestei #etode* un .eno#en care varia5& (ntr-un anu#it loc de .iecare dat& c)nd un alt .eno#en varia5& la .el este o cau5& sau un e.ect al acestui .eno#en.

:!

Metoda rm)ielor. 9otrivit acestei #etode* dac& se scade dintr-un .eno#en partea cu privire la care se 1tie c& este e.ectul unor antecedente atunci restul .eno#enului este e.ectul antecedentelor r&#ase.

Sil !ismul 6up& Aristotel* silo%is#ul este $o vor+ire (n care* dac& ceva a .ost dat altceva dec)t datul ur#ea5& cu necesitate din ceea ce a .ost dat'. /n lo%ica %eneral& s-a (ncet&,enit practica de a nu#i silo%is#e* ra,iona#entele deductive cu dou& pre#ise* indi.erent de .or#a acestora. 6e pild&2 $"o,i ho,ii produc pa%u+e Unii in.ractori sunt ho,i 6eci unii in.ractori produc pa%u+e. Silogismul poate .i de.init ca un ra,iona#ent(n care din dou& judec&,i cate%orice care au un ter#en co#un se deduce o judecat& de ase#enea cate%oric&* ce are ca ter#eni ter#enii neco#uni ai pri#elor. 7l pre5int& ur#&toarea structur&2 %ermenul mediu* care este ter#enul co#un al celor dou& pre#ise 3(n e0e#plul nostru $ho,ii'4. 7l nu apare (n conclu5ie. %ermenii e tremi* care sunt ter#enii care apar (n conclu5ie 1i (n c)te una din cele dou& pre#ise. 70tre#ul care (n conclu5ie joac& rolul de predicat se nu#e1te termen major al silo%is#ului 3(n e0e#plul nostru $produc pa%u+e'4.

:2

70tre#ul care joac& rol de su+iect (n conclu5ie se nu#e1te termenul minor al silo%is#ului 3(n e0e#plul nostru $unii in.ractori'4. $remisa major este pre#isa care con,ine predicatul conclu5iei* adic& ter#enul #ajor al silo%is#ului iar premisa minor este cea care con,ine ter#enul #inor. 6up& cu# a# #ai ar&tat concluzia are drept su+iect 1i predicat ter#enii neco#uni ai pre#iselor 1i nu va con,ine ter#enul co#un* care este doar un ele#ent de le%&tur& (ntre cele dou& propo5i,ii lo%ice. -ilo%is#ul este o in.eren,& #ediat&* (ntruc)t sta+ilirea le%&turii enun,ate (n conclu5ie &ntre cei doi #e#+ri e0tre#i se .ace prin inter#ediul ter#enului #ediu. 9entru a .i valid silo%is#ul tre+uie .or#ulat av)nduse (n vedere ur#&toarele legi generale de validitate2 .n silogism conine trei termeni )i numai trei . Atunci cand unul dintre ter#enii silo%is#ului este luat (n accep,iuni di.erite (n cadrul celor dou& pre#ise ave# de-a .ace cu eroarea nu#it& quaternum terminorum sau (#p&trirea ter#enilor. %ermenul mediu trebuie s fie distribuit . Un ter#en este distri+uit atunci c)nd cuprinde (ntrea%a clas& a no,iunii pe care o re.lect&. 6ac& ter#enul #ediu nu ar .i distri+uit (n a#+ele pre#ise el nu ar reali5a le%&tura (ntre e0tre#i 1i nu a# putea desprinde cu necesitate nici o conclu5ie. Nici unul dintre cei doi e tremi nu poate fi distribuit (n concluzie' dac nu a fost distribuit (n premisa (n care apare . 6ac& se (ncalc& aceast& le%e (n privin,a unuia sau altuia dintre ter#enii e0tre#i ai silo%is#ului se poate ajun%e la eroarea lo%ic& a e0tinderii ilicite a #inorului respectiv #ajorului

3eroarea #ajorlui ilicit sau a #inorului ilicit4 6e aici re5ult& c& nici un ter#en nu poate avea (n conclu5ie o e0tensie #ai #are dec)t (n pre#ise. Cel puin o premis trebuie s fie afirmativ . 6e aici re5ult& c& din dou& pre#ise ne%ative nu re5ult& nici o conclu5ie 1i c& nu e0ist& un silo%is# valid cu a#+ele pre#ise ne%ative. Cel puin o premis trebuie s fie universal . 6in aceast& le%e re5ult& c& din dou& pre#ise particulare nu re5ult& nici o conclu5ie 1i c& nu e0ist& silo%is# valid cu a#+ele pre#ise particulare. C/nd ambele premise sunt afirmative' concluzia nu poate fi dec/t afirmativ. Aceast& re%ul& se e0plic& prin .aptul c& dac& a#+ele pre#ise sunt a.ir#ative a.l&# din ele c& .iecare din ter#enii e0tre#i are o parte co#un& cu ter#enul #ediu dar nu a.l&# ni#ic cu privire la p&r,ile sau partea neco#un&. C/nd o premis este afirmativ )i una negativ concluzia nu poate fi dec/t negativ. /n acest ca5 raporturile ter#enilor e0tre#i cu ter#enul #ediu sunt diver%ente* neav)nd nici o in.or#a,ie despre o posi+il& parte co#un& a e0tensiunii lor. C/nd o premis este particular concluzia nu poate universal . /n aceste dou& din ur#& re%uli vede# c& conclu5ia ur#ea5& pre#isa cea #ai sla+&. Silogismul judiciar are o structur& ase#&n&toare cu a oric&rui tip de silo%is# cu deose+irea c& (ntotdeauna #ajora sa este nor#a juridic& iar #inora .apta ce tre+uie (ncadrat& (n le%e. Conclutia .or#ulat& de judec&tor ne o.er& indicii asupra solu,iei juridice .or#ulate (n deci5ie.

::

REGULI DE INTERPRETARE A JURIDICIT;II

Te %i# l#"u,ei -u%i$i"e 9ro+le#a e0isten,ei 1i #odului de co#plinire a lacunei juridice este una dintre te#ele centrale ale lo%icii juridice. -pune# de o+icei c& e0ist& o lacun& a dreptului 3sau a le%ii4 atunci c)nd (ntr-un siste# de drept nu e0ist& o nor#& pe care judec&torul s& o poat& aplica la un ca5 deter#inat sau atunci c)nd nor#a e0istent& este inco#plet& 1i pe +a5a ei nu poate .i .or#ulat& nici o solu,ie. Acceptarea e0isten,ei lacunelor este le%at& de pro+le#a co#pletitudinii dreptului. @ serie de autori au contestat e0isten,a lacunelor consider)nd c& a+sen,a re%le#ent&rii unei situa,ii corespunde cu inten,ia le%iuitorului de a nu-l constr)n%e pe su+iect la un co#porta#ent oarecare 1i a-l l&sa s&-1i cree5e o nor#& individual&. /n aceea1i perspectiv& se consider& c& atunci c)nd o le%e nu prevede #odul (n care tre+uie re%le#entat& o situa,ie juridic& le%iuitorul inten,iona s& de-a judec&torului li+ertatea de a ale%e* pornind doar de la .aptul concret 1i de la principiile dreptului pentru a .or#ula solu,ia cea #ai potrivit& (n spe,&. 9uterea judec&torului de a co#plini le%ea* de a u#ple lacunele e0istente este (ns& li#itat& (n do#eniul dreptului pu+lic. /n 6reptul penal judec&torul este le%at de principiul

:;

nullum crimen sine lege' nulla poena sine lege .iind o+li%at s& se li#ite5e la o interpretare strict& a le%ii* care se restr)n%e la traducerea 1i interpretarea ter#enilor din nor#a juridic& .&r& a se .olosi analo%ia sau tri#iterile la alte le%i ase#&n&toare. Aici lacuna nu poate .i re5olvat& de judec&tor ci va .i co#plinit& de le%iuitor de le%e .erenda. /n dreptul interna,ional pu+lic* atunci c)nd judec&torul ajun%e la conclu5ia c& un drept sau unele o+li%a,ii nu sunt prev&5ute de ordinea jurudic& el se poate a+,ine de la soli,ionarea ca5ului .or#ul)nd o deci5ie de non liquet. /n acest do#eniu* de #ulte ori deci5iile ,in de .actorii politici care pot re5olva toate situa,iile de %en prin ela+orarea unei le%i. 6e e0e#plu atunci c)nd (n ca5ul unui liti%iu teritorial se dovede1te c& reperele %eo%ra.ice (n .unc,ie de care a .ost sta+ilit& %rani,a unui stat nu e0ist& sau sunt eronate judec&torul nu va putea lua o deci5ie pentru c& %rani,ele tre+uie rede.inite printr-un nou tratat. Anali5)nd posi+ilitatea apari,iei unor lacune* 9ortalis* unul dintre creatorii Codului civil .rance5 .or#ula c)teva idei vala+ile 1i ast&5i (n do#eniul dreptului privat2 $C)nd le%ea este clar&* tre+uie s& o ur#&#* c)nd ea este o+scur&* tre+uie s&-I apro.und&# po5i,iile. Iar dac& lipse1te le%ea tre+uie s& consult&# o+iceiul sau echitatea. 7chitatea este (ntoarcerea la le%ea natural&8 (n ca5 de t&cere* opo5i,ie sau o+scuritate a le%ilor po5itive'. Lacunele sunt .eno#ene inerente oric&rui siste# de drept pentru c&* dup& cu# re#arca alt autor .rance5* 6e 9a%e2 $@rice le%e este o oper& u#an&* adic& incert&* inco#plet&* 1u+red&. Nu nu#ai c& ea nu poate s& cuprind& viitorul* dar adeseori ea nu epui5ea5& nici pre5entul'.

L#"u,. :i #,ti, mie

:?

Lacuna juridic& nu tre+uie con.undat& cu antino#ia. Ave# de-a .ace cu o antinomie (n siste#ul dreptului atunci c)nd acesta con,ine o re%ul& care ordon& s& se .ac& A 1i o alt& re%ul& care inter5ice s& se .ac& A* deci ac,iunea A este totodat& ordonat& 1i inter5is&. Antino#ia denot& deci e0isten,a unei inco#pati+ilit&,i (ntre directivele relative la acela1i o+iect. -pre deose+ire de lacun&* care este lipsa unei re%le#ent&ri (n privin,a unui ca5 deter#inat* antino#ia const& (n di.icultatea de a ale%e o solu,ie anu#it& dintre #ai #ulte re%le#ent&ri* creind ast.el o lacun& .als&. /n acest ca5 judec&torul nu este che#at s& u#ple un %ol* ci s& .ac& o ale%ere (ntre #ai #ulte solu,ii 1i s& .ore#ule5e o #otivare valid& a op,iunii sale. -itua,ia de con.lict al le%ilor sau a1a nu#ita lacun& lo%ic& a dreptului* cu# pre.er& s-o nu#easc& unii autori* (n contrast cu lacunele de le%e .erenda poate .i re5olvat& prin dou& #etode2 a4 (n ca5ul unei di.eren,e ierarhice de plasare a nor#elor (n siste#ul de drept 3de e0e#plu (ntre o nor#& constitu,ional& 1i una ordinar&4 este vala+il& #a0i#a $Le superior derogat le inferiori'. /n acest ca5 se aplic& le%ea situat& #ai sus (n ierarhie* deci Lle%ea #ai puternic&. +4 /n ca5ul unor le%i plasate pe acela1i nivel ierarhic .unc,ionea5& re%ula $Le posterior derogat le inferiori' aplic)ndu-se deci ulti#a le%e. Con.or# acestor postulate* pentru a e0ista o antino#ie per.ect&* care s& dea na1tere unei lacune* tre+uie ca cele dou& nor#e s& ai+& aceea1i .or,& juridic& 3pe+tru ca s& nu .unc,ione5e criteriul ierarhic4 1i s& .ie pro#ul%ate (n aceea1i 5i 3alt.el se presupune c& le%ea anterioar& este a+ro%at& tacit4.

:B

6e ase#enea ordinul 1i interdic,ia tre+uie s& priveasc& aceea1i ac,iune 1i acela1i su+iect (n acelea1i circu#stan,e. Nu e0ist& o antino#ie (n ca5ul (n care o nor#& inter5ice v)narea p&s&rilor s&l+atice dar ordon& p&durarilor s& (#pu1te ciorile. /n acest ca5 interdic,ia instituit& de pri#a re%ul& este restr)ns& de cea de-a doua. No,iunea de $p&s&ri s&l+atice' este (n,eleas& (ntr-un sens restr)ns care e0clude ciorile din r)ndul acestora. Ave# deci de-a .ace cu o re%ul& %eneral& 1i cu o e0cep,ie de la re%ul&. 70cep,iile sunt acceptate pentru c& e0cep,iile sunt de strict& interpretare 1i privesc doar ca5uri peri.erice ale do#eniului juridic re%le#entat. Cele dou& re%uli de re5olvare a antino#iilor .unc,ionea5& doar (n cadrul unui siste# de drept na,ional. /n dreptul privat interna,ional e0ist& nu#eroase ca5uri de antino#ii deoarece aici cele dou& re%uli nu sunt aplica+ile pentru c& ave# de-a .ace nu cu un siste# juridic ci cu dou& sau #ai #ulte site#e juridice. Atunci c)nd re5olvarea antino#iei nu este posi+il&* deoarece ea conduce la o contradic,ie aparent ire5olva+il&* antino#ia creea5& o lacun& (n drept. Chai# 9erel#an consider& c& (n practic& (nt)lni# cel #ai adesea ur#&toarele tipuri de antino#ii2 !. -itua,ia (n care dou& nor#e de drept po5itiv sunt simultan inaplicabile de1i ele tre+uie s& .ie aplivcate cu privire la aceea1i rela,ie juridic&. 7ste ca5ul c&s&toriei sau adop,iei care i#plic& persoane de na,ionalitate di.erit&* atunci c)nd le%iuitorii din cele dou& ,&ri au prev&5ut solu,ii di.erite* diver%ente* (n aceast& situa,ie. 2. Antino#ia care apare (n ca5ul (n care legea naional violeaz ordinea public internaional. Eudec&torul se %&se1te (n acest ca5 (ntr-un i#pas*

:A

deoarece se presupune c& ar tre+ui s& accepte prevederile le%isla,iei interna,ionale* dar ast.el se porne1te de la presupo5i,ia* ce se poate dovedi .als&* c& le%iuitorul (nsu1i nu ar .i dorit s& (ncalce ordinea juridic& interna,ional&. Un ca5 si#ilar este cel (n care o le%e .ace tri#itere la un articol al unei le%i a+ro%ate anterior (n #od e0plicit. /n acest ca5 ne (ntre+&# dac& este revocat& dor a+ro%area acelui articol sau sunt vala+ile 1i alte prevederi ale le%ii respective put)nd deci s& ne re.eri# 1i laele. . Ne a.l&# (n pre5en,a unei antino#ii 1i atunci c)nd este i#posi+il s& aplic&# si#ultan dou& nor#e a1a cu# sunt ele enun,ate. Aici este vor+a de o antinomie de interpretare care poate disp&rea dac& recur%e# la alt&tehnic& de interpretare care s& per#it& relevarea unor se#ni.ica,ii di.erite care uneori nu apar (n te0tul le%ii 3de pild& re%ula ab intentione legis care ,ine sea#a de inten,ia le%iuitorului chiar dac& aceasta nu re5ult&din te0t sau din apelul la lucrrile preparatorii sau la solu,iile jurispruden,ei4. "ehnicile de interpretare pot deci s& conduc&la evitarea punerii pro+le#ei juridice (n ter#enii antino#iei. Cu toarte acestea 1i aici se pune pro+le#a li#itelor puterii judec&torului atunci c)nd conclu5iile acestuia contra5ic .la%rant te0tul le%ii. :. Nu este (ntotdeauna evident c)nd ave# de-a .ace cu o antino#ie sau cu o violare a legii de ctre o autoritate ierarhic subordonat . Conte0tul institu,ional le per#ite deseori judec&torilor s& alea%& (ntre dou& le%i situate pe paliere ierarhice di.erite dar nu le permite s decid asupra constituionalitii unei legi sau a unui tratat. /n acest ca5 ei nu pot s& dea o

:C

deci5ie de non liIuet dec)t (n do#eniul dreptului interna,ional pu+lic alt.el se .ac culpa+ili de dene%are de dreptate. /n conclu5ie tre+uie s& relie.&# .aptul c& de cele #ai #ulte ori antino#iile pot .i re5olvate printr-o tehnic& de interpretare apelul la interpretarea e0tensiv&* la spiritul le%ii* al epocii sau la inten,iile le%iuitorului pot duce la re5olvarea antino#iei* (ns& (ntotdeauna validitatea acestei re5olv&ri va sta su+ se#nul (ntre+&rii.

Re!leme,t#%e# l#"u,ei -u%i$i"e 9, $%e&tul &%i0#t 70isten,a lacunei juridice era se#nalat& de c&tre articolul din Codul Civil

anterior care prevedea 1i o+li%ativitatea re5olv&rii ei (n cele ce ur#ea5&2 $Eudec&torul care va re.u5a a judeca* su+ cuv)nt c& le%ea nu prevede* sau c& este (ntunecat& sau ne(ndestul&toare* va putea .i ur#&rit ca culpa+il de dene%are de dreptate'. /n articolul : se trasau li#ite judec&torului pentru ca interven,ia sa s& nu (ncalce principiul separa,iei puterilor (n stat2 $7ste oprit judec&torului de a se pronun,a* (n hot&r)rile ce d&* prin cale de dispo5i,ii %enerale 1i re%le#antare* asupra cau5elor ce-i sunt supuse'. Iat&* deci* c& judec&torul nu avea* con.or# acestor prevederi* dec)t puterea de a u#ple o lacun& individual&* de a re5olva un ca5 particular. 6eci5ia sa nu creea precedente* ea nu putea ,ine loc de le%e pentru re5olvarea unor ca5uri ase#&n&toare 1i nu tre+uia s& .ie pronun,at& su+ .or#a unor dispo5i,ii %enerale 1i re%le#entare. In Noul Cod Civil nu #ai e0ist& aceste prevederi pro+a+il pentru c& ele au .ost considerate redundante .iind prev&5ute intr-o .or#& ase#&n&toare &n Codul de 9rocedur& Civil&.

;0

/n unele coduri civile europene este prev&5ut& ca #etod& de eli#inare a lacunei 1i recursul la anlo%ie* la cutu#&* apelul la principiile dreptului* etc (ns& Codul civil ro#)n p&strea5& t&cerea (n aceast& privin,& l&s)nd o anu#it& li+ertate judec&torului. Eudec&torul nu are nu#ai li+ertatea de a u#ple lacuna ci 1i o+li%a,ia de a o .ace pentru c& (n ca5 contrar se .ace culpabil de denegare de dreptate 0deni de justice1 . 6eci (n dreptul civil 31i pe cale de consecin,& 1i (n ra#urile derivate din dreptul civil cu# ar .i 6reptul .a#iliei* 6reptul co#ercial* 6reptul "ransporturilor* etc.4 este inter5is& deci5ia de non liIuet. Eudec&torul este o+li%at s& e#it& o deci5ie pentru c& el serve1te dreptatea* siste#ul dreptului* 1i poate .ace apel la principiile nescrise care au dus la crearea le%ilor respective.

Ti&u%i $e l#"u,e -u%i$i"e "ipolo%ia lacunelor juridice di.er& de la un autor la altul. 6in #ul,i#ea clasi.ic&rilor #erit& s& .ie re,inute ur#&toarele2 a1 Lacune veritabile )i lacune false Lacuna veritabil este cea survenit& (ntr-un conte0t care nu o.er& indicii de interpretare pentru solu,ionarea ca5ului. "ot (n aceast& cate%orie pot .i (ncadrate situa,iile (n care o le%e instituie o ac,iune dar nu (i deter#in& li#itele 1i condi,iile concrete (n care ea tre+uie s& ai+& loc. Lacunele false survin (n ca5urile (n care aplicarea prevederilor le%ii conduce la o deci5ie contrar& inten,iei le%iuitorului sau a ordinii de drept. 70ist& trei tipuri de lacune .alse2 !4 Lacuna lingvistic . Aceasta apare (n ca5ul unei .or#ul&ri lin%vistice de.ectuoase a te0tului sau a .olosirii unor e0presii incorecte din punct de vedere

;!

ter#inolo%ic. 24 Lacuna politic 0sau ideologic1 apare (n ca5ul schi#+&rii unui re%i# politic sau a ideolo%iei do#inante 1i are drept re5ultat un con.lict (ntre prevederile le%ii 1i noul siste# politico-ideolo%ic. Un nu#&r #are de ase#enea lacune au ap&rut dup& Jevolu,ia din !CAC c)nd o serie de le%i nu au putut .i aplicate (n totaliatet sau (n parte datorit& .aptului c& intrau (n contradic,ie cu noile principii politice. 1 Lacuna creat de legea intrat (n desuetudine. /n acest ca5 le%ea e0ist& 1i (n #od aparent este vala+il& dar ea a .ost .or#ulat& cu #ult ti#p (nainte 1i evolu,ia 1tiin,ei a .&cut ca directivele nor#ative s& .ie inoperante* (nvechite. b1 Lacune intenionate )i lacune neintenionate Criteriul care st& la +a5a acestei clasi.ic&ri este voin,a le%iuitorului. Acesta inten,ionea5& c(teodat& s& o.ere o li+ertate #ai #are judec&torului* ca5 (n care o#ite s& re%le#ente5e unele situa,ii. 6in aceast& cau5& lacunele inten,ionate au .ost nu#ite 1i lacune con1tiente. Lacunele neinten,ionate 3sau necon1tiente4 au ap&rut independent de voin,a le%iuitorului datorut& neputin,ei acestuia de a prevedea unele situa,ii. c1 Lacune primare )i lacune secundare Lacunele primare sunt cele care e0istau deja (n #o#entul na1terii nor#ei. Lacunele secundare au ap&rut ulterior ca ur#are a #odi.ic&rii site#ului social sau a pro%resului tehnic. d1 Lacune (n lege )i lacune (n drept Con.or# p&rerii unor autori 3dintre care cel #ai cunoscut este Hans Kelsen4 (ntrun siste# de drept evoluat nu e0ist& lacune. Lacuna apare (n le%e dar ea poate .i re5olvat& prin apelul la principiile dreptului. Al,i autori consider& (ns& c& unele situa,ii nu pot .i

;2

re5olvate nici prin apelul la principiile dreptului* dreptul .iind un siste# (n continu& evolu,ie* noile principii ap&rute lu)nd na1tere toc#ai pentru a solu,iona lacunele. e1 Lacune provizorii Lacunele provizorii sunt cele create de le%iuitor prin legea (n alb deci prin tri#iterile la o re%le#entare ulterioar&. 6e o+icei le%iuitorul preci5ea5& 1i un ter#en (n care le%ea de co#pletare tre+uie s& apar& dar acest ter#en nu este respectat (ntotdeauna. f1 Lacuna tehnic Aceasta apare (n ca5ul (n care le%iuitorul a statuat o nor#& %eneral& .&r& s& re%le#ente5e (n acela1i ti#p 1i e0presia sa #ai direct&. 6e e0e#plu a ordonat plata unor ta0e de c&tre o cate%orie de su+iec,i .&r& s& preci5e5e cine va prelua aceast& ta0e. g1 Lacune critice )i diacritice Lacuna critic const& (ntr-o i#posi+ilitate de evaluare deontic& a unui co#porta#ent #en,ionat (ntr-o nor#&. 7le pot .i lacune critice a parte obiecti atunci c)nd ,ine# sea#a de prevederile le%ii 1i nu pute# sta+ili dac& un co#porta#ent se (nscrie sau nu (n prevedrile sale sau lacune critice a parte subiecti care survin atunci c)nd nu pute# identi.ica su+iec,ii c&rora li se adresea5& nor#a. Lacuna diacritic este o i#posi+ilitate de a lua o deci5ie* de a re5olva un ca5* chiar atunci c)nd pute# identi.ica su+iec,ii sau co#porta#entele vi5ate* pentru c& sanc,iunea prev&5ut& de nor#& este neclar&. h1 Lacune de cunoa)tere Conceptul de lacune de cunoa1tere a ap&rut destul de recent (n lo%ica juridic&. Lacuna de cunoa1tere poate surveni (n dou& ipote5e2 !4 I#posi+ilitatea de a .or#ula o solu,ie atunci c)nd modul de soluionare nu este prevzut de lege sau c/nd e ist mai

multe soluii pentru acela1i ca5 dar nu sunt #en,ionate criteriile de ale%ere a solu,iei (n spe,& 1i de eli#inare a celorlalte op,iuni. 24 de.ect de siste# care poate surveni (n dou& ca5uri (n ca5ul (n care lipse)te informaia factual* deci nu pute# deter#ina cu certitudine .aptele 1i s& le (ncadr&# (n nor#& 1i (n ca5ul indeterminrii semantice* a i#preci5iei e0presiilor lin%vistice* a %eneralit&,ii ter#enilor care las& #ai #ulte op,iuni deschise.

S lu6i ,#%e# l#"u,el % -u%i$i"e @+li%a,ia judec&torului de a u#ple lacuna juridic& nu-I i#pune* (n ca5ul codului civil ro#)n* 1i o+li%ativitatea .olosirii unor procese de interpretare a le%ii. Fa #ai #ult* solu,ia nu tre+uie s& .ie (n #od necesar lo%ic&* ea put)nd .i luat& prin #etode intuitive. Cu toate acestea* .aptul c& judec&torul tre+uie sp-I #otive5e deci5ia* i#pune de cele #ai #ulte ori necesitatea .olosirii unor procedee lo%ice de de#onstrare a vala+ilit&,ii ra,iona#entului judiciar. /n alte siste#e de drept se precede o ierarhie* o ordine de aplicare a #etodelor de interpretare iar uneori nu#&rul acestora este restr)ns."otu1i* de1i nu #en,ionea5& posi+ilitatea .olosirii unor #etode de interpretare (n ca5ul le%ilor Codul civil ro#)n con,ine o serie de re%uli de interpretare a conven,iilor care pot .i aplicate 1i (n acest ca5.

I,te%&%et#%e# l !i". # le!il % 9rin interpretare se (n,ele%e eviden,ierea sensului ter#enilor cuprin1i (n actele juridice (n %eneral 1i (n le%e (n special.

;:

Le%ile con,in rareori indica,ii pentru interpret&ri. 6e pild& art. ! din Codul civil prevede c& le%ea dispune nu#ai pentru viitor 1i ea nu are putere retroactiv&. 6e ase#enea* uneori* le%iuitorul co#and& o interpretare restrictiv& sau una e0tensiv&* de pild& atunci c)nd #en,ionea5& c& o enu#erare este nu#ai enun,iativ& sau* di#potriv&* c)nd spune c& ea este li#itativ&. Unii autori au considerat c& re%ulile de interpretare a contractelor #en,ionate (n art. !2??-!2?C* din noul Cod civil* s-ar putea aplica 1i la interpretarea le%ilor deoarece* dup& cu# #en,ionea5& 1i art. !2B0 (n pri#ul alineat $Contractul vala+il (ncheiat are putere de le%e (ntre p&r,ile contractanteR "nterpretarea unui contract (nsea#n& desci.rarea (n,elesului e0act al acelui contract. Clau5ele din contracte au (n,elesul direct pe care ni-l trans#it cu claritate e0presiile ver+ale (ntre+uin,ate de p&r,i pentru a .or#ula 1i e0plicita ceea ce au hot)r)t. Necesitatea de apela la interpretare apare nu#ai (n #od su+sidiar 1i e0cep,ional* atunci c)nd .or#ularea dat& de p&r,i nu este clar& 1i con,ine $(ntuneci#i' sau lacune. Interpretarea contractului este deci o opera,iune e0cep,ional& 1i paliativ&* (ntruc)t contractele tre+uie s& .ie clare* e0plicite 1i co#plete. Ca pri#& re%ul& de interpretare* codul civil sta+ile1te e0pres (n art. !2?? primatul inteniei comune a prilor contractante .a,& de sensul literal al ter#enilor. /n alineatul 2 se prevede c& la sta+ilirea voin,ei concordante se va ,ine sea#a* (ntre altele* de scopul contractului* de ne%ocierile purtate de p&r,i* de practicile statornicite (ntre acestea 1i de co#porta#entul lor ulterior (ncheierii contractului. /n continuare* pornind de la presupunerea c& voin,a p&r,ilor este unitar&* codul prevede (n art. !2?B c& toate clauzele contractelor se interpreteaz unele prin altele*

;;

d)ndu-se .iec&reia (n,elesul ce re5ult& din actul (ntre%. Adic& se socote1te c& actul. /n (ntre%ul lui* are o structur logic' unitar )i consecvent * 1i se reco#and& ca (n,elesul unei clau5e s& .ie %&sit printr-o con.runtare lo%ic& cu (n,elesul altor clau5e 1i cu (n,elesul contractului (n (ntre%ul s&u. Clau5ele vor fi interpretate (n sensul (n care pot produce efecte iar nu (n acela care nu ar putea produce niciunul. Eudec&torul tre+uie s& sta+ileasc& inten,ia p&r,ilor pentru c& (n alineatul : se prevede c& RContractul nu cuprinde dec/t lucrul asupra cruia prile )i2au propus a contracta* oric&t de %enerali ar .i ter#enii .olosi,iR. Le%iuitorul dore1te s& (i ocroteasc& pe cei care nu au cuno1tin,e juridice 1i .olosesc ter#eni juridici erona,i. Interpretarea cuprinde deci pe de o parte un proces de (nl&turare a clau5elor sau ter#enilor pe care p&r,ile le-au introdus din eroare de1i nu doreau s& o .ac& 1i pe de alt& parte un proces de ad&u%are a unor clau5e pe care par,ile au dorit s& le adau%e dar din cau5a .or#ul&rii de.ectuoase acestea nu pot .i desprinse literal din te0t. /n .inal se prevede c& (n ca5ul (n care (n po.ida aplic&rii acestor re%uli de interpretare contractul r&#)ne neclar clau5ele se interpretea>& (n .avoarea celui care se o+li%& iar stipula,iile din contractele de ade5iune 3de pild& din contractele +ancare4 se (nterpretea5& (#potriva celui care le-a propus. 9rin aceast& din ur#& prevedere le%iuitorul dore1te s& (nl&ture a+u5urile care apar (n ast.el de contracte. /n do#eniul i,te%&%et.%ii le!il % se .olosesc dou& tipuri de #etode de interpretare2 #etode de interpretare ordinar* pentru ca5ul (n care le%ea este o+scur& sau a#+i%u& 1i #etode de interpretare e tensiv pentru ca5ul (n care le%ea e lacunar&.

;?

I( I,te%&%et#%e# %$i,#%.. /n cadrul acestui tip de #etode (nt)lni# (n special .olosirea metodei gramaticale 1i a metodei logice. Metoda %ra#atical& presupune anali5area (n,elesului eti#olo%ic al no,iunilor* anali5a sintactic& 1i #or.olo%ic& a propo5i,iei* a.ir#area sensului %ra#atical al .ra5elor 1i clau5elor. "nterpretarea logic a le%ii .olose1te #etode speci.ice lo%icii juridice li#itele de aplicare a acestei #etode .iind deter#inate de .iecare ra#ur& de drept. Re!ulile $e i,te%&%et#%e l !i". sunt ur#&toarele2 a1 "nterpretarea logic directInterpretarea direct& .ace tri#itere la (ns&1i te0tul le%ii* la .el ca 1i interpretarea %ra#atical&* (ns& anali5a .&cut& recur%e la opera,iuni lo%ice. Je%ulile de interpretare lo%ic& direct&* adic& chiar din ter#enii (ntre+uin,a,i de le%iuitor sunt ur#&toarele2 Je%ula principal& a interpret&rii sensului propriu )i direct al ter#enului3 a proprio sensu. Fine(n,eles c& se are (n vedere sensul juridic al ter#enului .&c)ndu-se tri#itere la de.ini,iile ter#enului din le%ea respectiv& sau la (n,elesul dat de conte0tul (n care se a.l& acesta. Je%ulile accesorii cu privire la posi+ilitatea de a (n,ele%e acest ter#en (ntr-un sens lar% 3lato sensu4 sau (ntr-un sens restr)ns 3stricto sensu4. Unii ter#eni pot s& ai+& dou& (n,elesuri - unul #ai lar% 1i altul restr)ns. Interpretarea lor tre+uie s& poarneasc& de la sta+ilirea e0tensiunii ter#enului. 6e la aceste dou& din ur#& re%uli pot .i le%ate cele dou& $ar%u#ente' juridice cunoscute su+ nu#ele de $a generali sensu' 4adic& considerarea ter#enului (n (n,elesul

;B

s&u lar%* %eneral4 1i $a raione legis stricta' 3adic& interpretarea strict& care nu adau%& ter#enului alte (n,elesuri dec)t cel din alineatul respectiv de le%e8 interpretarea restrictiv& se .olose1te #ai ales (n do#eniul dreptului penal4. @ consecin,& a pri#ului ar%u#ent ne tri#ite la interpretarea e0tensiv& pe c)nd al doilea ar%u#ent este re.lectat cu .idelitate de re%ula +inecunoscut&2 ubi le non distinquit nec nos distinquere debemus 3unde le%ea nu distin%e nici noi nu tre+uie s& distin%e#4. Aceste re%uli pot .i co#pletate prin .olosirea #etodei nu#it& $ argumentum ab absurdum' care pleac& tot de la le%e de#onstr)nd c& (n ca5ul (n care a# adopta o alt& interpretare dec)t cea care se i#pune s-ar ajun%e la consecin,e a+surde. b1 "nterpretarea logic semidirect Je%ulile de interpretare lo%ic& se#idirect& pornesc tot de la le%ea care este interpretat& dar de data aceasta nu se li#itea5& la te0t ci caut& re%uli ce pot .i %&site (n structura capitolului de le%e sau a #ateriei tratate. Cele #ai des .olosite re%uli de acest tip sunt2 $ro subjecta materia* care reco#and& .olosirea (n,elesului ter#enilor a1a cu# este dat el cu prec&dere (n cadrul acelei ra#uri de drept. 6e pild& ter#enul de $.a#ilie' are o e0tensiune di.erit& (n #ateria dreptului .a#iliei 1i (n #ateria dreptului succesiunilor de1i aceste ra#uri de drept pot .i (ncadrate (n dreptul civil. ! topica* este o #etod& de interpretare ase#&n&toare cu interpretarea %ra#atical&* vcare porne1te de la anli5a succesiunii ver+elor* .ra5elor 1i alineatelor c&ut)ndu-se s& se desprind& se#ni.ica,ia ter#enului prin anali5a locului ocupat de acesta (n cadrul unei structuri lo%ice* siste#ice.

;A

! rubrica* este o #etod& de interpretare care ,ine cont de titlurile capitolelor* sec,iunilor* para%ra.elor* adic& de ru+ricile su+ care se %&se1te te0tul care este anali5at* pornindu-se de la presupunerea c& titlul poate s& o.ere indicii cu privire la inten,ia le%iuitorului.

c1 "nterpretarea semiindirectJe%ulile de interpretare se#iindirect& repre5int& #etode lo%ice care ne tri#it la o le%e ase#&n&toare sau (ncearc& s& desprind& un sens lo%ic al le%ii* un principiu c)r#uitor de la care se poate pleca (n desprinderea sensului prevederii respective. Cele #ai des (nt)lnite re%uli de acest tip sunt2 ! simili ad simile sau re%ula identit&,ii de ra,iune juridic& care reco#and& .olosirea solu,iilor preconi5ate de le%iuitor (ntr-un ca5 ase#&n&tor din cadrul aceleia1i ra#uri de drept. Acest tipo de ra,iona#ent este nu#it 1i analogie sau ra,iona#ent analo%ic. ! fortiori ratione sau ar%u#entul per a .ortiori care e0tinde aplicarea unei nor#e la un ca5 neprev&tut consider)nd c& #otivele avute (n vedere la sta+ilirea acestei nor#e se re%&sesc cu o 1i #ai #are t&rie (n acel ca5. +egula utilitii logice' care (n ca5ul e0isten,ei a dou& sau #ai #ulte posi+ilit&,i de interpretare tri#ite la sensul cel #ai practic* (n con.or#itate cu scopul le%ii. +egula tendinei in favore sau in odio a le%ii care a .ost .or#ulat& 1i (n ada%iul favorabilia late' odiosia stricte sunt interpretanda. Aceast& re%ul&* .olosit& cu prec&dere (n do#eniul dreptului penal* prevede c& o interpretare

;C

care conduce la consecin,e .avora+ile pentru inculpat va .i pre.erat& interpret&rii alternative care duce la a%ravarea situa,iei sale. d1 "nterpretarea indirect Interpretarea indirect& recur%e la surse e0terioare le%ii. Je%ulile cele #ai des .olosite (n cadrul acestui tip de interpretare sunt2 Je%ula care ne recona#d& s& c&ut&# ar%u#ante (n lucrrile preparatorii. Acestea sunt ori de5+aterile parla#entare din cadrul procesului de adoptare a le%ii ori e0punerea de #otive care (nso,e1te unele acte nor#ative 3deseori reco#and&rile Consiliului 7uropei sau Conven,iile adoptate de statele #e#+re ale acestui or%anis# sunt (nso,ite de o e0punere de #otive 1i de o anali5& a#&nun,it& a prevederilor le%ii* .&cut& de co#isia le%islativ& care a redactato4. +egula autoritii care ne (ndea#n& s& c&ut&# se#ni.ica,ia ter#enilor (n doctrin& 1i (n solu,iile date de jurispruden,&* adic& .olosirea de ar%u#ente $ ab auctoritate' pornindu-se de la prersupunerea c& so#it&,ile (n #aterie sunt (n #ai #&sur& s& desprind& (n,elesul cel #ai potrivit al le%ii. II( I,te%&%et#%e# e<te,si0. .olose1te #etode ase#&n&toare cu cele pre5ente (n ca5ul interpret&rii se#iindirecte .iind (ns& .olosit& (n ca5ul (n care le%ea este lacunar&. /n ca>ul acestui tip de interpretare se .olosesc #etodele ra,iona#entului prin analo%ie* a ra,iona#entului a pari ratione* a contrario sensu* a #aiori ad #inus* etc. /n plus (n cadrul interpret&rii e0tensive se .olosesc ur#&toarele re%uli speci.ice2 Interpretarea a sensu legis* care caut& (n,elesul le%ii.

?0

Interpretarea ab intenione legis* care caut& s& desprind& inten,ia le%iuitorului at)t din anali5a lucr&rilor preparatorii cat 1i a de5+aterilor parla#entare oca5ionate de pro#ul%area le%ii. Acest& re%ul& este (nt)lnit& 1i su+ .or#ularea de a scopo legis .

Je%ula ab occasione legis* care tri#ite la oca5ia cu care a .ost e#is& o le%e (n special (n ca5ul (n care un eveni#ent istoric a deter#inat le%iuitorul s& ela+ore5e prevederile nor#ative respective.

Je%ula a ratione legis care ne tri#ite s& desprinde# un #otiv din (ns&1i te0tul le%ii 1i s&-l .olosi# apoi pentru co#plinirea lacunei.

Je%ula ab efficacitate legis care desprinde varianta de interpretare care per#ite le%ii s& ai+& un e.ect.

Je%ula ab utilitate legis care caut& interpretarea cea #ai util&.

A,#l !i# -u%i$i". Analo%ia corespunde nevoii de %&sire a unei e%alit&,i juridice* pentru ca st&ri de .apt ase#&n&toare s&poat& .i solu,ionate de acelea1i re%uli juridice. 7a .unc,ionea5& deci pe +a5a si#ilitudinii situa,iilor* a unei a1a5ise identit&,i de ra,iune juridic& 3a si#ili ad si#ile4. /n concep,ia aristotelic& analo%ia repre5int& un ra,iona#ent care const& (n induc,ie cu privire al o te5& %eneral&* iar apoi din aceasta conchide# prin silo%is#* pe cale de deduc,ie* cu privire la o nou& te5& special&. Ja,iona#entul analo%ic se reduce la ur#&toarea .or#ul&2 dou& lucruri se asea#&n&dintr-unul sau #ai #ulte puncte de vedere8 o propo5i,ie este adev&rat& .a,& de unul dintre aceste lucruri* deci ea este adev&rat& 1i .a,& de cel&lalt lucru.

?!

Cu prilejul aplic&rii analo%iei (n do#eniul dreptului porni# de la un ca5 special care nu este prev&5ut sau re%le#entat (n le%e 1i ajun%e# la un alt ca5 a c&rui soilu,ionare este re%le#entat& clar* aplic)nd apoi aceste re%uli 1i pentru solu,ionarea pri#ei situa,ii. 6in identitatea de situa,ii juridice se desprinde deci 1i o identitate de solu,ii. Metoda analo%iei nu poate fi folosit (n urmtoarele situaii2 4n dreptul penal* unde .olosirea ar%u#entului analo%ic este (#piedicat& de (ndoitul ada%iu2 nulla poena sine lege' nullum crimen sine lege . Au e0istat (ns& 1i autori care au sus,inut c& este per#is& aplicarea analo%iei (n penal cu condi,ia ca ea s& .ie li#itat& la ca5urile care ar u1ura situa,ia in.ractorului. 4n cazul e cepiilor* pe care le%iuitorul le poate prevedea la le%ea juridic&* con.or# principiului universal recunoscut potrivit c&ruia e ceptiones strictissima interpretatione sunt 3e0cep,iile sunt de strict& interpretare4. 4n cazul prezumiilor legale absolute 3pre5u#tiones strictissi#a

interpretatione sunt4. Analo%ia se +a5ea5& pe ideea c& aceea1i cau5& tre+uie s& produc& acelea1i e.ecte. 9entru ca ra,iona#entul analo%ic s& poat& .i aplicat (ntre cele dou& situa,ii care sunt co#parate tre+uie s e iste asemnri 0similitudini1 fundamentale sau ca ase#&n&rile s& .ie #ai nu#eroase 1i #ai i#portante dec)t deose+irile. 9rin analo%ie se .ace co#pletarea lacunelor le%ii. 9ro+le#a care se pune (n ca5ul co#plet&rii lacunelor este nu aceea de a interpreta un te0t* ci de a %&si un te0t care s& .ie aplica+il la ca5ul concret* neprev&5ut de le%e. Co#pletarea lacunelor le%ii se poate .ace .ie recur%)ndu-se la nor#e care %uvernea5& situa,ia si#ilar&* ca5 (n care ave# de-a .ace cu analogia legii 3analogia legis4

?2

.ie prin recur%erea la principii de drept care au .ost aplicate (ntr-un ca5 ase#&n&tor* ca5 (n care vor+i# de analogia dreptului 3analogia juris4. Nu se poate vor+i de analo%ie atunci c)nd (ns&1i le%ea se re.er& la aplicarea $prin ase#&nare' a unor prevederi nor#ative din alt& le%e. /n acest ca5 ave# de-a .ace cu o #etod& de tri#itere la prevederile unei le%i care nu sunt repetate din dorin,a de a se evita redundan,a.

Re!ul# $e i,te%&%et#%e #1 #1su%$um =#1 #1su%$ se,su> Aceasta constituie ceea ce (n lo%ic& se nu#e1te de#onstra,ia indirect& apa%o%ic&* const)nd (n sta+ilirea adev&rului te5ei de de#onstrat prin in.ir#area te5ei care o contra5ice. /n #ate#atic& procedeul este deseori (nt)lnit su+ nu#ele de reducere la a+surd. 9rocedeul a+ a+surdu# i#plic& dou& opera,ii2 9resupunerea c& te5a* respectiv solu,ia contrar& ar .i adev&rat&8 6ovedirea .alsit&,ii acestei te5e 3solu,ii4 contrare* cu ajutorul in.eren,ei +a5ate pe anu#ite .unda#ente. 6eci din .alsitatea unei judec&,i decur%e (n #od necesar adev&rul judec&,ii contrare acesteia. 9lec)nd de la dou& te5e contradictorii* procedeul deter#in& o+,inerea din te5a presupus adev&rat& a unor consecin,e evident .alse* de unde prin ra,iona#ent a contrario se ajun%e la considerarea celeilalte te>e ca .iind adev&rat&. Ar%u#entarea indirect& este .recvent utili5at& (n practica noastr& judiciar&. Ast.el* (n c&utarea nor#ei a c&rei dispo5i,ie ar cuprinde ele#entele necesare ale situa,iei

judecate* a+surdul este luat sinoni# cu injustul* alteori cu imposibilul sau cu nerezolvabilul. -inoni#ia cu injustul re5ult&* de pild&* din articolul !0!A al. 2 Cod civil* care arat& c& este injust s& pretin5i repara,ie de+itorului dac& o+iectul a pierit (n (ntre%ul s&u* .&r& %re1eala acestuia* cu i#posi+ilul din re%le#entarea ac,iunii (n nulitate 1i a valori.ic&rii consecin,elor patri#oniale decur%)nd din nulitatea constatat&* .iind i#posi+il ca acestea s& .ie identice su+ aspectul trata#entului* deoarece (n pri#ul ca5 nu vo# #ai putea vor+i de prescripti+ilitate* iar (n al doilea ca5 de i#prescripti+ilitate 1i cu nere5olva+ilul din art. :! al. Cod penal* care re%le#entea5& in.rac,iunea co#ple0&*

.iind nere5olva+il& acea in.rac,iune co#ple0& (n con,inutiul c&reia un ele#ent constitutiv ar .or#a o+iectul unei clau5e de (nl&turare a r&spunderii penale* ajun%)nd* indirect la (nl&turarea r&spunderii pentru in.rac,iunea co#ple0& prin dispari,ia uneia dintre co#ponentele ei. 6octrina .olose1te ar%u#entul a+ a+surdu# (n pro+le#ele controversate* pentru co#+aterea altor ar%i#ente ce se invoc& (n sprijinul opiniei contrare.

A%!ume,tul # " ,t%#%i se,su Acest ra,iona#ent este +a5at pe le%ea lo%ic& a ter,ului e0clus 3tertiu# non datur4 (n sensul c& (n ca5ul no,iunilor contradictorii care se nea%& una pe cealalt&* nu#ai una dintre ele este adev&rat& iar cealalt& este .als&* o a treia posi+ilitate neput)nd e0ista. 9rincipiul ter,ului e0clus #ai este e0pri#at 1i prin ada%iul2 qui dicit de uno' negat de altero. Ideea con,inut& de acest ada%iu este ur#&toarea2 ori de c)te ori un te0t de le%e prevede un anu#it lucru* se poate spune c& el nea%& contrariul. /n literatura juridic&

?:

se preci5ea5& c& .olosirea acestui ar%u#ent nu poate .i %eneral&. 7l nu este* de pild&* concludent dac& plec)nd de la o dispo5i,ie e0cep,ional& se a.ir#& un principiu %eneral. 6eci* valoarea ar%u#entului per a contrario este relativ&* .olosirea lui tre+uind s& .ie circu#spect&* (ntruc)t nu (ntotdeauna t&cerea le%ii poate .i luat& ca echivalent& cu o solu,ie contrar& celei prev&5ute e0pres de le%e. /n #ateria pro+a,iunii ar%u#entul a contrario i#pune ur#&toarele re%uli* cu preci5area c& ele .unc,ionea5& doar atunci c)nd aprecierea valorii unei pro+e este aceea1i pentru to,i participan,ii la proces2 Un #ijloc de pro+& nu poate dovedi c& eveni#entul a avut loc 1i* (n acela1i ti#p* c& nu a avut loc8 Un ar%u#ent pro+atoriu nu poate s& dovedeasc& 1i (n acela1i ti#p s& nu dovedeasc& acela1i lucru despre acela1i .apt prin inter#ediul aceluia1i #ijloc de pro+&. Acceptarea unui #ijloc de pro+& 3sau a unui ar%u#ent pro+atoriu4 e0clude acceptarea #ijlocului de pro+& 3sau ar%u#entului pro+atoriu4 opus. /ntr-o situa,ie justi,ia+ilul nu poate avansa un ar%u#ent de pro+& 1i cu acela1i prilej 1i opusul s&u re.eritor la acela1i #ijloc de pro+&. 6up& cu# se poate lesne o+serva acest ar%u#ent apare ca o particulari5are a principiului noncontradic,iei.

A%!ume,tul # 7 %ti %i %#ti ,e Acest ar%u#ent e0tinde aplicarea unei nor#e la un ca5 neprev&5ut de ea pentru c& #otivele avute (n vedere la sta+ilirea acelei nor#e se %&sesc cu 1i #ai #ult& t&rie (n ca5ul dat. Alt.el spus* dac& un ca5 anu#e nu are o solu,ie ne#ijlocit& (n nor#e* dar aprecierea

?;

lui (l relev& ca .&c)nd parte dintr-o clas& de ca5uri pentru care e0ist& solu,ie* se deduce c& are re5olvare le%al& (n spiritul le%ii. 6e pild& dac& instan,a crede declara,ia unui #artor oarecare cu at)t #ai #ult tre+uie s& accepte declara,ia e0pertului deoarece aceasta este #ai puternic&. /n acela1i sens* dac& este inter5is s& c&lc&# iar+a (ntr-un parc pu+lic cu at #ai #ult este inter5is s& s&p&# %ropi (n %a5on sau s& t&ie# copacii. 6in cele de #ai sus se o+serv& c& procedeul a .ortiori ratione i#plic& co#pararea a dou& situa,ii de t&rii di.erite1i e0tinderea prevederilor de la situa,ia #ai sla+& la cea #ai tare. Un ca5 particular de .olosire a ar%u#entului a .ortiori ratione este e0pri#at prin #a0i#a2 qui potest plus' potest minus 3cine poate #ai #ult poate 1i #ai pu,in4. @ aplica,ie a acestei idei s-a .&cut (n #ateria u5ucapiunii 3prescrip,ieie achi5itive4. Ast.el* dac& posesorul de +un& credin,& care are just titlu* do+)nde1te proprietatea unui i#o+il* prin u5ucapiunea decenal& 3de !0 p)n& la 20 de ani* (n te#eiul art. !AC; Cod civil4 cu at)t #ai #ult va putea do+)ndi (n acelea1i condi,ii* un de5#e#+r&#)nt al dreptului de proprietate cu# este de pild& u5u.ructul.

C%ite%ii l !i"e $e 7 l si%e # %e!ulil % $e i,te%&%et#%e Je%ulile de interpretare ale%ilor se .olosesc cu respectarea ur#&toarelor criterii lo%ice2 !ctus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat 3norma juridic trebuie interpretat (n sensul (n care s se aplice iar nu (n sensul (nlturrii aplicrii ei4.

??

Acest criteriu su+linia5& .aptul c& nor#ele juridice sunt edictate pentru a .i aplicate alt.el ele nu 1i-ar %&si rostul .bi le non distinguit nec nos distinquere debemus 0acolo unde legea nu distinge' nici noi nu trebuie s distingem1. 9otrivit acestei re%uli interpretul nu are voie s& restr)n%& aplica,ia unui te0t care este conceput (n ter#eni %enerali 1i nici s& cree5e distinc,ii (n cadrul unei nor#e juridice pentru a sustra%e din c)#pul de aplicare a acesteia unele situa,ii. # ceptio est strictissimae interpretationis 0e cepiile sunt de strict interpretare1. Con.or# acestei re%uli* te0tele de e0cep,ie tre+uie s&-1i %&seasc& aplicare doar la situa,iile la care se re.er& neput)nd .i e0tinse 1i la alte ipote5e sau ca5uri. Un ca5 particular al acestei re%uli o constituie interpretarea legii speciale (n raport cu legea general. /n acest ca5 le%ea special& constituie e cepia iar le%ea %eneral& regula. Cel #ai adesea raportul le%e %eneral& le%e special& se lea%& (ntre dou& acte nor#ative de aceea1i valoere juridic& 3dou& le%i* dou& hot&r)ri ale Huvernului* etc.4 1i chiar (n cadrul aceluia1i act nor#ativ (ntre nor#ele de principiu 1i nor#ele de e0cep,ie. Je5olvarea pro+le#ei raportului dintre le%ea %eneral& 1i le%ea special& se .ace con.or# ur#&toarelor re%uli2 Specialia generalibus derogant 3le%ea special& dero%& de la le%ea %eneral&48 5eneralia specialibus non derogant 3le%ea %eneral& nu dero%& de la cea special&4

?B

# cepiile pot .i formale 3cele prev&5ute e0pres de le%e prin .olosirea* cel #ai .recvent* a e0presiilor $cu e0cep,ia'* $a.ar& nu#ai dac&'4 sau virtuale 3cele ce decur% din natura dispo5i,iei. "er#enii de $%eneral' 1i $special' sunt relativi (n sensul c& raportul %eneralspecial se reali5ea5& prin co#para,ie ca opera,ie lo%ic&. @ dispo5i,ie poate .i considerat& special& (n raport cu alt& dispo5i,ie cu o aplicare #ai lar%&* dar poate .i (n acela1i ti#p 1i o nor#& %eneral& .a,& de o dispo5i,ie cu o s.er& de aplicare #ai restr)ns&.

C ,st%u"6iile -u%i$i"e
Construc,ia juridic& este un procedeu lo%ic co#ple0 care are drept scop s& o.ere o con.i%urare lo%ic&* sintetic& 1i consistent& solu,iilor le%ale. Construc,ia este un procedeu de sinte5& care operea5& cu ajutorul altor procedee tehnice. Construc,iile juridice sunt re5ultatul unor opera,ii lo%ice .unda#entate pe e0a#inarea unui #are nu#ar de nor#e juridice 3nor#e particulare 1i %enerale4 care par s& %ravite5e (n jurul unor idei co#une 1i din aceast& cau5& pot s& .ie siste#ati5ate (n jurul acesteia. Construc,iile ne apar ca ni1te idei %enerale (n drept* capa+ile s& e0plice lo%ica lor interioar&. Ast.el de constriucte juridice sunt cele de drept su+iectiv* patri#oniu* stat* etc. Atunci c)nd se re.er& la rela,iile sociale concrete cu care au le%&tur&* construc,iile juridice se trans.or#& adeseori (n institu,ii juridice. Dunc,ia construc,iilor este de a induce un ele#ent de coeren,& lo%ic& (n co#ple0ul de re%le#ent&ri juridice. 6e pild&* (n ca5ul institu,iei trans#isiunii succesorale*

?A

construc,ia juridic& ce lea%& (ntre ele di.eritele ele#ente ale acestei institu,ii o constituie ideea potrivit c&reia eredele che#at la succesiune continu& persoana de.unctului. Construc,ia u5ea5& de procedeul arti.icial al .ic,iunii spre a o.eri un principiu e0plicativ pentru variate re%uli ce se pot %rupa (n jurul acestui principiu 1i pot conduce la reali5area .inalit&,ilor ur#&rite de le%iuitor. 9rintre cele #ai des .olosite procede de reali5are a constructelor juridice sunt pre5u#,iile 1i .ic,iunile. P%e4um6iile 7sen,a pre5u#,iilor const& (n trans.or#area unei pro+a+ilit&,i (ntr-o certitudine. /n acest sens s-ar putea vor+i nu de o de.or#are a realit&,ii ci de un arti.iciu. Acest arti.iciu are de o+icei un rol econo#ic 1i de sta+ilitate juridic&. 6e cele #ai #ulte ori pro+a+ilitatea pe care se +a5ea5& pre5u#,ia este sta+ilit& pe +a5e 1tiin,i.ice sau pe eviden,e .actuale. 6e aici re5ult& deose+irea dintre procedeul pre5u#,iei 1i cel al .ic,iunii. /n ca5ul pre5u#,iei se tinde la o just& re.lectare a realit&,ii pe c)nd (n ca5ul .ic,iunilor ave# de-a .ace cu o de.or#are con1tient& 1i voit& a .aptelor reale (n scopul atin%erii unor scopuri de politic& le%islativ&. 6eci (n ca5ul (n care ave# de-a .ace cu o a+atere deli+erat& de la realitate procedeul .olosit este .ic,iunea. 9re5u#,ia ca procedeu de tehnic& le%islativ& e0pri#& o presupunere asupra e0actit&,ii* (n toate ca5urile * a unui .apt pro+a+il. /n #od nor#al aceast& e0actitate ar tr+ui dovedit& (n .iecare ca5 (n parte. 9re5u#,ia de drept supri#& (ns& necesitatea acestei dove5i speciale* .ie (n #od de.initiv pre5u#,ia a+solut&* juris et de jure* .ie (n #od provi5oriu 1i cu anu#ite condi,ii pre5u#,ia relativ&* juris tantu#. 9rin ur#are* pro+ei

?C

distincte a .aptului a c&rui e0isten,& este (n discu,ie dreptul (i su+stituie nor#a unei pro+a+ilit&,i %enerale* a priori* vala+ile pentru toate ca5urile. 6e pild&* voin,a de a renun,a la e.ectele hot&r)rii de divor, 1i de a ajun%e la reconciliere este pre5u#at& de le%e pe +a5a .aptului c& so,ul care a cerut divor,ul nu cere* (n&untrul unui ter#en de dou& luni* e.ectuarea #en,iunii despre hot&r)rea de.initiv& de divor, pe #ar%inea actului de c&s&torie. La r)ndul ei* aceast& voin,& pre5u#at& #otivea5& solu,ia adoptat& de le%e* (n sensul de a lipsi (n aceste ca5uri* hot&r)rea de divor, de e.ectele ei. Je%ula potrivit c&reia .ructele se atri+uie posesorului de +un& credin,& se (nte#eia5& pe pre5u#,ia de consu#are a .ructelor* deci de i#posi+ilitate de restituire. Je%ulile privitoare la r&spunderea pentru .apta altuia au la +a5& pre5u#,ia de culp&. Je%i#ul co#unit&,ii #atri#oniale de +unuri are drept .unda#ent pre5u#,ia c& +unurile au .ost do+)ndite prin contri+u,ia co#un& a so,ilor. re%ulile privind opo5a+ilitatea .a,& de ter,ia a.aptelor sau a actelor re%ulat pu+licate au la +a5& o pre5u#,ie de cunoa1tere. Je%ulile privind interdic,ia anu#itor opera,ii (nt5re #inori 1i tutori au ca #otiva,ie pre5u#,ia de in.luen,&* ce ar putea altera li+ertatea de voin,&. Je%ula pater id est quem nuptiae demonstrant se .unda#entea5& pe du+la pre5u#,ie a unor raporturi ale so,ului cu so,ia 1i a unei .idelit&,i a so,iei .a,& de so,. 9re5u#,iile le%ale tre+uie s& co#porte posi+ilitatea co#+aterii prin pro+a contrarie. /n opera de construc,ie le%islativ&* le%&tura dintre .aptul %enerator de drepturi 1i .aptul vecin cone0 tre+uie s& .ie sta+ilit& cu aten,ie pe +a5a studiului realit&,ii o+iective 1i printr-un ra,iona#ent corect din punct de vedere lo%ic.

B0

2i"6iu,ile 7sen,a procedeului .ic,iunii const& (ntr-o arti.icial& asi#ilare a unor lucruri care (n realiate sunt di.erite 3uneori chiar contrare4. 6e pild&* asi#ilarea raporturilor (ntre (n.iat 1i (n.ietor (n ca5ul (n.ierii cu raporturile .ire1ti dintre p&rinte 1i copil include (n sine o .ic,iune. 9rin acceptarea re%ulii infans conceptus pro nato abetur! ce asi#ilea5& ca atare* copilul conceput cu cel n&scut via+il* scopul de politic& le%islativ& este de a asi%ura ast.el copilului doar conceput +ene.iciul unor drepturi pe care nu le-ar .i putut avea pentru c& el nu poate .i considerat persoan& .i5ic& dec)t din #o#entul na1terii. -copul acestei .ic,iuni este de a asi%ura succesiunea pentru copii nen&scu,i. 6e ase#enea art. 2! din decretul nr. !S!C;: privitor la persoanele .i5ice 1i cele juridice prevede2 $/n ca5ul (n care #ai #ulte persoane au #urit (n aceea1i (#prejurare* .&r& s& se poat& sta+ili dac& una a supravie,uit alteia* ele sunt socotite c& au #urit deodat&' 3situa,ia co#orien,ilor4. -pre deose+ire de procedeul pre5u#,iei care se +a5ea5& pe o punere a se#nului e%alit&,ii (ntre ce e adev&rat 1i ceea ce e verosi#il 3sau posi+il4 .ic,iunea #er%e pe linia unei con1tiente asi#il&ri a ceea ce este adev&rat cu .alsul. Dic,iunea a.ir#& uneori drept reale lucruri ce nu e0ist&* nea%& alteori lucruri ce e0ist&* asi#ilea5& lucruri sau situa,ii consider)ndu-le pre5ente (nainte de a avea (n realitate e0isten,& sau consider& c& (n realitate unele lucruri au ap&rut #ai t)r5iu dec)t au ap&rut (n realitate. 6in acest #otiv acest procedeu este .olosit doar (n #od e0cep,ional (n scopul asi%ur&rii unor deci5ii juridice echita+ile.

B!

/n dreptul #odern se pot cita nu#eroase e0e#ple de utili5are a procedeului .ic,iunii precu# sunt2 Dic,iunea (ndeplinirii condi,iei care (n realitate nu a .ost (ndeplinit&* (n ca5urile (n care aceast& ne(ndeplinire se datorea5& (#piedic&rii ei de c&tre cel care s-a o+li%at su+ aceast& condi,ie. Dic,iunea ine0isten,ei condi,iei i#posi+ile* ilicite sau contrare +unelor #oravuri (n actele cu titlu %ratuit. Dic,iunea continuit&,ii de#en,ei* .unda#ent)nd solu,ia incapacit&,ii de drept (n ca5ul inter5isului a c&rui de#en,& nu e de .apt continu& ci e (ntrerupt& de intervale de luciditate

2u,$#me,t#%e# #$e0.%ului -u%i$i"


Dunda#entarea 3sau (nte#eierea 4 este opera,ia lo%ic& prin care se indic& te#eiul aser,iunilor* a a.ir#a,iilor .&cute. "e#eiul repre5int& o judecat& sau un 1ir de judec&,i din care se poate deriva o aser,iune pe +a5a unui procedeu lo%ic valid. /n ulti#& instan,& .unda#entarea repre5int& o #odalitate de sta+ilire a adev&rului 1i de co#+atere a a.ir#a,iilor .alse. /n lo%ica %eneral& s-au i#pus trei teorii cu privire la adev&r2 teoria coresponden,ei* teoria coeren,ei 1i teoria pra%#atist&. "eoria coresponden,ei a .ost pro#ovat& de Aristotel (n RMeta.i5icaR. Aristotel considera c& un enun, este adev&rat dac& el corespunde realit&,ii. Jespectiv e edev&rat

B2

enun,ul care spune c& nu este ceea ce nu este 1i c& este ceea ce este. 6e pe o po5i,ie ase#&n&toare "o#as 6TAcIuino considera c& R=eritas est adaeIuatio rei et intellectusR si re.or#ul)nd ideea cu alt& oca5ie spunea c& R@ judecat& este adev&rat& atunci c)nd este con.or#& realit&,ii e0terneR. 9ute# o+serva c& acest tip de concep,ie li#itea5& adev&rul la realitate. 6e.ini,ia nu se aplic& de pild& unor a.ir#a,ii cu privire la #oralitate sau la pro+le#e a+stracte. /n do#eniul juridic aceast& po5i,ie se aplic& atunci c)nd (ncerc&# de pild& sa sta+ili# dac& a.ir#a,iile inculpatului sau ale #artorilor corespund cu realitatea. "eoria coeren,ei consider& c& adev&rul poate .i sta+ilit atunci c)nd o judecat& este coerent& cu un siste# de judec&,i care au .ost acceptate ca .iind adev&rate. Con.or# acestei po5i,ii judec&,ile individuale* care nu sunt incluse intr-un siste# sau nu pot .i puse (n rela,ie cu alte judec&,i nu pot .i considerate adev&rate sau .alse . Coeren,a este dat& de nu#&rul de rela,ii cu (ntre%ul 1i de puterea acestor rela,ii. /n drept aceast& po5i,ie este adoptat& (n ca5ul interpret&rii siste#atice. 6e pild& (n art. !2?B se preci5ea5& c& clau5ele contractului se interpretea5& unele prin altele. /n ca5ul sta+ilirii sensului unei no,iuni dintr-o le%e se aplic& un principiu ase#&n&tor. 6ac& no,iunea se #ai intalneste (n alte articole din le%e se va considera c& le%iuitorul a dorit s&i dea acela1i sens. "eoria pra%#atist& a adev&rului c&nsider& c& o a.ir#a,ie este adev&rat& dac& este util&. 6in #ai #ulte variante posi+ile este pre.erat& cea #ai .olositoare. Chiar dac& pare ciudat& 1i aceast& po5i,ie (1i are aplicare (n do#eniul juridic. Atunci c)nd sunt posi+ile #ai #ulte interpret&roi judec&torul o ale%e pe cea care aduce un +ine #ai #are societ&,ii. Le%ea nu este aplicat& or+e1te. Uneori o le%e este considerat& desuet& 1i nu este aplicat&

chiar dac& ea nu a .ost a+ro%at&. 6up& c&derea co#unis#ului judec&torii au luat deci5ii contrare unor le%i co#uniste pentru c& au considerat c& aplicarea lor este d&un&toare. Adev&rul juridic di.er& de alte tipuri de adev&r pentru c& el nu este condi,ionat nu#ai de realitate ci se raportea5& 1i la unele condi,ii de procedur&. Chiar dac& e0ist& ni1te pro+e care atest& c& o persoan& a s&v)r1it o in.rac,iune ele nu sunt acceptate dac& au .ost o+,inute prin #etode ile%ale. 6e pild& (nre%istrarile unor convor+iri tele.onice e.ectuate .&r& #andat pri#it de la judec&tor nu se vor constitui (n pro+e. Adev&rul juridic este deseori consecin,a unor ne%ocieri politice care se concreti5ea5& (ntr-o le%e. Chiar dac& (n doctrin& se sus,ine c& in.rac,iunea este o .apt& care pre5int& un pericol social pute# o+serva lesne c& din codul penal au .ost scoase de pild& in.rac,iuni ca insulta* calo#nia* ho#ose0ualitatea* cer1etoria sau va%a+ondajul. /n perioada anterioar& se considera c& aceste co#porta#ente erau periculoase pe c)nd (n #o#entul de .a,& lipsa lor din codul penal ne duce la conclu5ia c& nu pre5int& pericol social. Unii politicieni insist& ca insulta 1i calo#nia s& .ie incri#inate din nou iar (n aceast& eventualitate juri1tii vor sus,ine din nou c& aceste .apte sunt periculoase. Conclu5ia evident& este c& in #ulte ca5uri adev&rul juridic este deter#inat printr-o conven,ie social&. Cele #ai i#portante .or#e ale .unda#ent&rii sunt de#onstra,ia 1i ar%u#entarea. 6eli#itarea (ntre cele dou& .or#e se .ace dup& criteriul valorii co%nitive a pre#iselor ast.el2 6e#onstra,ia se caracteri5ea5& prin pre#ise certe care se i#pun datorit& eviden,ei lor intuitive. Ar%u#entarea se (nte#eia5& pe opinii care sunt de .apt pre#ise pro+a+ile dar acceptate de su+iec,i.

B:

Chai# 9erel#an considera c& di.ere,a dintre cele dou& procedee de .unda#entare const& (n .aptul c&2 $Atunci c)nd este vor+a de de#onstrarea unei propo5i,ii este su.icient s& indic&# cu ajutorul c)torva procedee c& ea poate .i o+,inut& ca ulti#& e0presie a unei suite deductive (n care pri#ele ele#ente sunt .urni5ate de cele care aconstruit siate#ul a0io#atic (n interiorul c&ruia se e.ectuea5& de#onstra,ia UMV 6ar atunci c)nd este vor+a de ar%u#entare* de a in.luen,a prin inter#ediul discursului intensitatea ade5iunii auditoriului la unele te5e* nu #ai este posi+il s& ne%lij&# co#plet* consider)ndu-le irelevante* condi,iile psihice sau sociale datorit& c&rora ar%u#enta,ia ar r&#)ne .&r& o+iect sau e.ect. Acesta pentru c& orice ar%u#enta,ie vi5ea5& ade5iunea spiritelor* 1i* prin acest .apt* presupune e0isten,a unui contact individual.' 6e#onstra,ia ,ine de lo%ica .or#al& .iind alc&tuit& apropae (n (ntre%i#e din lan,uri de silo%is#e pe c)nd ar%u#etarea recur%e la lo%ica in.or#al& 1i la retoric&. 6e#onsta,ia este corect& sau incorect& pe c)nd ar%u#entele sunt doar convin%&toare sau #ai pu,in convin%&toare* puternice sau sla+e. 6e#onstra,ia este .olosit& atunci c)nd te0tul le%ii (n care se (ncadrea5& .aptele este cunoscut iar ar%u#anta,ia (n ca5ul lacunei sau o+scurit&,ii le%ii. 6in aceast& cau5& (n ar%u#enta,ia punctul de plecare tre+uie s& .ie ad#is de auditoriul pe care vre# s&-l convin%e#. 6e#onstra,ia 1i ar%u#entarea sunt .olosite at)t pentru a pro+a te#eiul le%al a unei aser,iuni c)t 1i pentru a pro+a un adev&r .aptic. Ave# de-a .ace cu o de#onstra,ie atunci c)nd nor#a care %uvernea5& raportul juridic este cunoscut& 1i acceptat& de p&r,i dar ave# de-a .ace cu un ar%u#ent le%al atunci cand ave# de-a .ace cu o lacun& juridic& 1i una dintre par,i propune o solu,ie prin analo%ie cu alt& le%e sau su%er)nd o solu,ie echita+il&. 6e ase#enea ave# de-a .ace cu o

B;

de#onstra,ie atunci c)nd procurorul aduce drept pro+& o pat& de s)n%e care poate .i identi.icat& cu ajutorul anali5ei ca .iind a acu5atului dar nu#ai cu o ar%u#entare atunci c)nd acela1i procuror arat& c& acu5atul s-a a.lat (n apropierea locului (n care a .ost %&sit& victi#a o#orului si el a a#enin,at-o pe aceasta de #ai #ulte ori cu #oartea iar hainele cu care a .ost (#+r&cat (n 5iua aceea 1i care ar .i putut .i p&tate cu s)n%e au disp&rut. @rice de#onstra,ie are trei ele#ente2 a4 %eza de demonstrat +4 6undamentul demosnstraiei* .or#at din ter#eni ini,iali* de.ini,ii* a0io#e 1i alte teorii de#onstrate anterior. Dunda#entul este acceptat de c&tre p&r,i ca .iind alc&tuit din te5e adev&rate. c4 $rocedeul demonstraiei' care const& (n in.eren,ele care .ac trecerea de la .unda#ent la te5a de de#onstrat. 6e o+icei procedeul const& (n aplicarea unui silo%is#. 6e#onstra,iile pot .i de dou& .eluri - directe 1i indirecte. @ de#onstra,ie este direct atunci c)nd e sta+ile1te adev&rul prin deducerea lui din .unda#ent. 6e#onstra,ia este indirect atunci c)nd se sta+ile1te .alsitatea contradictoriei te5ei 1i de aici re5ult&* pe +a5a principiului ter,ului e0clus c& cealalt& propo5i,ie 3contradictorie4 este adev&rat&. 6e#onstra,ia indirect& se poate reali5a (n dou& #oduri. /n pri#a variant& ave# de-a .ace cu un silogism disjunctiv (n cadrul c&ruia .or#ul&# toata alternativele posi+ile 1i apoi le eli#in&# pe r)nd pe cele .alse. Alternativa care r&#)ne va .i considerat& adev&rat&. 6e pild&* (n ca5ul cercet&rii penale* atunci c)nd ave# #ai #ul,i suspec,i le anali5&# ali+iurile. 6ac& to,i in a.ar& de unul au ali+iuri dovedind c& nu se puteau a.la (n locul 1i la ora s&v)r1irii in.rac,iunii suspectul .&r& ali+i este cel considerat ca .iin

B?

.&ptuitorul. A doua variant& de de#onstra,ie indirect& presupune sta+ilirea adev&rului te5ei de de#onstrat ar&5)nd c& acceptarea contradictoriei duce la consecin,e a+surde. Aceasta este de#onstra,ia prin reducere la absurd. @ de#onstra,ie este valid& dac& satis.ace c)teva cerin,e2 '> Ce%i,6e &%i0i,$ te4# $e $em ,st%#t . "e5a tre+uie s& .ie o propo5i,ie clar& 1i precis deter#inat&. 7a tre+uie s& con,in& nu#ai ter#eni 3no,iuni4 care au o se#ni.ica,ie si un sens acceptat de toate p&r,ile 1i care nu sunt polise#ici sau con.u5i. "e5a tre+uie s& r&#)n& identic& cu sine pe tot parcursul de#onstra,iei "er#enii te5ei tre+uie s& respecte principiul identit&,ii - adic& s& nu su.ere schi#+&ri de sens sau se#ni.ica,ie pe parcursul de#onstra,iei* r&#)n)nd identici cu sine. )> Re!uli &%i0i,$ 7u,$#me,tul $em ,st%#6iei . Dunda#entul s& con,in& propo5i,ii adev&rate. Dunda#entul tre+uie s& .ie ra,iune su.icient& pentru te5&. Adic& prin .olosirea unui procedeu de#onstrativ adev&rul te5ei de de#onstrat s& derive direct din .unda#ent 1i s& nu .ie necesare alte date supli#entare care s& ne convin%& de adev&r. 6e pild& pre5entarea unor a#prente ale inculpatului prelevate de la locul in.rac,iunii sau ni1te ur#e de A6N ale sale sunt su.iciente pentru a atesta pre5en,a sa (n locul respectiv. *> Re!ul# &%i0i,$ &% "e$eul $em ,st%#6iei . "e5a tre+ue s& re5ulte (n #od necesar din .unda#ent. /ntre te5& 1i .unda#ent tre+uie s& e0iste o cone0iune necesar& derivat& printr-un silo%is# corect sau prin induc,ie co#plet&. Modul de ra,iona#ent nu tre+uie s& se .ie incorect sau lipsit de validitate. 9e plan juridic de#onstra,ie este .olosit& at)t (n etapa cercet&rii judiciare c)t 1i pe parcursul procesului atunci c)nd pro+ele sunt acceptate de a#+ele p&r,i. 6e#onstra,iile

BB

pot s& plece 1i de la interpretarea le%ii dac& nu e0ist& posi+ilitatea unor interpret&ri di.erite ale nor#ei (n cau5&. A%!ume,t#%e# este o .or#& de (nte#eiere .olosit& atunci c)nd se pleac& de la opinii sau date inco#plete care pot .i interpretate di.erit. /n acest ca5 .iecare parte va (ncerca s& interprete5e .aptele sau le%ea ast.el (nc)t s& o+,in& avantaje. Aristotel o+serva c& pe parcursul ar%u#ent&rii se .olosesc at)t #etode lo%ice c)t 1i procedee retorice care au drept scop convin%erea auditoriului. -copul ar%u#entUrii este convin%erea auditoriului ceea ce indic& .aptul c& ar%u#entarea porne1te de la o stare de (ndoial&* de incertitudine. 6o#eniul ar%u#ent&rii este cel al plau5i+ilului sau al pro+a+ilului. @livier Je+oul considera c& ar%u#entarea are ur#&toarele tr&s&turi esen,iale2 a4 Ar%u#ent&# (ntotdeauna (n .unc,ie de auditoriul dat 3auditoriu particular tineri* ,&rani* etc* auditoriu speciali5at - un tri+unal* un consiliu #edical* etc.4. Ar%u#entarea tre+uie s& ,in& sea#a de nivelul auditoriului 1i de a1tept&rile sale. Atunci c&nd auditoriul este .or#at din speciali1ti se vor .olosi ar%u#ente co#ple0e 1i un jar%on pro.esional pe c)nd (n .a,a unui auditoriu care nu cunoa1te do#eniul se va pre.era .olosirea unui li#+aj si#plu 1i vor .i de.inite conceptele. +4 Ar%u#entarea utili5ea5& (ntotdeauna li#+ajul natural. 9rin ei (n1i1i ter#enii sunt polise#antici 1i pot .i .olosi,i cu sensuri di.erite ceea ce duce uneori la ar%u#entarea so.istic&. Li#+ajul natural este deose+it de #alea+il iar .aptul c& (n ca5ul ar%u#ent&rii nu sunt .olosite .or#ele silo%istice ci ave# o oarecare li+ertate conduce uneori la .olosirea unui li#+aj plastic 1i a #eta.orelor sau a altor #ijloace retorice.

BA

c4 6erularea ar%u#ent&rii nu poate avea ri%oarea in.le0i+il& a de#onstra,iei. Apelul la e#o,ie 1i senti#ente poate s& .ie #ai e.icient dec&t apelul la ra,iune. 9siholo%ia 1i retorica sunt .olosite cu succes al&turi de #etodele lo%ice tradi,ionale. d4 Ar%u#entarea este prin esen,a ei pole#ic&. -pre deose+ire de de#onstra,ie* care porne1te de la te5e acceptate de a#+ele p&r,i ar%u#entarea pleac& de la incertitudini iar p&r,ile .or#ulea5& de cele #ai #ulte ori po5i,ii contradictorii. Ar%u#entarea este deci o lupt& (ntre dou& opinii dintre care nu#ai una este (n cele din ur#& acceptat&. Ar%u#enta,ia procurorului respin%e opiniile avocatului ap&r&rii. Uneori una dintre p&r,i accept& o parte din ar%u#entele p&r,ii adverse interpret)ndu-le ins& (n avantajul s&u. Ar%u#entarea are drept scop i#punerea unei opinii* a unei judec&,i de pro+a+ilitate. 6up& Aristotel Rsunt pro+a+iule pre#isele care sunt acceptate sau de to,i* sau de #ajoritate* sau de cei (n,elep,i* iar dintre cei (n,elep,i sau de to,i sau de #ajoritate sau de cei #ai de sea#&R 3"opica I4. Ar%u#entarea presupune parcur%erea ur#&toarelor etape2 ridicarea unei preten,ii de adev&r sau de justi,ie* indicarea #ijloacelor de (nte#eiere 1i sta+ilirea le%&turii (ntre sus,inerea respectiv& 1i #ijloacele de (nte#eiere. Chiar dac& ar%u#entarea nu .olose1te (ntotdeauna procedee .or#ale ea tre+uie totu1i s& satis.ac& unele criterii lo%ice. @ ar%u#entare valid& tre+uie de pild& s& respecte principiul identit&,ii. Ar%u#entele .olosite tre+uie s& .ie relevante pentru situa,ia la care se re.er&* ele tre+uie s& sus,in& pre#i5ele de +a5& 1i s& privesc& #ateria care este o+iectul disputei. "otodat& ar%u#entele tre+uie s& .ie valide (n raport cu realitatea o+iectiv&. Nu pute# de pild& s& .olosi# (ntr-un proces #&rturia unei clarv&5&toare sau a unei

BC

%hicitoare* nu pute# invoca teorii ale conspira,iei sau vise pre#onitorii ori alte .eno#ene paranor#ale. 6atorit& .aptului c& ar%u#entarea se +a5ea5& pe pro+a+ilitate diverse ar%u#ente au o %reutate di.erit& av)nd %rade di.erite de pro+a+ilitate. 7ste #ai pro+a+il de pild& ca cineva s& .ie o#or)t de o persoan& cunoscut& cu care se a.la (n rela,ii de du1#&nie 1i cu care avusese con.licte violente anterioare dec)t de un necunoscut. 7ste #ai pro+a+il ca o .e#eie s& .ie ucis& de so,ul sau iu+itul s&u (n cadrul unui con.lict senti#ental deter#inat de %elo5ie dec)t de un ho, surprins (n ti#pul s&v)r1irii unui .urt. 9e aceste ra,iona#ete de pro+a+ilitate se +a5ea5& de pild& 1tiin,a pro.ilin%ului care nu dese#nea5& un .&ptuitor cert al in.rac,iunii ci arat& c& e0ist& un %rad #ai #are de pro+a+ilitate ca in.rac,iunea respectiv& s& .ie s&v)r1it& de un anu#it tip de persoane. Ja,iona#entul respeciv poate s& .ie adev&rat sau .als (ns& de cele #ai #ulte ori el se dovede1te a .i adev&rat. Ar%u#entele juridice pot .i de dou& tipuri2 pro+atorii 1i le%ale. A%!ume,tele &% 1#t %ii sunt cele care privesc conclu5iile la care ne (#pin% o pro+ele. Uneori le%ea preci5ea5& di.eren,ele de t&rie (ntre diverse cate%orii de pro+e. Ast.el inscrisurile autentice au o putere de pro+a,iune #ai #are dec)t (nscrisurile pe +a5& de se#n&tur& privat& iar un ar%u#ent +a5at pe un inscris su+ se#n&tur& privat& este #ai puternic dec)t ar%u#entul +a5at pe depo5i,iile #artorilor. A%!ume,tele le!#le sunt #etode de .unda#entare prin care se aprecia5& 1i se selectea5& nor#ele juridice relevante (ntr-o cau5&. 6e #ulte ori ele se corelea5& cu ar%u#entele pro+atorii pentru cali.icarea .aptei. Ar%u#entele le%ale sunt utili5ate atunci c&nd e0ist& o stare de incertitudine (n privin,a nor#ei incidente in situa,ia respectiv&. Cele dou& p&r,i vor (ncerca s& dovedeasc& (ncadrarea .aprei (n cadrul nor#ei care (i

A0

avantajea5&. 9rocurorul poate sus,ine c& ave# de-a .ace cu un o#or cali.icat sau cu un o#or deose+it de %rav pe c)nd avocatul ap&r&rii va sus,ine c& .apta respectiv& este un o#or si#plu sau lovituri cau5atoare de #oarte.

A%!ume,te i%ele0#,te

/n a.ar& de ar%u#entele pro+atorii 1i cele le%ale (n disputele juridice sunt .olosite uneori 1i ar%u#entele so.istice sau irelevante care tre+uie s& .ie respinse pentru a se asi%ura o+iectivitatea disputei. /n cele ce ur#ea5& vo# cita cele #ai .olosite ar%u#ente irelevante. !rgumentum ad hominem 3sau ar%u#entul la persoan&4. Jepre5int& o (ncercare de ar%u#etare prin re.erire la calit&,ile persoanei* la caracterul s&u sau la .aptele sale anterioare. Avocatul (ncearc& s& de#onstre5e c& inculpatul este o persoan& inte%r&* respecta+il&* c& este cult sau credincios 1i deci este pu,in pro+a+il ca el s& .i s&v)r1it .aptele de care este acu5at. Arr%u#entul ad ho#ine# este .olosit 1i pentru discreditarea #artorilor p&r,ii adverse atunci c)nd se sus,ine c& ei nu spun adev&rul deoarece sunt incul,i* au avut antecedente penale sau sunt i#orali (n via,a personal&. !rgumentum ad auctoritate 3ar%u#entul autorit&,ii4. Dace apel la co#peten,a sau po5i,ia o.icial& a unei persoane. 7 sus,ine* de pild&* c& $N are dreptet deoarece este un specialist (n #aterie' sau $are o e0perien,& +o%at& (n

A!

do#eniu'. Uneori autoritatea citat& este una teolo%ic& este ca5ul prelu&rii unor citate din +ii+lie pentru .unda#entarea unor a.ir#a,ii. !rgumentum ad populum 3ar%u#entul prin apelul la opinia poporului4. 7ste unar%u#ent de#a%o%ic la pasiunile* prejudec&,ile sau senti#entele poporului. -e consider& c& o idee este adev&rat& pentru c& #ajoritatea oa#enilor o accept&. /n acest ca5 adev&rul este deter#inat de ade5iunea unui nu#&r de oa#eni* el este un adevar $statistic'. !rgumentum ad misericordiam 3ar%u#entul prin apelul la #il&4. 7ste un ar%u#ent .olosit atu#ci c)nd vina inculpatului este evident& 1i nu se #ai poate .ace altceva. Apelul la cle#en,& este #otivat de .aptul c& inculpatul are o .a#ilie nu#eroas& pe care tre+uie s-o (ntre,in& sau c& judec&torul tre+uie s& .ie (n%&duitor datorit& unei situa,ii speciale (n care s-ar .i a.lat inculpatul. !rgumantum ad verecundiam 3ar%u#entul prin apelul la #odestie4. 7ste (nrudit cu ar%u#entul autorit&,ii. -e (ncearc& i#punerea ideii c& nu pute# contra5ice o autoritate (n #aterie sau o idee acceptat& ti#p (ndelun%at 1i c& tre+uie s& .i# #ode1ti (n raport cu ea. !rgumantum ad ignorantiam 3ar%u#entul relativ la i%noran,&4. -e (ncearc& acreditarea ideii c& o a.ir#a,ie este .als& pentru pentru c& ea nu poate .i dovedit& de cel care o sus,ine. Con.u5ia apare (n identi.icarea i#posi+ilit&,ii de a dovedi ceva cu .alsul. !rgumentum ad vanitatem 3ar%u#entul prin .latarea vanit&,ii4. 7ste (ncercarea de a o+,ine ade5iunea prin .latarea interlocutorului* a judec&torului

A2

sau a #artorului advers2 $6u#neavoastr& care sunte,i un o# deose+it de cult 1i de inteli%ent tre+uie s& .i,i de acord c&M' !rgumentum ad baculum 3ar%u#entul +astonului4. 7ste (ncercarea de a i#pune o idee prin a#enin,&ri 3$6ac& nu recuno1ti vei suporta ur#&toarele consecin,e'4.

FIFLI@HJADI7 H7N7JAL
!. Mih&il&* Arthur8 Mateu,* Hheor%hi,&* Logic juridic* Fucure1ti2 Lu#ina Le0* !CCA. 2. Aarnio* Aulio* "n legal reasoning* "urLu2 "urun Qliopisto !CBB. . 6eleanu* I.8 6eleanu* -.* #dagii i locuiuni latine n dreptul romnesc* Cluj Napoca2 6acia* 2000. :. 6o+rinescu* I.* $ntroducere n logica juridic* Fucure1ti2 Lu#ina Le0* !CC?. ;. 7nescu* H.* %icionar de logic* Fucure1ti2 7ditura Wtiin,i.ic& 1i 7nciclopedic&* !CA;. ?. 7nescu* H.* &ratat de logic* Fucure1ti* 7d. Lider* !CCB. B. 7re#ia* M.C.* $nterpretarea juridic* Fucure1ti2 All* !CCA. A. Da+re%uettes* M.9.* La logique juridique et l'art de juger* 9aris2 Li+rairie %enerale de 6roit et de Eurisprudence* Us.a.V. C. Kla#i* H..* & ree essa(s on t e t eor( of legal norms * HelsinLi2 -ou#alainen "iedeaLate#ia* !CA?. !0. Manolescu* M.* )ilogismul judiciar* Us.l.* s.n.* s.a.V. !!. Mihai* H.* $ntroducere pentru o logic juridic* 9iatra Nea#,2 !CC!. !2. Mihai* H.* 7le#ente constructive de ar%u#antare juridic&* Fucure1ti2 7ditura Acade#iei J.-.J.* !CA2.

! . Mihai* H.* *etorica tradiional i retorici moderne* Fucure1ti2 All* !CCA. !:. +orme! valori! aciune 3cule%ere de studii4* Fucure1ti2 ed. 9olitic&* !CBC. !;. 9erel#an* C.* Logique juridique, +ouvelle r etorique* 9aris2 6allo5* !CCC. !?. 9erel#an* C.* %roit ! morale et p ilosop ie * 9aris2 Li+rairie Henerale de 6roit et de Eurisprudence* !CB?. !B. -toianovici* 6.8 6i#a* ".8 Mar%a* A.* Logic general* Fucure1ti2 !CC0. !A. -5a+o* I.* $nterpretarea normelor juridice* Fucure1ti2 7d. Wtiin,i.ic&* !C?:. !C. Wte.* D.* %icionar de expresii juridice latine* Fucure1ti2 @scar 9rint* !CC;. 20. Xri%ht* H.H.* +orm i aciune* Fucure1ti2 7d. Wtiin,i.ic& 1i enciclopedic&* !CA2. 2!. Yie#+insLi* Y.* -ractical logic* Foston2 6. Jeidel 9u+lishin% Co#pan>* !CBA.

A:

A;

S-ar putea să vă placă și