Planee din beton armat

Plansee din beton armat

1. Scurt istoric al betonului

La piramidele de la Shaanxi, China, construite cu mii de ani in urma, s-a descoperit un amestec de var si cenusa vulcanica. In Egiptul Antic se folosea un ciment preparat din var si gips. In Imperiul oman se folosea un material similar cu betonul, un amestec de var nestins, cenusa vulcanica si un agregat preparat din paitra ponce. !ot romanii au descoperit si ca daca adauga par de cal se reduce riscul ca la intarire compo"itia sa devina prea casanta si sa se crape# Secretul compo"itiei betonului a fost uitat timp de aproape 1$ secole, pana in 1%&', cand un inginer britanic, (ohn Smeaton, a amestecat pentru prima oara cimentul cu var, folosind ca agregat praf de caramida si piatra# )rimul patent referitor la betonul armat ii apartine lui A. *erard si datea"a din 1+%,# *erard a incercat sa mareasca re"istenta materialului adaugand in compo"itie resturi inegale de otel. In 1-1+ se introduceau in beton fibre mai lungi de otel, lemn sau alte materiale, marindu-i in acest fel re"istenta la intindere. Conceptul utili"arii actuale a armaturilor datea"a din 1-,&, fiind pre"ent in lucrarile inginerului roman .ogu Constantinescu, in Anglia si S/A.

0. 1otiuni generale 1

Planee din beton armat

2efinitia si rolul planseelor. 0.1. 2efinitie3 )lanseele sunt subsisteme structurale principale ale sistemului cladire. )lanseele au alcatuire simpla medie sau complexa. )lanseele sunt subsisteme ori"ontale. /neori pot avea 4nclinari mici sau foarte mici. 0.0 ol3 5n sistemul cladire planseele 4ndeplinesc doua categorii de roluri3 0.0.1. structurale 0.0.0. functionale 2in punct de vedere structural planseele contribuie esential la comportarea sistemului cladire la toate tipurile de actiuni. 0.0.1.1. )lanseele preiau direct 4ncarcarile din exploatare, corespun"atoare

functionalitatii sistemului cladire6 0.0.1.0. )lanseele transmit 4ncarcarile din exploatare 4mpreuna alte tipuri de 4ncarcari verticale si ori"ontale subsistemului structural vertical al peretilor. 2in punct de vedere functional planseele au mai multe roluri principale. 0.0.0.1. sistem cladire6 0.0.0.0. Separa subsistemul spatiului interior de mediul exterior atunci c7nd face parte Compartimentea"a pe 4naltime subsistemul spatiului interior al 4ntregului

din subsistemul anvelopei, ca planseu de acoperis terasa6 0.0.0.$. I"olea"a termic, acustic, 4mpotriva apei etc. parti diferite ale subsistemului

spatiului interior corespun"ator cerintelor determinate de destinatia si importanta acestora6 0.0.0.,. Asigura posibilitatea amplasarii subsistemului casa scarii, ceea ce permite circulatia pe verticala 4n sistemul cladire. 0.0.0.&. aspunde cerintelor estetice determinate de amplasamentul, destinatia, si 0

importanta sistemului cladire.

Planee din beton armat

$. !ipuri de plansee

)lanseele se pot deosebi dupa mai multe criterii, printre care principale sunt urmatoarele3 $.1. $.0. $.$. po"itia 4n sistemul cladire6 materialul din care este reali"at6 conlucrarea cu elementele verticale.

$.1. 2upa po"itia 4n sistemul cladire planseele pot fi3 $.1.1. $.1.0. $.1.$. $.1.,. plansee intermediare sau plansee de nivel curent3 plansee peste subsol6 plansee de 4nchidere sau de terasa6 plansee cu po"itii sau functiuni speciale3 de balcon, carosabile, peste spatii de trecere,

ganguri etc. $.0. 2upa materialul din care sunt reali"ate planseele pot fi3 $.0.1. plansee din beton armat monolit sau prefabricat6 $.0.0. plansee cu grin"i metalice si corpuri de umplutura6 $.0.$. plansee din lemn6 $.0.,. plansee cu bolti si arce de "idarie.

$.$.

2upa conlucrarea cu elementele structurale verticale planseele pot fi3 $.$.1. plansee care asigura conlucrarea cu elementele portante verticale pentru preluarea $

4ncarcarilor ori"ontale din seism, v7nt etc.

Planee din beton armat

$.$.0. plansee care nu asigura conlucrarea elementelor portante verticale.

5n fig. 1 sunt date 4n sectiune c7teva tipuri caracteristice de plansee frecvent 4nt7lnite 4n practica3

a. b. c. d.

plansee cu pardoseala simpla6 plansee cu dala flotanta6 plansee de terasa6 plansee peste subsol.

5n raport cu po"itia pe care o are si cu rolul pe care 4l 4ndeplineste 4n acea po"itie, alcatuirea complexa a planseului la intrados si la extrados difera. Extradosul unui planseu terasa are o alcatuire complexa 4n raport cu planseul peste subsol al carui extrados este simplu dar are intradosul cu alcatuire speciala, 4n care trebuie preva"ut stratul de termoi"olatie.

Planee din beton armat

Fig. 1.

&

Planee din beton armat

,. Exigentele planseelor. Exigentele la care trebuie sa raspunda planseele corespun"ator destinatiei si importantei sistemului cladire din care fac parte sunt3 ,.1. Exigente de re"istenta si stabilitate6 ,.0. Exigente functionale6 ,.$. Exigente economice6 ,.,. Exigente secundare. ,.1. Exigentele de re"istenta si stabilitate se refera la3 ,.1.1. ,.1.0. ,.1.$. ,.1.,. ,.1.&. evitarea deformatiilor verticale6 evitarea vibratiilor6 re"istenta la socuri6 durabilitate6 re"istenta la foc.

,.0.

Exigentele functionale la care trebuie sa raspunda planseele sunt3

,.0.1 confort termic6 ,.0.0. confort acustic6 ,.0.$. protectie 4mpotriva umiditatii6

,.$.

Exigentele economice se refera la costurile materialelor puse 4n opera, la costurile de manopera

si transporturi, respectiv la costurile de investitii 4n conditiile asigurarii unor performante tehnice corespun"atoare destinatiei si importantei sistemului cladire care se proiectea"a si se construieste. ,.,. Exigentele secundare sunt3 ,.,.1. adaptare la utili"are6 '

Planee din beton armat

,.,.0. aspect estetic6 ,.,.$. accesibilitate la 4ntretinere si reparatii curente sau capitale.

&. )lansee din beton armat monolit 5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi. 2escrierea solutiei. )lanseele din beton armat monolit fara grin"i se folosesc atunci c7nd suprafata de acoperit nu depaseste S80&-$9mp. Este o solutie care se adaptea"a usor sistemului structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, in aceasta solutie placa de planseu se asea"a direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor. Corespun"ator restrictiei date de suprafata si de sistemul structural fagure, dimensiunile traveelor si deschiderilor,L1 si L0 sunt relativ mici3 $,99 : ,,&9 m. )lanseul cu placi simple fara grin"i este descris 4n vederea 4n plan din fig.0 si 4n sectiunea verticala longitudinala din fig.$. e"emarea placii planseului pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoi"olate si centurilor de interior este expusa 4n fig., 4n detaliile A si *. Avanta;ele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avanta;ele structurale se refera mai ales la gradul 4nalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest tip de planseu conlucrea"a bine cu elementele structurale verticale, asigur7nd transmiterea 4ncarcarilor ori"ontale. Avanta;ele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea usor de obtinut la executie, de 4ntretinerea si repararea accesibila. !otodata, executia este simpla, necesit7nd cofra;e simple, usor de confectionat. 2e"avanta;ul consta 4n executia direct pe santier, ceea ce conduce la costuri ridicate ale manoperei, comparativ cu folosirea elementelor prefabricate care sunt produse industrial.

Planee din beton armat

<ig. 0. )lansee cu placi

<ig. $. )lansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1

Planee din beton armat

<ig. ,. )lansee cu placi. 2etalii. 1otatii.

Planee din beton armat

5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie. 2escrierea solutiei. )lanseele cu placi si grin"i dispuse pe o singura directie se folosesc atunci c7nd suprafata de acoperit depaseste 0& : $9 mp. Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, 4n aceasta solutie, latura de pe directia scurta ram7ne comparabila, 4n timp ce cealalta latura are o lungime mai mare. Se poate preci"a astfel ca, 4n acest ca", suprafata de acoperit are o latura scurta si o latura lunga. )aralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele structural de pe directia scurta, se dispun grin"i paralele 4ntre ele. 5n aceasta situatie dimensiunea interax 4ntre peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil. )lanseul din beton armat monolit cu placi si grin"i pe o singura directie este pre"entat 4n vedere 4n plan 4n fig. & si 4n sectiunea verticala longitudinala 0-0 4n fig. '. 2etaliile de re"emare pe centurile exterioare si grin"ile interioare sunt date 4n fig. %, A si C. Solutia acestui planseu este recomandata 4n ca"ul sistemelor structurale cu pereti structurali portanti rari de tip celular. Avanta;ele structurale sunt aceleasi ca 4n ca"ul planseelor cu placi simple fara grin"i. Solutia pre"inta de"avanta;e de natura functionala si economica. Executia, 4ntretinerea si repararea este mai putin simpla ca 4n ca"ul precedent. Costurile manoperei sporesc.

<ig. &. )lansee cu placi si grin"i pe o singura directie. 19

Planee din beton armat

<ig.'. )lansee cu placi si grin"i pe o singura directie. Sectiune verticala longitudinala 0-0.

<ig. %. )lansee cu placi pe o singura directie. 2etalii. 1otatii. 5.3. Plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. 11

Planee din beton armat

Aceasta solutie de planseu este repre"entata 4n fig.+, fig. - si fig.19. Atunci c7nd dimensiunile interax 4ntre peretii structurali sunt mai mari dec7t 4n ca"ul precedent, pe directia lunga L1, care, 4n acest ca", are o dimensiune mare, se introduc grin"i cu sectiuni relativ mici denumite grin"i secundare, paralele cu peretii structurali de pe aceasta directie, fig.+. Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, 4n ca"ul sistemelor structurale cu pereti portanti de tip celular.

<ig. +. )lansee cu placi, grin"i principale si grin"i secundare. 2ispunerea 4n plan a grin"ilor.

<ig. -. )lansee cu placi, grin"i principale si grin"i secundare. Sectiune verticala longitudinala $-$.

10

Planee din beton armat

<ig. 19. )lansee cu placi, grin"i principale si grin"i secundare.2etalii. 1otatii.

5.4. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri. 5.4.1. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. 2escrierea solutiei. )lanseele cu nervuri se folosesc 4n ca"ul dimensiunilor mari pentru ambele laturi ale suprafetei de acoperit. 5n mod deosebit latura scurta L1= L0 are dimensiuni sporite L8',9910,99m. 1ervurile sunt grin"i cu sectiune redusa. 2ispunerea nervurilor 4n planseul cu nervuri dese pe o singura directie se face paralel cu latura scurta, pe directia axelor transversale 1 si 0. 2istantele 4ntre nervuri sunt mici3 4n literatura de specialitate se recomanda cm

5n fig.11, fig.10 si fig.1$. este descrisa solutia acestui tip de planseu3 dispunerea nervurilor 4n plan, sectiunea longitudinala ,-, prin planseu 4n care sunt amplasate nervurile cm. 2etaliul 2 preci"ea"a configuratia amplasarii nervurilor sub placa de planseu. la distante

1$

Planee din beton armat

)lanseul cu nervuri dese distribuite pe o singura directie poate prelua 4ncarcari mari, peretii de compartimentare put7nd fi reparti"ati 4n orice mod, corespun"ator functionalitatii sistemului cladire. Spatiul de acoperit poate avea functionalitatea de sala, dimensiunile mari pe care le poate avea acest tip de planseu permit7nd utili"area lui 4n acest scop.

<ig. 11. )lansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. 2ispunerea nervurilor 4n plan.

<ig. 10. )lansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.Sectiune verticala longitudinala ,-,.

1,

Planee din beton armat

<ig.1$. )lansee cu nervuri dese. 2etalii. 1otatii.

5.4.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe doua directii. 5n ca"ul acestui tip de planseu distributia nervurilor se face pe ambele directii cm. Solutia de planseu cu nervuri dese pe ambele directii este expusa 4n fig.1,., fig.1&. si fig.1'. 2etaliul E pune 4n evidenta ambele nervuri, pe cele doua directii. )laca de planseu are dimensiuni reduse pret ridicat de investitie. 1& cm. si . Aceasta

este deosebirea 4ntre cele doua solutii. 2istantele 4ntre nervuri se recomanda sa fie aceleasi

Acest planseu, ca si precedentul, are de"avanta;ul unei manopere sporite ceea ce conduce la un

Planee din beton armat

<ig.1,. )lansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. 2ispunerea nervurilor 4n plan

<ig.1&. )lansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Sectiune verticala longitudinala &-&

1'

Planee din beton armat

<ig.1'. )lansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. 2etalii. 1otatii.

5.5. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi. 5.5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. 2escrierea solutiei. .rin"ile, care pot avea aceeasi 4naltime, se dispun la distante sensibil mai mari ca 4n ca"ul planseelor cu nervuri dese, si anume 9,%9 : 0,99 m. Solutia, descrisa 4n fig.1%., fig.1+. si fig.1-., se caracteri"ea"a prin capacitate portanta mare. )eretii de compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespun"ator functionalitatii impuse de partiul de arhitectura. Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, put7nd sa distribuie 4ncarcarile 4n mod aproximativ uniform pe ambele directii. )lanseele pe retele de grin"i au un consum mare de materiale si manopera. 2in acest motiv costurile acestei solutii sunt ridicate. 2in punct de vedere estetic planseele pe retele de grin"i sunt deosebite si de aceea sunt indicate sa fie folosite la sali de expo"itii, spatii de 4nvatam7nt, sali de spectacole etc. 1%

Planee din beton armat

<ig.1%. )lansee cu placi pe retele de grin"i dispuse ortogonal.

<ig.1+. )lansee cu placi pe retele de grin"i dispuse ortogonal.Sectiune verticala longitudinala &-&

1+

Planee din beton armat

<ig.1-. )lansee cu placi pe retele de grin"i dispuse ortogonal.2etalii. 1otatii

5.5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic. 2eosebirea 4ntre cele doua solutii consta 4n distributia oblica a grin"ilor sub placa. Spre deosebire de planseul cu retea ortogonala de grin"i, care are o buna comportare la un raport al laturilor de 1,&, acest planseu are o buna comportare la rapoarte mai mari, p7na la $, ceea ce 4nseamna suprafete de acoperit mai alungite. Solutia de planseu cu grin"i dispuse oblic este pre"entata 4n fig.09. si fig. 01.

1-

Planee din beton armat

<ig.09. )lansee cu placi pe retele de grin"i dispuse oblic.Caseta cu laturi inegale.

<ig.01. )lansee cu placi pe retele de grin"i dispuse oblic. Caseta cu laturi egale.

5.6. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. 09

Planee din beton armat

5.6.1. Plansee din beton armat monolit fara grinzi, cu capiteluri. 2escrierea solutiei. )lanseele cu capiteluri se mai numesc plansee ciuperca. Acest tip de planseu se poate folosi la deschideri si travee de aceleasi dimensiuni, care pot fi destul de mari planseu cu capiteluri. Latimea eva"arii st7lpului este de3 Eva"area se face cu aceeasi dimensiune pe ambele directii, obtin7ndu-se un capitel patrat. Solutia planseului cu capiteluri este descrisa 4n fig.00., fig.0$. si fig.0,. Sectiunea care preci"ea"a alcatuirea capitelului este data 4n detaliul .. si fig.0&., unde sunt pre"entate alte doua variante3 capitel cu doua pante6 capitel cu placa de rea"em. m. St7lpul se eva"ea"a la partea sa superioara sub forma de capitel, ceea ce da numele acestei solutii3

)lanseele cu capiteluri se folosesc atunci c7nd sunt de preluat 4ncarcari din exploatare mari si foarte mari. 2in acest motiv, dar si datorita capitelului de la partea superioara a st7lpului, planseele cu capiteluri se folosesc mai ales 4n domeniul industrial sau la constructii speciale. )lanseul fara grin"i cu capiteluri are o buna comportare la 4ncarcari din exploatare, distribuind aproximativ uniform 4ncarcarile pe ambele directii. )o"itia peretilor de compartimentare poate fi oarecare. )laca acestui planseu este de grosime mica, asemenea planseului pe retele de grin"i.

<ig.00. )lansee cu placi fara grin"i, cu capiteluri

01

Planee din beton armat

<ig.0$. )lansee fara grin"i, cu capiteluri. Sectiune verticala longitudinala '-'

<ig.0,. 2etaliu de capitel fara placa

00

Planee din beton armat

<ig. 0&. !ipuri de capitel3 a. Capitel cu doua pante6 b. Capitel cu placa de rea"em

5.6.2. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. Dala groasa. 2escrierea solutiei. Acest planseu are 4n general aceleasi caracteristici cu cel precedent. Se deosebeste prin absenta capitelului. 2in aceasta cau"a, planseul tip dala are un aspect mai deosebit. Solutia este descrisa 4n fig.0'. si fig. 0%. 4n vedere 4n plan si 4n sectiune longitudinala. Se remarca simplitatea acestui planseu, care totusi are o capacitate portanta mare. 2atorita acestor caracteristici estetice deosebite, precum si bunei comportari mecanice la 4ncarcari si gabarite mari, planseul de tip dala se foloseste la cladiri social culturale3 sali de spectacole, cladiri administrative etc. 0$

Planee din beton armat

Ambele solutii de plansee fara grin"i au costuri de investitie mari. )lanseele ciuperca si planseele dala groasa sunt usor accesibile lucrarilor de 4ntretinere curenta si reparatii periodice.

<ig.0 '. )lanseu dala groasa

<ig.0%. )lanseu dala groasa. Sectiune verticala longitudinala %-%

0,

Planee din beton armat

<ig.0+. 2etaliu planseu dala groasa.

0&

Planee din beton armat

6. Plansee din elemente prefabricate din beton armat

)lan>eele prefabricate au urm?toarele avanta;e, respectiv prin utili"area lor se reduce manopera pe >antier, se scurtea"? durata de execu@ie, se elimin? cofra;ele >i sunt necesare lucr?ri reduse de finisa; pe >antier. Au 4ns? >i unele de"avanta;e cum sunt 3 - se pierde par@ial avanta;ul monolitismului >i al rigidit?@ii ori"ontale >i de ansamblu a cl?dirii, comparativ cu plan>eele din beton armat monolit. - necesit? lucr?ri de volum mic pe >antier, dar mai preten@ioase ca preci"ie >i calitate privind po"area, fixarea, monoliti"area etc6 - uneori ridic? dificult?@i la transport >i monta; 6 - necesit? spa@iu de manipulare >i depo"itare pe >antier 6 - domeniul de utili"are este condi@ionat de produc@ia prefabricatelor, deci plan>eele prefabricate se pot utili"a numai la cl?diri modulate ca deschideri6 - necesit? m?suri speciale de monoliti"are a plan>eelor prin suprabeton?ri, centuri etc, 4n ca"ul construc@iilor amplasate 4n "one seismice6 2in punct de vedere constructiv, plan>eele prefabricate pot fi din f7>ii prefabricate, panouri mari, grin"i prefabricate, corpuri de umplutur?, grin"i al?turate etc. 6.1. P !"#$$ D%" &'#%% P($&!)(%*!+$ Sunt plan>ee integral prefabricate, alc?tuite dintr-un singur tip de elemente a>e"ate al?turat >i solidari"ate 4ntre ele >i elementele pe care rea"em? Agrin"i sau pere@iB. )7n? la deschideri de circa 0,9 m f7>iile pot fi pl?ci din beton armat cu sec@iunea plin?. )entru deschideri de 0C' m sau mai mari, f7>iile se reali"ea"? cu goluri longitudinale de form? circular?. Aceste plan>ee se reali"ea"? prin dispunerea al?turat? a f7>iilor dup? latura scurt? a 4nc?perilor, acestea fiind simplu re"emate pe pere@ii portan@i ai cl?dirii, pe grin"i sau pe riglele cadrelor Afig.'.19.B

0'

Planee din beton armat

<?>iile prefabricate cu goluri longitudinale sunt tipi"ate 4n func@ie de deschidere >i 4nc?rcare astfel3 a. pentru cl?dirile civile cu 4nc?rc?ri p7n? la $99 da1Dm0 se utili"ea"? f7>ii 4nguste cu l?@imea nominal? de ,9 sau '9 cm Al?@imea de fabrica@ie fiind mai mic? cu 9,& cmB >i lungimi nominale de 0,996 $,996 $,'96 ,,99 >i &,99 m, lungimile de fabrica@ie fiind mai scurte cu + cm. .rosimea f7>iilor este de 1, cm pentru lungimi mai mici sau egale cu ,,99 m, respectiv de 1cm pentru lungimi de ,,'9 >i &,99 m 0%

Planee din beton armat

b. la cl?diri social-administrative >i industriale cu 4nc?rc?ri mai mari de $99 da1Dm 0 >i deschideri care dep?>esc &,99 m se utili"ea"? f?>ii din beton precomprimat cu l?@imea de 1,99 m >i lungimea nominal? de ',99 m, grosimea fiind de 00 cm pentru 4nc?rc?ri de &99-%&9 da1Dm 0, respectiv 0' cm, pentru 4nc?rc?ri de 1999-1&99 da1Dm0. )entru reali"area golurilor pentru instala@ii, precum >i 4n ca"ul c7nd pe o tram? nu intr? un num?r 4ntreg de f?>ii, se prev?d f?>ii monolite dispuse , dup? ca", l7ng? pere@ii structurali sau 4n c7mpul tramei. Se admit goluri reali"ate prin spargerea f?>iilor dar numai dac? acestea nu dep?>esc diametrul unui gol longitudinal din f?>ie Acare este mai mic cu & cm fa@? de grosimea f?>ieiB . Spargerea >i 4n acest ca" se reali"ea"? numai 4n "ona golurilor din f?>ii. )ere@ii de compartimentare din c?r?mid? plin? pe cant AmuchieB de %,& cm sau pe lat Ade 10,& cmB, precum >i alte tipuri de pere@i cu grosimi >i greut?@i similare, rea"em? direct pe f?>ii, cu preci"area c? 4n ca"ul pere@ilor de 10,& cm din c?r?mid? plin? sau alte materiale dar similari ca >i greutate, dispu>i paraleli cu f?>iile, se prev?d f?>ii monolite sub pere@i. )entru cl?diri de locuit, din considerente economice, pentru acelea>i dimensiuni geometrice f7>iile sunt tipi"ate 4n tipul < >i </. <?>iile u>oare </ se utili"ea"? c7nd pe plan>eu nu intervin 4nc?rc?ri din pere@i desp?r@itori purta@i. 6.2. P !"#$$ D%" P!",-(% .!(% )anourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obi>nuite Apentru cl?diri de locuitB, fiind destinate pentru a 4nlocui plan>eele monolite de tipul pl?cilor plane. 2imensiunile nominale coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabrica@ie re"ult? 4n func@ie de elementele pe care rea"em? Apere@i de "id?rie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadreB. 5nbin?rile care se reali"ea"? pe >antier 4ntre panourile de pere@i >i plan>ee asigur? reali"area continuit?@ii aproape de monolit a 4ntregii structuri, 4n cadrul c?rora plan>eele se comport? ca diafragme ori"ontale rigide. )anourile mari care alc?tuiesc plan>eele cl?dirilor de locuit se reali"ea"?, de obicei din pl?ci pline de 19 ...1, cm grosime >i mai rar sub form? de pl?ci chesonate, casetate sau cu goluri care ridic? o serie de probleme la prefabricare, la reali"area 4nbin?rilor pe >antier >i la finisarea tavanelor. 5n general panourile mari se utli"ea"? la trame obi>nuite cu suprafa@a p7n? la 0& m0.

0+

Planee din beton armat

In ca"ul 4n care 4nc?perea este mai mare sau nu se dispune de utila;e de ridicat corespun"atoare, se utili"ea"? doua panouri pentru aceea>i tram?, care se numesc semipanouri. )e contur panourile sunt prev?"ute cu praguri, precum >i cu arm?turi sub forma de must?@i sau bucle necesare pentru reali"area 4nbin?rilor >i rigidit?@ii paln>eului, pentru a asigura efectul de >aib? rigid? >i conlucrarea elementelor portante verticale sub ac@iunea 4nc?rc?rilor ori"ontale Afig.'.11B. )lan>eele din panouri mari se utili"ea"? la cl?diri de locuit, la cl?diri administrative AbirouriB etc., 4n general la cl?diri civile cu structura integral reali"at? din panouri mari cu o de"voltare pe 4n?l@ime de p7n? la +...19 eta;e. )lan>eele din panouri mari se pot utili"a >i la cl?diri cu structura de re"isten@? din pere@i din "id?rie sau cadre din beton armat, cu condi@ia adapt?rii formei geometrice de contur a panourilor la condi@iile de re"emare >i monta; respective. Eficien@a tehnico-economic? a panourilor pari de plan>eu se ob@ine numai pentru un raport 4ntre laturi mai mic de 0, panoul 4n acest ca" lucrea"? >i se armea"? pe ambele direc@ii. Avanta;ele panourilor mari prefabricate de plan>eu sunt urm?toarele3 - se elimin? cofra;ele >i sus@inerile6 - lucr?rile pe >antier sunt minime datorit? gradului de prefinisare a tavanelor >i prin montarea instala@iilor 4n panouri la prefabricare 6 - productivitatea lucr?rilor pe >antier este bun? >i darea 4n exploatare a cl?dirii se face rapid 6 - plan>eele din panouri mari asigur? o bun? comportare la preluarea >i transmiterea 4nc?rc?rilor verticale de pe plan>eu, fiind pl?ci armate pe dou? direc@ii >i, 4n general, 4ncastrate pe contur, respectiv elemente continue pe rea"emele intermediare 6 2e"avanta;e 3 - utili"area panourilor mari de plan>eu reclam? tipi"area partiurilor cl?diriilor, care este posibil? mai u>or la cele de locuit, dar mai dificil? la cele de alte categorii de cl?diri6 - necesit? utila;e >i dispo"itive mai preten@ioase pentru transport >i monta; 6 - comportarea mecanic? a plan>eelor ca >aibe ori"ontale rigide este condi@ionat? de calitatea >i preci"ia execu@iei lucr?rilor de po"are >i a 4nbin?rilor pe contur a panourilor de plan>eu, respectiv de gradul de monolitism, re"isten@? >i rigiditate a conlucr?rii cu panourile verticale de re"isten@? ale cl?dirii .

0-

Planee din beton armat

6.3. P !"#$$ D%" /(%"0% #% *,(P-(% D$ -.P -+-(1 .rin"ile se reali"ea"? din beton armat, beton precomprimat sau corpuri ceramice speciale asamblate prin precomprimare. .rin"ile se montea"? paralel cu latura scurt? a 4nc?perilor la distan@e de ,9 - '9 cm, put7nd a;unge p7n? la 1,09 m 4n ca"ul folosirii unor corpuri speciale de umplutur?. 2eschiderea grin"ilor poate a;unge p7n? la 10 m, dar la deschideri mari grin"ile trebuie rigidi"ate 4ntre ele prin turnarea unor nervuri monolite dispuse 4n planul grin"ilor >i perpendiculare pe acestea la treimile deschiderii.

$9

Planee din beton armat

Elementele de umplutur? sunt corpuri ceramice sau din beton u>or, reali"ate cu goluri >i 4n?l@imea egal? cu a grin"ilor. ea"em? la partea inferioar? a grin"ilor, care au sec@iunea 4n form? de ! 4ntors. 5n regiuni seismice, pentru a crea efectul de >aib? ori"ontal? rigid? a plan>eului, se reali"ea"? suprabeton?ri cu grosimea de cel pu@in ' cm armate cu plas? de o@el beton cu aria E 0&9 mm 0Dm Ade exemplu, E &F +DmB6 )e l7ng? grin"ile cu sec@iunea 4n form? de !, se folosesc >i cele 4n form? de /, ;gheab etc.B.

$1

Planee din beton armat

6.4. P !"#$$ D%" /(%"0% ! 1+-(!+$ Aceste plan>ee se folosesc 4n special pentru 4nc?rc?ri mari . )entru construc@ii civile se folosesc grin"i cu deschideri p7n? la ' m cu sec@iuni care formea"? suprafe@e netede at7t la partea superioar? Aunde urmea"? pardosealaB, c7t >i la partea inferioar? AtavanulB. )entru cl?diri social-culturale Asau industrialeB se folosesc, grin"i cu sec@iunea 4n form? de !, sau chesonat?, cu deschideri de '-1+ m. .rin"ile se reali"ea"? din beton armat sau din beton precomprimat - la 4nc?rc?ri peste &99 da1Dm0 sau deschideri de peste ' m. $0

Planee din beton armat

5n "one seismice, av7nd 4n vedere c? grin"ile al?turate nu conlucrea"?, este necesar? o suprabetonare general? a plan>eului. .olurile pentru instala@ii se reali"ea"? la turnarea grin"ilor, iar dac? aceasta nu e posibil, se reali"ea"? prin montarea distan@at? a grin"ilor >i monoliti"area cu beton turnat la fa@a locului.

$$

Planee din beton armat

6.5. P !"#$$ D$ +%P P($D! 1 *- 2-P(!)$+,"!($ Acest tip de plan>eu repre"int? o solu@ie eficient? din beton par@ial prefabricat, care pre"int? avanta;ul elimin?rii cofra;elor, rolul acestora fiind 4ndeplinit de predala prefabricat? care include >i arm?turile necesare pentru "ona 4ntins? a pl?cii. Av7nd o grosime de &-% cm, predala necesit? sus@ineri p7n? la 4nt?rirea betonului ce se toarn? deasupra, care 4npreun? cu predala formea"? placa de re"isten@?. Asigurarea conlucr?rii dintre predala >i betonul monolit se face prin conectori sub form? de bucla sau ferme de otel-beton plane sau spa@iale.

$,

Planee din beton armat

2imensiunile 4n plan a predalei sunt egale cu o tram? obi>nuit?, av7nd suprafa@a p7n? la 0& m0 . $&

Planee din beton armat

)rin suprabeton?ri cu grosimi de '-+ cm se reali"ea"? plan>ee cu o rigiditate mare 4n plan ori"ontal, similar? plan>eelor monolite. .olurile in plan>ee trebuie l?sate de la 4nceput 4n predala, respectiv 4n betonul de monoliti"are. eali"area ulterioar? a golurilor prin spargere pune acelea>i probleme ca >i 4n ca"ul panourilor mari sau a pl?cilor monolite .

$'