Art. 1.

UE ca un important partener comercial

Importana economic n lume a Uniunii Europene poate fi foarte uor demonstrat printr-un singur lucru - UE este cel mai mare partener comercial din lume. Volumul schimburilor comerciale ale UE este de-a dreptul remarcabil.

De ce o politic comun privind comerul exterior?

Comerul internaional se bazeaz pe principiul avantajului comparativ. iecare ar produce acele bunuri pe care le poate realiza cel mai bine! pe care apoi le schimb cu bunuri pro"enind dintr-o alt ar! n care sunt mai bine realizate. #ei n ziua de azi comerul internaional este foarte dez"oltat - i foarte comple$ - el se bazeaz nc pe acest principiu fundamental. %$area pe anumite produse realizate la standarde remarcabile duce la o anumit specializare n ceea ce pri"ete producerea lor. &n plus! e$ist posibilitatea realizrii unor cantiti mai mari i trimiterea lor la e$port. #ac acest lucru este realizat de ctre toate rile i dac sunt stabilite nite condiii comerciale 'uste! atunci toi participanii ar trebui s profite de pe urma acestui sistem. #e e$emplu! nu ar a"ea nici un rost producerea de maini ntr-o ar mic numai pentru piaa intern. Costul acestor auto"ehicule ar fi foarte ridicat datorit numrului mic care s-ar produce! ca s nu mai "orbim de c(t de greu ar fi s se str(ng fondurile necesare pentru dez"oltare. )otui! datorit condiiilor e$istente n comerul internaional! este aproape imposibil pentru companiile dintr-o ar mic s se specializeze n producerea de componente! ca de e$emplu materiale anume pentru cptueli n interiorul mainii! la un standard at(t de ridicat nc(t s se impun pe pia i s furnizeze respecti"ele materiale marilor productori de automobile. *remisele pentru nite relaii comerciale fructuoase sunt condiiile comerciale 'uste! ca i un mediu stabil i pre"izibil! precum i certitudinea c regulile concurenei nu sunt permanent modificate de msuri luate la ni"el naional. #e aceea! nfiinarea unei piee unice a fost dintotdeauna o preocupare de baz n timpul procesului de unificare economic a Europei. *iaa European Unic este o zon economic uniform care nu este fragmentat de nici un fel de bariere "amale sau comerciale. *rezena e$tern comun a UE printr-o politic comun pri"ind comerul e$terior reprezint o consecin logic a e$istenei *ieei Europene Unice. &ntruc(t nu mai e$ist nici un fel de bariere "amale n cadrul UE! tarifele "amale care trebuie pltite pentru importul de bunuri n cadrul UE trebuie s fie aceleai n ntreaga Uniune. UE cu cei +,- de milioane de locuitori ai si! care au cu toii un "enit relati" ridicat! reprezint o important pia de desfacere pentru e$porturile din alte ri. .raniele UE rm(n deschise numai pentru produsele din alte ri! cu condiia ca aceste ri s respecte anumite reguli care reprezint premisele unei concurene loiale. #atorit mrimii semnificati"e a pieei sale! este uor pentru UE s impun respectarea regulilor! ceea ce! pe de alt parte! nu ar fi la fel de uor pentru o singur ar! fr aliai.

Importana comerului exterior pentru UE

Conform estimrilor Comisiei Europene! ntre /- i /0 milioane de slu'be depind direct de e$porturi. *rin aceste e$porturi! este realizat apro$imati" o treime din a"uia noastr 1 "zut prin prisma *rodusului Intern 2rut. Chiar ignor(nd schimburile comerciale care au loc ntre statele membre! Uniunea este cel mai important partener comercial din lume. &ntruc(t importurile n cadrul UE sunt mai mici dec(t e$porturile! e$ist un uor e$cedent comercial. 3tatele Unite! de e$emplu! au un deficit considerabil al e$porturilor.

Segmentul deinut n comerul mondial

a) export

b) import

*romo"area comerului mondial ca unul dintre obiecti"ele prioritare ale Uniunii Europene nu este moti"at strict de altruism. &ntruc(t n "iitorul apropiat! n rile industrializate! este de ateptat doar o cretere economic moderat! industriile europene trebuie s-i gseasc alte piee de desfacere.

#e "reme ce 4-5 din populaia lumii triete n afara acelor naiuni industrializate care formeaz 6rganizaia pentru Cooperare i #ez"oltare Economic 76C#E8! este e"ident care sunt cele mai bune opiuni pentru dez"oltarea ntreprinderilor europene - n %sia de 3ud-Est! %merica 9atin! Europa Central i de Est! unde rile se afl n plin proces de cretere economic i prezint un potenial de pia pentru ntreprinderile din UE aproape nelimitat. )otui! pe termen lung! schimburile comerciale pot fi de succes dac sunt profitabile pentru ambele pri. #e aceea! deschiderea pieelor europene pentru produsele pro"enind din aceste ri reprezint o condiie important a succesului e$porturilor ctre aceste ri - chiar dac acest lucru este greu de neles pentru acele companii care nu pot face fa presiunii "enite din partea unor concureni mruni din aceste ri.

Negocieri n cadrul Organizaiei

ondiale pentru !omer

Eforturile realizate pentru o liberalizare i mai accentuat a comerului mondial se desfoar azi n cadrul 6rganizaiei :ondiale pentru Comer. %ceast organizaie este una relati" nou! care a luat fiin n ianuarie /;;<. )otui! primele tentati"e de liberalizare a comerului i de creare a unui cadru mai stabil ntre partenerii comerciali prin acorduri au a"ut loc cu mult timp n urm. &n /;=4! %cordul .eneral pentru )arife i Comer 7.%))8 a fost ratificat cu scopul de a produce reguli pentru comerul mondial i pentru a interzice astfel o ntoarcere la protecionism i la consecinele sale de"astatoare. &n cadrul acestui acord comercial au a"ut loc mai multe runde de negocieri! unde au fost negociate n acelai timp mai multe seturi de msuri. &n consecin! aceste negocieri se desfurau ntr-un ritm lent. *entru a e$tinde sistemul acestor negocieri! a fost implementat >unda Urugua?. %stfel! n locul unor runde plictisitoare de negocieri a fost creat un program continuu pentru liberalizarea comerului. Cel mai important mesa' al >undei Urugua? a fost acela c! comunitatea mondial - n ciuda tuturor dificultilor 1 ader la liberalizarea comerului. %cest mesa' a a"ut o mare importan at(ta "reme c(t liberalizarea comerului ar fi de"enit imposibil dac >unda Urugua? ar fi euat. :ai mult dec(t at(t! nu s-ar fi putut continua facilitarea schimburilor comerciale realizat p(n n prezent. &nc de la apariia primelor stri de tensiune! gu"ernele ar fi fost cu siguran tentate s recurg la importul de bunuri din acele ri n care situaia este mai gra". %cest lucru ar fi generat un ntreg ciclu de ta$e "amale i contra-ta$e "amale! ngreun(nd astfel schimburile comerciale! ceea ce ar fi fost n deza"anta'ul tuturor partenerilor. E"ident! tensiuni au e$istat dintotdeauna. &n cadrul .%))! agricultura a fost cea care a generat cele mai aprinse discuii! n special n ceea ce pri"ete relaiile dintre UE i 3U%. #ar chiar i n acest domeniu! s-a a'uns! dup runde disputate de negocieri! la soluii con"enabile pentru ambii parteneri. Conform noilor reglementri internaionale! UE poate nc s-i sub"enioneze fermierii! dei sub"eniile trebuie reduse cu 0-5.

3-a putut a'unge la compromisuri pri"ind subiecte at(t de dificile pentru c partenerii de negocieri erau cu toii de acord n ceea ce pri"ete nlturarea restriciilor comerciale. &n ianuarie /;;<! a fost fondat 6rganizaia :ondial pentru Comer. 6rganizaia cuprinde /++ de state membre i are o arie larg de acti"iti. &n afar de promo"area unor condiii cadru mai bune pentru schimbul de bunuri! au fost de asemenea create reglementri pri"ind schimbul de ser"icii 7.%)3 - %cordul .eneral *ri"ind Comerul de 3er"icii8 i protecia proprietii intelectuale 7)>I*3 #repturi pri"ind proprietatea intelectual legate de comer8. &n cadrul 6rganizaiei :ondiale pentru Comer se desfoar negocieri chiar mai ample pri"ind aspectele legate de comerul mondial! dec(t n cazul negocierilor n cadrul .%)). @egocierile pri"ind promo"area liberului schimb se bazeaz pe anumite principii de baz. #e o foarte mare importan este interzicerea discriminrii ntre membri! ceea ce nseamn c nici un stat membru nu poate oferi condiii speciale pentru un anume stat i le refuz n acelai timp altor parteneri. Un alt principiu fundamental l reprezint tratamentul nedifereniat al bunurilor interne i al celor importate pe piaa naional. %stfel! importul de produse greu "andabile pe piaa intern trebuie mpiedicat. Una din principalele sarcini ale 6rganizaiei :ondiale pentru comer l reprezint aplicarea noilor proceduri n ceea ce pri"ete soluionarea litigiilor e$istente ntre statele membre. *entru prima dat! sunt publicate documente ce constituie do"ezi i sunt audiate alte pri interesate! ca de pild organizaiile de consumatori. @egocierile pentru promo"area schimbului liber se bazeaz pe urmtoarele principii fundamentaleA interzicerea discriminrii ntre membri tratamentul nedifereniat pentru bunurile importate i pentru cele interne pe piaa naional facilitarea treptat a accesului la alte piee

Art.2 Instrumente ale politicii comerciale comune

Tariful extern comun Tratatul de la Roma, prin prevederile art. 18 la 29 stabilete liniile generale ale tarifului extern comun, iar prin art. 110 la 116 detalia ! aceste aspecte. "rin prevederile lui, art. 110 sus#ine suportul $omunit!#ii pentru o ordine comercial! liberal! la scar! mondial!% &prin 'nfiin#area unei uniuni vamale 'ntre ele, statele membre 'i propun s! contribuie, pe ba a interesului comun, la armoni area de volt!rii comer#ului mondial, abolirea progresiv! a restric#iilor din comer#ul interna#ional i descreterea barierelor vamale. Tariful extern comun va lua 'n considerare efectele favorabile pe care le are abolirea barierelor vamale dintre statele membre asupra 'nt!ririi competitivit!#ii 'n aceste state&. (rticolul 112 prevede coordonarea eforturilor statelor membre 'n acordarea a)utoarelor de sus#inere a exporturilor, pentru a nu distorsiona oportunit!#ile competi#ionale existente pentru exporturile *+, iar art. 11, prevede uniformi area taxelor

vamale, a acordurilor comerciale i a m!surilor anti-dumping care trebuiau respectate de c!tre statele membre. .ni#ial, nivelul taxelor vamale stabilite prin tariful vamal extern comun, calculat pe ba a mediei aritmetice a celor patru tarife vamale din /ran#a, 0ermania, .talia, i 1enelux a fost mai ridicat dec2t cel aplicat de 3tatele *nite sau 4aponia.51eneluxul a fost considerat! o singur! on! vamal!6. 7otivul trebuie c!utat 'n situa#ia economic! i social! a anilor 890 c2nd, creterea oma)ului, al!turi de c!derea regimului financiar valutar de la 1retton :oods, cele dou! ocuri petroliere i creterea economic! accentuat! ba at! pe exporturi ieftine a #!rilor asiatice nou industriali ate au determinat o cretere a gradului de protec#ie pentru #!rile din spa#iul comunitar. $reterea stabilit!#ii mediului economic global pe fondul neoliberalismului economic, 'ncep2nd cu anii 880, dar i rundele de negocieri din cadrul 0(TT au determinat o sc!dere progresiv! a nivelului tarifului extern comun, a)ung2ndu-se 'n pre ent la un nivel mediu de , ;. <n mometul actual nivelul protec#iei tarifare nominale este redus 'n *niunea +uropean!, aceasta afl2ndu-se 'ntr-o po i#ie mai eficient! dec2t 3*( i 4aponia din punct de vedere al dispersiei tarifare 'n cadrul tarifului vamal comun. +tapele succesive de extindere au determinat creterea 'n complexitate a politicii comerciale comune i o reconsiderare a structurii i nivelului tarifului extern comun. <n privin#a legisla#iei vamale comune s-au stabilit o serie de prevederi a c!ror punere 'n practic! s-a reali at cu a)utorul directivelor. (cestea con#ineau pe l2ng! instrumente ale integr!rii negative i reglement!ri privind armoni area procedurilor i a metodelor de administrare a tarifelor na#ionale. (rmoni area s-a efectuat 'n concordan#! cu art. 29 din Tratat conform c!ruia 'nainte de 'nc=eierea perioadei de tran i#ie, statele vor proceda la armoni area reglement!rilor administrative i legislative. "entru pia#a intern!, acest lucru 'nseamn! eliminarea formalit!#ilor la frontier!, iar pentru cea extern! stabilirea unor criterii comune de verificare a regulilor de origine, colectare a taxelor vamale sau reexportul m!rfurilor. "rima etap! 'n evolu#ia $omunit!#ilor a fost cea a form!rii *niunii >amale, etap! important! deoarece pentru fiecare din #!rile comunitare bunurile tran ac#ionate repre entau surse considerabile de formare a veniturilor 'n cadrul ".1. "entru 0ermania i 7area 1ritanie ele repre entau o p!trime din ".1, 'n timp ce pentru #!rile mici 51elgia, ?landa sau @uxemburg 6 repre entau A0-60; din ".1. @a sf2ritul perioadei de tran i#ie s-a 'nregistrat o transformare spectaculoas! at2t 'n privin#a volumului c2t i a structurii i dimension!rii sc=imburilor comerciale comunitare. Msuri de aprare comercial 1.7asuri antidumping 5(B6 2.7asuri antisubventie 5(36 ,. 7asuri de salvgardare5736 "rin instrumentele de aparare comerciala, se urmareste remedierea distorsiunilor aparute pe pieta *niunii +uropene generate de practicile neloaiale practicate de tari terte,

cum sunt dumpingul si subventiile, iar prin masurile de salvgardare sa remedie e deteriorarea serioasa a situatiei producatorilor comunitari ca re ultat al cresterii imprevi ibile, masive si bruste a importurilor. 1. Msurile antidumping *tili area acestor m!suri este determinat! de faptul c!, 'n vi iunea 0(TT, comer#ul liber ar trebui s! fie sinonim cu Ccomer#ul corect&. Be regul! 'ns!, 'n economia real! acest lucru nu este adev!rat, iar ca urile prin care participan#ii la sc=imburile interna#ionale practic! dumpingul sunt relativ frecvente.Be aceea, apari#ia ca urilor de dumping este sanc#ionat! prin art. >. din 0(TT i prin codul anti-dumping din 1999.$onform acestor prevederi, taxele antidumping nu vor dep!i diferen#a dintre pre#ul de v2n are 5mai mic6 i pre#ul mediu aplicat pe pia#a intern! a exportatorului 5mai mare6.1a a legal! pentru m!surile antidumping o repre int! Regulamentul $onsiliului nr.,8DE1996 din 22 noiembrie 199A cu amendamentele ulterioare. 2. Msurile antisubvenie *n sistem apropiat taxelor antidumping 'l repre int! taxele aplicate produselor ale c!ror pre#uri au fost direct sau indirect subven#ionate de c!tre guvernele #!rilor produc!toare. Regulile interna#ionale referitoare la subven#ii au fost 'nt!rite semnificativ odat! cu intrarea 'n vigoare la 1 ianuarie 199A a (cordului ?7$ referitor la 3ubven#ii i 7!suri $ompensatorii. Regulamentul *niunii +uropene cu privire la protec#ia 'mpotriva importurilor subven#ionate a intrat 'n vigoare la aceeai dat! i face referire doar la importurile provenind din afara *niunii, d2nd posibilitatea impunerii de m!suri compensatorii asupra bunurilor care au fost subven#ionate de guvernele #!rilor produc!toare din afara *niunii i al c!ror import cau ea ! sau amenin#! s! cau e e pre)udicii produc!torilor interni ai aceluiai produs. "entru a se putea aplica m!suri compensatorii trebuiesc indeplinite trei condi#ii% - 3ubven#ia trebuie s! fie specific!, respectiv s! fie o subven#ie la export, sau s! fie o subven#ie care este acordat! unei singure companii, industrii sau grup de companii. - 3! existe un pre)udiciu material adus industriei din *niune respectiv sc!derea cotei de pia#! a produc!torilor interni, reducerea pre#urilor, etc. - (fectarea intereselor comunitare, costurile re ultate 'n urma aplic!rii acestor m!suri nu trebuie s! fie dispropor#ionate 'n raport cu beneficiile. "rodusele pentru care au fost aplicate taxe anti-subven#ie au fost produsele de 'nalta te=nologie provenind din 4aponia sau #!rile nou industriali ate sau orice tip de produs ce provine din #!ri cu costuri sc! ute ale for#ei de munc!. .ntroducerea reglement!rilor comunitare legate de taxele anti-dumping i a celor anti-subven#ie au coinic cu introducerea, 'n 1968, a tarifului extern comun, 'ns! primele aplic!ri ale asectora nu au ap!rut dec2t 'n 1996. "rimul ca fiind acela al sanc#ion!rii unui import de lan#uri de biciclet! dinspte TaiFan. (t2t 'n ca ul m!surilor anti-dumpig c2t i al m!surilor antisubven#ie $omisia +uropean! este cea care conduce investiga#ia i impune m!surile provi orii, deci ia final! apar#in2nd $onsiliului. 3. Msuri de salvgardare ( lau!a de salvgardare"

(rt. G.G al 0(TT-ului permite membrilor semnatari ai (cordului aplicarea unor m!suri de salvgardare 'n situa#iile 'n care importurile unei #!ri aduc pre)udicii importante produc!torilor auto=toni. (cest articol permite, 'n scopul acoperirii clau ei de salvgardare, utili area barierelor netarifare i doar ca excep#ii aplicarea unor m!suri de natur! tarifar!.Be regul!, instrumentele utili ate 'n plan comunitar sunt restric#iile cantitative, dintre care amintim restric#iile voluntare la export sau licen#ele de import. $ele mai dese situa#ii 'n care se aplic! acest gen de restric#ii sunt cele legate de comer#ul cu produse sensibile, cum sunt textilele i produsele siderurgice. *niunea +uropean! folosete activa ceste instrumente de ap!rare comercial! ca un mi)loc eficient de protec#ie impotriva unor importuri neloiale care provin din afara *niunii. "2n! la sf2ritul anului 200A, *niunea +uropean! aplicase 1,A de m!suri antidumping, 12 m!suri antisubven#ie, iar alte 91 investiga#ii se aflau 'n derulare. Totodat! pentru 19 produse provenind din 1A state se aplic! in#elegeri de pre#EundertaHings.
Un element fundamental al politicii comerciale a UE este stabilirea i adaptarea unui tarif e$tern comun. )otui! prin practicarea unor tarife e$terne relati" ridicate! UE nu ncearc s creeze o Europ de tip fortrea. #impotri"! promo"area schimbului liber este una din preocuprile ma'ore ale Uniunii. %bsena restriciilor n cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre ale UE a impulsionat masi" aceste ri! i! n acelai mod! UE ateapt a"anta'e pentru ambele pri! a"anta'e care s decurg din schimbul liber cu toate rile lumii. #e aceea! UE a ncercat ntotdeauna s reduc masi" tarifele e$terne pentru a deschide piaa european produselor din lumea a treia! dei! desigur! acest lucru este posibil numai cu condiia ca pieele din acele ri s se deschid produselor europene. %ceste eforturi au fost i ele ncununate de succes. )ariful mediu pentru rile industrializate a sczut de la =- 5 n /;=,! la mai puin de < 5. >atificarea unor acorduri economice cu alte ri ar trebui s promo"eze comerul i s ad(nceasc relaiile economice. %cest lucru include! de asemenea! eforturi de aplanare a conflictele comerciale. UE negociaz n cadrul unui acord economic cu Baponia pri"ind deschiderea pieei 'aponeze pentru produsele europene. %cordurile asociati"e reprezint o form i mai str(ns de relaii dec(t acordurile economice. %cordurile asociati"e depesc simplele reglementri de politic comercial i includ! de asemenea! acorduri pri"ind o mai str(ns cooperare economic! ca i un posibil spri'in financiar. %cordurile sunt ratificate cu scopul de a continua relaiile str(nse e$istente ntre ri membre ale UE 7fiecare n parte8 i tere ri. %cest lucru este "alabil n special n cazul legturilor e$istente din "remurile coloniale ntre teritorii de peste ocean i rana! Italia! 6landa i 2elgia. >elaiile economice str(nse cu aceste ri ar putea fi gra" afectate n cazul introducerii unui tarif e$tern comun al UE. E$ist! totui! un alt moti" pentru care acordurile asociati"e sunt ratificate. Crile care doresc s adere la UE se pot apropia de Uniune prin astfel de contracte! care reprezint ntr-un fel un prim pas ctre aderare. Condiii generale comerciale 'uste nseamn! printre altele! din punctul de "edere al Europei! i c piaa european nu "a fi in"adat de produse din ri nemembre n domenii n care industria european este relati" predispus crizei. #e aceea! acordul pri"ind condiiile de pia reglementate este uneori necesar din partea partenerilor comerciali.

Uniunea European se supune la r(ndul ei unor astfel de acorduri de pia reglementate n cazul n care restriciile e$istente ntr-un anumit domeniu reprezint o premis pentru relaii comerciale fructuoase n alte domenii.

Art. 3 *niunea >amala +uropeana% D0 de ani de success

"#$"%$&""'

9a data de / iulie 0--4! Uniunea Europeana sarbatoreste a =--a ani"ersare a Uniunii Vamale. Uniunea (amala a UE Uniunea "amala a fost formata la / iulie /;D4 de catre cele D membre de atunci ale Comunitatii Europene. Intre timp! numarul membrilor a crescut la 0, de state! iar uniunea "amala a fost martora unei e"olutii constante! cu pasi importanti precum adoptarea Codului Vamal Comunitar si! in /;;+! crearea pietei unice. )rasatura comuna a tuturor uniunilor "amale este adoptarea unui tarif e$tern comun! dar astazi! uniunea "amala a UE reprezinta mai mult decat atat. #e la #ublin la 2ucuresti! se aplica aceleasi reguli si proceduri "amale. In acest fel! cele 0, administratii "amale ale statelor membre implementeaza un cod "amal unic! care are la baza un numar de instrumente si mecanisme de coordonare care ii asigura o abordare comuna si tratament echi"alent. In plus! piata comuna impune ca! odata "amuite! bunurile importate pot calatori liber intre statele membre. #e aceasta beneficiaza atat cetatenii UE cat si companiile! dar de asemenea si partenerii de comert ai UE. In acelasi timp! administratiile "amale au o responsabilitate comuna in ceea ce pri"este gestionarea eficienta si efecti"a a frontierelor e$terne ale Uniunii Europene. >olul si competenta uniunii "amale in politicile "amale multilaterale au fost recunoscute la ni"el international prin apartenenta la 6rganizatia :ondiala a Vamilor. *e termen lung! aceasta "a imbunatati cooperarea "amala internationala. @oi spri'inim promo"area unor standarde de calitate si beneficiem de e$perienta castigata de alte state membre ale 6rganizatiei :ondiale a Vamilor 76:V8. #e asemenea! dorim sa impartasim din e$perienta noastra de cunoastere in ceea ce pri"este asistenta tehnica pentru capacitatile institutionale! care a fost necesara in timpul procesului de dez"oltare! prin contributia la 6rganizatia :ondiala a Vamilor a *rogramului Columbus. Cu o populatie de aproape <-- milioane! Uniunea Europeana este cel mai mare bloc comercial al lumiiA in 0--,! erau aproape /,< milioane declaratii "amale - <!< la fiecare secunda... #incolo de aceste statistici! pro"ocarile cu care ne confruntam sunt similare cu acelea cu care se confrunta administratiile "amale in lumeA cum ne adresam comertului international in timp ce-i prote'am pe cetatenii nostri impotri"a riscurilor la adresa securitatii! sigurantei si a mediului lorE In "reme ce abordarea noastra "a fi! din multe puncte de "edere! specifica pentru conditiile din UE! cred ca este de asemenea rele"ant pentru multi alti membri ai 6:V. De pe pozitia de putere Intrucat ne raportam la rolul "amii in conte$tul unei economii globalizate! probabil ca este bine sa ne reamintim ca! asa ca alte administratii "amale surori din lume! incepem de pe o pozitie de forta. %dministratiile "amale ale UE functioneaza in centrul unui lant de furnizare international dinamic si sunt echipate in mod unic pentru a 'uca un rol central in gestionarea frontierelor e$terne ale UE. Vama este! de asemenea! in prima linie in ceea ce pri"este combaterea contrabandei! a contrafacerii! crimei organizate si chiar a terorismului! in implementarea unei game largi de restrictii si prohibitii si in furnizarea protectiei consumatorilor! in acest fel e$ercitand o mare influenta asupra stabilitatii si progresului societatii. %ceasta e$plica de ce UE promo"eaza dez"oltarea standardelor internationale de enforcement si contribuie in mod acti" la abordarile globale referitoare la armonizarea procedurilor "amale! asa cum este implementarea cadrului 3% E 6:V! precum si elaborarea acordului multilateral de comert anticontrafacere. )acilitarea* provocarea noa+tra

Impreuna cu agentii economici! "ama europeana 'oaca rolul de a facilita comertul international si de a asigura competitia in economie. %cest anga'ament nu se bazeaza pe o preocupare indi"idualista "izand propria noastra bunastare! ci pe credinta ca toate tarile "or beneficia de o economie mondiala infloritoare. %ceasta plaseaza facilitarea chiar in inima lucrurilorA trebuie sa minimizam inter"entia "amii in circuitul bunurilor pentru un comert legal. %ceeasta se reflecta in politicile noastre atat din e$teriorul cat si din interiorul UE. 9a ni"el international! ii spri'inim pe partenerii nostri de comert in a-si e"identia procedurile "amale in timp ce opereaza "erificarile necesare. %sa stau lucrurile in ceea ce pri"este a'utorul nostru catre tarile in curs de dez"oltare si este! de asemenea! obiect al cooperarii "amale cu "ecinii nostri precum >usia! de a elimina aglomerarile de trafic la frontierele comune. )otodata! elaboram de asemenea acorduri de recunoastere reciproca a programelor de controale pentru securitatea si facilitarea comertului cu principalii parteneri comerciali ai UE cum ar fi El"etia! 3U% si China. 6biecti"ul este de a gasi modalitati de reducere a problemelor administrati"e cu care se confrunta agentii comerciali cunoscuti si a celor in care se poate a"ea incredere! cu beneficiul ca resursele sa fie concentrate in directia in care este ne"oie de ele cel mai mult. 9a ni"elul UE! urmam aceeasi abordare in a intensifica facilitarea si controalele. Evolutii viitoare in UE %u fost dez"oltate 0 scenarii! care sunt sigur ca "or fi familiare si altor organizatii "amale in lumeA a8 E"olutii actuale si planificate pentru urmatorii < ani. E$ista + e"olutii strans legateA %mendamentul de 3ecuritate si 3iguranta la Codul Vamal Comunitar! care reflecta Cadrul 3% E! introduce un numar de masuri care duc la "erificari mai rapide si mai bine tintite! de care beneficiaza autoritatile "amale! cetatenii si industria. In particular! %mendamentul necesita ca agentii economici sa furnizeze autoritatilor "amale informatii despre marfuri inaintea importuluiFe$portului inFdin afara Comunitatii Europene! de a facilita comertul partenerilor de baza in ceea ce pri"este abordarea conceptului %E6 si de a stabili criterii de selectie comune pentru controaleG Initiati"a "amii electronice are ca scop sa stabileasca un mediu fara suport de hartie pan-european! reducand astfel costurile de conformare si pe cele administrati"eG Codul Vamal :odernizat "a simplifica legislatia si "a accelera procesul si procedurile "amale atat in beneficiul autoritatilor "amale cat si al agentilor economici.

b8 *e termen lung incepand din 0-/+ in "iitor Viziunea noastra despre "iitor se refera la o abordare a controlului "amal unic in ceea ce pri"este lantul international de furnizare si are ca scop sa realizeze un echilibru intre facilitare si control. Credem ca "a fi posibil sa ne indreptam spre controale bazate mai degraba pe sisteme decat pe tranzactii! ceea ce implica o schimbare in metodele de lucru. In paralel! trebuie de asemenea sa marim managementul riscului si sa asiguram cadrul pentru e"olutia continua a sistemelor IC). *rin cooperarea internationala si acordurile bilaterale! noi "om dez"olta in "iitor posibilitati referitoare la schimbul de informatii cu partenerii nostri importanti de comert si "om contribui la dez"oltarea si aplicarea standardelor internationale. Optimi+m +i incredere in viitor In UE! administratiile "amale ale celor 0, state membre functioneaza in conte$tul unui scop comun si al increderii reciproce. E$ista un ni"el inalt de cooperare si coordonare. %ceasta nu inseamna ca suntem multumitiA ca orice alta administratie! putem sa facem intotdeauna mai bine si sa a"em in "edere o imbunatatire continua. Cu toate acestea! sunt increzator ca ne construim o baza destul de puternica pentru a face fata pro"ocarilor de acum inainte. 3per ca pretutindeni in lume "amile sa continue sa lucreze impreuna! in fiecare zi! pentru a contribui la gestionarea globalizarii si la siguranta cetatenilor. @oi recunoastem ca! pentru a a'unge la o implementare structurata si planificata! "a trebui ca inainte de 0-/+! sa incepem o munca pregatitoare pentru "iitor care "a include noi proceduri! sisteme si actiuni.

(rt.D *niunea european! repre int! o cincime din comer#ul mondial

Uniunea vamal a reprezentat una dintre primele pietre de temelie ale Uniunii Europene. Aceasta a anulat taxele vamale la frontierele interne i a introdus un sistem uniform de taxe la import. Drept urmare, au disprut controalele la frontierele interne. n prezent, exist ageni vamali numai la frontierele externe ale Uniunii Europene. Acetia nu numai c asigur fluxurile comerciale, ci i contribuie la protecia mediului i a patrimoniului nostru cultural, totodat prote !nd locurile de munc prin combaterea contrafacerii i pirateriei. Uniunea vamal este o zon unic de comer, "n care toate bunurile circul liber, indiferent dac au fost fabricate "n Uniunea European sau importate din afara acesteia. Astfel, un telefon mobil produs "n #inlanda poate fi trimis "n Ungaria fr taxe vamale i fr control vamal. $entru un televizor fabricat "n %oreea de &ud taxa vamal este perceput doar la prima intrare pe teritoriul UE, dup care nu mai sunt necesare alte taxe sau controale.

'mporturile ilegale "mbrac multe forme.

%u toate acestea, activitatea vamal rm!ne foarte important. &erviciile vamale ale Uniunii Europene gestioneaz aproximativ ()* din importurile mondiale, ceea ce reprezint peste ( miliarde de tone de mrfuri pe an. n fiecare an, serviciile vamale prelucreaz peste +)) de milioane de declaraii vamale.

Activitatea vamal este mai complex dect se crede

Agenii vamali desfoar o activitate complex. n timp ce Uniunea European reduce tarifele vamale pentru numeroase importuri provenind din rile srace, unii importatori "ncearc s,i "ncadreze mrfurile la un tarif mai mic, prezent!nd un certificat de origine fals, care atest proveniena produselor din aceste ri. ns rareori agenii vamali pot fi pclii. Agenii vamali asigur i respectarea normele europene i internaionale "n materie de protecie a mediului, sntate i sigurana consumatorilor. Acetia pot refuza s permit intrarea produselor alimentare contaminate sau a aparatelor electrice care nu sunt conforme cu standardele UE. De asemenea, se asigur c speciile aflate "n pericol sunt prote ate , supraveg-eaz comerul cu filde i animale, psri i plante prote ate. n egal msur, ne prote eaz patrimoniul cultural, cut!nd opere de art furate. .erific legitimitatea exporturilor de te-nologii sensibile care ar putea fi utilizate pentru fabricarea de arme nucleare sau c-imice.

Cu ochii n patru
%-iar i atunci c!nd este vorba de contrafacerea mrfurilor /de ex., telefoane mobile i produse medicamentoase0 i de piraterie /%D,uri i soft1are0, anga aii vamali sunt "n prima linie i acioneaz "n interesul sntii i siguranei publice, precum i al locurilor de munc al celor care produc legal aceste bunuri. Aceast activitate necesit o atenie deosebit pentru a putea face diferena "ntre blugii sau ceasurile autentice care poart semntura unor renumite case de mod i cele contrafcute. n ())2, agenii vamali au reinut (3) de milioane de articole contrafcute.

4ai mult dec!t at!t, activitatea de colectare a datelor statistice pe care o desfoar este de o importan vital, contribuind la luarea deciziilor cu privire la necesitatea introducerii unor contingente pentru mrfurile care ar putea intra "n concuren neloial cu produsele UE. %uleg date referitoare la fluxul comercial, a ut!nd astfel factorii de decizie politic s identifice tendinele economice. Agenii vamali se asigur c toi cei care cltoresc cu sume mari de bani lic-izi sau ec-ivalentul acestora /obligaii la purttor sau cecuri0 nu spal bani sau nu fac evaziune fiscal, contribuie la lupta "mpotriva traficului de persoane, droguri, arme i pornografie i spri in activitatea serviciilor de poliie i de imigrare "n combaterea crimei organizate i a terorismului.

Detectarea fraudei
Agenii vamali sunt responsabili i cu detectarea fraudei "n declaraiile i plile de 5.A sau a evaziunii asociate plii accizelor pentru articole precum igrile. #r a utorul lor, mrfurile ar disprea "n economia subteran evit!nd sistemul fiscal i ar fi uor pentru oamenii de afaceri lipsii de scrupule s declare exporturi fictive. $rin colectarea taxelor vamale i a taxelor la importurile de produse agricole, agenii vamali nu asigur doar respectarea regulilor comerciale, ci aduc i o contribuie important la finanarea UE . Aceste venituri reprezint +3* din bugetul UE. 6upt!nd "mpotriva fraudei "n materie de 5.A, ei contribuie, de asemenea, la meninerea unei alte surse de venit, reprezent!nd "nc +2* din buget. n acelai timp, agenii vamali trebuie s respecte dreptul individual al cetenilor de a cumpra mrfuri "ntr,o alt ar a Uniunii Europene. %u toii avem dreptul s ducem bere i vin acas, pentru prieteni sau familie. At!ta timp c!t scopul nu este de a le vinde spre a obine profit, nu se pltesc taxe suplimentare la grani.

n avantajul ntreprinderilor

UE lucreaz constant la actualizarea i automatizarea procedurilor care vor facilita comerul la graniele sale interne i externe. n urmtorii ani, "ntreprinderile se vor putea lipsi de formularele vamale "n format tiprit. n c!iva ani, reelele vamale ale tuturor statelor membre vor fi complet integrate electronic, iar comercianii vor putea beneficia de un 7g-ieu8 unic pentru efectuarea operaiunilor vamale cu toate statele membre.

Art. #. $ intreaga tara ca un terminal logistic

#e la / ianuarie 0--,! >omania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene! ceea ce duce la aplicarea tuturor normelor din legislatia Europeana asupra companiilor romanesti! inclusi" Con"entia cu pri"irea la Uniunea "amala. In acest conte$t! >omania poate de"eni un Hpunct fierbinteI pe harta comertului international! in special in relatia dintre Europa si uriasa piata e$so"ietica. )eritoriul "amal al >omaniei de"ine teritoriul "amal al UE! iar oamenii de afaceri care poseda gandire poziti"a pot incepe sa contureze dez"oltarea bussines-ului lor luand in considerare acest factor nou. Cei mai pre"azatori sunt pregatiti demult pentru e$tinderea Europei! fapt care a si condus la cresterea preturilor la imobiliare in >omania.

Romania I placa turnanta a exporturilor si importurilor $3.

Uniunea Vamala este un element esential al pietei europene! care asigura dez"oltarea si realizarea celor patru libertati de bazaA circulatia libera a marfurilor! oamenilor! ser"iciilor si a capitalului. *iata unitara fara limite economice interne constituie un catalizator pentru integrarea UE. #e aceea! principiile Uniunii Vamale UE sunt cele de perspecti"a pentru europeni si foarte atragatoare pentru tarile "ecine si cetatenii lor. @umai sub umbrela Uniunii Vamale e posibil de format! dez"oltat si actionat in *iata Comuna Unitara! unde normele si regulile unice pentru toti participantii isi raspandesc actiunea pe teritoriul intreg al UE! pana la hotarele ei e$terne. Uniunea Vamala constituie garantia si mi'locul de asigurare a integrarii care se "a dez"olta intr-un ritm rapid. *olitica dez"oltarii unificate! politica comerciala unica si cea monetara! piata agrara comuna si multe altele ar fi imposibile fara Uniunea Vamala a Comunitatii Europene. in cadrul acestui articol! ne "om concentra asupra unuia dintre principiile de baza fi$ate de Codul Vamal al Uniunii EuropeneA toate marfurile pe teritoriul "amal al UE se considera marfurile Uniunii Europene. >especti"! toate dispozitiile legislatiei si ale practicii comerciale! aplicate in Europa! "or fi aplicate de la momentul intrarii de catre >omania in UE fata de marfurile! importate in >omania din orice alta tara. %stfel! in sens geografic! >omania in UE de"ine un terminal specific de marfuri al ultimului ni"el inainte de e$port de marfuri in tarile C3I 7fosta Uniunea 3o"etica8. in pri"inta tarilor din fosta C3I! >omania poate fi prima tara care "a putea primi e$portul din 6rient si! prelucrand flu$ul de marfuri! il "a repartiza mai departe pe teritoriul UE. *osibilitatea aceasta se bazeaza pe unul din principiile de baza al Uniunii VamaleA marfa directionata in UE poate fi controlata 7inclusi" e$aminarea modelelor8 si supusa perfectarii "amale corespunzatoare numai o singura data! cand marfa intra pe teritoriul Uniunii Vamale UE.

$e se vinde in RusiaJ
Categoriile principale ale marfurilor importate in >usia se pot usor "izualiza pe baza statisticii "amale. @u-mi plac cifrele reci si inumane! dar in cazul acesta ele reflecta unele tendinte

. Importul de marfuri in >usia in ianuarie 1 august 0--D a constituit apro$imati" 4/ miliarde de dolari U3% si! in comparatie cu anul trecut! a crescut cu +=!D5. *e langa aceasta! importul din tarile care nu fac parte din C3I 7fosta Uniune 3o"etica8! a constituit D,!= miliarde de dolari U3%. Cresterea importului din partea tarilor de strainatate e$trema 7non-C3I8 in comparatie cu aceeasi perioada din anul precedent a fost de =-!,5. #in statistici se "ede clar tendinta cresterii de consum in >usia a marfurilor de import. %cestea trebuie li"rate fara intarzieri si pierderi pe te'ghelele magazinelor ruse! fapt care ii intereseaza foarte mult pe producatorii europeni si transnationali. 3tructura importului din strainatate e$trema se prezinta in felul urmatorA J :asini si echipament 1 <-!+5G J *roduse alimentare si materie prima pentru producerea lor 1 /<!45G J *rodusele de mena' 1 /,!<5G Cresterea in ianuarie 1 august 0--D 7in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent8 a "olumelor fizice de achizitie a marfurilor consumate a fostA J Carne proaspata si congelata 1 cu /-!;5G J Unt 1 ;0!05G J Citrice 1 cu 00!/5G J Cafea 1 cu =D!=5G J :edicamente 1 cu /<!<5G J 9emn si articole din hartie 1 cu /;!;5G J %utoturisme 1 cu 04!=5. 9ista indicata a marfurilor poate fi completata cuA zahar! peste "iu si congelat! bauturi alcoolice! ceai! incaltaminte si imbracaminte. Concluzia socheaza prin simplitatea ei 1 >usia consuma tot ce se produce in lume si nici nu s-a mai apropiat la limitele ei de consum. aptul acesta este influentat de cresterea preturilor la petrol si gaz! insa este o realitate! iar >omania trebuie sa-l ia in considerare si sa-l inteleaga.

Transporturile si spatiile de depo itare in sudul Rusiei sunt insuficiente

Uniunea Europeana 'oaca un rol deosebit in acti"itatea de comert e$terior pentru ca ponderea ei in "olumul comertului in perioada ianuarie 1 august 0--D constituie <+!;5! ceea ce este cu /!D5 mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. *rintre liderii in ceea ce pri"este "olumul operatiilor comerciale cu >usia sunt .ermania! 6landa! Italia. #esi prezenta pe piata ruseasca a companiilor de transport si logistica germane si olandeze e "izibila! unii producatori italieni! portughezi! spanioli 7dar si altii8 sunt lipsiti de transportatori internationali. Companiile romanesti pot tinde spre aceste tari ca si consumatori potentiali ai ser"iciilor logistice in >omania la hotarele cu tarile C3I. #ez"oltarea specifica a magistralelor ruse de transport arata un dezechilibru in dez"oltarea mi'loacelor de li"rare a marfurilor pana la locurile de consum. Centrele principale de repartizare a marfurilor in >usia suntA :osco"a! datorita statutului de capitala si dez"oltarii economice deosebit de acti"e! si 3anKt *etersburg 1 datorita situarii geografice si acti"izarii in dez"oltarea economica. Un rol important in logistica pentru piata rusa il 'oaca posibilitatile de tranzit ale inlandei! tara in"ecinata care a de"enit membru al Uniunii Europene intre primele. Intrarea tarilor baltice in UE a creat o anumita posibilitate pentru in"azia in Hmonopolul de tranzitI al inlandei! dar in"azia aceasta nu prezinta o insemnatate mare. Intrarea >omaniei in UE ii ofera anumite a"anta'e in pri"inta concurentei pentru flu$urile de marfuri tranzitare! mai ales din tarile Europei de sud. aptul acesta este legat de lipsa resurselor de depozitare importante si dez"oltarea insuficienta a transporturilor de marfuri la sudul >usiei! care au condus la o geografie irationala a li"rarilorA de pilda! companiile italiene erau ne"oite sa li"reze marfurile in inlanda si 3anKt-*etersburg cu a'utorul transportului maritim pentru ca aceste marfuri sa fie li"rate apoi mai spre sud de :osco"a! cu cheltuieli suplimentare corespunzatoare. #atele statistice ale :inisterului transporturilor din >usia mentioneaza insemnatatea transportului

fero"iar in circulatia totala a marfurilor. 6 pondere mai mare in circulatia marfurilor o constituie doar transportul prin conducte! datorat specificului e$porturilor rusesti 7petrol si gaz8 si nu prezinta interes in cadrul acestui articol. *e langa transpotul fero"iar! se mai folosesc si toate celelalte tipuri de transport! dar in "olum cu mult mai scazut. in ianuarie-septembrie 0--D! transporturile de marfuri in >usia 7conform datelor 3er"iciul ederal >us pentru 3tatistica8 a constituit +<=;!0 miliarde tone-KilometruA J ero"iar 1 /=+=!, miliarde tone-KilometruG J %utomobilistic 1 /=;!/ miliardeG J :aritim 1 =/!, miliardeG J %c"atic intern 1 <,!; miliardeG J %erian 1 0!/ miliardeG J *rin conducte 1 /4D+!, miliarde tone-Kilometru Ca si Uniunea Vamala UE! "ama rusa realizeaza administrare si control in pri"inta accesului pe teritoriul "amal rus al marfurilor e$portate din Europa. 6rganele "amale controleaza procedura de declarare a marfurilor! asigura aplicarea uniforma a legislatiei "amale si incasarea tarifelor "amale! a )V%-ului si accizelor! unde este cazul. incasarile ca rezultat al acti"itatii "amale in >usia creste! dar tendinta aceasta este conditionata de mai multe elemente. intinderea mare a hotarelor "amale ruse cauzeaza dificultati in controlul asupra accesului pe teritoriul "amal a marfurilor si pasagerilor si! in legatura cu aceasta! se realizeaza permanent masuri pentru optimizarea acti"itatii organelor "amale si intensificarea controlului asupra declararii marfurilor si achitarii incasarilor "amale corespunzatoare. %precierea grupelor de marfuri de import de catre organele "amale se realizeaza pe baza unor tabele elaborate conform datelor centralizatoare a preturilor la diferite tipuri de marfuri . %ceasta informatie este oferita cel mai des de producatorii de marfa cu scopul de asigurare a li"rarilor sistematice si pentru e"itarea importului neoficial de catre distributori.

$resc importurile pe piata Rusiei, insa e necesara mare atentie

%flu$ul "alutei straine in >usia nu numai ca a sporit puterea de cumparare a populatiei! dar a si intarit tendintele inflationiste in economie. Ca contragreutate pentru inflatie! politica 2ancii Centrale a >usiei este una de intarire a rublei. intarirea rublei reduce insa capacitatea de concurenta a marfurilor de origine rusa pe piata mondiala si! in con'unctie cu cresterea posibilitatilor de consum a populatiei! duce la eliminarea marfurilor ruse si inlocuirea lor cu cele de import. )endinta aceasta nu lasa .u"ernul >usiei indiferent. :ai multe uniuni de intreprinderi importante din diferite domenii economice insista pe necesitatea apararii producatorilor autohtoni prin diferite bariere administrati"e. in principiu! barierele de felul acesta influenteaza negati" dez"oltarea economica de ansamblu a tarii. %ceste tendinte trebuie atent monitorizate de catre importatori! pentru ca riscul de interzicere sau de cotare dura a importului in pri"inta diferitelor marfuri e$ista intotdeauna. #e e$emplu! producatorii de "in din :oldo"a nu au fost suficient de atenti la semnalele care pre"esteau stoparea importurilor de "in din aceasta tara! de aceea! in martie 0--D! au fost luati prin surprindere! cu consecinte deosebit de gra"e.

"articularitati ale pietei de retail

6 participare deosebita in procesul de declarare si legalizare a marfurilor o pot asigura agentii "amali! care inlesnesc acti"itatea importatorilor fara o reprezentanta permanenta pe teritoriul >usiei. in prezent! dez"oltarea retelelor de comert a luat o mare amploare. %u loc consolidari la ni"el federal si regional! prin integrari si fuziuni! francize sau achizitii. Etapa urmatoare in dez"oltarea lanturilor comerciale poate fi patrunderea retelelor internationale de retail. Compania turceasca

L6C a anuntat tratati"e pentru "anzarea bussines-ului cu amanuntul catre liderul mondial 1 compania Mal-:art. :area retea comerciala ruseasca HN< >etail .roup @.V.I anga'eaza fosti colaboratori ai Mal-:art si )esco pentru lucrul in >usia si se pregateste pentru consolidare prin colaborari cu cei mai mari 'ucatori ai pietei mondiale. %cest tip de consolidari "a anihila retailerii nationali independenti din >usia. %cest fapt corespunde intereselor oligarhilor rusi! care incearca sa asigure capitalul lor! format in perioada de tranzitie 7anii /;;/-/;;;8! prin integrarea acestuia in economia mondiala. Cresterea puterii de cumparare a populatiei in >usia a format baza pentru cresterea retelelor comerciale uni"ersale ca HN<I! H#i$iI! H%9#II! H%uchanI! H9I#9I! H:arKtKaufI! H3*%>I! H:etroI. 2oom-ul de consum a creat retelelor conditiile pentru dez"oltare agresi"a! ceea ce a condus la politici agresi"e de achizitii impuse distribuitorilor si producatorilor. *racticile dure in lucrul cu furnizorii se e$prima prin stabilirea unor ta$e pentru accesul producatorilor si distribuitorilor la rafturile retelelor comerciale si dictarea discounturilor si a preturilor en-gros. %ceste practici s-au tradus in cazuri concreteA J practicarea de preturi de dumping la "inurile moldo"enesti de catre marile retele 7inainte de instituirea interdictiei de import8! cu scopul de elimina distribuitorul oficialG J in august 0--<! presedintele consiliului de directori si coproprietarul unui mare retailer rus de telefoane mobile 7apro$imati" =.--- de unitati comerciale in >usia si tarile C3I8! Eugeniu Cici"archin! a trimis colaboratorilor companiei un memo intern in care critica politica H3amsungI de spri'in pentru dealerii mici si anunta anularea comisionului pentru "anzarea telefoanelor 3amsung in cadrul propriei retele. Colaboratorilor li se recomanda sa incerce sa "anda alte telefoane. Conflictul a fost solutionat in aprilie 0--D! dar incercati sa ghiciti ce s-a intamplat intre timp cu cota H3amsungI pe piata ruseascaG J retelele comerciale percep ta$e mari de la di"ersi producatori pentru a li"ra doar produsele acestora. *retul Hbiletului de intrareI cu o marfa intr-un magazin al retelei "ariaza intre +.--- si ,<.--- dolari U3%! iar primele suplimentare in functie de "anzari! retrobonusurile! se cifreaza adeseori la mai mult de /-5 din "olumul "anzarilor. In acest conte$t! se obser"a o tendinta a distribuitorilor de a se specializa pe outsourcing in domenii ca logistica! merchandising! broKera'ul "amal si importuri. Intrarea >usiei in 6rganizatia :ondiala a Comertului si anularea diferitor bariere deschide o noua perspecti"a asupra acestei piete! in conditiile in care e$ista temerea ca multe dintre companiile rusesti! intre care si cele agricole! nu cunosc conditiile concurentei capitaliste reale! piata! in toate directiile business-ului.