Sunteți pe pagina 1din 12

2.

Obiectul actiunii civile-in momentul introducerii actiunii civile aceasta devine proces, iar obiectul procesului il constituie ceea ce partile inteleg sa deduca judecatii; obiectul actiunii civile se concretizeaza in raport de mijlocul procesual folosit. Exp.:cererea de chemare in judecata-obiect=pretentiile reclamantului(restituire suma de bani, predare bun, rezolutiune contract etc.). Pentru exceptiile procesuale, obiectul in constituie incalcarea normelor procesual civile de organizare judecatoreasca, de competenta, de procedura propriu-zisa. Pentru masurile asiguratorii-obiectul lor este reprezentat de conservarea sau indisponibilizarea unor bunuri(exp:sechestru judiciar). Conditiile obiectului actiunii civile:obiectul trebuie sa fie licit, determinat si posibil. 3.Cauza actiunii civile a)prin cauza intelegem temeiul juridic al cererii, respectiv fundamentul legal al dreptului dedus judecatii; b)prin cauza, unii inteleg ca reprezinta conflictul intre reclamant si parat. Critici:nu se refera la actiune ca ansamblu de mijloace procesuale. Cauza actiunii civile reprezinta scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara, vointa de a afirma pretentia sa in justitie, scop explicat cu imprejurarile si motivele speciale care au determinat partea sa actioneze. Facem distinctie intre: -cauza petendi=cauza actiunii civile, asa cum este definita mai sus; -cauza debendi=cauza raportului juridic sau a obligatiei deduse judecatii. Exp.: Actiunea in revendicare-cauza petendi=scopul reclamantului de a intra in posesia bunului reclamat, cauza debendi=contract de vanzare, succesiune, uzucapiune etc. Observatie:cauza debendi este cea care este avuta in vedere atunci cand se invoca exceptia autoritatii de lucru judecat. Conditiile de valabilitate ale cauzei:sa existe-lipsa ei poate ridica problema lipsei interesului in promovarea actiunii; sa fie reala-pornirea actiunii trebuie sa fie determinata de scopul pe care titularul dreptului urmareste sa-l obtina prin hotararea judecatoreasca; licita si morala-se refera la cauza dreptului, deoarece scopul actiunii este intotdeauna licit si moral prin el insusi. Daca cauza dreptului este ilicita si imorala, aceste caracteristici se rasfrang si asupra actiunii.

Conditiile de exercitarea ale actiunii civile Aceste conditii nu sunt prevazute expres in actualul CPC, ele fiind: -dreptul; -interesul; -calitatea procesuala; -capacitatea procesuala. (viitorul NCPC-art. 32)

1.Dreptul-aceasta conditie se refera la afirmarea existentei unui drept subiectiv civil. Conditii:sa fie recunoscut si ocrotit de lege;sa fie exercitat in limitele sale externe de ordin material si juridic, precum si in limitele interne, adica potrivit scopului pentru care este recunoscut si ocrotit de lege; sa fie exercitat cu buna credinta;sa fie actual(exceptii:art.110, alin 1 CPC:cererea pt predarea unui imobil la implinirea termenului de locatiune poate fi facuta chiar inaintea implinirii acestui termen; art 110, alin 2CPC; art 110, alin 3CPC)->art 34-NCPC(in care situatiile se extind ref la orice contract, nu doar la cel de locatiune, ca in actualul cod). Sanctiunea care intervine in cazul lipsei afirmarii dreptului consta in respingerea actiunii ca prematur introdusa, fara a se mai intra in cercetarea fondului. Observatie:lipsa existentei dreptului subiectiv civil conduce la respingerea actiunii ca nefondata, solutie care se pronunta dupa dezbateri contradictorii la sfarsitul procesului.

2.Interesul-este folosul practic pe care o parte il urmareste prin punerea in miscare a actiunii civile. Poate fi material, cand se urmareste obtinerea unui folos de ordin patrimonial sau moral. Observatie:conditia interesului este ceruta nu numai la pornirea actiunii civile prin cererea in judecata, ci in legatura cu toate formele procedurale care alcatuiesc continutul actiunii(aparari, exercitarea cailor de atac, exercitarea silita etc.). Sanctiunea lipsei interesului-se invoca prin exceptia lipsei de interes, care este o exceptie de fond, deoarece priveste conditiile de exercitiu ale actiunii civile si peremptorie(dilimanta), care conduce la respingerea actiunii civile. Conditiile interesului:sa fie legitim, sa fie personal(aceasta conditie nu trebuie indeplinita atunci cand legea confera legitimare procesual-activa unor organe si persoane, altele decat titularul dreptului); sa fie nascut si actual(exceptie:cnf art 33NCPC-interesul poate a nu fie nascut si actual, atunci cand se incearca sa se previna incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube eminente sau care nu putea fi reparata).Observatie:este posibil ca dreptul sa nu fie actual, iar interesul sa fie nascut si actual(exp:art 110CPC, asigurarea de dovezi-art 235,al1CPC).

3.Capacitatea procesuala Capacitatea procesuala de folosinta-aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual(art 41CPC, alin 1). Observatie:si in aceasta materie vbm de principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei fizice. Capacitatea procesuala de exercitiu-capacitatea unei persoane care are folosinta unui drept, de a valorifica singura acest drept in justitie, exercitand personal drepturile procesuale si indeplinindu-si obligatiile procesuale. In cnf cu art 42 CPC, persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate Reprezentarea-intervine in cz persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu(minori sub 14 ani, interzisii judecatoresti). Exista posibilitatea numirii unui curator special-art 44CPC.

Asistarea intervine in cazul persoanelor cu capacitate restransa(minorii intre 14-16 ani)-vor sta in proces personal, vor fi citati in acest sens, dar vor fi asistati de catre ocrotitorul legal, care vor semna actele procesuale alaturi de minori. Autorizarea-intervine cand reprezentantul/ocrotitorul legal face acte de dispozitie(exp.;renuntarea la judecata sau la drept, achiesarea sau incheierea unei tranzactii).

4.Calitatea procesuala-presupune existenta unei identitati intre persoana reclamatului, titularul subiectului si .calitate procesuala activa, si intre parat si subiectul pasiv obligat in acel raport juridiccalitate procesuala pasiva. Justificarea calitatii procesuale-trebuie justificata de catre reclamant, atat pe cea activa, cat si pe cea pasiva- art 112, alin 3 CPP:reclamantul trebuie sa indice obiectul cererii de chemare in judecata; alin 4trebuie sa arate motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. Instanta are obligatia sa verifice calitatea procesuala activa si pasiva, iar in masura in care nu este intrunita aceasta conditie, se poate invoca din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea calitatii procesuale: -legala; -conventionala. Transmisiunea legala: -pesroanele fizice-transmisiunea se realizeaza in temeiul succesiunii situatie in care mostenitorii preiau pozitia procesuala a autorului lor, cu exceptia situatiei in care legea nu permite acest lucru(exp.:procesele de divort). Exista situatii in care actiunea nu trece asupra mostenitorilor, dar daca a fost incepta de titular, poate fi continuata de mostenitor(actiunea in tagada paternitii). -persoanele juridice-transmisiunea are loc pe calea reorganizarii acesteia(comasarii sau divizarii); Transmisiunea conventionala-se realizeaza in baza unei intelegeri intre una din partile din proces si un tert(exp:cesiunea de creanta, vanzarea de bunuri litigioase). Transmisiunea calitatii procesuale, sub aspectul intinderii, poate fi: universala, cu titlu universal si cu titlu particular. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, astfel ca toate actele procesuale savarsite de autorul sau, ii sunt opozabile. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale-lipsa se invoca pe calea exceptiei, care este o exceptie procesuala de fond(pt ca priveste o conditie de exercitiu a actiunii civile), este o exceptie peremptorie(dilimanta, pt ca admiterea ei conduce la finalizarea procesului), este o exceptie absoluta(poate fi invocata de oricare parte din proces, de procuror sau de instanta din oficiu si in orice faza a procesului si chiar direct prin caile de atac). In situatia in care este nevoie de administrare de probe, aceasta exceptie poate fi unita cu fondul. Observatie! In cazul in care actiunea a fost respinsa pntru lipsa caitatii procesuale pasive, reclamantul poate formula o noua cerere de chemare in judecata impotriva persoanei care are calitate procesuala.

Clasificarea actiunilor civile Criterii: 1.Dupa scopul material urmarit de reclamant: -actiuni in realizarea dreptului/in adjudecare/in condamnare-cel ce se pretinde titularul dreptului solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau, iar daca nu este posibil, la obligarea la plata de despagubiri pentru prejudiciul suferit(exp:actiunea in revendicare, act privind obligarea la plata unei sume de bani, act in vederea evacuarii unui imobil, act in rezolutiunea/rezilierea unui contract). Hotararile judecatoresti pronuntate in cazul acestor actiuni sunt susceptibile de executare silita, fiind titluri executorii. -actiuni in constatare(actiuni in confirmare)-prin care reclamantul solicita instantei sa se constate existenta/inexistenta unui drept subiectiv civil in contradictoriu cu paratul-art 11CPP; observatii:-actiunile in constatare nu au ca obiect constatarea unei situatii de fapt; -actiunea in constatare are un caracter subsidiar-ea este admisibila numai in masura in care reclamantul nu are la indemana o actiune in relizarea dreptului; -hotararile judecatoresti pronuntate in aceasta situatie nu sunt susceptibile de executare silita, deci nu reprezinta titluri executorii; Actiunile in constatare se clasifica in : -actiuni pozitive(in constatarea existentei unui drept)/negative(in constatarea inexistentei unui drept); -actiuni declaratorii(se cere constatarea existentei sau inexistentei unui raport juridic-exp:act in constatarea vanzarii-cumpararii/interogtorii(prin care titularul dreptului, in mod preventiv cheama in judecata o persoana care i-ar putea constata dreptul pentru a se lua act daca acesta recunoaste sau nu dreptul reclemantuluiexp;mostenitorii unei persoane ii pot chema in judecata pe cei care afirma calitatea de mostenitori pentru a fi obligati sa prezinte testamentul, iar in caz contrar, confirmandu-se drepturile reclamantilor asupra intregii mosteniri a defunctului/provocatorii(prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care prin atitudinea sau actele sale ii aduce o atingere exercitiului dreptului sau;paratul este provocat astfel sa-si dovedeasca dreptul, sub sanctiunea de a nu si-l mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza . -actiuni in constituire de drepturi-sunt actiunile prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite date si fapte pe care le invoca pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea crearii unei situatii juridice noi-exp:actiunea de divort, de desfacere a adoptiei, de punere sub interdictie a unei persoane. Observatie! Exista situatii in care, desi se creeaza o situatie juridica noua, hotararea produce efecte si ex tunc-exp:act in stabilirea paternitatii, in tagada paternitatii. 2. In functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: -actiunile personale-prin care se valorifica drepturi de creanta;pot fi:mobiliare sau imobiliare; -actiunile reale-prin care se valorifica un drept real:act in revendicare, act confesorie si act negatorie, act posesorie;pot fi:mobiliare sau imobiliare(petitorii si posesorii); -actiunile mixte-prin care se valorifica in acelasi timp un drept de creanta si un drept real, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se gasesc intr-un raport de conexiune; pot fi:actiunile ce urmaresc executarea unui act juridic care a creat/transmis un drept real sau un bun imobil, dand nastere totodata unor obligatii personale si actiunile in anularea/rezolutiunea unui act juridic, prin care se transmite sau se constituie un drept real imobiliar. Observatie! Uneori, in mod expres, legea califica o actiune

mixta/care ar putea fi mixta, ca o actiune reala-exp-art 1368 vechiul CC:actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii este o actiune reala. Importanta clasificarii:referitor la calitatea procesuala, in cz actiunilor procesuale, paratul este subiecti activ al raportului obligational, iar in cazul actiunilor reale, paratul este cel care se afla in posesia bunului. Clasificarea are efecte si cu privire la competenta teritoriala si prescriptia dreptului la actiune. 3.In functie de calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului(art 17 CPP care se refera la cereri, iar nu la actiuni): -actiuni principale; -actiuni accesorii; -actiuni incidentare.

Conditiile de exercitiu ale actiunii civile Participantii la procesul civil La activitatea de judecata participa instanta de judecta, partile, organul de executare, precum si alte persoane si organe, care poarta denumirea de participanti la procesul civil. Un rol important il au subiectii procesului civil, acestia fiind instanta de judecata, partile, organul de executare si procurorul. Instanta de judecata-are rolul principal in procesul civil, fiind imputernicita prin lege sa rezoolve litigiul dintre parti. Sunt organizate si functioneaza potrivit L304/2004 privind organizarea judiciara. Compunerea instantei:notiunea de instanta de judecata este o notiune generica, prin ea fiind desemnate judecatoriile, tribunalele, curtile de apel si ICCJ; de regula, activitatea de judecata se desfasoara in fata unui complet de judecata, alcatuit din unul sau mai multi judecatori. Compunerea completului este reglementata de art 54 si 55 din L304/2004. Astfel, cauzele care sunt de competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului sau curtii de apel se judeca intr-un complet format dintr-un singur judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale. In aceste cauze, completul este format dintr-un judecator si doi asistenti judiciari, care participa la deliberare cu vot consultativ si semneaza hotararea judecatoreasca. Opinia lor se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza. Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile in complet de trei judecatori, cu exceptia situatiilor cand legea prevede altfel. In completele colegiale, decizia se ia cu majoritatea de voturi a membrilor completului. In cajul completului format din doi judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra solutiei, procesul se judeca din nou, in complet de divergenta, care se constituie prin includerea in complet a presedintelui sau vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie, ori a judecatorului din planificarea de permanenta. Observatie! Trebuie facuta diferenta intre compunerea instantei, care se refera la numarul judecatorilor si constituirea instantei, care se refera la alcatuirea ei complexa, respectiv la grefier si la procuror. Incidente procedurale privind compunerea si constituirea instantei 1.Incompatibilitatea-art 24 CPC; cazuri; judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina, nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini, in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare. Acest caz de

incompatibilitate se poate judeca numai daca judecatorul s-a pronuntat numai asupra fondului, nu si atunci cand a respins sau anulat cererea pe baza unei exceptii procesuale(lipsa calitatii procesuale, exceptia de netimbrare). Art 24 alin 2-judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a avut calitatea de martor, expert sau arbitru. Observatie! Incompatibilitatea este reglementata de norme de organizare imperative, deci exceptia incompatibilitatii se poate ridica de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu. Judecatorul nu este incompatibil sa solutioneze o cale extraordinara de atac, de retractare(revizuirea) sau de reformare(contestatia in anulare), daca a solutionat fondul cauzei(Decizia nr. II/2007-ril). 2.Abtinerea si recuzarea- legiuitorul a prevazut anumite cazuri in care se presupune ca judecata nu ar fi obiectiva datorita anumitor motive, precum:legatra de rudenie, vrasmasia judecator-parti etc. In aceste situatii, exista bligativitatea judecatorului de a-l incunostiinta pe presedintele instantei si de a se abtine de la judecarea cauzei. In consecinta, ceea ce pentru o parte este o facultate, in sensul ca poate sau nu sa formuleze o cerere de recuzare, pentru judecator este o obligatie. Cazurile de recuzare sunt prevazute in art 27CPC. Cazurile de recuzare se aplica si procurorilor, grefierilor si agistratilor asistenti de la ICCJ. Procedura de solutionare a cererii de abtinere/recuzare este reglementata de art 26, 29-36CPC. Abtinerea se propune de judecator de indata ce cunoaste motivul de recuzare, iar recuzarea se face de partea interesata, verbal sau in scris, pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cand motivele de recuzare au intervenit dupa inceperea dezbaterilor, partea ar trebui sa le invoce imediat ce le cunoaste-art 29 CPC. Cererea de abtinere/recuzare se judeca in camera de consiliu, fara prezenta partilor, cu ascultarea judecatorului recuzat. Art 31 alin 2-nu se admite interogatoriul ca mijloc de proba pentru dovedirea motivelor de recuzare. Instanta se pronunta asupra abtinerii/recuzarii printr-o incheiere, care poate sau nu sa fie atacata cu recurs, astfel, incheierea prin care instanta se pronunta asupra abtinerii, precum si cea prin care s-a admis cererea de recuzare nu este supusa nici unei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea foate fi atacata numai odata cu fondul. Atunci cand s-a admis cererea de recuzare, se poate dispune refacerea actelor de procedura intocmite de judecatorul recuzat. Cand instanta superioara constata ca cererea de recuzare a fost respinsa nefundat, reface toate actele si dovezile administrate la prima instanta. Obs! Partile, in functie de mijlocul procesual folosit, poarta denumiri diferite: -reclamant/parat; -recurent/intimat; -contestator/intimat; -creditor/debitor(in procedura executarii silite, procedura insolventiei, somatiei si ordonantei de plata). Coparticiparea procesuala Desi, de obicei exista un singur reclamat si un singur parat, legea procesuala permite existenta a doua sau mai multe persoane care sa fie impreuna reclamante sau parate, atunci cand obiectul cauzei este un drept sau o obligatie comuna, sau daca drepturile sau obligatiile partilor au aceeasi cauza(art 47CPC). Coparticiparea procesuala se clasifica in: -coparticipare subiectiva-cand exista o pluralitate de parti cu interese identice;poate sa fie activa, pasiva sau mixta. -coparticipare obiectiva-care pp reunirea in acelasi proces a mai multor cereri intre aceleasi parti sau impreuna cu alte parti, daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.

Coparticiparea poate fi si: -activa; -necesara. Regula este ca coparticiparea este facultativa, iar exceptia-este obligatiorie(exp:iesirea din indiviziune:partaj). Raporturile dintre coparticipanti: -in cazul coparticiparii facultative-principiul independentei procesuale(art 48, alin 1 CPC); Daca prin natura raportului juridic sau exista o dispozitie exopresa a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor partilor, numai actele utile isi extind efectele asupra celorlalti(exp:oricare din codebitorii solidari poate opune creditorului o hotarare judecatoreasca definitiva obtinuta de un alt codebitor solidar impotriva creditorului, desi nu a participat la acel proces). In situatia in care coparticipantii fac acte de procedura potrivnice, se va tine seama de actele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen, vor continua sa fie citati.

Participarea tertilor in procesul civil In materie civila, hotararea judecatoreasca produce efecte relative, respectiv numai intre partile aflate in litigiu. Exista uneori interesul pentru parti de a face opozabila hotararea judecatoreasca ce se va pronunta si altor persoane, stuatie in care acestea pot fi introduse in procesul civil prin formele de interventie fortata, respectiv: 1.chemarea in judecata a altor persoane; 2.chemarea in garantie; 3.aratarea titularului dreptului. Exista si situatii in care terte persoane au interesul sa intervina intr-un proces inceput=interventie voluntara. Interventia voluntara(art 49-56CPC) -art 49, alin 1 CPC:oricine are interes, poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane. -art 49, alin 2 CPC si art 49, alin 3-interventia este de doua feluri: 1.in interes propriu-cand cel care intervine invoca un drept propriu; 2.in interes alaturat-cand intervenientul sprijina doar apararea unei parti din proces. Def.: interventia voluntara este cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti pentru asi apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din proces. Interventia principala se face atunci cand tertul urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau. Ea se face in forma cererii de chemare in judecata si este indreptata impotriva ambelor parti din proces, deoarece tertul tinde sa castige pentru sine obiectul procesului.

Interventia principala se poate face numai in fata primei instante, inaintea incheierii dezbaterilor, deoarece numai in acest fel se asigura intervenientului parcurgerea celor doua grade de jurisdictie. Pe cale de exceptie, in cnf cu art 50, alin 3CPC, interventia principala poate fi facuta in fata instantei de apel, dar numai cu invoirea partilor. Interventia accesorie-intervenientul nu invoca un drept propriu, ci tinde ca prin apararile pe care le face, solutia in proces sa fie favorabila partii pentru care a intervenit. Deoarece este o simpla aparare, interventia accesorie poate fi facuta direct in calea de atac, in fata instantei de apel/recurs. Competenta de a solutiona interventia principala/accesorie apartine instantei de a solutiona cererea principala, conform art 17CPC(interventia principala si accesorie sunt cereri incidentale). Cererea de interventie(principala/accesorie) trebuie sa fie admisa in principiu de catre instanta, procedura prin care instanta de judecata verifica legatura dintre cererea principala si cea de interventie, interesul tertului, respectarea termenului de formulare si admisibilitatea unei astfel de cereri. Instanta se pronunta asupra admisibilitatii, in principiu printr-o incheiere, care nu poate fi atacata decat odata cu fondul. Dupa admiterea in principiu, instanta va dispune comunicarea cererii de interventie catre parti, iar daca intampinarea este obligatorie, va fixa un termen pentru depunerea ei. Prin adminterea cererii, tertul devine parte in rpoces si va lua procedura in stare in care se afla in momentul admiterii acesteia. Spre deosebire de intervenientul principal, care are o pozitie independentafata de celelalte parti din procel, intervenientul accesoriu are o pozitie subordonata partii in favoarea careia a intervenit, astfel incat nu poate face decat acele acte de procedura care sunt favorabile partii respective. Cererea de interventie se judeca odata cu cererea principala, dar ca exceptie, poate fi disjunsa daca judecarea ei intarzie solutionarea cererii principale. Aceasta exceptie se aplica numai cererii de interventie principala, deoarece cererea accesorie, fiind o simpla aparare, se judeca impreuna cu cererea principala. Interventia fortata Chemarea in judecata a altor persoane(art 57-59 CPC): -art 57, alin 1: oricare din parti poate chema in judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul(exp:cesiunea de creanta, pluralitatea de creditori). In aceste situatii debitorul are interes sa se judece deodata cu toti cei care ar putea sa-l actioneze ulterior in judecata. -art 59 reglementeaza o situatie speciala:daca paratul debitor de buna-credinta recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de celcare-si va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. Judecata va continua intre reclamant si tertul introdus in proces. Termenul pana la care poate fi introdusa o astfel de cerere:paratul o poate formula prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, iar reclamantul pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante. In cazul nerespectarii termenelor, sanctiunea este judecarea separata a cererii formulate impotriva tertului, afara de cazul in care partile consimt sa se judece impreuna. Cererea de chemare in judecata a altei persoane trebuie motivata si va fi comunicata partilor, urmand ca tertului introdus in proces sa-i fie comunicate copii dupa cererea principala, intampinare si inscrisuri aflate la dosare. El va deveni intervenient, iar hotararea ii va deveni opozabila. Chemarea in garantie(art 60-63CPC): -art 60, alin 1;partea poate sa cheme in garantie o alta persoan impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.

De regula, cererea de chemare in garantie se fundamenteaza pe obligatie de garantie(exp:obligatia de garantie pentru evictiune care apartine vanzatorului). Cererea de chemare in garantie poate fi formulata si in alte situatii in care partea care ar cadea in pretentii, ar putea formula o cerere impotriva unui tert(exp;comitentul chemat in judecata pentru a raspunde de fapta culpabila a prepusului poate formula o cerere de chemare in garantie prin care sa-l cheme in judecata pe prepus). Cererea este una incidentala, fiind de competenta instantei care judeca cererea principala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile unei cereri de chemare in judecata, iar in ceea ce priveste termenul, cererea formulata de parat poate fi introdusa odata cu intampinarea sau la prima zi de infatisare, respectiv, cea formulata de reclamt, pana la incheierea dezbaterilor in prima instanta. -art 60, alin 2:pot fi formulate doar 2 astfel de cereri in acelasi proces. In cadrul cererii exista 2 raporturi juridice:-reclamant-parat, parat-cel chemat in garantie. Aratarea titularului dreptului(art 64-66CPC) -art 64: paratul care detine un lucru pentru altul sau exercita un drept.. Conditii: -reclamantul invoca un drept real asupra bunului; -se cheama in judecata detentorul precar. Termenul de depunere a cererii:parat-odata cu intampinarea sau pana la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata tertului+copii cerere chemare in judecata si inscrisuri. Consecintele formularii cererii: -cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza, recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit cu paratul initial; -tertul se prezinta, recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea; -tertul se infatiseaza, dar tagaduieste sustinerile paratului; -tertul, desi regulat citat, nu se infatiseaza. Solutii ale situatiilor de mai sus: -tertul va lua locul paratului, care este scos din proces; -pentru ultimele 2 situatii, tertul este introdus in proces ca intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenientul principal. Legea nu acopera insa situatia in care tertul se prezinta, recunoaste sustinerile, dar reclamantul nu este de acord sa fie inlocuit. In acest caz, potrivit doctrinei, judecta ar trebui sa continue intre reclamant si parat, iar daca in urma dezbaterilor rezulta ca tertul este titularul dreptului, cererea trebuie respinsa pentru lips calitatii procesuale pasive.

Competenta teritoriala-delimiteaza competenta instantelor de acelasi grad. Normele referitoare la aceasta competenta au in principiu un caracter dispozitiv, iar in mod exceptional, esle au caracter imperativ. In cz prev art 13-16 CPC si in unele situatii prevazute de normele speciale. Competenta teritoriala de drept comun-art 5CPC:cererea se face la instanta domiciliului paratului, iara daca acesta nu este cunoscut la resedinta acestuia etc. Ratiunea reglementarii:evitarea cererilor sicanatorii, precum si in temeiul prezumtiei potrivit careia paratul nu datoreaza nimic. Notiunea de domiciliu:adresa unde paratul locuieste efectiv, in chip statornic, chiar daca fata de dispozitiile legale el nu poate fi socotit ca are aici domiciliul. Obs! Pentru stabilirea competentei teritoriale, prezinta interes domiciliul paratului din momentul sesizarii instantei; schimbarea ulterioara a domiciliului nu influenteaza competenta. Daca paratul este persoana juridica, cererea se introduce la sediul acesteia. In cazul cererilor indreptate impotriva statului, acesta este citat prin Ministerul Finantelor Publice, la sediul acestuia. In cazul in care paratul este o asociatie/societate fara personalitate juridica, competenta apartine instantei de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat prin intelegerea asociatilor presedentia sau directoratul societatii. Daca nu exista o astfel de persoana, cererea se poate face la instanta domiciliului oricarui dintre asociati. Competenta teritoriala alternativa-exista situatii in care, in afara instantei de la domiciliului paratului, mai sunt competente si alte instante: -art 6CPC-paratul are in chip statornic o indeletnicire profesionala si una sau mai multe asezari agricole comerciale sau industriale:cererea se poate face si la instanta locului acestor indeletniciri -art 7, alin 2-pt actele incheiate de reprezentanta unei pers juridica, cererea se poate face la instanta in circumscriptia careia se afla instanta, dar numai pentru obligatiile ce se executa in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate de reprezentant sau de fapte savarsite de acesta. -art 9 CPC-cererea indreptata imp mai multor parati, se poate face la instanta competenta a domiciliului oricaruia dintre ei; daca sunt garanti personali/reali, la domiciliul instantei unui debitor principal; -art 10-in afara de instanta domiciliului, exista si alte instante competete-vezi codul. Obs! Odata ce reclamantul a facut o alegere, el nu poate reveni, iar paratul nu poate cere declinarea competentei, iar instanta nu o poate dispune din oficiu. Competenta teritoriala exclusiva-art 19CPC:sunt exceptate de la intelegerea partilor, in ceea ce priveste alegerea instantei competente, dispozitiile 13-16 CPC, precum si cauzele care se refera la starea si capacitatea persoanelor(=> din interpretarea per a contrario a art 19). Art 13, alin 1-cererile privitoare la bunurile imobile se fac doar la instanta din circumscriptia unde se afla imobilul(referitoare la actiunile reale imobiliare). Art 14-in materie de mostenire, competenta apartine instantei de la ultimul domiciliu al defunstului. Daca exista in patrimoniul defunctului un bun imobil, se aplica art 14.(pt ca se pp ca deroga de la 14, e special)

Art 15-cererile in materie de societate, cererile sunt in competenta instantei unde isi are sediul principal aceasta. Art 16-insolventa si faliment, instanta de la sediul debitorului. Art 607-cererea de divort e de competenta judecatoriei ultimului domiciliu comun al sotilor.

Incidente procesuale referitoare la competenta Delegarea instantei-art 23:o instanta e impiedicata sa functioneza dat unor imprejurari exceptionale, situatie in care ICCJ la cererea partii interesate delega o alta instanta competenta. Stramutarea pricinilor-art 37-posibilitatea stramutarii unei pricini de la o instanta la alta, pe motiv de rudenie sau afinitate, precum si pe motiv de banuiala legitima si motiv de siguranta publica. Cererea se face de parte interesata pt primele, iar pt siguranta publica, de procuror. Inainte de judecata-pt primele 2, pt urmatoarele, oricand. Pt primele 2-competenta apartine., iar pt celelalte 2-ICCJ.vezi codul! Incheierea prin care se pronunta asupra cererii de starmutare nu se motiveaza, nu e supusa cailor de atac. Poate fi atacata pe calea contestatiei in anulare-art 317 CPC, in situatia in care procedura de citare nu a fost legal indeplinita sau a fost pronuntata de o instanta necompetenta. Daca cererea se admite, pricina se trimite la o instanta de acelasi grad. Hotararea asupra stramutarii va arat ce acte indeplinite deja vor fi pastrate.

Intinderea competentei instantei sesizate Competenta instantei sesizate prin cererea reclamantului in privinta apararilor paratului -se aplica regula potrivit careia judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. Astfel, este competenta sesizata prin cererea de chemare in judecata si in ceea ce priveste solutionarea unor chestiuni prealabile invocate de catre parat, chiar daca in mod obisnuit nu ar fi competenta sa o faca. Exp.:in cz in care reclamantul face o cerere pt o executare a obligatiei unui contract, iar paratul invoca nulitatea contractului, instanta devine competenta sa solutioneze si aceasta cerere, pentru a realiza o judecata unitara. Obs! Aceasta regula nu se aplica in situatia chestiunilor prejudiciare, adica a acelor probleme care trebuie solutionate de catre instanta competenta in mod irevocabil, urmand sa fie invocat cu putere de lucru judecat in orice proces. Competenta instatei sesizate prin cererea reclamantului in ceea ce priveste incidentele de procedura-instanta e competenta sa se pronunte asupra a tot ceea ce se refera la compunere competenta, probe, nulitate acte de procedura, suspendare, perimare. Obs! Exista sit in care asupra unor incidente de procedura se pronunta o alta instanta-exp. :recuzarea-art 30, alin 2. Prorogarea competentei-este de 3 feluri: -legala-art 9CPC, art 17-cererile accesorii si incidentale care se judeca de instanta competenta sa judece cererea principala; art 164-conexitate:intrunirea caelorasi pricini care au acelasi obiect sau auu o stransa legatura; -judecatoreasca-intervine: 1.in caz de delegare a instantei;

2.in caz de recuzare, atunci cand nu se poate alcatui completul de judecata; 3.in caz de stramutarea pricinilor; 4.in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la instanta egala in grad care a judecat fondul cauzei. -conventionala-intervine in situatiile prevazute de art 19, cand partile convin asupra solutionarii cauzei de o anumita instanta, in cz competentei teritoriale relative; conventia poate fi facuta in scris sau verbal in fata instantei alese, care va lua act de aceasta intelegere. Conditii:partile sa aiba capacitate de exercitiu, consintamantul sa nu fie viciat, conventia sa fie expresa, iar instanta sa nu fie necompetenta absolut.