COALA POSTLICEAL LOUIS PASTEUR

CMPINA

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR
PROFESIONALE NIVEL 3+
CALIFICARE PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

COORDONATOR:
ASISTENT MEDICAL

ABSOLVENT:
MANTA ALEXANDRA FLORICA

PROMOIA
2014

INGRIJIREA PACIENTULUI
CU
FRACTURI ALE MEMBRELOR
INFERIOARE

CUPRINS :
ARGUMENT.............................................................................pag 4
CAPITOLUL I- INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR
INFERIOARE
I.1-NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE SISTEMULUI
OSOS..........................................................................................................pag 5
I.2- DEFINITIE, CLASIFICARE SI FACTORII CARE DETERMINA
APARITIA BOLII.....................................................................................pag15
I.3- MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECIFICE
PACIENTILOR
CU
FRACTURI
ALE
MEMBRELOR
INFERIOARE..........................................................................................pag
18
I.4- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE.......................................................................................pag 21
I.5- PARTICIPARE ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE.................................................................pag 24
1.6-EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA
BOLII........................................................................................................pag 39

CAPITOLUL II STUDII DE CAZ..................................................pag 41

CAPITOLUL III
III. 1. CONCLUZII...................................................................................pag 71
III. 2. ANEXE...........................................................................................pag 72
III. 3. BIBLIOGRAFIE............................................................................pag 76

ARGUMENT

Ceea ce-l face pe om mai mare dect simpla lui viaa,

estedragostea pentru viaa celorlali
L.F Celline
Viata oricarui om poate fi amenintata la un moment dat de o suferinta
aparuta brusc, care-l aduce intr-o situatie critica, acuta ce trebuie rezolvata
urgent de personalul medical cu promptitudine si competenta.
Accidentele rutiere, de munca sau casnice, starea nefavorabila a vremii
(ninsorile,gheata si zapada), au atins un procent greu de imaginat si acceptat
mai ales prin consecintele grave pe care le au : invaliditate sau deces si au
facut ca frecventa traumatismelor (respectiv a fracturilor) sa creasca ajungand
la acelasi nivel cu bolile cardio-vasculare sau cancerul.
Dintre aceste traumatisme, fracturile sunt cele mai frecvente si indeosebi
fracturile membrelor inferioare. Aceste fracturi sunt si cele mai greu suportate
de catre pacienti pentru ca piciorul bolnav, fracturat, imobilizat inaparat
gipsat face din pacient un infirm, dependent de cei din jur cel putin pentru o
perioada. De aceea, acestor pacienti trebuie sa li se acorde ingrijiri si atentie
deosebite, un rol important revenindu-i asistentei medicale. Asistenta
medicala pe langa ingrijirile specifice, trebuie sa convinga pacientii,inca
din perioada in care sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea activitatii
la parametrii anteriori nu poate sa se faca fara o actiune sustinuta de
recuperare la care ei trebuie sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi
si independenti cat mai repede posibil.
Am ales ca tema pentru lucrarea mea de diploma ,,Fracturi ale membrelor
inferioare, deoarece am fost impresionata de numarul mare de cazuri si de
starea psihica si fizica a acestor pacienti. Cunoscandu-se impactul fracturilor
asupra calitatii vietii pacientilor si familiei acestora se impune utilizarea unor
metode de educatie sanitara, transformand astfel familia si pacientii in
parteneri activi si responsabili pentru recuperarea independentei intr-un timp
cat mai scurt.

CAPITOLUL I
I.1NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Sistemul osos
Sistemul osos reprezinta totalitatea oaselor din corp legate intre ele prin
articulatii. Acestea sunt organele cele mai dure ale corpului, care ii determina
forma si dimensiunile. Duritatea,rezistenta si elasticitatea oaselor sunt
determinate de structura si de compozitia lor chimica.
Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul
corpului uman, reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda
si locomotoare,
Structura oaselor
Oasele sunt organe tari si elastice. In structura lor predomina tesutul
osos.Tesutul osos este cel mai dur si rezistent tesut mecanic conjunctiv.
TESUTUL OSOS este format din :

celule osoase

substanta fundamentala

substanta osoasa
TESUTUL OSOS formeaza scheletul corpului si reprezinta aparatul de
sustinere a partilor moi ale organismului; este totodata un important rezervor
de substante fosfocalcice.
In functie de structura si arhitectura sa, exista doua varietati de tesut osos:
-TESUTUL OSOS COMPACT
-TESUTUL OSOS SPONGIOS
-TESUTUL OSOS COMPACT formeaza diafiza vaselor lungi,portiunea
externa a epifizelor si oaselor scurte, lama externa si interna a oaselor late.
Pe sectiunea transversala, diafiza osului lung este formata:
-in portiunea centrala de canalul medular
-la exterior de periost
Microscopic, substanta osoasa este dispusa in lamele osoase concentrice,in
grosimea carora se gasesc osteoblaste ce contin osteocitele.

Scheletul lamelelor este format din oseina si fibre de colagen paralele intre
ele.
Fibrele de colagen din lamelele vecine au directii oblice,spiralate sau
circulare. Aceasta structura asigura o deosebita rezistenta osului. Un canal
Havers impreuna cu lamelele din jur formeaza osteonul-sistemul Harves
unitatea morfofunctionala a osului.
-TESUTUL OSOS SPONGIOS-formeaza epifizele oaselor lungi,scurte si
late.
Este format din lame osoase numite trabecule, alcatuite la randul lor din
mai multe lamele. Lamelele osoase delimiteaza cavitati cu aspecte si marimi
diferite, numite areole, care dau osului aspect de burete.
Osteogeneza
Procesul de formare a osului se numeste osteogeneza, care include procesul
de dezvoltare (osificare) si de crestere a oaselor.
Formarea scheletului osos caracteristic adultului, din scheletul cartilaginos
al embrionului si fatului, presupune un lung proces care se incheiein jurul
varstei de 25 ani.
Osteogeneza este de doua tipuri:
OSIFICARE DE MEMBRANA/ DESMALA, prin care in modelul
conjunctiv al osului, apar puncte de osificare care se intind in pete de ulei.
Celulele conjunctive se transforma in osteoblasti si secreta oseina.Prin
impregnare cu saruri de calciu, in prezenta fosfatazelor alcaline, se formeaza
osul primar.
In faza urmatoare acesta va fi modelat prin procese de distrugere, de
remaniere osoasa sub actiunea osteoplastelor si a fosfatazei acide formandu-se
osul definitiv.
Acest tip de osificare este caracteristic oaselor cutiei craniene,
oaselor fetei. Prin osificare de membrana se face cresterea in grosime a osului
si se formeaza calusul sub fracturi.

OSIFICARE DE CARTILAJ/ ECONDRALA,prin care celulele

cartilaginoase se hipertrofiaza si degenereaza. Substanta fundamentala a
cartilajului se distruge partial, iar restul se va impregna cu calciu.
In faza urmatoare, membrana care inveleste matricea cartilaginoasa a
osului (pericondru), pleaca mugurii conjunctivali vasculari spre celulele
cartilaginoase distruse de osteogeneza.
Celulele acestui tesut devin osteoblasti si secreta oseina care se
impregneaza saruri de calciu si formeaza osul primar.
In oasele lungi, mugurii conjunctivali vasculari formeaza canalulmedular.
In ultima faza are loc distrugerea si remanierea osoasa, sub actiunea
osteoplastelor si se formeaza osul definitiv.

Acest tip de osificare este caracteristica majoritatii tipurilor

oaselor corpului si totodata se face cresterea in lungime a osului, la nivelul
cartilajelor de crestere (diafiza- epifizari).
Este un proces general al organismului controlat de sistemul nervos care
coordoneaza activitatea mai multor factori:
-mecanici
-endocrini( hormoni hipofizari,tiroidieni, sexuali);
-vitamine( vitamina D);
-enzimatici(fosfataza alcalina si acida);
-factori metabolici
Morfologia oaselor
Formarea oaselor este adaptata functiilor pe care le indeplinesc in
organism. Se impart in trei categorii:

Oase lungi -humerus ,radius, ulna (cubitus), femur, tibie, fibula

(peroneu).
Acestea sunt cele la care lungimea predomina fata de celelalte dimensiuni.
Unui os lung i se deosebesc trei parti:
- doua extremitati mai voluminoase- epifize
- o regiune mijlocie mai subtire- diafiza
Oasele lungi tinere au intre diafiza si epifiza doua discuri cartilaginoase
numite cartilaje de crestere sau cartilaje epifizodiafizare.
Oase late-frontal, parietal, occipital, omoplat, stern, coxal.
Acestea sunt cele la care predomina latimea si inaltimea; grosimea fiind mult
mai mica decat celelalte dimensiuni, au forma de lama.

Oase scurte- carpiene, tarsiene.

Acestea sunt cele la care cele trei dimensiuni- lungimea, latimea si grosimea
sunt aproximativ egale. Se mai numesc oase rotunde, sferice''.

Oase neregulate, mixte- etmoid, sfenoid, mandibula, vertebre.

Dupa cum le spune si numele, formele acestora sunt neregulate.

Oase pneumatice- frontal, maxilar, etmoid, sfenoid.

Acestea contin cavitati cu aer.

In canalul medular si canalele tesutului spongios se gaseste maduva ososasa.

Este alcatuita din tesut conjunctiv cu mare diversitate de celule, vase sangvine
si terminatii nervoase.
Maduva osoasa-este o substanta de consistenta fluida care se gaseste in
interiorul canalului central din oasele lungi si in tesutul spongios din oasele
late.Ea sufera o evolutie morfologica si paralel cu ea o evolutie functionala in
timpul evolutiei organismului. De aceea , in dezvoltarea organismului vom
gasi:

maduva primitiva

maduva rosie osteogena

maduva rosie hematogena

maduva galbena

maduva cenusie
Maduva primitiva- este formata dintr-un tesut mucos si capilare
sangvine.Din aceasta se diferantiaza apoi maduva rosie hematogena, al carui
rol principaleste hematopoieza.

Maduva rosie osteogena- este formata din tesut conjuctiv, din care se
diferentiaza celulele specifice numite osteoblasti si numeroase vase sangvine.

Osteoblastii se specializeaza si devin:

-fie osteocite, adica celule ososase care produc substanta osoasa contribuind
astfel la formarea osului;
-fie osteoclasti, adica celule care distrug elementele osului vechi. Pe masura
ce individul inainteaza in varsta, numarul osteoblastilor scade, functia
osteogenetica slabeste si in cele din urma dispare.
Maduva rosie osteogena este inlocuita in timpul dezvoltarii cu maduva rosie
hematogena, care se pastreaza in unele oase ale adultului in tot timpul vietii.
Maduva rosie hematogena- este o formatiune foarte complexa care se
gaseste in toate cavitatile oaselor, in alcatuirea ei gasim un tesut conjunctiv cu
caractere speciale, avand rol in formarea elementelor figurate ale
sangelui,capilare sangvine si terminatii nervoase.

Tesutul conjunctiv medular este format din doua parti:

-stroma medulara
- elemente libere
Maduva rosie hematogena este inlocuita in unele oase cu maduva adipoasa.

Maduva galbena- este caracterizata prin faptul ca elementele

hematogene au disparut si majoritatea celulelor ei devin adipoase, adica celule
care acumuleaza picaturi de grasime, aceasta ii da culoarea galbena.
Ea reprezinta pentru organism o rezerva nutritiva. Maduva galbena nu apare
in mod normal inunele oase cum sunt: sternul, corpul vertebral, sacrul.

Maduva cenusie- la indivizii inaintati in varsta, maduva galbena este

inlocuita prin maduva cenusie; la adulti aceasta maduva este formata din fibre
colagene si o substanta fundamentala foarte abundenta; ea se numeste maduva
fibroasa.

In cazul unor boli ea este formata din celule conjunctive si o substanta

fundamentala cu aspect mucos, de aceea se numeste maduva cenusie
gelatinoasa. Maduva cenusie nu indeplineste niciun rol in organism.
Rolul oaselor
Alcatuiesc aparatul de sustinere a organismului, oasele prin structura
lor chimica, proportia crescuta a sarurilor minerale, au duritatea necesara
indeplinirii acestui rol. Oasele sunt piese rigide, componente ale scheletului.
Ele indeplinesc mai multe roluri functionale:
Rol de sustinere si de parghii ale aparatului locomotor :

a)

-asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea si locomotia

corpului.
b)

Rol de protectie a unor organe vitale:

-cutia craniana pentru creier
- canalul rahidian pentru maduva spinarii
- cutia toracica pentru inima si plamani
- bazinul osos pentru organele pelviene

c)

Rol antitoxic

-oasele retin numeroase substante toxice(Hg, Pb, F) patrunse accidental in

organism si le elibereaza treptat, fiind eliminate renal. In felul
acesta,concentratia sangvina a toxicului numai creste prea mult si
sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe.
9

d)

Rol de sediu principal al organelor hematopoietice:

-la copii toate oasele, iar la adulti oasele late contin maduva rosie
hematogena.
e)

Rol in metabolismul calciului, fosforului si electrolitilor:

-oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale ale organismului.

Scheletul membrului inferior propriu-zis
Este format din:
- scheletul coapsei femur
- scheletul genunchiului- patela (rotula)
- scheletul gambei tibia, fibula (peroneul)
-scheletul plantei tarsiene:- 7 oase scurte pe doua randuri:
-in randul posterior:-talus
-calcaneu
-navicular
- in randul anterior : - cuboid
-cuneiform medial
-cuneiform
-intermediar
-cuneiform lateral
-metarasiene:-5 oase,numerotate de la I la V dinspre
median
spre lateral
-falange sau oasele degetelor; degetul I are numai doua
falange, degetele II, III, IV, V au cate trei falange.
Scheletul coapsei
Femurul- cel mai mare os din corpul omenesc formeaza singur
scheletul coapsei si este format dintr-un corp si doua extremitati.
Corpul femurului are o forma prismatic-triunghiulara cu trei fete si trei
margini. Marginea posterioara este formata din doua buze: -labia mediala si
laterala, care in sus se bifurca intr-o creasta mediala pentru muschiul
omonim,si alta laterala si riguoasa pentru muschiul fesier mare.
Inferior cele doua diverg si cuprind intre ele o
arie triunghiulara.Extremitatea superioara prezinta: un cap, un gat si doi
tuberculi numiti trohanteri.

10

Capul femurului cuprinde 2/3 dintr-o sfera articulandu-se cu cavitatea

acetabulara, cu care formeaza impreuna articulatia coxofemurala.Gatul
femurului leaga capul de cei doi trohanteri, formand cu corpul acestui os
ununghi de 130grade (unghi colodiafizar).
Extremitatea inferioara prezinta doi condili(median si lateral), care au
suprafete de articulatie cu tibia, formand articulatia genunchiului. Intre cei doi
condili anterior exista o suprafata de articulare pentru patela, iar posterior
exista o fosa (intercondiliana) in care se prind ligamentele incrucisate ale
articulatiei
genunchiului. Deasupra condililor exista un epicondil, pe cel median
situandu-se tuberculul adductorului pentru insertia muschiului adductor mare.
Scheletul genunchiului
Patela- este un os turtit anteroposterior de forma triunghiulara, cu baza
in sus si varful in jos, asezat in partea anterioara a genunchiului. Se considera
unos sesamoid incorporat in tendonul muschiului cvadriceps. Fata anterioara
asteconvexa, palpabila imediat sub piele; fata posterioara cuprinde o arie
superioara, articulara, mai mare si una inferioara, nearticulara, rugoasa si mai
mica.

Scheletul gambei
Scheletul gambei se compune din doua oase: tibia si fibula, dintre care rolul
prima, de sustinere, revine tibiei, in timp ce fibula are rol principal informarea
furcii maleolare,care cuprinde astragalul.
Tibia- este un os tubular lung, avand pe sectiune un corp de
forma prismatic-triunghiulara si doua extremitati dintre care cea proximala
este mai voluminoasa.

Corpul prezinta trei fete si trei margini.

Fata laterala este acoperita de muschii anteriori ai gambei, cea mediala este
subcutana, palpabila, cea posterioara in treimea superioara prezinta o linie
oblica numita linia solearului, pentru insertia muschiului omonim; marginea
anterioara este acoperita numai de piele, marginea laterala priveste spre fibula
si serveste pentru insertia membranei interosoase care leaga tibia de
fibula;marginea mediala desparte fata mediala de cea posterioara, fiind
palpabila in toata lungimea ei.
Extremitatea superioara prezinta doi condili, avand pe fata lor superioara
doua suprafete articulare (platouri tibiale) care participa la formarea
articulatiei genunchiului. Intre aceste suprafete articulare se afla iminenta
11

intercondiliana, cu cate o depresiune inaintea si inapoia ei. La locul de

intalnire al condililor cu corpul tibiei se gaseste o rugozitate extinsa pe care
se insera ligamentul patelelor.
Extremitatea inferioara: se continua medial cu maleola tibiei, iar
lateral prezinta o scobitura pentru extremitatea inferioara a tibiei.
Aceasta extremitate participa
la
formarea
articulatiei
talocrurale
(glezna piciorului).
Fibula este un os subtire si lung, in forma de nuia, situat lateral de
tibie i este format dintr-un corp si doua extremitati.
Corpul are trei fete: - laterala (acoperita de muschi)
- posterioara (invelita de muschi)
-anterioara (creasta mediala) pe care se prin
demembrana interosoasa a gambei
Extremitatea superioara are o forma conica cu varful in sus si baza in
jos,continundu-se cu corpul osului; medial se afla o fateta articulara
usor excavata pentru articularea cu fateta similara situata pe condilul lateral al
tibiei.
Extremitatea inferioara se prelungeste in jos cu maleola laterala, mai lunga
si mai ascutita decat cea mediala. Pe fata ei mediala se remarca o suprafata
articulara triunghiulara pentru articularea cu talusul.

Scheletul plantei
Se compune din trei segmente:tarsul, metatarsul, falangele ,care realizeaza
un sistem unitar, adaptat functiei statice si de locomotie.
Tarsul- primul segment al piciorului este compus din sapte oase
dispuse pe un rand proximal, format din doua oase suprapuse si pe un rand
distal formatdin cinci oase juxtapuse.

Astragalul (talusul)este un os indesat, pe care se disting trei parti mai mari:

-corpul, gatul si un segment rotunjit.
Corpul prezinta mai multe proeminente:

una cilndrica care participa la formarea articulatiei talocrurale;

doua fete articulare triunghiulare ce se articuleaza cu maleola mediala

si laterala

sinusul tarsului, existent pe fata inferioara

Gtul scurt se continua cu capul (de forma unui segment de sfera) prevazut
cu o fata de articulare cu osul naricular.
12

Calcaneul este osul cel mai voluminos al tarsului. Are o forma

dreptunghiulara fiind format dintr-un segment posterior, rugos si nearticulat
pe care se afla doi tuberculi si un segment anterior, prevazut cu multe fatete
articulare.
Pe fata superioara se afla santul calcanean care participa la formarea
sinusului tarsului si trei fatete articulare care corespund suprafetelor articulare
situate pe fata inferioara a talusului.
Osul navicular este situat pe marginea mediala a piciorului, avand o forma
ca o,, luntre .Se intercaleaza inaintea talusului (astragalului), inapoia celor
trei oase cuneiforme si medial pe cuboid, articulandu-se cu aceste oase.
Medial are un tubercul rugos, pe care se insera muschiul tibial posterior.
Oasele cuneiforme sunt in numar de trei si sunt asezate inaintea
navicularului, articulandu-se intre ele, proximal cu navicularul si cu
primele trei oase metatarsiene. Primul este cel mai mare, asezat vertical, are
forma semilunara; al doilea este cel mai mic, avand forma de pana, cu baza
orientata dorsal; al treilea ocupa aceeasi pozitie ca si al doilea.
Osul cuboid ,de forma patrulatera-alungita se situeaza pe marginea laterala a
piciorului, inaintea calcaneului si in afara navicularului si osului cuneiform
lateral.Pe fata plantara prezinta o creasta si o tuberozitate turtita naintea
careia se afla un sant diagonal pentru tendonul muschiului omonim.
Metatarsul reprezinta segmentul mijlociu al piciorului, format din
cincioase metatarsiene, fiecare avand un corp triunghiular.
Primul metatarsian, scurt si voluminos, proximal este prevazut cu o fateta
articulara semilunara pentru osul cuneiform medial; baza metatarsienelor IIIV se ingusteaza plantar; metatarsul V prezinta la baza un puternic tubercul
ce proemina lateral.

Falangele reprezinta scheletul degetelor. Ca si la mana, fiecare deget

al piciorului are trei falange, exceptand halucele,prevazut cu o falanga
proximala si una distala. Fiecare falanga are un corp si doua extremitati, cele
distale prezentand la capatul lor o tuberozitate pentru insertia unghiilor.
Falangele medii si distale la degetele II-V sunt oase rudimentare, care nu
depasesc marimea unui bob de mazare.
Ca repere primare la palpare servesc: tuberozitatea navicularului,
ametatarsului I si V. Daca tuberozitatea osului navicular de pe dosul
piciorului seuneste cu un punct situat la 1cm, inapoia tuberozitatii
metatarsului V,se obtine interlinia articulatiei mediotarsiene,linia Chopart .
Linia care pleaca de la tuberozitatea metatarsianului I la cea a
metatarsianului V marcheaza articulatia tarsometatarsiana,linia Lisfranc.
Aceste date sunt importante in dezarticulatiile piciorului, operatii ce se
executa frecvent la nivelul acestor linii articulare.

13

Anatomia studiaza organizarea structurilor organismului la diferite

niveluri : macroscopic, microscopic si molecular.
In acelasi timp, fiziologia se ocupa cu studiul functiilor diferitelor structuri
anatomice si cu mecanismele de reglare a functiilor si de integrare alor, astfel
incat organismul sa constituie un tot unitar, in echilibrul dinamic permanent
cu mediul inconjurator.
Anatomia si fiziologia sunt studiate impreuna, deoarece constituie o unitate
dialectica, forma si functia fiind caracteristicile fundamentale alemateriei vii,
in permanenta interrelatie si interconditionare.

14

I.2 DEFINITIE,CLASIFICARE SI FACTORI CARE DETERMINA

APARITIA BOLII
Definitie
Fractura este o boala traumatica locala caracterizata prin
intrerupereacontinuitatii osoase, care poate avea rasunet complex asupra
intregului organism.
Fractura este de fapt un rezultat al conflictului aparut intre os si rezistenta sa
mecanica si efectul local direct sau indirect al agentului vulnerant.Fractura
apare cand solicitarea produsa de acest agent este mai mare decat rezistenta
ososasa. Astfel se explica de ce aceeasi forta genereaza fractura numai la
anumite persoane si la altele nu, sau dau nastere la aspecte diferite ale
focarului de fractura.
Polimorfismul fracturilor a dus la necesitatea unei clasificari a acestora.
Clasificare
In marea majoritate a cazurilor, actiunea agentului traumatic trebuie sa fie
foarte violenta pentru a produce o fractura. Pentru producerea unei fracturi
este necesara existenta unor factori:
- extrinseci
-intrinseci

Factori extrinseci

Fracturile sunt produse datorita actiunii unei forte exterioare.Mecanismul de

actiune al fortei exterioare poate fi direct sau indirect.
Fracturile prin mecanism direct
Sunt cele mai frecvente, forta aplicata asupra unui fragment demembru
determina o deformare a osului care se fractureaza la distanta de locul de
aplicare al fortei.
Dupa modul de actiune a acestor forte se pot descrie mai multemecanisme
de producere:
- mecanismul de parghie fractura se realizeaza aplicand forta
pe epifizadistala. Cand punctul de sprijin este situat medial si forta actioneaza
din afara,se realizeaza tipul denumit ,, prin adductie.

15

- mecanismul lateral se produce in urma abductiei de 90* si cu rotatieinterna

maxima a gambei cu genunchiul flectat tot la 90*.
- mecanismul de incovoire (flexie, indoire) forta este aplicata asupraunei
extremitati a diafizei, in timp ce estremitatea opusa ramane fixa.
- mecanismul de hiperextensie se produce in urma extensiei fortata a
genunchiului, ligamentele anterioare rezista, iar epifiza se rupe la condil.
Fracturile prin mecanism indirect
Se produc in urma socului direct al agentului contondent asupra locului de
impact. De cele mai multe ori agentul vulnerant determina leziuni ale
tegumentului, tesutului celular subcutanat, muschilor si in final
osului, producand o fractura deschisa.

Factori intrinseci

Sunt importanti in determinarea susceptibilitatii la fractura a scheletului

uman. Din acesti factori fac parte:
- varsta la care apar cel mai frecvent fracturile este de 20- 40 de
ani,deoarece prin activitatea lor, oamenii sunt mai expusi traumatismelor in
aceasta perioada. A doua perioada cu incidenta crescuta este cea a varstei a
treia datorita osteoporozei care diminueaza rezistenta osoasa. Copii, desi sunt
frecvent expusi traumatismelor, datorita elasticitatii oaselor sunt mai
putin predispusi la fracturi.
- sexul determina frecventa crescuta la femeile in varsta, datorita lipsei de
rezistenta a oaselor si musculaturii.
- densitatea rezistenta osului este direct proportionala cu densitatea lui.Cand
densitatea osoasa scade, solicitarea necesara pentru a produce o fractura este
cu mult mai mica. Din acest punct de vedere, fracturile se pot produce pe
unos normal sau pe un os patologic ( densitate osoasa scazuta printr-un
proces patologic: infectii osoase, formatiuni tumorale, etc).
Clasificare
Dupa traiect :
Incomplete sunt fracturi in care traiectul de fractura intereseaza
numai una din corticale, neajungand la cea de-a doua.

Transversale sunt fracturi in care planul fracturii este perpendicular

pe corticala.

Oblice, scurte sau lungi sunt fracturi in care planul de fractura face un
unghi oarecare, mai mic sau mai mare cu corticala osoasa.

Spiroide sunt fracturi in care planul fracturii este rasucit in spatiu in

jurul unui ax situat aproximativ in lungul osului.

16

Duble sunt de fapt doua fracturi situate la 2 niveluri diferite pe acelasi

os.
Cominutive sunt fracturi care au mai mult de un plan sau traiect de
fractura, in acelasi timp avand deci mai mult de doua ragmente osoase.

Dupa deplasare :

Fracturi fara deplasare

Fracturi cu deplasare

Dupa starea tegumentelor :

Fracturi inchise
Fracturi deschise

Dupa tipul osului :

Fracturi pe os normal

Fracturi pe os patologic (,, spontane) - aceste fracturi sunt cele care

apar pe un os bolnav, oricare ar fi etiologia acestei boli. Sunt incluse aici
fracturile aparute pe tumori osoase benigne sau maligne, osteite, osteomielite,
malformatii sau boli congenitale,osteoporoza,etc.

Dupa mecanism :

Fracturi prin traumatism direct fractura apare la locul de actiune al

agentului vulnerant. Aceste fracturi prezinta frecventa asocieri cu leziuni
cutanate, in cele mai multe cazuri fracturi deschise sau necroze cutanate cu
deschidere secundara. Se produc frecvent prin accidente rutiere sau de munca,
agresiuni individuale,arme de foc.

Fracturi prin traumatism indirect fractura apare la distanta de locul de

actiune al agentului vulnerant. Mecanismele incriminate sunt : torsiunea,
smulgerea, compresiunea cu accentuarea unor curburi fiziologice peste limita
de rupere, tasarea, forfecarea.
Dupa localizare :

Intra / extracapsulare -se clasifica dupa tractul de fractura situat

inauntrul capsulei articulare sau in afara acesteia.

Intra / extraarticulare in functie de afectarea sau nu a cartilajului

articular.
Dupa etiologie :

Fracturi prin accident rutier, casnic, de munca, agresiune individuala.

17

1.3 MANIFESTARI SI PROBLEME DE DEPENDENTA SPECITICE

PACIENTILOR CU FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE
Fractura este o suferinta locala care are rasunet asupra intregului organism.
Ca urmare exista o serie de semne generale care apar si pot fi gasite intr-o
fractura. De obicei aceste semne sunt estompate de semnele locale, care sunt
mai ,,zgomotoase din cauza durerii. Trebuie avute insa in vedere intotdeauna
semnele generale pentru ca uneori pot determina simptomatologia dominanta,
uneori urmata de complicatii grave.
Manifestari clinice generale :
bolnavul traumatizat, cu fractura, are o stare generala mai mult sau
mai putin alterata, de obicei o indispozitie generala;

poate prezenta frisoane si temperatura ce poate ajunge chiar la valori

ridicate (39*C)

tahicardie

uneori stare de soc soc traumatic :

-agitatie sau apatie
-facies palid acoperit de transpiratii reci cu privirea in gol
-ochi incercanati si infundati in orbite
-tegument rece si palid,uneori cianotic de aspect cenusiu(marmorat) acoperit
cu transpiratie vascoasa rece
-cianoza patului unghiilor
-tahicardie( puls mic filiform) frecvent peste 100/min
-hipotensiune arteriala(la inceput TA poate fi normala,in faza compensata a
socului).
-polipnee superficiala ( dispnee cutahipnee si batai ale aripilor nasului)
- oligurie extrema pana la anurie.
-soc hemoragic:
-severitatea semnelor clinice variaza in raport cu cantitatea de sange pierdut
si cu rapiditatea pierderii
-tahicardie
- scaderea amplitudinii pulsului
- scaderea TA sistolice
- extremitati reci, palide (mai tarziu cianotice)
- transpiratii abundente
- oligurie (apoi anurie)
-senzatie de sete intensa

Manifestari clinice locale :

Acestea se impart in doua mari categorii : - semne clinice probabile
- semne clinice sigure
La acestea se adauga explorarea imagistica ce ofera date suplimentare si in
acelasi timp un document obiectiv.
18

Manifestari clinice probabile de fractura

- durerea aparuta din primul moment, poate avea sediul in focarul de
fractura sau pot aparea dureri reflectate;
-impotenta functionala este o caracteristica intalnita in toate fracturile,la
nivelul segmentului respective;
-echimoza tardiva apare ca urmare a hematomului primar de fractura care
migreaza prin toate straturile anatomice, de la focar pana la tegument
-flictenele apar datorita modificarilor circulatorii si metabolice localecu
aparitia de metaboliti acizi, care nu pot fi preluati in circulatia generala
suficient de prompt;
-hematomul este de obicei redus. Daca s-a produs ruperea unui vas mare, el
poate fi si extrem de voluminos, declansand chiar un soc hemoragic;
-temperatura ridicata locala tegumentele din jurul focarului de fractura au
o temperatura mai ridicata, semn al vasodilatatiei locale crescute;
-edemul local se explica tot prin vasodilatatie ca si prin tulburari
circulatorii locale care apar fie reflex, fie determinate de modificari patologice
locale- compresiuni pe vasele de intoarcere;
-deformarea regiunii sau segmentului poate fi produsa de deplasarea
fragmentelor osoase, de hematomul primar de fractura, de
edemul posttraumatic;
-scurtarea segmentului anatomic apare prin incalecarea celor doua
fragmente fracturate principale datorita contracturii musculare antalgice.
Manifestari clinice sigure de fractura
-crepitatiile si cracmentele osoase reprezinta senzatia tactila, insotita
uneori si de perceptia acustica a zgomotelor ce apar in momentul in care
fragmentele osoase se freaca unul de celalalt la palpare sau mobilizare;
-mobilitate anormala existenta unei miscari unde aceasta nu exista in mod
normal;
-netransmisibilitatea miscarilor se constata imprimand miscari lanivelul
uneia dintre epifize si neperceperea acestora la cealalta epifiza. Se gaseste de
cele mai multe ori concomitent cu mobilitatea anormala;
-intreruperea continuitatii osoase se constata prin palparea dinaproape in
aproape a osului in zonele unde acesta este accesibil sub tegumentesau un
strat muscular subtire;
-angulatia diafizara a osului lung;
-examenul radiologic fata si profil a segmentului anatomic lezat.

19

Probleme ale pacientilor cu fracturi ale membrelor inferioare

Ca urmare a fracturii si legat de procesul de vindecare a acesteia se produc o
serie de tulburari:
Alterarea intergritatii osului
Disconfort
Diminuarea mobilitatii fizice
Anxietate
Deficit de autoingrijire
Postura inadecvata
Perturbarea imaginii corporale
Dificultate in indeplinirea rolurilor sociale
Vulnerabilitate fata de pericole
Deficit de cunostinte
Potential de complicatii
Tulburari musculare, fractura insotindu-se de atrofie musculara, chiar daca
nu este imobilizata.Ruptura musculara se caracterizeaza prin durere intensa
aparuta brusc,impotenta functionala, hematom intre capetele muschilor din
cauza lezarii vaselor sangvine, deformarea regiunii la nivelul fracturii,
echimoza.
Tulburari articulare, articulatiile supra si subadiacente focarului de fractur
sunt sediul unui revarsat sinovial precoce. Modificarile cele mai importante
apar nsa tardiv, pot ajunge pana la anchiloza fibroasa.Pentru a preveni
aceste dereglari articulare trebuiesc evitate imobilizarile prelungite n aparate
gipsate.
Tulburari circulatorii -in primele zile de dupa fractur se instaleaza un
edem care cuprinde tot membrul afectat si care cedeaza n dou sptmni.
Dupa scoaterea aparatului gipsat de la membrul pelvian si reluarea mersului,
se produce reaparitia unui edem tranzitoriu, care cedeaza dupa cateva zile.
Uneori insa, acest edem este persistent si produce tulburari vasomotorii
determinate de tromboza venelor profunde.
Tulburari cu caracter general -din cauza interdependenei strnse a osului
lezat cu celelalte tesuturi, organe, nervi, muchi, vase sangvine, vindecarea
fracturii pune n joc numeroase mecanisme dereglare. Apar: -insomnie,
oboseala accentuata, anorexie, ridicarea temperaturii.

20

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATIE
Examenul clinic consta in inspectie, palpare, percutie si auscultatie. In
cazul diagnosticarii unei fracturi, de mare valoare sunt inspectia si
palparea, percutia si auscultatia dau indicatii asupra starii generale a
pacientului. Astfel,la inspectia locala se observa semnele de fractura, acestea
fiind certificate prin palpare, indica un diagnostic pozitiv de fractura.Dintre
examenele paraclinice cel mai important si cu valoare de diagnostic este
examenul radiologic. Radiografia se executa obligatoriu in orice suspiciune
de fractura sau leziuni de parti moi articulare. Ea furnizeaza date despre
sediul, tipul fracturii si mai ales stabileste atitudinea terapeutica
Asigurarea conditiilor adecvate unui examen clinic
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asigurarea unui examen clinic
medical sunt urmatoarele:
pregatirea psihica si fizica a pacientului
asigura linistea necesara desfasurarii examinarii
verificarea si pregatirea materialelor si instrumentarului medical
dezbracarea si imbracarea pacientului
asezarea pacientului in pozitiile adecvate examinarilor
asigurarea iluminarii necesare pentru examinarea cavitatilor naturale
deservirea medicului cu instrumente
pregateste produsele biologice recoltate pacientului pentru a le arata
medicului la vizita
rezultatele examenelor de laborator, al produsele biologice si patologice
efectuate, le noteaza in foaia de observatie
completeaza simptomatologiile bolilor cu elemente obiective, examinand
modificarile aparute in morfologia,fiziologia si biochimia organismului.
Aceste elemente confirma/ infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii
si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia
unor complicatii.
asezarea pacientului in pat dupa examinare si facerea patului.
Pregatirea psihica a pacientului
Atitudinea asistentei fata de pacient este foarte importanta. Pacientul trebuie
sa fie informat cu privire la tehnicile si interventiile necesare punerii unui
diagnostic corect, unde va trebui sa coopereze cu echipa de ingrijire si sa-si
dea consimtamantul.
In preajma examinarilor de orice natura, asistenta medicala trebuie sa
lamureasca pacientul asupra caracterului inofensiv al examinarilor, cautand

21

sa-i diminueze durerile. Asistenta linistete pacientul, il ajut s se dezbrace

cu micari blnde pentru a nu-i amplifica durerea.
Asistenta medicala trebuie sa creeze un climat favorabil pentru desfasurarea
in conditii optime a investigatiilor si trebuie sa fie un sprijin permanent
pacientului.
Pacientul nu trebuie indus niciodata in eroare deoarece va pierde increderea
in cadrele medicale.
Actele de investigatie in care asistenta medicala are un rol important
Pentru precizarea diagnosticului de fractura este necesar un examen
clinicminutios si examene paraclinice pentru decelarea altor afectiuni
concomitentefracturii cat si pentru pozitivarea examenului clinic.
Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular
Explorarea radiologica a sistemului osteo-articular se efectueaza de catre
medic prin radiografii. Interpretarea radiografiilor se face la negatoscop.
Scop:
Studierea morfologiei osului si functionalitatii unor articulatii osoase
dinsistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de luxatie, fractura
sau alte afectiuni care modifica structura osului ( tumora sau distrofie osoasa).
Etape de executie :
Pregatirea psihica a pacientului
-se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii, precum si conditiile in
care se efectueaza examinarea in obscuritate si cu ajutorul unor aparate
speciale.
Pregatirea fizica a pacientului
- se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi examinata
- la femei, parul lung se leaga in crestetul capului
- se indeparteaza margelele si lantisoarele de la gat, precum si obiectele
radioopace din buzunar
- se ridica pansamentul (daca exista) de pe regiunea ce urmeaza a fi explorata
-unguentele sau alte forme medicamentoase se indeparteaza prin spalare cu
alcool sau benzina
- daca membrul examinat nu poate fi mentinut fara atele in pozitia necesara,
sevor folosiatele transparente pentru raze X
22

- la indicatia medicului se administreaza pacientului un medicament

analgezic,in cazul incare miscarile ii provoaca dureri; fracturi, luxatii, artrite
acute
- se efectueaza o clisma evacuatoare, in cazul radiografiilor oaselor
bazinului;nu se executa in traumatisme recente
- se administreaza substante de contrast dupa ce in prealabil s-a facut
testarea pacientului sau se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen pentru
evidentierea cartilajelor articulare daca medicul solicita
- se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic in
functie de regiunea ce se examineaza
- se ajuta pacientul sa se ridice dupa masa de radiografie si sa se imbrace
- pacientul este condus la pat
- examenul radiologic efectuat se noteaza in foaia de observatie (si data)
Alte examene paraclinice:
-examenele de laborator VSH-viteza de sedimentare a hematiilor
- HLG-hemoleucograma completa
- ureea- timpul de coagulare,TQ, TH, AP
- glicemia- ionograma sanguina
- examenul sumar de urina
- grup sangvin ABO si Rh
- probe functionale hepatice
- fibrinogen
- fosfataza alcalina
- proteina ,,C reactiva
-pentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functie de
scopul pentru care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sangele.
- examenele de laborator ale produselor biologice si patologice au o
importanta crescuta in stabilirea complicatiilor generale, a tratamentului si
mai ales a evolutiei pacientului.
- in leziunile sistemului osteo-articular se mai realizeaza cu scop explorator si
terapeutic punctii articulare, osoase si biopsice.

23

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGATII

AUTONOME SI DELEGATE
Interventiile acordate de catre o asistenta medicala cunosc trei etape de
executie:
1.Interventii la locul accidentului
2.Interventii pe timpul transportului
3.Interventii la camera de garda sau sectia de urgente
Interventii la locul accidentului
O fractura reprezinta o urgenta si tratamentul se incepe la locul producerii
accidentului. Primele gesturi de prim ajutor ale asistentei medicale ajunsa la
locul accidentului sunt urmatoarele:
Crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primeleingrijiri in
conditii cat mai bune
Evaluarea rapida a leziunilor pentru aprecierea functiilor vitale, starea de
constienta, situatia regiunilor anatomice principale ce pot fiafectate de agentul
traumatic si anume:
- extremitatea cefalica (neuro siviscerocraniul)
- toracele (T)
- abdomenul (A)
- aparatul locomotor (L) care cuprinde:membrele superioare si inferioare,
coloana vertebrala si bazinul.
Gradul de afectare a regiunilor invecinate pentru a descoperi eventualele
regiuni asociate
Stabilirea prioritatilor de prim ajutor. Prioritatile de interventie in ordinea
urgentei vitale sunt urmatoarele:
- resuscitare cardio-respiratorie
- combaterea insuficientei respiratorii acute
- hemostaza
- combaterea insuficientei cardio-circulatorii
- pansamente
- combaterea starilor grave de soc
- imobilizari de fracturi
dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a douaexaminare si trierea
urgentelor
Urgenta I cuprinde : - stopul cardiorespirator
- hemoragiile grave externe ce nu pot fi oprite la
locul accidentului
- hemoragiile interne
Urgenta II cuprinde : - hemoragii arteriale oprite prin compresiune
24

- amputatiile de membre
- plagile abdominale
- traumatizati inconstienti
Urgenta IIIcuprinde : - traumatismele cranio-cerebrale
-traumatismele vertebro-medulare si de bazin
- fracturile deschise
- plagile deschise, profunde
Urgenta IV cuprinde : - toti traumatizatii cu leziuni superficiale, constienti,
cu fracturi ale membrelor,toracice, alte fracturi care se pot imobiliza
provizoriu.
In ce priveste strict interventiile la locul accidentului in cazul fracturilor
mentionam:
- in cazul unei parti amputate, aceasta va fi recuperata imediat si va fi
introdusa intr-un recipient cu gheata deoarece in mai putin de 6 ore de la
accident se poate incerca refacerea pe cale chirurgicala a configuratiei
corporale;
- executarea imediata a hemostazei in cazul hemoragiilor;
- efectuarea toaletei, dezinfectiei si pansamentului plagilor existente
- reducerea si imobilizrea provizorie a fracturilor, atunci cand este posibil
- pregatirea bolnavului pentru transport
Imobilizarea provizorie a fracturilor
Imobilizarea provizorie prezinta o importanta deosebita deoarece
ofractura trebuie imediat imobilizata provizoriu, chiar la locul
accidentului.Imobilizarea se va face si atunci cand suspicionam o fractura.
Pentru imobilizarea provizorie improvizata, se vor folosi atele
confectionate din scanduri, coji de copac, bastoane, bete, invelite intr-un
material moale panza stofa, vata- care se vor pune de o parte si de alta a
segmentului zonei fracturate a membrului respectiv, si se vor strange
moderatintre ele, cu o fasa sau alt sistem de strangere ( baticuri, prosoape,
fulare,centuri, cordoane, cravate). Ori de cate ori este posibil, vor fi folosite
pentru imobilizare atele gata confectionate din scanduri sau din sarma. Atelele
care imobilizeaza vor depasi intotdeauna atat articulatia de deasupra cat si pe
cea de dedesubtul zonei fracturate pentru a avea siguranta ca fractura nu
se deplaseaza nici lateral nici in jurul axului longitudinal.
Alte mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie sunt:
- atela Thomas care realizeaza extensia membrului fracturat;
- atele lungi ce pot fi mulate pe membrul ranit;
- atele Cramer, facute din sarma, care au avantajul ca sunt atele dinmaterial
plastic, simplu sau gonflabil;
- atela gipsata, aparat gipsat circular;
25

- cand se afla la indemana un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii,

va fi folosit ca atela membrul sanatos de care se leaga membrul bolnav.
Indepartarea imbracamintii este necesara numai atunci cand exista
suspiciunea prezentei unei rani care trebuie curatate si pansate, sau cand
transportul accidentatului va dura o perioada de cateva ore. Dezbracarea si
imbracarea pacientului trebuie efectuate cu mult tact, blandete si grija pentru a
nu-i amplifica durerile si pentru a evita complicatiile.
Se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai
membrul bolnav.
Cand dezbracarea este dificila, se prefera sacrificarea
imbracamintii prin descoasere sau prin taiere.
Se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de imobilizat prin
actiune atraumatica si progresiva in ax, in momentul aplicarii imobilizarii.
Interventii pe timpul transportului
Transportul trebuie facut numai cu pacientul absolut intins, de preferat cuo
autosanitara, asigurandu-se imobilizarea corpului. In lipsa acesteia
accidentatul se transporta pe o tablie de usa sau pe o scandura lata, care
se poarta de catre salvatori pana la un loc unde se poate acorda primul ajutor
sau se aseaza intr-un vehicul si este transportat pana la spital.
Asezarea persoanei pe targa sau pe alt mijloc improvizat si apoi in
mijlocul de transport si pozitionarea accidentatului potrivit leziunilor suferite
astfel:
-pozitie in decubit dorsal pe un plan dur cu usoarahiperextensie la accidentatii
constienti, suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului
decubit ventral la accidentatii cu leziuni cranio-faciale
pozitie ridicata a capului la accidentatii constienti si fara semne de soc, cu
fracturi ale craniului
pozitie Trendelemburg inversata cu inclinarea max de 10-15*la accidentatii
cu fracturi ale bazei craniului si cei traumatizati in stare de soc
pozitie in care, in cazul fracturilor sa fie mentinuta imobilizarea provizorie
initiala
Continuarea masurilor de prim ajutor
Prevenirea si combaterea complicatiilor
Supravegherea pacientului se va tine cont de functiile vitale,starea de
constienta, culoarea tegumentelor, orice modificari importante.
Interventiile in unitatea sanitara specializata
Tratamentul unei fracturi vindecarea corecta a unei fracturi presupune o
serie intreaga de masuri terapeutice ce trebuie luate. Scopul urmarit este de a
serealiza consolidarea clinica si radiologica a fracturii si recuperarea
functionala cat mai completa si precoce a articulatiilor invecinate, cat si a
26

fortei musculare.trebuie remarcat ca procesul de consolidare nu inseamna

vindecarea, procesul intreg fiind mult mai lung si uneori dificil.
Sunt doua mari tipuri de tratament: ortopedic si chirurgical
Tratamentul ortopedic (reducerea ortopedica)
Presupune manevre si procedee care se fac numai prin intermediul
tegumentelor si al partilor moi. Asistentii medicali pot interveni, la indicatia
medicului, in reducerea ortopedica prin extensie continua cu tractiune
indirecta.Tratamentul ortopedic are indicatie specifica,de la caz la
caz.Indicatiile tratamentului ortopedic:
fracturi incomplete
fracturi fara deplasare
fracturi asa zise stabile( care pot fi stabilizate in pozitie corecta prin gips)
Contraindicatiile tratamentului ortopedic:
fracturi instabile, la care tratamentul ortopedic ar duce la un calus vicios
sau pseudoartroza
fracturi la care imobilizarea de lunga durata este contraindicata datorita altor
boli preexistente sau concomitente, sau datorita varstei si starii biologice,
cazin care imobilizarea prelungita ar duce la aparitia unor complicatii ce au
risc vital.
Etapele tratamentului ortopedic:
1.Reducerea ortopedica:- reducerea unei fracturi se face intotdeaunasub
anestezie, deoarece, prin aceasta se evita aparitia unui soc traumatic si se
obtine o relaxare musculara, conditie esentiala pentru reducerea corecta a
fracturii.
Dupa efectuarea anesteziei reducerea se face de multe ori cu
usurinta.Totdeauna sunt necesare 3 persoane pentru reducerea corecta a unei
fracturi.Reducerea ortopedica se realizeaza prin extensie si contraextensie,
urmata demanevre in focarul de fractura.
O persoana face extensia, o alta persoana face contraextensia. Dupa
cesegmentele osoase s-au indepartat suficient intre ele, medicul chirurg
sauortoped face reducerea fracturii asezand fragmentele osoase cap la cap si
catmai corect in axul osului.
Este indicat sa se controleze radiologic situatia fragmentelor osoase si apoi
sa se aplice aparatul gipsat pentru imobilizare. Imediat dupa aplicarea
aparatului gipsat, se face obligatoriu inca un control radiologic, pentru a se
vedea daca segmentele osoase fracturate sunt bine reduse. In caz
contrar,aparatul gipsat se scoate si se reiau manevrele de reducere.
2.Mentinerea reducerii:se poate face printr-una din urmatoarele metode :
27

Imobilizare prin aparat gipsat aparatul gipsat trebuie sa asigure

imobilizarea fracturii, imobilizand in general articulatiile supra- si
subjacenta,dar in acelasi timp sa nu fie prea strans pentru a nu determina staza
sau ischemie, sa nu fie prea larg, pentru a fi eficient, sa permita ingrijirea
eventualelor plagi traumatice sau operatorii si sa imobilizeze articulatiile
in pozitie functionala.
Aparatele gipsate se denumesc dupa regiunea din care se aplica pana in
regiunea la care ajunge de ex. aparat gipsat femuro- podal, sau se denumesc
prin denumiri incetatenite in practica de zi cu zi- de ex. cizma lunga sau
scurta.
Interventiile in cazul imobilizarii cu aparate gipsate:
- se pregateste si se aplica aparatul gipsat dupa regulile cunoscute
- urmarirea miscarilor si segmentelor distale( degetele membrelor inferioare
sisuperioare
- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat ( cianoza,
paloare)
- sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi,
amorteli, presiunela nivelul membrului afectat
- sesizarea oricarui miros emanat de la nivelul aparatului gipsat (mirosul fetid
denota prezenta escarei de decubit sau infectia plagii)
- observarea schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii
(sange,secretii purulente)
- asezarea obiectelor langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor
- se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
- aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat
- se educa pacientul cu privire la modul de folosire a mijloacelor
auxiliare pentru schimbarea pozitiei si deplasare; verificarea intelegerii
recomandarilor facute
- necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare (carja, baston) in
deplasare pentru protejarea membrului lezat, in timpul consolidarii
- modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare
- consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat
- necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului
- exercitii in perioada de recuperare
!!! ATENTIE
Un aparat gipsat trebuie astfel aplicat incat sa prinda intotdeauna atat
articulatia de deasupra, cat si cea de dedesubtul unei fracturi.
3.Extensia continua (reducerea prin extensie continua)
In unele fracturi, mai ales la cele produse la oase care se insera mase mari
musculare care trag segmentele osoase in diferite directii, reducerea
fragmentelor nu se poate face, de cele mai multe ori, pe cale simpla
28

ortopedica.In acest caz, daca nu se intervine chirurgical, se recurge la extensia

continua,pe membrul respectiv.
Extensia se aplica fie cu benzi de leucoplast, fie cu o brosa
Kirschner (andrea subtire metalica) care se trece prin os si este prinsa
apoi intr-o brosa ortopedica. De aceasta potcoava se leaga o sarma moale care
se trece peste un scripete si de care se agata greutati in functie de forta
musculara care trebuie invinsa.
Membrul inferior este asezat de cele mai multe ori pe o atela Braun-Bohler.
Contragreutatea este realizata de greutatea corpului.
Extensia continua pe o perioada de 4-6 saptamani pana candconsolidarea
clinica va permite imobilizarea gipsata, fara risc de deplasaresecundara sub
gips.
Se realizeaza extensie unipolara, bipolara sau mult mai rar tripolara.
Este folosita aproape exclusiv pentru fracturi ale bazinului si membrului
inferior.
Se face aproape intotdeauna extensie continua directa, trans-scheletica,
deoarece cea indirecta ar duce la aparitia unor leziuni cutanate similare
escarelor de decubit.
In momentul cand, cu ajutorul controlului radiologic, s-a constatat reducerea
si asezarea in axul normal a osului fracturat (ceea ce are loc intre 10-15 si 30
zile) se aplica un aparat gipsat.
Interventiile asistentei medicale:
verificarea frecventa a dispozitivul de tractiune ( cablurile sa treaca prin
mijlocul rolelor scripetelui; greutatile sa atarne libere; cadrul si barele patului
sa nu stanjeneasca aparatul)
verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat
plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea
urmarirea culorii si temperaturii membrelor, sesizarea oricaror modificari
aparute
aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
suport psihic :- incurajarea pacientului; indepartarea sentimentului de
neputinta
educarea pacientului cu privire la necesitatea tractiunii pentru vindecarea
membrului afectat; modul de realizare a amplitudinii miscarilor
permise;pozitionarea corecta a corpului in timpul tractiunii
ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale,
Tratamentul chirurgical
Ori de cate ori reducerea unei fracturi nu a reusit pe cale ortopedica si
nici prin extensie continua, se va recurge la reducere pe cale chirurgicala, asa
-numita cale sangeranda.
29

Indicatiile tratamentului chirurgical sunt urmatoarele:

fracturi instabile- care au indicatie absoluta pentru tratamentulchirurgical
fracturi stabile-dar la care tratamentul ortopedic ar duce la orata mult prea
mare de complicatii locale sau generale.
-fracturi la care exista riscul unei deplasari secundare sub ghips in urma
tratamentului ortopedic
Contraindicatiile tratamentului chirurgical:
leziuni cutanate locale sau de vecinatate care duc la o probabilitate
inacceptabil de mare, de aparitie a unor complicatii locale (necroza cutanata
sauinfectie)
existenta unor afectiuni cronice care sa contraindice formal o interventie
chirurgicala
fracturi incomplete sau fara deplasare care duc la un rezultat bun prin
tratament ortopedic
Principal, operatia consta in deschiderea focarului de fractura, reducerea
fragmentelor deplasate si fixarea acestora prin diverse procedee
de osteosinteza( implante metalice sau de alta natura). Materialele de
osteosinteza sunt tijerigide sau elastice, brose, suruburi, placi si suruburi,
cuiul gamma.
Dupa reducerea pe cale sangeranda, peste segmantul fracturat se aplica un
aparat gipsat.Fara indoiala ca manevrele executate precum si materialele
straine introduse pot determina o osteita sau o osteomielita, nesudarea oaselor
si deci nefunctionarea membrului respectiv.
Recuperarea functionala
Recuperarea functionala se reia de asemenea cat mai precoce pentru a evita
hipotrofierea muschilor, redoarea articulara si distructiile osoase. Datorita
fixarii mecanice imobilizarea gipsata este uneori inutila sau cu o
perioada mult mai scurta, ceea ce permite reluarea miscarilor articulare mult
mai precoce si deci o recuperare functionala mai rapida si mai buna.
Recuperarea functionala se incepe sub indrumarea ortopedului, dar se
continua intotdeauna sub indrumarea si supravegherea medicului fizioterapeut
sau mai bine a kinetoterapeutului.
In primele zile se incepe cu miscari pasive si apoi active ale degetelor si
apoi contractii izomerice sub aparatul gipsat. In functie de fixarea obtinuta
se permit miscarile active ale membrelor si chiar mersul cu sprijin partial.
Asistenta medicala trebuie sa convinga pacientii, inca din perioada in care
sunt imobilizati pentru o fractura, ca reluarea la parametrii anteriori nu poate
sa se faca fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii trebuie
sa participe foarte activ.
30

Asistenta medicala are de asemenea datoria sa convinga bolnavii sa

respecte sfaturile medicale, ale cadrelor medii de specialitate si ale
instructorilor de reeducare fizica din serviciile unde vor merge sa faca aceasta
recuperare.
Recuperarea se incheie in momentul cand s-a obtinut consolidarea clinica si
radiologica iar membrul respectiv si-a recuperat in totalitatemobilitatea
articulara si forta musculara.
Ingrijirea plagilor
primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora
este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor
respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie succesul vindecarii
rapide si fara complicatii
inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice( algocalmin)
eventual si sedative, la indicatia medicului, pentru calmarea durerilor si
linistirea bolnavului.
!!! ATENTIE
nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu niciun fel de instrument
nu se scot fragmente osoase in cazul fracturilor deschise
nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata (pericol de
hemoragie).
Tratamentul local al plagilor
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji o plaga in mod
corespunzator se cere ca:
ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta
sa se asigure, prin pansament, o buna absorbtie a secretiilor
plaga sa fie protejata de factorii nocivi termici, infectiosi din mediul
inconjurator
sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate
Tehnica pansarii plagii la locul accidentului
toaleta si dezinfectia tegumentului
toaleta plagii
dezinfectia din nou a tegumentului
acoperirea plagii
fixarea pansamentului
!!! ATENTIE
31

-Plagile care nu au depasit 6 ore de la accident se curata sau dezinfecteaza in

spirala, de la interior spre exterior; germenii din zonele invecinate sunt astfel
indepartate
Plagile care depasesc 6 ore de la accident se considera infectate si se curata
circular, de la exterior spre interior, pentru a evita antrenarea germenilor din
plaga
Obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxia tetanosului
Ingrijirea unei plagi operatorii
plaga neinflamata se trateaza prin pansare sterila
se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii
se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanta de
6-7 cm, folosind, la fiecare stergere, alt tampon
plaga suturata se dezinfecteaza, de asemenea, printr-o singura stergere cu
tamponul imbibat in tinctura de iod sau alcool
apoi se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii
se acopera plaga cu compresa sterila
pansamentul se fixeaza cu galifix, leucoplast sau prin infasare (bandajare),
in functie de regiunea unde se afla plaga.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica
se aseaza pacientul in pozitie comoda
regiunea lezata se pune in repaus, pentru a se reduce durerea si a se asigura
o vindecare rapida
se inveleste pacientul cu patura
se suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
se reorganizeaza locul de munca
asistenta medicala se spala pe maini
se noteaza tehnica in FO
Masuri pentru ingrijirea pacientilor imobilizati la pat
Asistenta medicala are sarcina de a ingriji si suplini in toate nevoile
fundamentale pacientii imobilizati la pat, deoarece acestia necesita o
preocupare deosebita fiind mai irascibili si mai capriciosi.
Comportamentul personalului medical fata de pacientii imobilizati trebuie
sa fie cat se poate de atenta. Asistenta medicala trebuie sa aiba o atitudine
calma, sa-i ofere incredere pacientului , sa aiba rabdare si mult tact,
sa comunice cu pacientul in termeni adecvati si sa fie un sprijin pentru pacient
pe toata perioada spitalizarii.
Masurile de realizare sunt urmatoarele:
32

crearea conditiilor optime de confort

igiena generala si corporala a pacientilor
alimentarea pacientilor
supravegherea starii generale, executarea examinarilor si tratamentelor
prevenirea escarelor
prevenirea complicatiilor
Tot in cazul bolnavilor imobilizati la pat, trebuie notata zilnic diureza pentru
ca retentia acuta de urina si infectiile urinare pot surveni la cei cu adenom de
prostata.
Un alt risc la care sunt supusi pacientii imobilizati la pat este si aparitia
escarelor. Pentru a preveni acest lucru asistenta medicala trebuie sa ia
urmatoarele masuri:
Shimbarea pozitiei pacientului se face la 2 sau 3 ore, la nevoie mai des,
notandu-se exact orele de schimbare si pozitia, aspectul cutanat,zonele de
masaj
Se inspecteaza aspectul tegumentelor in zonele predispuse la escare, se face
masajul si frictionarea cu alcool a zonelor predispuse la escare,se pudreaza cu
talc.
Se evita cutele lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
Se spala zilnic regiunile cu apa si sapun si se ung, in
specialcele predispuse umezelii
Folosirea materialelor auxiliare: - se folosesc saltele speciale,a pernelor de
diferite dimensiuni si forme, colaci de cauciuc, a unguentelor pentru ungerea
pielii: oxid de zinc cu vitamina A + D2 si pudrarea regiunii respective cu talc.
-Alimentatia sa fie bogata in proteine si vitamine pentru a favoriza
cicatrizarea, tinand cont de varsta si greutatea bolnavului. Sa se asigure un
aport lichidian de 1500-2000ml la 24 ore
Favorizarea vascularizatiei n zonele comprimate se face prin masaj i
prin utilizarea agentilor fizici (frig si cald).
Masajul favorizeaza vascularizatia superficiala si profunda,ndeparteaza
celulele descuamate si desfunda glandele sebacee, rehidrateaza pielea,
favorizeaza starea de bine si confort, in latura durerea si anxietatea. Se
executa intotdeauna dupa toaleta pacientului si schimbarea lenjerei de pat, se
foloseste un unguent care se aplica cu mana goala in directia circulatiei de
intoacere, de jos in sus, si circular spre exterior
Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata; pozitia sa fie comoda
iar durata masajului sa nu depaseasca 15 minute si sa nu fie dureros
Este contraindicat la pacientii febrili, cu neoplazii, cu infectiiale pielii sau cu
septicemie.
Utilizarea agentilor fizici: - frigul si caldura, favorizeaza revascularizatia
tisulara, provocand, alternativ o vasoconstrictie locala si vasodilatatie.
33

Tratament local in functie de stadiu: - pentru stadiul I, masaj,unguente,

violet
de gentiana
;
- pentru stadiul II, cald si frig,
pansament gras(cu zahar),
bioxiteracor ;
- pentru stadiul III, pansamente.
Tratamentul general se refera la alimentatie, tratamentul cuantibiotice si al
starii generale
Complicatii : - infectii locale ale plagilor
- septicemie

Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie a pacientilor

In ingrijirea preoperatorie trebuie sa respectam trei reguli de baza:
Realizarea unor conditii de mediu care sa impiedice noi
traumatisme psihice.Camera pacientului , patul, personalul medical sa fie
astfel organizate incat sa contribuie la calmarea starii psihice a pacientului;

Cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului , ci si a bolii. Nici o

operatie nu trebuie sa inceapa fara stabilirea unui diagnostic precis, indicatie
operatorie, planul operatiei si anesteziei. Pentru a ajunge la diagnostic trebuie
sa folosim toate datele clinice, radiologice, de laborator, explorate toate
constantele biologice ale bolnavului;

Medicul si asistenta medicala sa stie sa vorbeasca cu pacientul, sa

castige increderea acestuia, astfel incat el sa considere personalul medical ca
prieten al sau, sa aiba convingerea ca echipa chirurgicala va depune toata grija
pentru vindecarea sa.
Pregatirea generala preoperatorie

Pregatirea generala preoperatorie consta in:

Bilant clinic general

Culegerea de date privind antecedentele pacientului
Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
Examenul clinic pe aparate
Bilant paraclinic
Examene de rutina
Examene complete
Examene speciale

Bilant clinic general:

34

Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta

asupra pacientului, are obligatia:
- sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si
greutatea sa, varsta aparenta si reala, aspectul pielii, tinuta,
faciesul,mersul,starea psihica
- sa urmareasca, atent si sistematic, necesitatile pacientului si manifestarile de
dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obiective
evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate
- sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si, intr-o maniera
selectiva, sa remarce detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui
siutile pentru explorarea preoperatorie
- sa culeaga date din diverse surse: F.O., foaia de temperatura,
familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala
sursa ramane pacientul. Culegerea datelor sa se faca cu mare atentie si
minutiozitate, pentru anu scapa problemele importante si pentru a se face o
evaluare corecta a lor
- toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii acestuia se
noteaza permanent in F.O. si planul de ingrijire, pentru a obtine un tablou
clinicexact, care va fi valorificat de echipa de ingrijire si va fi baza unui
nursing de calitate.
Culegerea de date privind antecedentele pacientului
- Familiale daca in familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, TBC
- Chirurgicale daca a mai suferit alte interventii
- daca au avut o evolutie buna
- daca au fost complicatii
- Patologice - se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si
interventiei
- afectiuni cardiace
- tare cronice: diabet, etilism,
- epilepsie

-Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari , masura si nota :

- tensiunea arteriala
- pulsul
- respiratia
- temperatura
- diureza
- scaunul

-Examenul clinic pe aparate

35

Este facut de catre medic prin:

- inspectie
- palpare
- percutie
- auscultatie
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate,
pentru completarea bilantului clinic preoperator.

Bilant paraclinic
- completeaza examenul clinic
- permite o apreciere exacta a starii viitorului operat
- rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea
produselor biologice si patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie

Examene de rutina

sunt
examene
de laborator,
obligatorii
inaintea
tuturor
interventiilor chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru
pregatire si indiferentde starea generala a pacientului
- timp de coagulare si de sangerare
- determinarea grupei sanguine si Rh
- hematocrit
- glicemie
- uree sanguina

Examene complete
- HLG completa
- V.S.H
- ionograma
- echilibrul acido-bazic
- coagulograma completa
- proteinemie
- transaminaze
- examen de urina
- EKG
- radiografie sau radioscopie pulmonara

Examene speciale
- sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine.
Pregatirea din preziua operatiei
asigurarea repausului fizic si psihic
36

regimul alimentar alimente usor digerabile, cantitate normala de lichide

asigurarea igienei corporale asistenta medicala va examina foarte atent tot
corpul pacientului si, in caz ca va observa o infectie cutanata, va semnala
aceasta medicului; se va efectua baie sau dus pe regiuni, se vor feri regiunile
cu plagi, daca pacientul le are; toaleta bucodentara, toaleta nasului
la indicatia medicului va administra pacientului, seara un calmant
uneori este necesara clisma, dar este un procedeu stabilit de medic.
Pregatirea locala :
se indeparteaza pilozitatea cu grija, cu aparatul de ras propriu,evitandu-se sa
se produca escoriatii cutanate
se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter
se dezinfecteaza pielea cu alcool, tinctura de iod
se acopera campul operator la indicatia medicului
Pregatirea in ziua interventiei
se intrerupe alimentatia cu cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale
se indeparteaza bijuteriile
se indeparteaza proteza dentara mobila
se indeparteaza lacul de unghii pentru observarea capilarelor extremitatii
degetelor
se va goli vezica urinara, iar celor care nu pot avea o mictiune voluntara li
seva efectua un sondaj vezical
se rebadijoneaza, cu un antiseptic colorat, regiunea rasa
se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie
cu 30 de minute inainte sa fie introdus in sala de operatii, i se va administra
IM medicatie preanestezica (Mialgin, Atropina, Fenobarbital). Dozele sunt
indicate de medicul anestezist
se pregatesc documentele: F.O., analize, radiografii, care vor insoti pacientul
Ingrijirile postoperatorii
incep imediat dupa intervantia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea
completa a pacientului
se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,asigurarea cicatrizarii
normale a plagii si prevenirea complicatiilor
pacientul operat sub anestezie generala trebuie supravegheat cu toata atentia
pana la aparitia reflexelor ( de deglutitie, tuse, faringian sicornean), pana la
revenirea completa a starii de constienta cat si in orele care urmeaza
transportul din sala de operatie se executa dupa revenirea reflexelor
Ingrijirea postoperatorie in salon:
pozitia bolnavului in pat
calmarea durerii la indicatia medicului
mobilizarea bolnavului
37

reluarea alimentatiei
reluarea tranzitului intestinal
reluarea mictiunilor
urmarirea functiilor cardiace si respiratorii
urmarirea evolutiei febrei
supravegherea evolutiei plagii operatorii si a drenajului
Rolul asistentei medicale in tratament si ingrijire
Administrarea medicamentelor este responsabilitatea asistentei medicale.
Nerespectarea
dozelor,
a
caiilor de
administrare,
administrarea
medicamentelor alterate sau schimbarilor de medicamente, pot da
nastere unor accidente grave, chiar fatale. De aceea, pentru administrarea
medicamentelor,asistenta medicala va tine seama de regulile generale de
administrare a medicamentelor:
Respecta medicamentul prescris de medic
Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma, culoare,miros,
consistenta
Verifica calitatea medicamentelor observand integritatea, culoarea
medicamentelor
solide, sedimentarea,
tulburarea,
opalescenta
medicamentelor sub forma de solutie
Respecta caile de administrare prescrise de medicament
Respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor
Respecta doza de medicament doza unica si doza /24 ore
Respecta somnul fiziologic al pacientului se trezeste pacientul in cazul
administrarii antibioticelor, chimioterapicelor
Evita incompatibilitatile medicamentoase
Serveste pacientul cu doza unica de medicament
Luarea medicamentelor in prezenta asistentei medicale
Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor:pe
cale orala-solide, lichide, apoi injectii, dupa care administreaza ovule
vaginale, supozitoare
Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce
priveste efectul urmarit si efectele secundare
Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea
medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare
Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole,flacoane
Respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile
intraspitalicesti
I.6EDUCATIE PENTRU SANATATE PRIVIND PREVENIREA BOLII

38

Boala reprezinta ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal de alarma,

tradus prin suferinta fizica, psihica sau o dificultate sau o inadaptare la o
situatie noua, provizorie sau definitiva.
Educatia pentru sanatate in ceea ce priveste fractura, se axeaza in principal
pe profilaxie prin:
prevenirea accidentarilor si traumatismelor de multiple cauze
constientizarea in privinta traumatismelor mici a unei categorii de bolnavi
care prezinta risc potential mare si care sunt expusi foarte usor la fracturi (cu
tulburari de vedere, cu tulburari de echilibru si varstnicii).Pentru evitarea
traumatizarii acestora se va face;
montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor
folosirea covoarelor antiderapante in baie si in cada de baie
purtarea incaltamintei adecvate si comode
evitarea efortului fizic excesiv
mentinerea tonusului muscular
evitarea sedentarismului
pozitionarea corecta in timpul unor activitati
evitarea ortostatismului prelungit
evitarea factorilor ce contribuie la aparitia osteoporozei : dieta saraca in
calciu, consumul de cafea, tabagism, exces de proteine
Educatia pentru sanatate are o importanta deosebita la persoanele nvrsta
la care tesutul osos sufera un proces de distrugere fiziologica, copii care sunt
expusi frecvent la accidente de circulatie si sportivii n rndul carora s-a
constatat faptul ca fracturile sunt foarte numeroase. Pentru prevenirea
afectiunilor aparatului locomotor, persoanele trebuie sa cunoasca anumite
regulide care trebuie sa tina cont si sa le puna in aplicare:
Alimentatia echilibrata
Exercitiile fizice
Consumul de apa
Expunerea la soare
Aerul curat
39

Sanatatea mentala
n aceasta categorie de bolnavi, la care educatia pentru sanatate este esentiala,
se ncadreaza persoanele cu asa-zisele ,,oase patologice care au nele abcese,
formatiuni tumorale sau la care osul sufera un proces de rarefiere astructurii
sale (osteoporoza).
Unul dintre factorii importanti care contribuie la producerea fracturii l
reprezinta demineralizarea osului datorita carentei alimentare insuficiente n
elemente minerale si vitamine; de aceea alimentatia corespunzatoare cu o
dieta bogata in calciu ,este un obiectiv principal n educatia pentru sanatate.
In perioada pubertatii, cand procesele metabolice sunt accentuate,
tineriitrebuie sa cunoasca necesitatea sigurarii unei alimentatii bogate in
minerale sivitamine, si sa evite excesul de proteine, cafeaua si fumatul, fiind
factori nocivi.
Un rol important il are prevenirea obezitatii prin evitarea unei
alimentatiihiperglucidice si a meselor copioase, care determina cresterea in
greutate siafecteaza articulatiile importante.
Muncitorii in diverse sectoare de activitate trebuie sa poarte obligatoriu
echipamentul de protectie adecvat.
Bolnavii care au prezentat fracturi trebuie sa cunoasca la externare faptulca
segmentul osos afectat prezinta o fragilitate deosebita si trebuie sa
evitetraumatismele si accidentarile de orice fel.
Asistenta medicala trebuie sa convinga bolnavii nca din perioada n care
sunt imobilizati n urma fracturii, ca reluarea activitatii la parametrii anteriori
nu poate fi facuta fara o actiune sustinuta de recuperare la care bolnavii
trebuie
sa participe foarte activ pentru a deveni autonomi si independenti cat mai
repede posibil.
De asemenea, datoria asistentei medicale este sa determine bolnavii sa
respecte sfaturile medicale ale cadrelor medii de specialitate si ale
instructorilor de recuperare fizica. Succesul educatiei pentru sanatate
depinde in foarte mare masura de educatia si gradul de cultura al pacientului
dar si de calitatea si competenta profesionala a asistentei medicale, de
interesul pe care il arata pacientul privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde
echipa medicala pentru vindecarea acestuia.

40

CAPITOLUL II STUDII DE CAZ

CULEGEREA DATELOR
PACIENT 1
PACIENT 2
MI

PACIENT 3

Nume
i
prenume
Vrsta
Ocupaie
Conditii
de
viata si munca

CD

EG

40 ani
vanzatoare
Locuieste cu sotul intr-un
apartament cu 2 camere,conditii
salubre

40 ani
inginer
Locuiete ntr-o
cas cu 5 camere.Conditii bune

37 ani
Agent comercial
Locuiete ntr-un apartament cu
3 camere impreuna cu sotia si
fiul in varsta de 6 ani

Greutate
Inlime
Grup sanguin
Motivele
internrii

54 kg
170cm
AII
-durere vie la nivelul falangei
deget II
-inapetenta functionala destul de
redusa
-deformarea
se
datoreaza
deplasarii si edemului
-echimoza tradiva este prezenta

84kg
175cm
0I
-durere la nivelul la nivelul
gleznei membrului inferior drept
-deformarea axului gleznei
-mobilitate anormala
-intreruperea continuitatii osului
-netransmisibilitatea miscarii

75kg
175cm
AII
-durere vie la nivelul sodului al
membrului inferior stang
-nu-si poate pastra pozitai
ortostatica
-talpa membrului pelvin stang
este rotita spre exterior
-membrul inferior stang este
mai scurt decat membrul
inferior drept
-netransmisibilitatea miscarii

Istoricul bolii

Diagnosticul
la internare

Pacienta afirma ca in decursul

zilei s-a lovit cu un obiect in
urma caruia prezinta durere vie
la nivelul degetului II

Pacientul afirma ca in cursul

zilei a alunecat si a aczut pe
piciorul drept in urma careia a
simtit o durere vie,mobilitate
anormala la nivelul gleznei
drepte
FRACTURA
FALANGA FRACTURA
MALEOLA
PROXIMALA
DEGET
II PERONIERA
DREAPTA
MEMBRUL INFERIOR DREPT FARA
DEPLASARE
A
MEMBRULUI
INFERIOR
DREPT

Data internrii

42

Pacientul declara ca in decursul

zilei a fost lovit de un
autoturism,motiv pentru care
este transportat cu salvarea la
Sectia Primiri Urgente
FRACTURA
DE
COL
FEMURAL
STANG
AL
MEMBRULUI
INFERIOR
STANG

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFACUTE

PACIENT 1
PACIENT 2
PACIENT 3
Nevoia fundamentala A se misca si a avea o buna A se misca si a avea o A se misca si a avea o
nesatisfacuta
postura
buna postura
buna postura
Problema
de -dificultate de a se deplasa
-postura inadecvata
-imobilitatea
dependenta
-dificultate de a se deplasa
Etiologia
Manifestarea
dependenta

Nevoia
nesatisfacuta

-fractura

-fractura

de -diminuarea mobilitatii fizice

-impotenta

-fractura
functionala

membrului inferior drept

PACIENT 1
fundamentala A dormi si a se odihni

PACIENT 2
A dormi si a se odihni

43

a -incapacitatea
mobiliza

de

PACIENT 3
A dormi si a se odihni

se

Problema de dependenta

-dificultate de a dormi si a se -dificultate

odihni

Etiologia
drepte

Manifestarea
dependenta

de a dormi si a se odihni
-durere vie

-durere vie la nivelul gleznei

de -disconfort
-somn perturbat

-insomnie

la nivelul gleznei drepte

-durere
-imobilizare la pat

-imobilitate

-disconfort

-dificultatea de a se odihnii

-somn perturbat
-anxietate

PACIENT 1

PACIENT 2

PACIENT 3

Nevoia
fundamentala A fi curat, ingrijit, a proteja A fi curat, ingrijit, a proteja A fi curat, ingrijit, a proteja
nesatisfacuta
tegumentele si mucoasele
tegumentele si mucoasele
tegumentele si mucoasele
Problema de dependenta
-dificultatea de a-si acorda -dificultatea de a-si acorda -alterarea tegumentelor
ingrijiri igienice
ingrijiri igienice

44

Etiologia

-impotenta

functionala

a -imobilitate

membrului inferior drept

Manifestarea
dependenta

-impotenta functionala
membrului inferior drept

de -echimoza tardiva

-dificultatea de a se misca
-fractura

-nu-si poate acorda ingrijiri -cianoza la nivelul soldului

igienice fara ajutor
stang

PACIENT 1
PACIENT 2
PACIENT 3
Nevoia
fundamentala
De a se imbraca si De a se imbraca si De a se imbraca si
nesatisfacuta
dezbraca
dezbraca
dezbraca
Problema de dependenta -dificultate de a se imbraca -dificultate de a se imbraca -dificultatea de a se
imbraca si dezbraca
si dezbraca
si dezbraca
Etiologia
Manifestarea
dependenta

-durere

-durere

-Diminuarea mobilitatii

de -incapacitate fizica de a se -incapacitate fizica de a se -dificultate de a se imbraca

si dezbraca
imbraca si dezbraca
imbraca si dezbraca

PACIENT 1
PACIENT 2
PACIENT 3
Nevoia
fundamentala
A invata cum sa isi
A invata cum sa isi A invata cum sa isi pastreze
nesatisfacuta
pastreze sanatatea
pastreze sanatatea
sanatatea

45

Problema de dependenta

-deficit de cunostinte

-deficit de cunostinte

-cunostinte insuficiente

Etiologia

-lipsa de informatii

-lipsa de informatii

-inaccesbilitate la informatie

Manifestarea
dependenta

de -cunostinte
insuficiente -cunostinte
insuficiente -cunostinte
despre diagnosticul medical, despre diagnosticul medical, asupra bolii
boala, tratament, complicatii, complicatii, recuperare
recuperare.
PACIENT 1
A evita pericolele

PACIENT 2
A evita pericolele

insuficiente

PACIENT 3
A evita pericolele

Nevoia
fundamentala
nesatisfacuta
Problema de dependenta -dificultatea de a evita -dificultatea de a evita -anxietate
-durere
pericolele
pericolele
-vulnerabilitate
Etiologia
Manifestarea
dependenta

fata

de

pericole
-impotenta functionala a -impotenta functionala a -amenitarea
integritatii
membrului inferior drept
membrului inferior drept
fizice si psihice
de -anxietate
-predispozitie la accidente -agitatie
-tulburare
prin caderi, loviri
-gemete
-anxietate

46

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
PACIENT 1

PACIENT 2

47

PACIENT 3

OBIECTIVE

-pacienta sa fie echilibrata

psihic in urmatoarele 3-4
zile
- pacienta sa-si exprime
diminuarea
durerii
in
termen de 2 ore
-pacienta sa-si recapete
mobilitatea
membrului
inferior drept in termen de
21 zile
-pacienta sa acumuleze noi

-pacientul sa fie echilibrat psihic -pacientul sa prezinte diminuare

durerii in focarul de fractura
pe perioada spitalizarii
-pacientul
sa
nu
prezinte
( 3 zile)
tumefactie
-pacientul
sa-si
exprime -cianoza regionala
diminuarea durerii in termen de 24 -pacientul sa se adapteze tipului
ore
de imobilizare
- pacientul sa se deplaseze singur, -pacientul sa aiba o evolutie fara
folosind
mijloacele
auxiliare complicatie
(carje, baston, cadru) in termen de -pacientul sa prezinte o stare de
3 zile
bine fizic si psihic
- pacientul sa beneficieze de un -pacientul
sa-si
recapte
cunostinte, sa dobandeasca
somn corespunzator calitativ si functionalitatea
membrului
atitudini,
obiceiuri
si cantitativ
pe
toata
durata inferior stang pentru a deveni
spitalizarii
independent
in
satisfacerea
deprinderi noi
-pacientul sa se poata imbraca si nevoilor fundamentale
dezbraca singur in termen de 24
ore
-pacientul sa prezinte tegumente
si mucoase curate pe perioada
spitalizarii
-pacientul

sa

nu

complicatii

pe

toata

spitalizarii

48

prezinte
durata

INTERVENTII

- i se asigura un climat de
incredere

pentru

echipa - i se asigura un climat de

medicala,medic

incredere pentru echipa medicala,

-este asigurata ca va primi medic

ingrijiri de calitate

-este asigurat ca va primi ingrijiri

-este informata despre

procesul de recuperare
fizica si despre tratamentul
ortopedic
- incurajez pacienta pentru

de calitate

mobilizarea
celorlalte
corpului

activa
segmente

-este informat despre procesul de

recuperare fizica si despre
tratamentul ortopedic

a -

pacientul

pentru

ale mobilizarea activa a celorlalte

segmente ale corpului

- administrez la indicatia medicului

incurajez

administrez

la

tratamentul medicului

indicatia

antialgic

si

antiinflamator- Algocalmin antiinflamator- Algocalmin 1 fiola

1 fiola i.m, Movalis 75 mg 2ml i.m, Flamexin 20mg 1 tb/ 2x
1 tb/ per os

zi per os (dupa masa)

la noul mediu
- explorez activitatile preferate ale
pacientului

tratamentul

medicamentos antialgic si medicamentos

-asigur pat cu accesorii necesare

-informez
pacientul
aspura
necesitatii mentinerii pozitiei si
tehnica de imobilizare
-apreciez
carcteristicile
durerii,mentin pozitia in pat
-pregatesc pacientul dpsv pshic si
fizic in vederea examenelor
paraclinice si de laborator
-informez
pacientul
despre
ingrijirile medicale ce i se vor
acorda in perioada urmatoare
-favorizez adaptarea pacientului

-asigur

necesare

acordarii ingrijirilor de igiena

-ajut pacientul si il invat cum sasi protejeze aparatul gipsat in
timpul dusului
-asigur climat de siguranta si

ii
explic
scopul - ii explic scopul interventiei
confort
interventiei
(reducerii
49

conditiile

ortopedice
(reducerii ortopedice)
-recomand
pacientului
sa
-invat pacienta care este
-invat pacientul care este pozitia serveasca o cana cu lapte cald
pozitia adecvata care sa
adecvata care sa favorizeze
favorizeze
circulatia
circulatia sangelui( procliva)
sangelui
-supraveghez pacientul si il ajut sa
-sa inlature obiceiurile
mearga singur folosind mijloacele
daunatoare (imbracaminte
de sustinere
stramta)
-efectuez exercitii pasive si active
- sa faca exercitii pasive
-solicit cooperarea pacientului cu
-sa coopereze cu membrii
membrii echipei de recuperare
echipei de recuperare fizica
si sa urmeze tratamentul fizica
recuperator la indicatia
-suplinesc pacientul in satisfacerea
medicului
-corectez
deprinderile nevoilor sale
daunatoare sanatatii

-identific cauza care duce la

alterarea somnului si le inlatur pe
cat se poate
-administrez

antialgice

pentru

diminuarea durerii la indicatia

medicului

50

-educ pacientul sa practice tehnici

de relaxare
-recomand

pacientului

sa

serveasca o cana cu lapte cald sau

ceai de tei inainte de culcare
-identific limitele pacientului
-sugerez familiei

sa-i procure

haine lejere, din bumbac

-ajut pacientul si il invat cum sa se
imbrace
-imbracarea incepe intotdeauna cu
membrul bolnav iar dezbracarea
se face invers

51

APLICAREA INGRIJIRILOR
PROBLEMA OBIECTIV

INTERV AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

PACIENT
1
-dificultate de -pacienta
a se deplasa

sa-si -pregatesc pacienta psihic si fizic pentru -stare

generala

recapete

examenul radiologic

imbunatatita

mobilitatea

-ii explic tehnica

-pacienta

membrului

-ajut pacienta sa se ridice, sa mearga, sa se bine aparatul gipsat

inferior drept in aseze

-se

52

poate

suporta
deplasa

termen de 21 zile

-notez tehnica in foaia de observatie

folosind mijloace de

-pacientei sa-i fie -la indicatia medicului se imobilizeaza degetul sustinere(carje,

diminuata

II a membrului inferior drept in aparat gipsat baston)

durerea n decurs (gheata gipsata)

-tegumentele

de 3 ore

-ii controlez extremitatile dupa imobilizarea in extremitilor

-pacienta sa se
poata deplasa cu
ajutorul
carjelor/bastonul
ui in decurs de 3
ore

aparatul gipsat (culoare, mobilitate)

normal

-administrez la indicatia medicului :

needemaiate.

Algocalmin 1 fiola i.m, Movalis 75mg

sunt

colorate,

1 TA= 110/60mmHg

tb/per os

AV=78b/min

-masor si notez functiile vitale in foaia de R=18r/min

observatie

T=36,8*C

- redau increderea pacientei ca starea sa este o -pacienta

prezinta
stare ameliorata
stare trecatoare
-

suplinesc

pacienta

pentru

satisfacerea

nevoilor sale
-durere

-pacienta
sa -evaluez functiile vitale si vegetative si le notez
prezinte o stare in foaia de observatie
- durere vie la nivelul
de bine in 24 ore -la indicatia medicului recoltez sange pentru falangei deget II
analize de laborator
-apreciez caracteristicile durereii mentin pozitia
53

in pat
-dificultate de - Pacienta s
prezinte
somn
a dormi si a se
odihnitor,
odihni
nentrerupt

-am asigurat condiiile necesare somnului

-pacienta
prezinta
-nv pacienta tehnici de relaxare i modaliti aceiasi stare
care s-i favorizeze somnul
-observ i notez calitatea somnului, orarul i
gradul de satisfacere al celorlalte nevoi
-stabilesc mpreun cu pacienta un program de
odihn corespunztor organismului

-anxietate

-pacienta sa fie -identific nivelul i cauza anxietii

echilibrata psihic -observ
efectul
tratamentului
asupra
in 24 ore
organismului
-identific cunotinele pe care le are pacienta
pentru a-i diminua anxietatea
-sugerez pacientei utilizarea gndurilor pozitive
legate de afeciunea sa
-stau n preajma pacientei la nevoie
-administrez n continuare tratamentul indicat
de medic
-dificultatea
-pacienta sa aiba -schimb lenjeria de pat si corp a pacientului de
de a-si realiza un aspect ingrijit cate ori este nevoie
autoingrijirile sa fie echilibrat -alimentez pacientul la pat,il invat sa
nutritional
foloseasca masuta, accesoriile patului pentru
servirea alimentelor repectand astfel pozitia la
pat

54

-pacienta
este
nelinistit psihic

-pacienta
prezinta
aspect curat ingrijit

PACIENT
2

-dificultate de -pacientului sa-i -pregatesc pacientul psihic si fizic pentru -stare

generala
a se deplasa
fie
diminuata examenul radiologic
imbunatatita
durerea n decurs -ajut pacientul sa se ridice, sa mearga, sa se -pacientul
de 24 ore

aseze

suporta

bine aparatul gipsat

-pacientul sa se -notez tehnica in foaia de observatie

-pacientul

numai

poata deplasa cu -la indicatia medicului se imobilizeaza glezna prezinta durere

ajutorul carjelor/

dreapta in aparat gipsat (atela Cramer sau -se

poate

deplasa

bastonului
in ghipsata)
folosind mijloace de
termen de 3 zile
-ii controlez extremitatile dupa imobilizarea in sustinere(carje,
aparatul gipsat (culoare, mobilitate)
-instalez pacientul intr-un pat ortopedic cu
somiera mobila pentru usurarea mobilitatii
active
-asigur repausul la pat
-administrez la indicatia medicului :
Algocalmin 1 fiola 2ml i.m, Flamexin 20mg
1 tbx2/zi per os (dupa masa),Fraxiparine 0,4ml3800UI s.c
1inj/zi

55

baston, cadru)

-efectuez miscari pasive la fiecare 2 ore

-durere

- suplinesc pacientul pentru satisfacerea

nevoilor sale
-pacientul
sa -evaluez functiile vitale si vegetative si le notez -durere la nivelul
prezinte o stare in foaia de observatie
gleznei drepte
de bine in 24 ore -la indicatia medicului recoltez sange pentru
analize de laborator
-insotesc pacientul la radiologie pentru Rx fata
si profil a gleznei drepte

-dificultate de -pacientul

sa -invat pacientul sa practice tehnici de relaxare

a dormi si a se beneficieze

de -asigur un climat linistit in salon

odihni

somn

-aerisesc salonul inainte de culcare

corespunza-tor

-ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de

calitativ

si culcare

cantitativ

pe -invat pacientul sa citeasca, sa asculte muzica

perioada

inainte de culcare

spitalizarii

-observ si notez calitatea si orarul somnului

-pacientul prezinta
aceiasi stare

-ii administrez la indicatia medicului antialgice

Algocalmin 1 fiola 2ml i.m la nevoie

-anxietate

-observ efectul medicamentelor

organismului
-pacienta sa fie -identific nivelul i cauza anxietii
56

asupra
-pacientul

este

echilibrata psihic -observ

efectul
tratamentului
asupra nelinistit psihic
in 24 ore
organismului
-identific cunotinele pe care le are pacienta
pentru a-i diminua anxietatea
-dificultatea
-pacientul sa se -identific limitele pacientului
-pacientul prezinta
de
a
se
aceiasi stare
poata imbraca si -sugerez familiei sa-i procure haine lejere, din
imbraca
si
dezbraca
dezbraca singur bumbac
in termen de 24 -ajut pacientul si il invat cum sa se imbrace si
ore

sa se dezbrace
-imbracarea incepe intotdeauna cu membrul
bolnav iar dezbracarea se face invers

-il sustin in ceea ce face si ii arat intelegere

-dificultatea
-pacientul
sa -asigur conditiile necesare acordarii ingrijirilor -stare
de a-si realiza prezinte
favorabila
de igiena
autoingrijirile tegumente
si
mucoase curate si -asigur temperatura in salon (20-22*C) si a
integre
pe
apei (37-38*C)
perioada
spitalizarii
-ajut pacientul si il invat cum sa-si protejeze
aparatul gipsat in timpul dusului
-redau increderea in sine in ceea ce priveste
capacitatea de a-si efectua singur ingrijirile

57

generala

-asigur climat de siguranta si confort

-verific aspectul tegumentelor
aparatului gipsat (culoare, aspect)
PACIENT
3

din

jurul

-imobilitate

-pacientul sa-si
poate
mentine
pozitia in pat in
vederea
imobilizarii

-pacientul este trasportat in decubit dorsal pe

targa la serviciul radiologic unde i se
efectueaza radiografie de bazin
-asigur pacientului conditii de climat si
mediu,salon
linistiti,fara
curentii
de
aer,temperatura de 18-24 grade celsius
-asigur lenjerie de pat si corp curate
-asigur pat cu accesoriile necesare
-asigur pozitie de decubit dorsal
-informez
pacientul
aspura
necesitatii
mentinerii pozitiei si tehnica de imobilizare
-la indicatia medicului testez pacientul la xilina
in vederea anestezierii

-durere

-pacientului sa i
se
diminueze
durerea in focarul
de fractura

-apreciez caracteristicile durereii mentin pozitia -durere vie in focarul

in pat
de fractura
-evaluez functiile vitale si vegetative si le notez
in foaia de observatie
-la indicatia medicului adminstrez un sedativ si
un analgezic
-la indicatia medicului recoltez sange pentru
analize de laborator
-insotesc pacientul la radiologie pentru Rx
bazin fata
58

pacientul
prezinta
tumefactie,cianoza,
mobilitate anormala
in focarul de fractura

-insomnie

-anxietate

-pacientul
sa
prezinte un somn
corespunzator din
punct de vedere
caltativ
si
cantitativ

-pacientul sa fie
echilibrat psihic

-dificultatea
-pacientul sa aiba
de a-si realiza un aspect ingrijit
autoingrijirile sa fie echilibrat
nutritional

PREGATIRE
-asigurarea
conditiilor
de
microclimat

-asigur un climat de calm si securitate

-asigur salon semiobscur
-inlatur stimulii audtivi si vizuali
-invat pacientul sa practice tehnici de
relaxare,exercitii respiratorii cu 15 minute
inainte de culcare
-ofer o cana cu lapte cald
-asigur un program de odihna corespunzator
-continua tratamentul conform indicatiei
medicului
-i se explica tehnica de imobilizare si modul de
cooperare cu personalul medical
-pacientul este informat de ingrijirile medicale
ce i se vor acorda in perioada urmatoare
-schimb lenjeria de pat si corp a pacientului de
cate ori este nevoie
-alimentez pacientul la pat,il invat sa
foloseasca masuta, accesoriile patului pentru
servirea alimentelor repectand astfel pozitia la
pat
-efectuez toaleta la pat pe regiuni a pacientului
si servesc pacientul la pat cu plosca si urinar
-pregatesc din punct de vedere psihic si fizic
pacientul in vederea interventiei chirurgicale
PRE-OPERATORIE
-dupa interventie, pacientul este condus in
serviciul ATI cu patul, unde ii asigur un salon
aerisit, lenjerie curata si tavita renala

59

-pacientul
insomnie

prezinta

-pacientul
este
nelinistit psihic
-pacientul are un
aspect curat ingrijit
se
alimenteaza
corespunzator

-efectuez o radiografie de control

-monitorizez tensiunea arteriala
TA= 120/80 mmHg
-la indicatia medicului administrez tratamentul
prescris
-asigurarea unei -monitorizez functiile vitale (masor TA,
stari fizice si respiratia)
psihice
-la nevoie servesc pacientul cu plosca pentru
urina
-interventie
chirurgicala
recenta

-asigurarea odihnei -creez pacientului un cadru intim si linistti

necesare refacerii pentru a se putea odihni
dupa interventie
-administrez
la
indicatia
medicului
1f Algocalmin si tb Diazepam
-hidratare si -prevenirea
-asigur pacientului hidratarea cu ceai neindulcit
ingestie de deshidratarii
-in urmatoarele 4 zile postoperatorii ii asigura o
alimente
-asigurarea unui masa bogata in vitamine si proteine
nesatisfaca- aport
nutritional -regim alimentar
toare
adecvat.
-pozitia
-monitorizarea
impusa
de eliminarilor
decubit dorsal -educarea
pacientului
cu
privire la modul
de eliminare
-asigurarea igienei

-ajut pacientul sa urineze la plosca evitand

udarea sau murdarirea pansamentului si
mentinerea posturii corecte
-am grija ca dupa urinare sa asigur bolnavului igiena
intima

60

-restrictia
efectuarii
miscarii de a se
imbraca
si
dezbraca
impusa
deconduita
terapeutica

-mentinerea
-ajutarea pacientul in efectuarea integrala
pacientului
in atehnicii
pozitia decubit -pregatirea lenjeriei la indemana pacientului.
dorsal in primele
24 de ore
-ajutarea
pacientului
in
scopul
satisfacerii nevoii

-pacientul prezinta o
stare de bine este
pregatita
pentru
externare

PREGATIRE
POSTOPERATORIE
-imobilitate
-pacientul sa se -pacientul este familiarizat cu modul de -pacientul
este
obisnuiasca
cu imobilizare
obisnuit cu pozitia de
pozitia
de
imobilizare
si
imobilizare
utilizeaza accesoriile
patului
-durere
-pacientul
sa -pacientului i se explica provenienta durerii si -pacientul prezinta
prezinte
este linistit din punct de vedere psihic
ameliorarea durerii
diminuarea
-la indicatia medicului administrez:Algocalmin
durerii
4tb/zi
si
recoltez
sange
pentru
Hb,Glicemie,Uree
-dificultatea in -pacientul sa aiba -ajut pacientul in efectuarea toaletei
-pacientul are un
satisfacerea
un
aspect -i se serveste masa la pat
aspect curat/ingrijit
autoingrijirilor ingrijit,sa
fie
se
alimenteaza
echilibrata
corespunzator
nutritional

61

-disconfort

-pacientul
sa -ajut pacientul sa se imbrace
beneficieze
de -ii servesc lenjerie curata
odihna
corespunzatoare

ANALIZE DE LABORATOR

62

-pacientul prezinta
un aspect ingrijit

ANALIZA CERUTA
PACIENT 1

MOD
DE
RECOLTARE
V.S.H.
0,4 ml citrat+1,6 ml
sange
Timp de coagulare Din lobul urechii
Hematocrit
2 ml sange/EDTA
Glicemie
1-2 ml sange pe
fluorura de sodiu
EXAMENE
PARACLINICE

VALORI
NORMALE
1-10 mm/1h

VALORI
OBTINUTE
16mm/1h

8-10 min
36-46%.
70-105 mg/dL

12 min
96mg/dL
80 mg%
-

in

urma

efectuarii
radiografiei
piciorului drept sa pus diagnosticul
de

fractura

falanga
proximala
II
PACIENT 2

V.S.H.

0,4 ml citrat+1,6 ml
sange
Timp de coagulare Din lobul urechii
Hematocrit
2 ml sange/EDTA
Glicemie
1-2 ml sange pe
fluorura de sodiu
63

deget

membru

1-10 mm/1h

inferior drept
12mm/1h

8-10 min
36-46%.
70-105 mg/dL

11 min
75mg/dL
98mg/dL

EXAMENE
PARACLINICE

PACIENT 3

Hemoglobina
Hematocrit
Glicemia
TGO
TGP
Uree

in
urma
efectuarii
radiografiei
fata si profil a
gleznei drepte s-a
pus diagnosticul
fractura maleola
peroniera dreapta
fara deplasare a
membrului
inferior drept

S-a recoltat din 11-15 mg/dl

sange prin punctie
venoasa in vacutainer
36-42%

13,4 mg/dl

1-2 ml sange pe 70-105 mg/dL

fluorura de sodiu
5-35 UI
9.0-35.0 UI
20 -40 mg/dL

86mg/dl

EXAMENE
PARACLINICE

40%

40 UI
23UI
21 mg/dl
-in
urma
efectuarii
radiografiei

64

FRACTURA DE
COL FEMURAL
STANG
AL
MEMBRULUI
INFERIOR
STANG

TRATAMENT
PACIENT 1

DENUMIRE
MEDICAMENT
Movalis 75mg

FORMA
DE ACTIUNE
ADMINISTRARE
comprimate
antiinflamator

65

DOZA ZILNICA/
DOZA UNICA
1 tb/3xzi (dupa masa)

Algocalmin

comprimate

analgezic

1 tb/2xzi la nevoie

Flamexin 20mg
Fraxiparine 0,4ml

comprimate
fiole

antiinflamator
anticoagulant,
antitrombotic

1 tb/2xzi (dupa masa

1 fiola inj s.c/zi

Algocalmin

comprimate

analgezic

1 tb/2xzi

Zinacef
Diazepam

fiole
comprimate

Oxacilina

comprimate

antibiotic bactericid 4 fiola /zi i.m

tranchilizant,
1tb/zi
miorelaxant,
anticonvulsivant
beta-lactamazelor 4tb/zi

PACIENT 2

PACIENT 3

EXTERNAREA

PACIENT
1

DATA
STAREA LA
EXTERNARII EXTERNARE
Pacienta
se
externeaz
ameliorat

BILANTUL AUTONOMIEI

RECOMANDARI
EXTERNARE

LA

n urma stabilirii obiectivelor i

a
aplicrii
interveniilor - evitarea eforturilor fizice intense
autonome i delegate, starea
66

pacientei se mbuntete i - evitarea ortostatismului prelungit

pacienta se externeaz ameliorat
sa
urmeze
tratamentul
-pacienta ramane imobilizata 21
zile
medicamentos prescris de medic
-pacienta
prezint
somn
- revine pentru control medical
corespunztor
cantitativ
i
calitativ
03. 06. 2013
-pacientul nu mai prezint
- sa efectueze gimnastica medicala
anxietate
-pacientul isi asigura ingrijirile recuperatorie att n timpul
igienice ajutat
imobilizrii, ct i
dupa scoaterea aparatului gipsat
(21 zile)
PACIENT
2

Pacienta
externeaz
ameliorat

se
n urma stabilirii obiectivelor i - evitarea eforturilor fizice intense
a
aplicrii
interveniilor
- evitarea ortostatismului si a
autonome i delegate, starea
pacientului se mbuntete i mersului prelungit
pacientul se externeaz ameliorat
sa
urmeze
tratamentul
-pacientul isi asigura ingrijirile medicamentos prescris de medic
igienice ajutat
- sa efectueze gimnastica medicala
-pacientul nu mai prezint
anxietate.
recuperatorie att n timpul
imobilizrii, ct i
67

dupa scoaterea aparatului gipsat

- se reia activitatea fizica numai
daca aceasta nu provoaca durere si
nu solicita
membrul afectat
- revine la control medical

PACIENT
3

Pacientul
externeaz
ameliorat

se n urma stabilirii obiectivelor i

a
aplicrii
interveniilor
autonome i delegate, starea
pacientului se mbuntete i
pacientul
se
externeaz
ameliorat.
-pacientul nu mai prezinta durere
- AGPP pacientul ramane
imobilizat
inca 6 saptamani
-pacientul
prezint
somn
corespunztor
cantitativ
i
calitativ
-pacientul isi asigura ingrijirile
igienice ajutat
-pacientul nu mai prezint
anxietate.

68

-pacientul s respecte indicatiile

medicului
-control periodic ortopedic la
medicul specialist
-pacientul mentine AGPP inca 6
saptamani timp in care nu are voie
sa mearga sau sa il deterioreze
-se recomanda dupa 2-3 saptamani
recuperare
la
cabinetul
de
kinetoterapie si fizioterapie
-la trei luni de la accident are voie
sa mearga
-venire la pansat, control, scos fire.

69

CAPITOLUL III
III.1. CONCLUZII
1. Fracturile membrelor inferioare reprezint una din problemele
cele mai importante ale traumatologiei moderne, att pentru
dificultile terapeutice deosebite, ct i pentru complicaiile frecvente pe
care le genereaz.
2. Creterea continu a incidenei fracturilor mebrelor inferioare
de este o consecin a condiiilor vieii moderne (motorizare,
industrializare).
3. Modificrile patologice care apar la nivelul prilor moi expuse
(tulburri metabolicece merg pn la necroz) sunt provocate de aciunea
traumatismului i de expunerea la factorii de mediu contaminani.
4. Principiile terapeutice pot fi sistematizate n urmtoarele principii:
-necesitatea acordrii primului ajutor nc de la locul accidentului;
- t r a n s p o r t u l c t m a i r a p i d n t r - o u n i t a t e me d i c a l c u d ot r i
i r e p r o a b i l e i e c h i p multidisciplinar complex;
-deocare i tratamentul leziunilor asociate;
-instituirea ct mai precoce a antibioterapiei;
-efectuarea osteosintezei i acoperirea imediat sau
s e c u n d a r a d e f e c t e l o r tegumentare;
-imobilizarea strict a focarului de fractur din momentul
r e d u c e r i i p n l a consolidare;
-recuperarea precoce prin mobilizri pasive i active n toate articulaiile
5 . C o l a b o r ar e a m u l t i d i s c i p l i n a r i f o r m a r e a u n e i e c h i p e
c o m p l e x e d e n g r i j i r i e s t e necesar din momentul internrii
pacientului i pn la externarea lui.
6 . C o n c l u z i i l e s t u d i u l u i d e c a z , m determin s consider
c, respectarea principiilor primului ajutor la locul accidentului,
continuate n timpul transportului, apoi respectarea principiilor de baz n
spital i recuperarea precoce, reprezint cheia succesului n ngrijirea
pacienilor cu fracturi ale membrelor inferioare

III.2. ANEXE

71

72

73

74

III.3. BIBLIOGRAFIE

1.Prof. dr. A. Denischi Tratat de patologie chirurgical, vol III,Ed.

Medical, 1988
2.G.A. Balt Tehnica ngrijirii bolnavului
3.M. Mihilescu Chirurgia pentru cadre medii
4.L. Titirc Urgene medico-chirurgicale
5.L. Titirc Tehnici
asisteniimendicali

de

evaluare

ngrijire

acordate

de

6.L. Titirc Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de

asisteniimedicali
7 . * * * C h i r u r g i e , m a n u a l 8.*** Fie de observaie pentru
cazuri practice

75