Sunteți pe pagina 1din 12

FILOSOFIA DREPTULUI sinteze Prelegeri (tematica pentru examen) I. Fil s !ie si "rept.O#iectul si pr #lematica !il s !

iei "reptului a) intrebari fundamentale ce preocupa omul la nivel filosofic(a se vedea lucrarea Logica ce pot sa stiu?;ce trebuie sa fac?;ce imi este ingaduit sa sper?;ce este omul?). b) teoria cunoasterii - ce este realitatea?(lucrarea Parabola pesterii Republica. II. $ mente "in !il s !ia "reptului ca ist rie a) antichitate ocrate!Platon!"ristotel si #icero. b) evul mediu "ureliu "ugustin si $oma de "%uino. c) epoca moderna &mmanuel 'ant!(eorg )ilhelm *egel!+ontes%uieu si $homas *olbes. d) epoca contemporana (iorgio ,el -ecchio si +ircea ,.uvara. III. $et "e "e stu"iu utilizate "e catre !il s !ia "reptului a) ce se intelege prin metoda de studiu. b) clasificarea metodelor si descrierea lor/ metoda inductiva!metoda deductiva!metoda logica!metoda istorica si metoda sociologica. pg. 0 I%. Sc li si curente in uni&ersul 'uri"ic a) scoala dreptului natural. b) scoala istorica a dreptului. c) po1itivismul in drept. d) utilitarismul in drept. %. Axi l gia "reptului.Dreptul si &al rile s ciale. a) pluralismul valorilor sociale. b) perspectiva a2iologica sistematica. c) drept si valoare. I. Fil s !ie si "rept.O#iectul si pr #lematica !il s !iei "reptului - etimologic cuvantul filosofie provine din greaca veche / philia dragoste si sophia intelepciune; - filosoful are o perspectiva aparte asupra lumii!deosebita de cea a unui om de stiinta (e2. Platon considera ca filosofia se naste din uimire; iar "ristotel adauga sentimentul de mirare al omului fata de lucruri pe care altii nici nu le iau in

considerare); - folosofia se afla pretutindeni!unde omul!prin gandire!devine constient de sine!ea este pre1enta peste tot pentru ca omul cand gandeste!filosofea1a. O#iectul !il s !iei "reptului - se determina pornind de la identificarea acestei ramuri a filosofiei in cadrul filosofiei practice!filosofia dreptului studia1a conceptul universal al dreptului (.,el -ecchio!iar *egel filosofia dreptului studia1a ideea dreptului!conceptul dreptului si reali1area acestuia - filosofia dreptului este disciplina care defineste dreptul in universalitatea sa logica!cercetea1a originile si caracterele generale ale de1voltarii sale interne si il pretuieste dupa idealurile .ustitiei!afirmat de ratiunea pura 34 filosofia dreptului este acea ramura sau parte a filosofiei care priveste dreptul in esenta sa universala!spre deosebire de stiinta dreptului care studia1a dreptul in natura si caracterele sale particulare. (ecesitatea !il s !iei "reptului - sunt 5 mari intrebari si raspunsuri care preocupa omul la nivel universal/ 0.ce pot sa stiu?;( Logica) 6.ce trebuie sa fac?; 7.ce imi este ingaduit sa sper?; 5.ce este omul?. pg. 7 0. )ce p t sa stiu*+ se refera la limitele ratiunii umane 34 doctrina este deosebit de diversa!astfel!e2ista adepti!potrivit carora date fiind capacitatile dovedite stiintific!ale creierului uman!procesul de cunoastere s-ar limita strict la aceste capacitati;e2ista insa si adepti ai teoriei infinitului!sustinute de argumente precum acela!potrivit caruia cine poate sa aiba o vi1iune asupra universului!poseda si o capacitate nelimitata de cunoastere. 6. +ce tre#uie sa !ac*+ raspunsul acestei intrebari are in vedere!mai ales latura etica!morala a continutului si a conduitei fiecarei fiinte care odata in1estrata prin informatie la ma2imul capacitatii sale de asimilare!se poate simti atat de puternica incat nu ar trebui sa i se limite1e manifestarea e2terna. 7. +ce imi este inga"uit sa sper*+ se ridica mai multe probleme in legatura cu atingerea in buna masura a locului si rolului omului in univers;practic!cea mai complicata controversa legata de fiinta umana. 5. +ce este mul*+ raspunsul aici le cuprinde pe toate celelalte la un loc!respectiv intrebarea ce este omul?;sensul e2istentei umane poate fi apreciat ca fiind acela potrivit caruia!omul este dator ca pornind de la datul propriei sale fiinte!sa desavarseasca un contruct al fiintei sale. 888888888 - scoala .uridica romaneasca s-a ase1at atunci cand a facut saltul spre filosofia dreptului pe doua mari curente ale gandirii / cel care apartine scolii germane a filosofiei dreptului!repre1entata prin 'ant si a celui care apartine scolii italiene de

filosofie (iorgio ,el -ecchio; - potrivit lui (iorgio ,el -ecchio filosofia ar cuprinde o impartire in filosofia teoretica!care l-a randul ei se subdivide in teoria existentei si teoria cunoasterii;precum si in filosofia practica care este compusa din filosofia morala si folosofia dreptului; - teoria cunoasterii!dominate de Platon!este cea a ideilor!lumea ideilor fiin practice 34 atunci cand vorbim despre abordarea deontologica in cadrul filosofiei dreptului!a fenomenului cunoscut!sub denumirea de drept!ne preocupam foarte precis de ideea de .ustitie. $9:R&" #;<:" $9R&&-#9 9 $9 R9"L&$"$9"?- &< +&$;L P9 $9R&&-"L9(:R&" P9 $9R&& 9 $9 : +9$"=:R" !PR&< #"R9 9 "R"$" #" L;+9" P9 #"R9 <; : P9R#9P9+ PR&< +&>L:#&R9" &+$;R&L:R(&<-&?&@&L")9 $9 ",9-"R"$" R9"L&$"$9(<9:<) & #" L;+9" ;+@R9L:R "; " PR:&9#$&&L:R ,9 P9 P9R9$9L9 P9 $9R&& !&< #"R9 =&&<$9L9 ;<$ PR&?:<&9R9(9#R"< +9<$"L)9 : L;+9" "##9 &@&L" PR&< &+$;R&(-&?&@&L")!9 $9 #9" +"& P;$&< "P$" " ,;#" L" : #;<:" $9R9 ",9-"R"$" !R9"L"! & 9 $9 #";?" ,&< #"R9 9 +9<$&<9 PR&?:<&9R"$;L &< L;+9" &(<:R"<$9&(:R@&R&& !&<$;<9R&#;L;&)!"L #:<=L&#$9L:R!"L #R&?9L:R!"L &,9<$&=&#"R&& 9R:<"$9.PL"<;L 9A& $9<$9& 9< &@&L9 9 $9 #9L "L R9"L&$"$&& "P"R9<$9 !PR:&9#$"$" P9 9#R"<;L +9<$"L!: R9"L&$"$9 &L;?:R&9 !"##9 &@&L" #;<:" $9R&& PR&< &+$;R& !: L;+9 " P9 $9R&& " ;+@R9L:R!" :P&<&&L:R.PL"<;L 9A& $9<$9& &<$9L&(&@&L9 9 $9 L;+9" ,&< "="R" P9 $9R&&!L;+9" =:R+9L:R P;R9!" &,9&L:R!L;+9" +9$"=&?&#" " R9"L&$"$&& 9 9<$&"L9 & 9 $9 ;< PL"< "##9 &@&L ,:"R #;<:" $9R&& ,&R9#$9 !&"R <; #9L9& +&>L:#&$9 ,9 R"$&;<9. II. $ mente "in !il s !ia "reptului ca ist rie a) antic,itate S crate-Plat n-Arist tel si .icer . S crate (/01 i.2r. 3 411 i.2r.) - este parintele filosofiei!el nu a scris nimic;tot ce se cunoaste este de la discipolii sai; Binvatura si activitatea sa neconformistaC a platit-o cu viata!dupa ce a fost condamnat la moarte si silit sa se sinucida; - insusindu-si pe deplin ma2ima scrisa pe frontispiciul templului lui "pollo din ,elphi/ D#unoaste-te pe tine BinsutiD! ocrate invata ca scopul omului nu este acumularea unui mare numar de cunostinte ci dragostea de intelepciune(filosofia) aceasta virtute!spune el!care este stiinta despre bine si adevar!consta in efortul omului de a se studia pe sine!spre a descoperi in propriul sau suflet ceea ce este insasi fiinta sa!valoarea universala si eterna binele. - el spunea nimeni nu face rau in mod voit ci din nestiinta!din faptul ca ignorea1a cautarea binelui si a raului in aceasta privire! ocrate!nu numai ca a afirmat fericirea sufleteasca consta intr-o comportare moderata!corecta!dreapta si in respectarea aproapelui!a legilor!a cetatii si a 1eilor!iar cand prietenii sai au vrut sal salve1e de la moarte!el a refu1at si a demonstrat!prin e2emplul tragicului sau

sfarsit ca omul trebuie sa se supuna legilor!chiar si cand acestea sunt nedrepte sau aplicate nedrept.Dbunul cetatean trebuie sa se supuna si legilor rele pentru a nu incura.a pe cetateanul rau sa le viole1e pe cele buneD 9L mentiona ca nu stie daca moartea este un rau !insa viata fara libertate si demnitate nu merita traita !fiind mai rea ca moartea. - filosoful antic grec ocrate! care a platit cu viata pentru Binvatatura si activitatea sa neconformistaC! a fost achitat Bin 6E06 dupaC 6FEE de ani de la moarte! Bintr-un proces re.udecat! simbolic! Bin (recia! fiind repre1entat de 1ece avocati si aparatori ai drepturilor omului! re.udecarea procesului fiind organi1atC de =undatia :nassis. Plat n (/56 i.2r. 4/6 i.2r.) - este parintele traditiei rationaliste -adevarata cunoastere este cunoasterea ideilor care sunt adevaratele realitati.&deile alcatuiesc un sistem logic subordonat unei idei supreme !care este ideea @&<9L;&. &deea de bine este un principiu universal deoarece/universul este ordonat !este armonic iar armonia presupune dreptate."stfel lumea sensibila este o copie palida a lumii ideilor!o lume de umbre si pareri !ce nu au realitate decat daca se impartasesc in idei !eternele prototipuri ale lucrurilor.Pe aceste coordonate filosofice fundamentale poate fi inteleasa conceptia lui PL"$:< despre cetate!dreptate !drept si legi.PL"$:< argumentea1a in R9P;@L&#" #" #9$"$9" este un intreg!ca un sistem de functii individuale !ca un individ de proportii mai mari .e2ista trei facultati in individ/ratiunea care domina !cura.ul care actionea1a!sentimentul care supune.La PL"$:< problema cetatii este problema reali1arii dreptatii iar dreptatea este principiu si metoda pentru viata cetatii.in conceptia lui PL"$:< elementul individual este cu totul sacrificat in favoarea celui social si politic.&deea ca fiecare individ are anumite drepturi originare lipseste cu desavarsire. tatul domina in mod absolut.PL"$:< vede pt stat o functie educatoare !vrea ca legile sa fie insotite de comentarii si cuvantari care sa e2plce scopurile lor;aseamana delicventii cu bolnavii(boala sa este o ratacire!o ignorare a adevarului)!legea fiind mi.locul de a l insanatosi!pedeapsa fiind medicamentul.=iind vorba despre un delicvent incori.ibil !daca sanatatea statului o cere el trebuie sa fie eliminat sau suprimat pentru binele comun. Arist tel (47/ i.2r. 455 i.2r.) - este cunoscut drept cel mai original discipol a lui Platon;pentru "R& $:$9L binele suprem este fericirea produsa de virtute. tatul nu este o simpla alianta !ci o necesitate care are drept scop fericirea universala."cesta s a preocupat si de dificulatea aplicarii legilor avand in vedere caracterul lor general!la ca1uri concrete !invocand echitatea ca criteriu de aplicare a legii care permite a o adapta la ca1uri particulare !moderandu i asprimea."ristotel este primul care a facut distinctie intre functiile legislativa!e2ecutiva si .udecatoreasca a puterii in stat considerand ca organi1area acestor ramuri trebuie sa fie consfiintita printr o constitutie politica.;distinge trei tipuri de constitutii/monarhica!aristocratica si populara pe care le considera deopotriva bune!daca cela care detine puterea o e2ercita pentru binele tuturor.,ar!daca puterea este folosita de cel care guvernea1a in interes propriu !aceste forme normale vor degenera !dand loc respectiv!tiraniei !oligarhiei si demagogiei.

.icer ( 890 i.2r. /4 i.2r.) - a fost avocat!filosof!cel mai bun orator; - a scris despre rolul avocatilor;,espre legi!cea mai importanta lucrare a sa a spus/ e2ista un drept deasupra tuturor legilor omenesti care descinde din aceeasi ratiune din care descinde insasi ordinea universala .<umai cand este .usta o lege merita consideratie! iar criteriul de apreciere al .ustului #&#9R: il gaseste in constiinta valorica. 9l apara dreptatea chiar si impotriva dreptului !or!uneori!re1ulta nedreptati dintrun anumit abu1 al legii si dintr o interpretare e2trem de ingenioasa !dar inselatoare a dreptului. tatul !de asemenea este pentru #&#9R: un produs al naturii !or!un instinct natural il atrage pe om la sociabilitate sau mai precis la convietuire politica. #) e&ul me"iu Aureliu Augustin si T ma "e A:uin . Aureliu Augustin(4;/ 3 /49) - "ugustin este unul din cei mai influenti gGanditori! poate cel mai influent dintre toti! mai ales dacaC tinem seama de faptul caC inclusiv platonismul a influentat gandirea medievalaC prin intermediul lui "ugustin; - punctul de plecare este lupta contra scepticismului si setea dupa adevarul absolut mai presus de orice indoiala care poate fi gasit in credinta; - conceptia lui a fost preluataC si utili1ataC dogmatic pentru respingerea conceptiei aristotelice a lui $oma de "%uino. Hin vremea Reformei! a fost preluatC Bin special conceptia despre predestinare in istorie ca tamaduitoare. - a fost primul filo1of care a luat Bin considerare istoria ca fiind necesaraC pentru educarea oamenilor si pentru lichidarea raului. "stfel "ugustin nu considera $"$;L o necesitatea naturala ci efectul unui pacat !un rau derivand din pacatul originar.;eclatii alcatuiesc #9$"$9" L;& ,;+<9?9;-sunt chemati la fericire vesnica iar reprobatii alcatuiesc-#9$"$9" P"+"<$9" #" osanditi in vecii vecilor.";(; $&< face distinctia dintre legea eterna(care este insasi vointa lui ,;+<9?9;)legea naturala(care este un fel de intiparire a legii eterne in fiinta noastra)si legile po1itive care trebuiesc dreivate din cele naturale si destinatia lor este defensiva(respectiv apara pacea si ordinea sociala stabilita de ,;+<9?9;) T ma "e A:uin (855;3 856/) - continua ideea augustiniana!a superioritatii invataturii divine!asupra celor pamantesti!el spunea legile naturii sunt un re1ultat al celor divine!aici facand parte si dreptul natural#:<$:P9 $9 ideile lui "R& $:$9L cu dogmele bisericesti ale lui ";(; $&< !alcatuind un sistem care pana si asta1i serveste drept model al filosofiei catolice.La virtutile stabilite de "R& $:$9L adauga trei virtuti teologice crestine sadite in om de ="<$;L ,;*-D#R9,&<$" !&;@&R9 & P9R"<$"D -. PR9 deosebire de ";(; $&< la care statul lumesc apare ca rodul pacatului innascut$:+" ,D"I;&<: concepe statul ca un produs necesar naturii deoarece!omul este o faptura sociala. tatul are datoria de a garanta siguranta oamenilor constituiti in societate si de a promova binele comun. tatul este subordonat @& 9R&#&& !careia ii este

vasal si careia trebuie sa i se supuna intotdeauna pentru a o a.uta sa si atinga scopurile. c) ep ca m "erna Immanuel <ant-=e rg >il,elm 2egel-$ ntes:uieu si T, mas 2 ##es. Immanuel <ant(865/3879/) - prin 'ant!filosofia incepe o era noua!importanata si depaseste cu mult limitele filosofiei dreptului; criticismul si supunerea unei critici a insasi ratiunii. - prin lucrarea sa Logica pre1inta o clarificare!o diferentiere a trairii filosofice!folosind patru intrebari fundamentale care preocupa omul la nivel filosofic - ce pot sa stiu?;ce trebuie sa fac?;ce imi este ingaduit sa sper?;ce este omul?. '"<$ combate toate sistemele de morala ba1ate pe utlitate 9l neaga ca norma suprema de conduita este tendinta de fericire.L9(9" morala '"<$ o numeste imperativ categoric si o formulea1a astfel/DL;#R9?" &< " " =9L #" R9(;L" "#$&;<&& $"L9 " P:"$9 9R-& ,R9P$ PR&<#&P&; "L ;<9& L9(& L"$&& ;<&-9R "L9 ;6 L;#R;R& &+& ;+PL; ;=L9$;L ,9 : ",+&R"$&9 &<$:$,9";<" <:;"/#9R;L &< $9L"$ ,9" ;PR" +9" & L9(9" +:R"L" ,&< +&<9D copul $"$;L;& !dupa '"<$ este !numai protectia dreptului . tatul trebuie sa asigure cetatenilor posibilitatea de a se bucura de drepturile lor!dar nu trebuie sa se amestece in activitatile individuale !nici sa se ingri.easca de activitatile individuale. (9:R( )&L*9L+ *9(9L (0JJE-0K70) &< gandirea lui se afla cheia tuturor marilor ideologii aparute incepand din secolul 0L/mar2ismul si fascismul.#onceptia fundamentala a lui *9(9L este idealismul absolut in sens obiectiv.*9(9L face din contradictie ba1a filosofiei sale.Polaritatea se poate gasi pretutindeni(individ si natura!individ si comunitate!libertate si ordine )sarcina ratiunii nefiind sa se opreasca la una din contradictii ci sa medie1e intre ele !sa le impace.(te1aantite1a-sinte1a;punere-opunere-compunere;afirmare-negare-negarea negatiei)Pentru *9(9L fundamentul dreptului abstract il constituie persoana umana!dreptul fiind re1ultatul! evolutiei istorice un principiu imperativ/=&& : P9R :"<" & R9 P9#$"-& P9 #9&L"L$& #" P9 P9R :"<9D tatul are o po1itie dominanta fiind o manifestare desavarsita a spiritului obiectiv.,easupra statului nu este decat absolutul !astfel!nici o .urisdictie umana nu poate sa e2iste deasupra statelor.Prin aceasta se a.unge la .ustificarea ra1boiului -un fel de .udecata divina.Ra1boi in.ust nu e2ista !ra1boiul contribuie la intinerirea omenirii si in ra1boi invinge statul care trebuie sa invinga !caci orice popor are soarta sa. #*"RL9 +:<$9 I;&9;(0MKL-0JFF) Lucrarea sa celebra esteD,9 PR9 P&R&$;L L9(&L:RD-&deea fundamentala este ca in semnificatia lor cea mai larga !legile sunt raporturi necesare care deriva din natura lucrurilor ;si!in acest sens toate lucrurile au legile lor;divinitatea are legile sale!lumea materiala are legile sale!animalele au legile lor!omul are legile sale.+:<$9 I;&9; arata ca omul in stare naturala este prin firea sa bland!timid!fricos!inclinat nu sa atace si sa sub.uge pe altii !ci sa se ascunda si sa fuga de ei."stfel prima lege a naturii umane ar fi legea fricii si a pacii."lte legi ale naturii umane sunt cele ale instinctelor de nutritie de apropiere intre se2e! si dorinta de a trai in societate!insa!omul dotat cu inteligenta si

vointa libera incalca sistematic ordinea naturala stabilita pentru el !din cau1a ca este supus la mii de pasiuni.+:<$9 I;&9; face din lege instrumentul libertatii. $*:+" *:@@9 (0FKK-0MJL) *:@@9 vede salvarea statului numai intr-o putere care ar fi in masura sa domine cu deplina suveranitate toate luptele si pasiunile individuale .*:@@9 considera ca omul nu este sociabil de la natura;omul este in mod natural egoist !cauta numai binele sau propriu !fiind insensibil fata de binele altora.:+;L prin natura sa este rau!mai rau decat animalele !plin de agresivitate si ticalosie .&nsa omul are posibilitatea de a iesi din starea de ra1boi continuu gratie unui contract care contine renuntarea fiecarui individ la libertatea nelimitata!proprie starii naturale !aceasta renuntare fiind totala!neconditionata caci astfel s ar reveni la anarhia egoismului individual.*:@@9 accentuea1a puterea statului si in fata @isericii neacceptand opunerea aceststeia statului." $=9L !*:@@9 este un repre1entant al absolutismului care accepta sacrificarea libertatii in favoarea!ordinii!linistii! de teama desfraului si anarhiei-acesta suprima cu totul libertatea fapt care i a adus numeroase critici. ") ep ca c ntemp rana =i rgi Del %ecc,i si $ircea D'u&ara. =i rgi Del %ecc,i (8767 8169) - a scris Lucrarea .ustitiei;a fost .urist!autor!profesor $ircea D'u&ara(87703 81//) - este o personalitate repre1entanta a culturii si folosofiei romanesti; - pentru a arata o parte din personalitatea sa!(.,el -ecchio!spunea este mai presus de totiN care prin vastitatea si profun1imea Bincercarilor sale trebuie saC fie recunoscut nu numai ca cel mai mare ganditor roman! dar si ca unul dintre cei mai mari ganditori contemporani Bin domeniul filosofiei .uridiceD,>;-"R" face distinctie intre dreptul natural si dreptul po1itiv-astfel toate .udecatile prin care se constata .ustitia actiunilor in societate !formata in mod independent de dreptul po1itiv sunt numite aprecieri de ordin rational.,>;-"R" concepe dreptul ca modalitate de coe2istenta a vointelor libere.Libertatea este postulatul oricarei probleme de drept !este fundamentul dreptului.,reptul limitea1a libertatea !dar tocmai prin aceasta limitare aparenta se infaptuieste libertatea fiecaruia dintre noi. III. $et "e "e stu"iu utilizate "e catre !il s !ia "reptului a) ce se intelege prin metoda de studiu prin aceasta metoda se intelege!in general!calea urmata de gandire sau de actiunea practica in investigatiile lor!calea de urmat pentru a a.unge la adevar; b) clasificarea metodelor si descrierea lor/ metoda inductiva!metoda deductiva!metoda logica!metoda istorica si metoda sociologica metode/ 0) metoda inductiva prin intermediul careia!pornindu-se de la un ca1 particular se a.unge la generali1area acestuia sau!mai precis!la identificarea elementelor generale!caracteristice ca1ului particular; 6) metoda deductiva parcurgerea drumului invers de la ca1ul general in spre cel

particular; 7) metoda logica aplicarea metodei logice in cercetarea .uridica presupune utili1area legitatilor!principiul operatiilor si procedurilor logice la nivelul standardelor stiintei!prin diversele sale iposta1e!clasice sau mai recente; 5) metoda istorica reclama apelul sistematic la istorie +arc @loch!in lucrarea "pologie pour lOhistoirespunea faptele nu vorbesc decat celui care stie sa intrebe F) metoda sociologica instituirea metodei sociologice este insolubil legata de nevoia cunoasterii stiintifice a vietii sociale 34 e2istenta dreptului este corelata e2istentei sociale si toate fenomenele sociale sunt fenomene .uridice. I%. Sc li si curente in uni&ersul 'uri"ic a) sc ala "reptului natural - originea conceptului dreptului natural o gasim inca din antichitatea greaca;gandirea greaca era impregnata de caracterul sacru al legilor inradacinate in traditiile cele mai vechi;inca de atunci se facea distinctie intre legea naturala si legea scrisa; - principiul ma.or al dreptului natural este propria sa conservare;*ugo (rotius este considerat adevaratul intemeietor al scolii dreptului natural;natura sociabila si morala a omului conduce la ideea contractului social!la constituirea comunitatii umane; - istoria dreptului natural este ratiunea umana;dreptul si autoritatea e2ista numai pentru prote.area individului care poseda drepturi inalienabile!spunea $homas *olbes!iar functia contractului social este aceea de a apara drepturile naturale ale omului. #) sc ala ist rica a "reptului principalele teze ale sc lii ist rice? a aparut in prima 'umatate a sec 81 in =ER$A(IA. 0) dreptul se naste in mod spontan!ca si limba!se cristali1ea1a in mod inconstient!se de1volta in stransa legatura cu spiritul poporului; 6) de1voltarea dreptului repre1inta un proces organic. ,in acest punct de vedere! dreptul este un produs colectiv al desfasurarii istorice a vietii unui popor; 7) nu legea! ci cutuma repre1inta principalul i1vor al dreptului si ba1a acestuia. Hin raport cu cutuma! legea nu are decat o importanta secundara! legea nu formea1a regulu constiente! ea nu poate face altceva decat sa capte1e ceea ce s-a de1voltat de la tine Bin viata sociala de-a lungul istoriei unui popor si sa-i asigure formularea. 5) legiuitorul este doar un organ al constiintei nationale! el nu dispune de o putere creatoare de drept. Hin acelasi timp! nu e2ista principii de drept predeterminate. #a atare! codificarea dreptului nu este necesara! deoarece ea Bincearca sa modifice! Bin mod violent! starea de fapt si sa o constrGnga sa intre Bintr-un cadru rigid. Hin conceptia scolii istorice a dreptului! dreptul evoluea1a lent! odata cu nevoile practice si cu mentalitatea unui popor. "ceasta concepttie! prin definitie! este

ostila reformelor legislative. F) legile nu au o valabilitate sau o aplicare universala! deoarece fiecare popor Bsi de1volta propriile obiceiuri .uridice! propria #onstitutie! dupa cum el are propria sa limba! propriile sale obiceiuri si traditii ne.uridice. c) p ziti&ismul in "rept - respinge orice idee de drept natural si admite e2clusiv cunoasterea realitatii po1itive!.uridice; Tezele p ziti&ismului? 0) legile sunt comandamente ale fiintei umane; 6) nu este necesara raportarea dreptului la morala; 7) conceptele .uridice merita studiate!dar separat de cercetarea istorica a cau1elor si a originii ideilor; 5) sistemul dreptului este un sistem logic!inchis!in care se pot deduce prin mi.loace logice deci1ii .uridice corecte avand la ba1a norme .uridice prestabilite!fara luarea in considerare a scopurilor sociale!a politicii si a moralei. ") utilitarismul in "rept - impotriva dreptului natural!sarcina dreptului este de a servi binele si de a evita raul!adica de a slu.i utilitatea; utilitarismul promovea1a individualismul si egalitarismul!scopul final al legislatiei este ma2ima fericire pentru un numar cat mai mare de oameni. %. Axi l gia "reptului.Dreptul si &al rile s ciale. a) pluralismul valorilor sociale. b) perspectiva a2iologica sistematica. c) drept si valoare. 3 axi l gie teoria generala a valorilor sau filosofia valorilor;cuvantul provine din greaca / a2io 3 valoare si logos 3 studiu 34 studiul filosofiei de valori;studia1a in principal doua tipuri de valori / etica(insemnand comportamentul individual si social) si estetica(studia1a conceptul de frumusete si armonie) - notiunea valorii este o notiune fundamentala pentru filosofie;filosofia e2plica lumea prin valori logice!ea arata cum se naste!cum evoluea1a realitatea si apoi valoarea tuturor schmbarilor ei; 88&al area poate fi definita ca o relatie sociala in care se e2prima pretuirea acordata unor obiecte sau fapte!naturale sau sociale!in virtutea unor corespondente a insusirilor acestora!cu trebuintele sociale ale unor comunitati umane!cu idealurile acesteia; - conceptia lui Platon despre valori/ scopul suprem al intregii cugetari platonice este promovarea unor valori/ binele!frumosul!.ustul si armonia 88clasi!icarea &al ril r? 8) "upa sup rtul l r?materiale si spirituale 5)DUPA (ATURA DO$E(IULUI? &al ri ec nmice(PROPRIETATE-@U(ASTARE PROSPERITATE)-'uri"ice-

(DREPTATE-LE=ALITATE-AUSTITIE)p litice(DE$O.RATIE-LI@ERTATE-PLU RALIS$)-etice(@I(E-.I(STE-DATORIE-O$E(IE)-ARTISTI.E(FRU$OS-.O$ I.)-STII(TIFI.E(ADE%AR- O@IE.TI%ITATE)religi ase. (DI%I(-SA.RU) - "ristotel considera drept valoare!ceea ce multumeste o trebuinta;trebuintele sunt fi1ice si psihice;de aceea deosebeste doua feluri de valori si anume/&al ri m rale si &al ri materiale si spune un lucru care cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa;tot el a distins si a impartit valorile economice in doua/ &al area "e sc,im# si &al are "e intre#uintare. 7),;P" R:L;L L:R/-"L:R& #:P =;<,"+9<$"L9(=9R&#&R9"!P"#9" &<$9R<"$&:<"L"!----------------"L:R& +&>L:#(,9R&-"$9--"L:R& 9#:<:+&#9 #"R9 ">;$" L" R9"L&?"R9" -"L:R&L:R P:L&$&#9. 5)dupa gradul de impact cu societatea/valori sociale-valori politice !morale;valori individuale sanatatea !dragostea.F)dupa sensul lor/valori po1itive si negative. Legatura dintre drept si valoare constituie o corelatie translativa!translatie in care pe de o parte dreptul preia!consacra si apara valorile sociale si pe de alta parte!sistemul de valori integrea1a in sine valorile din perimetrul .uridic.aceasta interconditionare are loc fie direct fie indirect atat dinspre drept spre valori cat si dinspre acestea spre drept.-alorile .uridice se instituie in sfera prescriptiilor emise de autoritatile statului in vederea uniformi1arii comportamentului indivi1ilor !astfel incat acestia sa nu incalce anumite reguli fara de care societatea s ar de1integra in anarhie.(valorile .uridice au un grad ridicat de obiectivitate si sunt bilaterale si multilaterale!accentul ca1and pe relatiile dintr indivi1i;---sunt generale;;;au caracter imperativ;;;au caracter coercitiv)"stfel sfera dreptului este alcatuita din cateva valori fundamantale privind functionarea democratiei si a statului de drept si dintr -o pluralitate de valori instrumentale.-aloarea cardinala este dreptatea iar valorile .uridice satelite sunt!printre altele/legalitatea!legitimitatea !echitatea!onoarea!proprietatea etc.

pg. 06

S-ar putea să vă placă și