Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Definitia virusilor : Un virus este un program capabil de a se inmulti, strecurandu-se printre programele de pe un calculator sau dintr-o retea si provocand diverse efecte, de la unele inofensive, pana la unele distructive. In domeniul informatic se utilizeaza termenul virus din cauza asemanarilor functionale dintre aceste bucati de cod (programe) si vietuitoarele microbiologice. O definitie ceva mai academica, spune ca virusul este de fapt un acronim, provenit de la Vital Information Resources Under Siege. 2. Efectele pe care le produc virusi : irusul a!unge in calculatorul tau printr-un transfer de fisiere - de pe o disc"eta sau cd, din retea, sau ca atasament la un e-mail. Un virus bine scris nu-si va trada prezenta pentru un timp, pentru ca ar putea fi detectat, de aceea va incerca sa profite de timp pentru a se inmulti. #opiile sale pot fi identice cu el sau pot fi diferite (virusi polimorfi). Dupa ce indeplineste anumite conditii de inmultire, virusul incepe sa scoata capul in lume. Efectele sale pot fi unele nedistructive: canta o melodie (Doodle) sau afiseaza mesa!e pe ecran: $%pa depistata in microprocesor. &unctionarea poate fi compromisa. 'e recomanda oprirea calculatorului cateva ore pentru uscare$ ( %le)ander* $#ritical error +,-./: 0oo man1 fingers on 2e1board 34rea multe degete pe tastatura5$ ( &ingers, sau poate avea efecte rauvoitoare si distructive: trimite e-mailuri cu documente confidentiale ('ir#am), distruge informatiile de pe "ard-dis2, formateaza "ard-dis2-ul, suprascrie &las"-6IO'-ul etc. 3. 0ipuri de virusi : Istoric virusi 1949 'unt puse pentru prima oara bazele teoriilor legate de programele care se autoreproduc. 1981 irusii %pple ., 7, si 8 sunt printre primii virusi $in t"e 9ild$. Descoperiti in sistemul de operare %pple II, virusii se raspandesc in 0e)as %:; prin intermediul !ocurilor piratate.

1983 In teza sa de doctorat, &red #o"en defineste pentru prima oara formal un virus de calculator ca fiind $un program ce poate afecta alte programe de calculator, modificandu-le intr-un mod care presupune abordarea unor copii evoluate ale lor.$ 1986 Doi programatori, 6asit si %m!ad, inlocuiesc codul e)ecutabil din sectorul boot al unui flopp1-dis2 cu propriul lor cod, care infecta fiecare flopp1 de 8<+ =b accesat pe orice drive. &lopp1-urile infectate aveau $> 6rain$ ca etic"eta de disc (volume label). 1988 'capa din lesa unul dintre cei mai cunoscuti virusi: ?erusalem. %ctivat in fiecare vineri .8, virusul afecteaza fisierele .e)e si .com si sterge toate programele rulate in cursul acelei zile. 1990 '1mantec lanseaza pe piata @orton %nti irus, unul dintre primele programe antivirus dezvoltate de catre una dintre marile companii. 1991 Tequila este primul virus polimorf cu raspandire pe scara larga gasit $in t"e 9ild$. irusii polimorfi fac ca detectarea lor de catre scanerele de virusi sa fie dificila, prin sc"imbarea modul de actiune cu fiecare noua infectie. 1992 E)ista .8++ de virusi, cu aproape A7+B mai multi decat in decembrie .CC+. 4reviziunile sumbre ale virusului Michelangelo ameninta colapsul a circa / milioane de calculatoare pe data de < martie. Insa doar /,+++-.+,+++ de calculatoare se intampla sa $dea coltul$. 1994 &arsa de proportii din partea email-ului "oa) (alarma falsa) Good Times. &arsa se bazeaza pe amenintarea unui virus sofisticat care e capabil sa stearga un intreg "ard prin simpla desc"idere a emailului al carui subiect este $Dood 0imes$. Desi se stie despre ce e vorba, "oa)ul revine la un interval de <-.7 luni. 199

Eord Concept, virus de ;icrosoft Eord, devine unul dintre cei mai raspanditi virusi din anii FC+. 1998 StrangeBrew, actualmente inofensiv si totusi raportat, este primul virus care infecteaza fisierele ?ava. irusul modifica fisierele #G%'' adaugand la mi!locul acestora o copie a sa si incepand e)ecutarea programului din interiorul sectiunii virusate. irusul #ernobal se raspandeste rapid prin intermediul fisierelor $.e)e$. Dupa cum o sugereaza si notorietatea numelui sau, virusul este nemilos, atacand nu numai fisierele dar si un anumit cip din interiorul computerelor infectate. 1999 irusul Melissa, ECH;-;elissa, e)ecuta un macro dintr-un document atasat emailului, care transmite mai departe documentul la /+ de adrese e)istente in Outloo2 address boo2. irusul infecteaza si documente Eord pe care le trimite ca atasamente. ;elissa se imprastie mult mai rapid decat alti virusi anteriori infectand cam . milion de calculatoare. Bubble Boy este primul virus care nu mai depinde de desc"iderea atasamentului pentru a se e)ecuta. De indata ce userul desc"ide email-ul, 6ubble 6o1 se si pune pe treaba.

2000 Love Bug, cunoscut si sub numele de ILO !"O# se raspandeste via Outloo2, asemanator modului de raspandire al ;elissei. %cest virus e primit ca un atasament . 6', sterge fisiere, inclusiv ;48, ;47 si ?4D si trimite username-uri si parole gasite in sistem autorului virusului. $%&M'(esume'), o noua varianta a ;elissei, este $in t"e 9ild$. irusul se comporta cam ca ;elissa, folosindu-se de un macro Eord pentru a infecta Outloo2-ul si pentru a se raspandi. irusul Stages deg"izat intr-un email gluma despre etapele vietii, se raspandeste prin Internet. Deloc specific celorlalti virusi anteriori, 'tages este ascuns intr-un atasament cu e)tensie falsa .t)t, momind utilizatorii sa-l desc"ida. 4ana la aparitia sa, fisierele te)t erau considerate fisiere sigure. 0opul virusilor

A. %ntivirusi ( 4rograme recente Istoric antivirus In .C,, virusii au captat atentia mass-mediei, cativa dintre cei mai buni cercetatori antivirus de azi incepandu-si activitatea inainte de .C,C. %stfel, .C,, a fost anul in care au aparut comerciantii de antivirusi, care au produs o @U;E IIU' II'# D%0% %4%II0IEI .. 'cold. % ;ediu .. Decembrie 7++8 7. ;imail. # Iidicat 8. Octombrie 7++8 8. ;sblast. % Iidicat ., %ugust 7++8 A. 6odiru. % ;ediu .+ Decembrie 7++8 /. '9en. % Iidicat ., 'eptembrie 7++8 <. '1sbug. % ;ediu 7/ @oiembrie 7++8 H. 'ober. % Iidicat 7C Octombrie 7++8 ,. Gamin. 6 ;ediu .< @oiembrie 7++8 C. 4arite. % ;ediu 7C Decembrie 7++. .+. 6ugbear. 6 Iidicat A Iunie 7++8 mare agitatie in !urul a ceea ce, la vremea aceea, era doar o problema potentiala. #omerciantii erau firme mici, care-si vindeau soft9are-ul la preturi foarte mici (cel mai adesea la / U'D sau .+ U'D)* unele dintre programe erau s"are9are, iar unele free9are. Unele firme au incercat, ocazional, sa se propulseze, dar nimeni nu platea bani seriosi pentru o potentiala problema. %stfel s-a dat o sansa virusilor 'toned, #ascade si ?erusalem de a se raspandi fara a fi descoperiti si de a realiza un numar de obiecte infectate care sa le asigure mai departe e)istenta.

In .CC+ e)istau urmatoarele produse antivirus: o %nti irus 4lus (Iris) o #ertus (#ertus International) o Data 4"1sician (Digital Dispatc") o 0urbo %ntivirus (#armel) o ire)-4# (;icrocom)

o o o o o o o o o o o o o

irucide (;c%feeFs 4ro-'can) (4arsons) irusafe (Elia '"im) iru'can (;c%fee) Dr. 'olomonFs %nti- irus 0ool2it (':') &-4rot (&ris2 'oft9are) 0"under61te (E'a'') accine ('op"os) accine (Eorld Eide Data) -%nal1st (6I;) et (#1bec) irus6uster (Juni)) irscan (I6;) i-'p1 (ID 'oft9are)

In decembrie .CC+ apare un produs care va da o noua directie industriei antivirus: !orton "ntiVirus. In .CC/ peste /+B din infectii erau cauzate de virusii de boot* azi ,/B sunt virusi de macro. irusii polimorfi de macro se vor inmulti* se pare ca ei sunt o problema mult mai mare decat virusii stealt", pentru ca stealt"-ul este indreptat spre verificatorii pe baza de sume de control, iar polimorfismul spre scannere, care sunt uneltele cele mai des folosite. 'i fiecare virus polimorf va fi o sursa de alarme false, si va avea drept rezultat o munca mult mai mare din partea cercetatorilor decat cea depusa pentru ceilalti virusi. 'e observa aparitia a din ce in ce mai multor virusi de e-mail, de tip vierme Internet. #um apar tot mai multi virusi, rezulta ca scannerele vor fi din ce in ce mai mari, la fel si bazele de date folosite de ele, deci incarcarea bazei de date va dura mai mult si va fi nevoie de mai multa memorie. Efortul de a pastra scannerele $la zi$ va fi foarte mare, de aceea unii producatori antivirus fie vor renunta la ele, a)andu-se pe verificatoare pe baza de sume de control, fie le vor lua de la firmele ce vor face cercetare. De asemenea, vor supravietui doar produsele antivirus cu o interfata prietenoasa pentru utilizatori, cu timp de e)ecutie mic si cu un mod de utilizare intuitiv. #a masuri de $re%enire recomandam : & Instalarea unui antivirus bun.

& @u desc"ide atasamentele e-mail-urilor cu un corp de mesa! suspect sau al carui autor nu il cunosti. & Iealizeaza bac2up pentru date 'alveaza periodic datele pe #D. & 'caneaza aplicatiile do9nloadate de pe Internet cu un antivirus & Instaleaza-ti un fire9all #a masuri de tratare recomandam: K pornirea calculatorului de pe un cd (disc"eta) sistem curat(a) (fara virusi)* K rulare antivirus si stergere (dezinfectie) fisiere infectate* K rescanare disc infectat (pentru e)cluderea infectarilor multiple)* K eventual reinstalare aplicatii* K rescanare Daca esti un incepator si nu ai inteles nimic din cele spuse mai sus, atunci opreste toate aplicatiile, noteaza mesa!ele de eroare, tine minte simptomele si c"eama un prieten care se pricepe (si te va costa o bere), sau, daca nu ai, un specialist (care o sa te coste cu siguranta cat pentru .+ prieteni).. #a masuri de tratare recomandam: K pornirea calculatorului de pe un cd (disc"eta) sistem curat(a) (fara virusi)* K rulare antivirus si stergere (dezinfectie) fisiere infectate* K rescanare disc infectat (pentru e)cluderea infectarilor multiple)* K eventual reinstalare aplicatii* K rescanare Daca esti un incepator si nu ai inteles nimic din cele spuse mai sus, atunci opreste toate aplicatiile, noteaza mesa!ele de eroare, tine minte simptomele si c"eama un prieten care se pricepe (si te va costa o bere), sau, daca nu ai, un specialist (care o sa te coste cu siguranta cat pentru .+ prieteni).