Sunteți pe pagina 1din 28

NIMIC FARA

ELECTRONICA
cunoattem tehnologia
domeniu existentA speriim

din

acest

in tara noastri? La aceste intrebiri si la multe alrele

si r6spundem prin profilul conlinu' tului revistei: orieotarea profesionald, con' strucfii electronice, iniliere, reciclare, scr'

vicc-depanare, ctc. Dorim ca revista "Electronistul" sii

devind un instrument de lucru si de infor-

mare util unui cerc larg de pasionati ai


electronicii.
Ne adresiim stit generatiei de miine care va imbrdtiga aceasta profesiune, dar si

celor care vor sli pdtrundii cit mai multe "dedesubturi' ale circuitelor electtonice' Ne propunem si fim utili atit celor
care practice aceeaste meserie, cit 9i cercuri-

lor de electronice, atelierelor de sewice,


liber-profesionistilor etc. Ca urmare, vor
exista articole cu "inceputuri ale electronicii", cazin care apeldm la intelegerea cititori-

Atrecut mat bine de un veac de cind, odati cu descoperirea efectului Edison, lumea a petruns in era electronici. In acest secol, in afara celor trei dimensiuni ale
spatiului, electronica a cucerit gi pe cea pe care o denumim o'a patra dimensiune", cea a timpului, ca urmare a Putintei de inregi* trare ;i apoi de reproducere, atit a sunetului cit gi a imaginii. Un momeut epocal: la ! iulie l%8 zlarul "New York Times* anuntd in citeva rinduri la rubrica'Noutdfi Radio" inventarea tranzistorului. Cine se gindea atunci ci acesta va fi dispozitivul ce va revolutiona

tehnice cu aplicalii in toate domeniile cercetdrii ;tiingifice, industriei,economiei. Ea reprezintd un instrument in automatizarea proceselor de produciie, de investigare si cercetare , de avertizare si control si de ridicare a randamentului unor masini gi instalatii.

gi

lor ce au trecut de mult de aceasta etapa, dar pagini cu realizdri din domeniul de virf al

electronicii sau continute

in brevete

de

inven;ii gi inovafii. Totusi, marea majoritate a articolelor vor avea un caracter practic, qtiut fiind ce numai un "antrenament continuu ducc la marea performanfi".

Ca urmare, o definitie contemPorand a electronicii ar trebui sd fie deosebit


de cuprinzitoare, referindu-se la claborarea si utilizarea dispozitivelor electronice, a un-

delor electromagnetice si a programelor de prelucrare a simbolurilor in sensul captirii,

$tim cu tofii ce abordarea constructiilor clecironice mai simple sau mai complexe necesiti atit cunostinte tehnologice prMnd montajul electronic, cit si o bund cunoattere'" componeotelor. Numai cunoscind temeinc tipurile si caractcristicile acestora pot fi pdtrunse tainele profesiunii
electronist. Plecind de la aceasta necesitate, va exista o rubricii intitulata 'Practica electronistului". In cuprinsul revistei sint continute urmetoarele rubrici: HI-FI audio, VideoTV, Radio, Informatici-calculatoare, Electronica in automobil, AMC, Practica electronistului, Electronica medicald, Automatizari, Electronica fotografie, Componente si tehnologii, Electroalimentare, Noutati
de adeverat

prelucririi ;i traDsmiterii semnalelor, dar ;i


perltru realizarea anumitor funclii energetice. Deci, electrooica este o stiintd a tuturor
epocilor viitoare.

intr-adevir lumea?
Cc reprezintd electronica ast&i? Cc va reprezenta ea miine?

Electronica s-a impus definitiv in cele mai diverse domenii ale vielii conlcmporane. Ea a influentat profund dearolterea ttiinlei, a producgiei, a modului de viale

Toate acestea nu au fost, nu sint si

nu vor fi posibile fdfi

pasiflnatul,

al oamenilor, devenind "pliminul" prin care respird economia si societatea. Am mai putea concepe o viafa din care si lipseascd

cutezatorul, omul de astazi gi de miine pe care il numim simplu "electronistul". El trebuic si-si "friminte" mintea si sd-si gdseasci r6spunsuri 9i solulii la o multitudine de
urmiitoarele:

intrebdri printre care, se numiiri ;i

telcviziunea, radioul, telefonul? Economia

ar mai putea funcliona fiird

calculatoare? Medicina s-ar mai putea lipsi de electrocardiograme sau ecografii?

- cit de mult conteazi tehnologia


electronici?

tehnico-ttiintifice, Catalog Pagina inventatorului, Breviar qi Curierul electrooistului.

in

ta uttima rubrici se
electronicd.

Primesc

Electronica, in forma inteligenlei dedicate, o gisim peste tot, in locuinte, in automobile, pe aeroporturi, pe sosele, in birouri, in magazine, bdnci, fabrici, spitale, scoli 9i bineinteles in spatiu. Electronica a dcvcni astizi factorul

- cind

experimentem un circuit elecsA ddm

anunturi prMnd schimburi sau vinzdri de materiale, cdmponente, Kit-u'ri gi aiaraturii


Vom depune eforturi Pentru creearea unui laborator "Electronistull cu scq)ul de a experimenta si de a pune la disPozifia cititorillor interesali Kit-uri ale montajclor
publicate.

tronic este corect

vina pe sche-

ma elcctronici sau mai logic?

intii trebuie sd

verificiim inci o data montajul tchno-stdpinim pe deplin tehnologia clasici


dc rcalizare a unui montaj clectronic?

comun al

informaticii, tele(radio)comunica;iilor, inteliSentei arti-

automaticii,

Ing. Andrian Nicolae


Cercetiilor ;tiinfific principal grad 2

- de ce alergdm toti
electronicd din import?

duPe aparaturd

ficiale etc., fiind o ramurd a ;tiintelor

drabile la una din rubricile amintite mai inainte.

torii ce vor sd publice in oaeinile revistei sI ne trimitd articdb'inca-

Apelam pe aceasra care lil clort-

deosebiti, care coitine ."il"-", cablaje, detalii constructive si are o intindere de minim 2 pdgini, din care cel putin 707o Lext; b)800-1000 lei penirp un arricol. de sintezi cu bibJiografie din care a rezultat o coufiguratie originaltr cu continutul conform pct. a);
c)600-800 lei; se va incadra articolul cu schcma, cablaj, detalii

col cu o contribulie originali,


SUMAR NR. ,HI.FI AUDIO

* AMPLIFICATOR 1:40.W CU EGAL|ZOR GRAF|C."................pag. 4


VIDEO SITV SATELtTpag. 6 A MAGNEncA......... bib. z OR....,....................... pag..g

vtDEolw

* MONITOR * rNREcisr * DEPANAR


INFO-CALCUI.ATOARE

constructive, rezultat ca o aplicatie directi a utror configuratii

de baz6, (amplificatoi, generator, mixer, numirdl.or, tem' porizal.or, etc.) si intindere'con-

* CUPLOR DE FLOPPY-DISK FARA DMA * S|NTEZA VORBtRil....

...........

pag. 1o pag. 10

Z'80............
,RADIO

INSTRUCTIUNI ASCUNSE,, ALE MICROPROCESORULUI

form pct. a); d)500-600 lei pentru un articol


cu o scheml

originali
-o

gi.o

intin-

dere de minim pagiha cu cel putin 70u/c, texl;

alte reviste strdine sau


o pagini cu7|Vo text;

e)300 lei in cazul articolelor prelucrate dupd cele apirute in

*,SINTETIZOR DE FRECVENTA... "...... * ECHTPAMENT DE TRAFTC PENTRU RAD|OAMATOB|........ b"6. ro ELECTRONICA AUTO * APRINDERE ELECTRONlCA.........:.................... pag. 17 * REGULATOR DE TENSIUNE. .........pag.18

A.M.C.

romdnestisi avind intinderea de


f)100-200 lei penlru articole de informare tehnici cu intinderea
de o pagini.

MULTIMETRU

DIGITAL DIGITAL
PENTHU MASAJ SI

......:.......... pag. 19

* TEMPORIZATOR

ELECTRONICA FOTO

pag.2'l

dvs.

De

* ELECTROSTIMUI-ATOR
ACUPUNCTURA............ ELECTROALIMENTARE

ELECTRONICA MEDICAI-A

tt sr un
care nu tntrunesc conditiile de'oriblicare nu se returneazd'autoruliri.

.potrdh

'putef fi

* STABILIZATOR DUAL DE
CATALOG

TENS|UNE.................
S\

Mat'erialele sosite la redactie si

pag. 2s

* TAA 661 AMPLIFICATOR-LIMITATOR


DEMODUI.ATOR MF

.................'pag 26.

COLEGIUL DE REDACTIE + Andrian Nicolae (redactor

RANK XEROX

* Gabriel Hertoiu,

Radu M ciunescu, Petre Nicolae, Sr


Sergiu, Simion Stanciu
(

Official supplier of office equipme nt.

lo

a world of copies, we are the

original.

tori principali de rubricl)

Adrian-Dumitru (grafic5,
sign, reclami)
(

de

Raok Xerox Ltd., Bucharest Office Complex Hotelier Bucuresti Calea Victoriei 63-8l/D 70102 Bucuresti Romania Phone 156199 Fax 143055 Acest document a fost creat utilizind un o imprimantd cu laser XEROX

' Cininiu Voigd Corneliu


tare si tehnoridactare)

4045

calcffi

'

@ectro

t/90

ven[ele: 60, 725, 250, 500,

1000,

flrcatorului se

2000,4000,8000 gi 16000H2. DuPi mai multe experiirente s-a ajuns la o schemd care reprezintii un compromis optim intre complexitatea

sensibilitate comutabilii in 3 trepter 4mV, 20nV;i 50 mv; - puterea nominald: zt0W Pe


canal;

numiri:

distorsiuni: 0,7Vola 1000H2 9i puterea nominali;


-

efectueazi

cu

ajutorul

'a

- eficacitatea egalizorului -r 18 ... 20dB la frecare frecventi. Din cele prezentate mai sus rezulti ci amplificatorul se Preteazi excelent la redarea unei game largi de semnale audio provenite de

AMPLIFICATOR 2 X 4OW CU EGALIZOR GRAFIC


originale in modul de realizare a A" N.,
re[elei pasive care corecteazn banda unui amplificator cu 3 tranzistoare . Valoarea maximi a corecfiei Poate atinge +30dB in unele zone dar

la microfon, picup,
radio,

Numlrul punctelor de realizare a corec[iilor poate fi mlrit,


dupi dorin$a'cu condigia adiugdrii unor circuite RLC care sii rezoneze pe frecvenfele respective.
.
.

etc.

magnetofon,

In cazul auditiilor HI-FI este necesar si fie indeplinite atit


cerinfele tehnice cit si de ambian;l acustici. Astfel nu intotdeauna dispunem de circuite corectoare pentru toate tipurile de inregistrdri pe disc sau bandi, incintele acustice nu

pot

fi proiectate psntru toate cazurile intilnite in practici, spectrul


'

valori nu sint necesare. Acest lucru a fost posibil prin conectarea regelei pasive LC lntre doul punctd de impedanll micd ( iegirea unlri amplificator pA741 ;i
asemenea

DESCRIERE. FUNCTIONARE

Amplificatorul are

in

com-

eiitorul unui tranzistor

).

de frecvenltr al inregistrlrilor diferi de la o imprimare la alta, camera in

conectarea unor rezistente in serie


cu circuitele LC.
-

Valorile finale ale corecliei au fost stabilite la .+ 18 ... 20dB prin


Se pot men[iona 3 avantaje: semnalul corectat are o amPlitudine suficientd rezultind un

ponenla sa un PreamPlificator realizat cu circuitul integrat 9A741, un amplificdtor egalizor cu tranzistoaie (T1, T2, T3) si un etaj final ile putere.

Preamplifi0atorul

( CI

primeEte semnalul pe intrarea neinversoare. Reglajul de volum se real-

porenliometrului

raport semnaVzgomot foarte


'TotuEi, neajunsurile se pot, atenua sari chiar elimina prin utili'zarea unui egalizor lrafic cu ajutorulciruia se poate "corecta" audilia. Corecliile ptt fi realizate la iai
multe frecvenle in funclie dg necesi' tate. Cele mai des folosite slnt frec-

izeazi prin intermediul Pl ( dublu ). Balansul' se efectueazii din

auditia nu' ne satisface.

bun;

potenliometrele de corecfie sint identice ;i pot avea valori mici (cca. l KOhrn);

'

conexiunile , dintre , potentiomette ji phca amplificatorului pot fi neecranate. Printre caracteristicile'amPli-

potenfiometrul P2. Separarea galvanici a intririi se face prin C3. , Ampli.ficarea etajului se regleazil in trepte Prin intermediul

comutatorului K1 (sec$iunea "an pentru canal stinga gi 'b", Pentru canal dreaPta). (continuarea tn

num[rul urnitor)

1790

3 :-)

cn

I
8
(J =

u u
*<

l!

tr a

z O

G.

UJ

IJ

@lectrongtuL

forma pe acesta, prin optiune, in monitor color. Optiunea se va face prin apisarea unui buton bxistent ' pe panou! frontal. In cazul in care

Interconectarea

in recepiorul TV

se face urmdrind schema electrici de ansambllr a telecolorului (plansa

nu optdm pentru facilitatea

r). T239L(BC 171). Din locul incafe a fost colectorul acestui tranzistor se

de

VIDEO.TV
MONITOR COLOR PENTRU REDARB VIDEO SI TV.SATELIT
D.Gribincea

monitor, televizorul functioneazd la fel ca inainte.'Aceasti'schemd este utilizaH in toate monit6arele


color. fabricate de "ELECTRONICA". Schema pi cablajul sint preluate din caietril de service al fabricii. Spre. deosobire de cablajul original, acesta este redus si gptimizat astfel incit sd poati fi amplasgt foarte usor in receptorul TV, chiar

Se va elimina tranzistoiul

lingi modulul de suner. Folosind

'

Marea majoritate

celor ce fo

4ontaj se "sare" peste par;el de radiofrecvente, atit din televizor


acesL

losesc televizoare color pretind o cit. mai buni calitate a imaginii pe care

cit si din video'c{setofon (sau din suplimentare alc


fe

instilagia de receptie prin sarelir). Sc elimini astfel multe prelucriri


semnalului.

Aceste prelucriri, oricit ar fi de per-

ctionate,

se fac

cupie rderi de cali-

mare chiar decit af tepterile lor?' Pentfil posesorii de televizoare'TELECOLOR din seria 3006 gi 3007 care urmirosc programe de pe casete video sau care urmdre6c

2,5V gi se ntajului. In ui, capitul liber al rezistenfdi R 2392 (t2O Ohmi) se leagi princtul 4 al monrajuliri. In locul emitorului, capAtul care"nu este la masd al rezistentei R2393 (390 Ohmi) , se leagi p'irictul 7 al montajului.,Sge!!4qlg[ condensatorul C37ll (100 nF) aflarpe , modulul de sunet (C11). In locul lui la pinul 8 al circuitului integrat A22OD se leagi punctul 8 al montajului iar in terminalul L0 al modulului de sunet se leagi punctul 10 al rirontajului.Semnalul vjdeo complex color (SYCC) de la iegirea VIDEO'OUT a videocasetofoiului ajunge la'pinul5 al montajului prin intermediul unei mufe suplimen.tare. Tot cu ajutorul unei mufe suplimentare ce face legitura cu pinii
12 si 13 ai

cul aPl loc

montajuluieste adus sem-

montaj electronic interconectat in


schema televizorului, il,poate trans-

Toate pidsele folosite sint de

nalul audio de la iesirea AUDIO OUT a fideocase tofohului. Optiunea de monitor se realizeazilprinapdsarea tastei 6 (cea mai de jos) a programatorului.

2
a

tt
t2

PLACAA

I
,
7

t,

.!

rf-----

fl

WDEM

OINSPRE

PAN1A

PLACAIA

l/solebctronptul

INREGISTRAREA DIGITALA PE BANDA MAGNETICA


Ing. Stan Sergiu Avantajul principal al inregistririi digitale a semnalului de

semnalelor de

(stingere) linii este

sincronizare
necesard

deoarece conversia analog-digitali

se aplicd doar liniei active. Scm-

inregistrar

nalele de sincronizare pot fi


reficute ulterior in procesui de redare. Pe banda magneticd se inreg-

'

istreazi doar partea activi a liniei, economisindu-se astfel o mare

analogic ci unul digital, operalia de conversie este ocoliti prin int6rmediul interfetei de intrare. Semnalul video digitai ( SVD ) poate fi primit

sub formi

parale

ld sau seriali.

televiziune pe banda magnetic6 constd in obtinerea unui numir mare de aproape "opii, ""litutiv identice cu originalul. Acest lucru este posibil datoriti faptului cd informafia digitali se regenereazi ;i la o prbbabilitate destul de redusdi erorilor calitatea semnalului decopractic, nu se inriuti[egte. dat,-'Magnetoscopul
(videdcaseto-

suprafagi

de baudi

maguetici.

Procesul de obtinere a semnalului

include trei operafii:


cuantizarea si codaaceste trei Lperatii intr-un singur dispoziliv carc este convertorul analog-

A ;i B prin

Egantioanele semnalului digital sint alternativ distribuite cdtre ianalele

ci

digital. Pentru fiecarc linic activd


rezultd o succesiune de cuvinte de cod binar. Le vom numi esantioane,

mai multe. Numirul canalelor apare ca un compromis intre dificultatea constructivd a discului cu capete si durata de viatd a capetelor.

intermediul aceluia;i circuit de interfala. ln fig. 1 sint reprezentate doai doua cinale de inregistrare, dar in realitate pot fi

fonul) digital trebuie si indeplineascii o serie de cerinte importante. Magnetoscopul digital trebuie si inregistreze gi sI redea fluxul semnaluluivideo digital care este de 2l6MbiVs si fluxul a patru semnale

la fel ca pe oorespondentele lor


analogice, doar cd acestea sint cuvinte de 8 bi[i. Prelucrarea digitala a semnalului de televiziune se face in mod paralgl, adic6 semoalele Y,

in contiderare urmitoarele

La acest compromis se ajunge luind


as-

audio digitale constind h 3,072 tvfbit/s. Informatia reald inregistrati de magnetoscop este mai mare
decit informa[ia video-audio ( circa 220MbiVs) ddtorita includerii unor coduri corectoare de erori si codirii de canal, ajungindu-se 'pini la 250MbiVs. In aceste conditii consumul de bandd nu trebuie sh fie substantial mai mare decit la magneto-

transformate in semnale digitale de date q R-V, B-Y (codate in cuvinte de 8 bi$). Y,


R si B sint notagiile coosacrate pen-

R-Y, B-Y vor

fi

turbalu,

pecte: in conditiile in care densitatea iJe inregistrare este limitati (de frecventa )

( aprox. actiona decit prin mirirea vitezei de


inregistrare sau prin inregistrarea in paralel pe mai mulie canale. In primul caz cresterea vitezei de inregistrare inseamni creste rea vitcze i relative dintre capil de inregistrare gi bandi, ceea ce inseamni cresterea uzurii capetelor, adici o hurati de viati mai scurte. In al doilea caz, existenta mai multor canale de inregistrare simultand inseamnd tot atitea capete de iaregistrare, ce?-. c ingreuneazi r ealizar ea discului roLativ cu capete. In exemplificarea din fig. 1 sint folosite doud canale.
Egantioanele semnalului digital dis-

g$tram u

tru semnalul de luminanti, de rosu


qi respectiv de albastru. Pentru fiecare linie (partea activi a ei) rezultd

succesiune de cuvinte de cod (esantioane). Numirul epantioane-

loi

corespunzdtoare uo"i

lioii d"-

pinde de

moderne analogice cu inregistrare-redare oblicl, care luscoape

le

aleasi ia (numirul
numdrul
ales.

a informatiei inregistrate.
asemenea trebuie

creazi cu bandi de 25,4 mm. Este de dorit ca magiretoscopul digital sd asigure redarea simultand cu inregistrarea pentru verificarea imediati
De

si lungimea lor siit cuprinse

Atit numirul esantioanelor cit


in

standarde internationale. Folosind

si existe posibiliredirii directe sau inverse cu vitezd micgorate sau m iriti si positatea bilitatea dL stop-cadru.

o structurd de multiplexare cu o frecve nti de transmisie de 27 MHz


se poate realiza transportul secyg"li".bl celor trei semnale digitale Y, R-Y;i B-Y cu un BUS cu 8linii
de_ _mu]tiglegrrg _este urmaitoarea: B-Y, Y, R-Y, Y, B-Y, Y, R-Y, ... Se observd cd structura {e2agugulinte de opt biti de forma B-Y, Y, R-Y, Y, se repctl cu o frecventd de 6,75 MHz obtinindu-se

trlbuite prin intermediul ciicutului


de interfati in mod alternativ
canalele

In fig. L este prezentatd sche, ma bloc a circuitului de inregistrare al unui magnetoscop digital cu doui canale de inregistrare. I-a, intrarea
canalului de inregistrare semnalul
video analogic ( SVA ) suferd o prelucrare ce consti in refacerea componentei de curent coirtinuu, reglarea nivelului ( axare ), separarea impulsurilor de sincronizare, etc.

Ordinea

plus o linie pentru semnalul de tact.

citre d si B sint introdusc intr-o memorie de o linie TV, necesari

expandlrii datelor de la linia activi la intreaga linie prin folosirea intervalului de stingere linii. Procesul de conversie analog-digitald a vizat doar partea activi a liniei, dar durata totale a esantioanelor respective poate e gala'durata liniei intiegi.

lffi esanl.ioane pentru parl.ea activf, a liniei. Daci sursa de semnal pentru

In continuare, datele sint reor-

Aceste prelucriiri au loc in vederea procesului de conversie analogdigitali ce urmeazi ln lantul de inrigistrare. In procesul de cdnversie este foarte important ca nivelul de negru ( nivel de stingere ) sI

gatizate

pe n tr u r e

alizar ea mascirii

fie strict mentinut la aceeasi valoare, indifereht de con;inutul i-

FE.

maginii. De asemenea suprinarea

'

t/90

deoarece aceste? permit oPeratii matematice cu semnalul digital.

si ,, corectiei erorilor.

Mascarea

6rorilor consti in inlocuirea informatiei eronate cu o infoimatie

magnetoscopului digital Poate fi asimilat cu un canal de transmisie

Canalul de inregistrare al

bandi magneticd de lilime 19'01 mm. Videofonograma este ardtati


in fig.3 in care valorile nominale ale

semnalului digital de televiziung pe

i"t *t""Ei" consta'in "pt6-i-"ti"l, restabilirea exacti a informagiei


eronate prin folosirea de coduri corectoare. In procesul de mascare a erorilor, cind un qantion individual a fost distrus, el poate fi reconstruit

cu caracteristicd de frecvenl6 de tip trece band6. Atenuarea acestei ca-

dimensiunilor sint prezentate in tabel. Unghiul de inclinare a pistelor oblice este de 5424'2'.

racteristici in

dome

niul

frec-

ven(elor joase se datore;te folosirii magnetice cu ihductie 5i a

"upLt"toi trinsfor-atoiului care reallr"irz cuplajul dintre discul cu capete ;i


amplificatoarele de redare-inregistrare . Este evident
ta

Dim. SimDescriere simbol (--) bol A Marginea inferioard a 0,2

B C D E F H J K M N

pistei codului de adresi

continu[ a semnalului esl.e suprimati, situatie defavorabili in cazul

ci ;i comPonen1 sau 0.

oooooooo o o ooD oo o
oooooo000 o o oo

in se dat fantei
rea
o o

unor serii "lungi" de

Atenuainalte tate a ro-re-

Marginea superioari a 0,7 pistei codului de adresi 1 Marginoa inferioari a pistei de control Marginea superioari a 1,5 pistei de control Marginea inferioard a 1,8
benzii de program

o"365ooo F
o
o

efective a
rea lungi-

Marginea superioard
benzii de program pistei de montaj audio

a a

17,8 18,L 18,8

o o oo o o o

problemi

G Marginea inferio'ard a
Marginea superioari
pistei de montaj audio
gram Pasul pistei de pistei video

tipica a inregistririlor pe

bandd

. Pentru exemplificare, Presupunind cii eEantionul corespunziitor punctului A de pe linia a treia (fig.2) este depistat ca eronat, el va fi inlocuit cu ,un elantion ce se obtine din mediereA celor core-

m at ta

alte cauze ale inalte. AdaPdatelor sursei.

I Litimea pistei de pro- 0,040


program
0,045

la acelea ale canalului de inregiitrare soliciti folosirea unei transformiri de cod. Aceasti transfor-

Lungimeauneijumdtigi a77,77
segmente audio

rDare poate insemna inlocuirea

L Spaliul de gardi intre 0,f17


Lungimea unui segment 2,53
audio

(-".Tot

inloe din

Lungimea'totali a Pistei l7O


de program trce

medierea celor corespuuziitoare

W Li;imea benzii
de canal sint aplicate amplificatoarelorde inregistrare. De notat ci procesirile din cele doud canale pot ' avea si o alti ordine si structurd Jecit lea prezenl,ate in hg. 1. De la
iesirea amplificatorului de inregis-

magne- 19,01

lui corespunzitor egantionului eronat (mediere temporali). In cazul unei masciri mai pretenfioase, o aproximare mult mai buni se poate

In fiecare se micadru sint inregistrate 300 linii TV. Semnalul video-digital in formi de cuvinte de 8 biti este structurat conform standardului tle disrribugie paralel.

' a infofmatiei eronate utilizind coduri coreitoare adecvate. Pentru

' aceasta, semnalul video-digital include pe lingd semnalul video digi-

tal propriu-zis gi o.informagie suplimentarf, carq permite sA controleze vefidicitatea emisiei, sf, sesiznzn si sii corecteze erorile. Pot fi

corectate erori "mai mici". Erorile .c nu pot fi cqrectate cu codul co-

rector vor

fi inliturate

prin'mas-

care. Metoda corec[iei poate fi real-

trare, semnalul se aplici printr-un transformator rotativ (ca la magnetoscopul analogic) capului de inregistrare. Formatul de inregistrare digitala pe bandi magneticd este supus uDor standarde. La aceasti standardizare se au in vedere doud aspecte semnificative: compatibilitatea dintre siste mele de televiziune cu 525 linii/60H2 9i 625linii/5OH2, cit ;i compatibilitatea dintre magnetoscoape digitale produse de fume diferite . Fluxul de informalie ce rfimeazl a flr inregistrat poate fi aranjat peDtru a fi acelali in ambele stania.ie. De asemened gi numdrul de canale trebuie sehe"identic pentru a folosi acelapi numir de capete de inregistrare-'redare si aceeasi electronici de prelucrare.
Grupa CCIR 10-11/4 a elaborat un standard pentru inregistrarea

Semnalul video-digital corespunzitor unui semicadru TV este

inregistrat pe un set de 24 jumita$i de piste video (12 segme nte) pe ntru standardul 6251 50. (fig.a) Cuvintele de date video vor fi distribuite pe bandi in patru canale de bazi (in tig.l se extinde schema de la doui canale A si B la Patru canale). In fig.4 pe fiecare segment s-a notal. numirul canalului ( capului ) care ,a ficut inregistrarea. Avind in vedere aparigia benzilor cu

strat de oxid cri

parame

trii

imbun5taliEi, s-a adoptat Pentru


lungimea de undd minimd de inregistrare valoarea 1 min:0,9 m.

(continuare in
viitor)

numirul

izatr doar in sisiemile digitale,

1/90

DEPANAREA VIDEO.

ll2 dir circuitul

integrat rodanesc
de l2V, rezistenta aflati in serie cu sursa;i amplasatd in apropierea integratului <lriginal se va mdri core-

cAsEToFci.lNnron
electronist Doru Gribincea La aceaste rubricl vegi putea urmiri o serie de articole tip service-depanare de facturi deosebitd.

.
Montajul prezentat aici este
videocasetofon

verificat pe dn

FUNAI fiind concentrat pe o placd


imprimatd ee se lncadreazi perfect in caseta originald a aparatului, bineinteles dupd dezafectarea de piesele stricate (integratul) si cele nefolositoare (piesele aferente integratului). Pe cablajul imprimat s-au
marcat cu a, b,9 d, e, f, g, h pinii de

Originalitatea const[ in faptul cI se aratl modul de inlocuire a unor cir-

spunzitor cu aceasta, in aga fel incit pe noul integrat la'pinJl 6 sd nu avem mai multde + 12V atunci cind vom conecta circuitul nostru pe
placa de bazd. Respectind schema ;i cablajul construit la scara 1:1 se garanteazi,
'

cuite defecte, avind compcinente striine, prin montaje concepute cu piese romdnesti. Aceste montaje tealizeazd, functii identice cu cele
ale modulelor oliginale.

.In

acest

numir:

depanarea

interconectare cu placa de baza! a videocase tofonului. Aceqti pini per-

functionarea montajului. Cablajul este privit dinspre partea placati. Rl si C1 provin din piesele dezafectate de pe placa de bazi a videoca-

etajului audio.
Ca urmare a exploatirii de fec-

mit plantarea modululiri in locul


circuitului integrat original defect.
Cu numerele de la L la 8 s-au notat pe cablajul imprimat pinii integra-

tuoase a videocasetofoanelor, cum ar fi prelucrarea semnalului audio in vederea redirii cu ajutorul unui lanf de amplificare printr-o interconectare gre;iti cu acesta, apare defectarea iesirii audio. Pentiu remediere se poale fo-

tului pA 387. In afara legiturilor de intrare iqire la care se pot piistra conden;i

losi o sche-d destul de ieftini si

satoarele de cuplaj originale aflate pe placl, mai trebuie si ne ingrijim

setofonului. Acest montaj poate fi adaptat foarte sinplu la orice tip de videocasetofon defect pe calea de iesire audio, modificind inte rconectarea dintre pini si placa debaz6,. Montajul functioneazd foarte bine si fdrd etajul realizat cu tranzistorul BC 414, dar puterea audio fur-

nizatl va fi mai mici.

simpld, dar mai ales convenabih di; punct de vedere al pieselor alese. Cu

de tensiunea de alimentare existenti la pinul d al integratului defect. Dacd tensiunea este mai mare

22nF

'{l- f,'zz; <F .*dr

zil(

1fr,

Vedere dinsore

pqrteq ddoto

Vedere dirsore pqrtes plqcbto

HSfA * qWAJ
AIJDIO

Jicti.d.aoy';en

a/+nt;i

,%&
(or{Itrl?l
PISTA DE

C@DE

P'STA'

H?ie 1c *f;ali Fic.3

^DRESE

1/90

octet la 32 microsecunde ) fa[i de durata unei operatii de acces direct


la memorie, care este mai micd de o

octet de date,linia DRQ trece in sta-

rea 1, reseteazi monostabilul;i in-

microsscundtr. Aceasta face ca in cazul in'care se eviti consumul de timp cu testarea flag-urilor, transferul datelor sI se poati face sub con-

permilind procesorului si citeascd octetul de date. Bucla se continud

activeazl semnalul 'WAIT",

trolul programului.

in

cele ce urmeazi,

pini in momentul in care transferul de date iniceteaze 9i controllerul de disc flexibil getereazA o intrerupere.
si

este

prezentatd implementarea acestei

metode pentru cuplorul de disc


flexibil 8271 conectat la un sistem cu

Ace pentru flexibil.


accea

ilizatid'

discul
este

CUPLOR DE FLOPPY

DISK F'ARA DMA


Ing. RMinciunescu Accesul direct la memorie (DMA) rep,rezintl una din metodele cele mai frecvent utilizate in prooesarea datelor in cadrul sistemelor de calcul previzute cu cuploare de disk flexibil. Cu toate acestea, folosirea DMA-ului nu este pe deplin justificat6 intrucit viteza de transfel este relativ micd ( un

3080 ( fig.1 ), respectiv Z,80 (fig.2). Inigial procesorul genereazd comenzile citre controllerul de

procesorul transferd date controllerului de fiecare dattr cind


este generat un semnal DRQ.

ci

floppy-disk pentru

incepe

operaliile de citire. In momentul in


care se executi rutina de citire, se incearci citirea unui oqtet din regi' strul de date al controllerului. Acest

Timpul total necesar pentru transferul unui octet cu aceaste metodi este de 29 perioade de tact pentru 8080, respectiv 30 pentru
280, ceea ce inseamnd 14,5 microse-

registru esto eccesat atunci cind A0:AL:1 ;i cS:1, momenl in


care monostabilul

procesorul in starga 'WAIT'i. Cind controllerul de disc flexibil este gata si furnizeze un

4123 este trige-

rat for[ind

cunde pentru 8080, respectiv 12 microsecunde pentru 280. Metoda este operalionali gi in cazul discurilor flexibiie dublh densitate, cind
viteza de transfer este de mai mare.

doui ori

PROGRAM PENTRU TRANSFERUL DATELOR PENTRU MICROPROCESORUL 8O8O

LXI H,FDCD LXI D,BUFFER

;se inscrie ;se inscrie

in HL adresa reg. de date in DE adresa bufferului de date citire

;se seteazi 8271 pentru

JMP READ

;salt la rul.ina de citire

READ: MOV A,M STAX D


01

;citirea octetului de date


;stocare date in buffer ;incrementare DE ;continuare bucli

o2
61
SYNC

INX D JMP READ


RSTT:

CS::::

;sfirgit operalie de citire

0(RoYtN

)-

0R0

PROGRAM PENTRU TRANSFERUL DATELOR PENTRU MICROPROCESORUL Z8O

LD HL,FDCD LD DE,BUFFER

;se inscrie in ;se inscrie in

HL adresa reg. de date DE adresa bufferului de date


citire

;se seteazi 8271 pentru

JP READ READ: LD A(HL)

LD (DE),A INC DE JP READ


RSTT:

;salt la rutina de citire ;citirea octetului de date ;stobare data in buffer

lincrementare DE ;continuare bucld

;sfir;it opera$ie de citire

Bibliogralie:
1

C. Lupu, S. Stdncescu-Microprocesoare

2. Electronics 25.09.1980 pag. 160-16'1

1/90

@l.ectronEtuL

SINTEZA VORBIRII
ing. R Minciunescu
nVorbirea artificialii" este una din cele mai interesante aplicatii ale electronicii contemporane. Dincolo de spectaculozitatea problemei care a constituit mult timp subiectul

numesc formanti.

Modelul de producere a semnalului vocal este


este frecventa de esantionare:

l.GENERALITATI

,, fE :1lT

Parametrii semnalului conform


modelului sint:
- decizia sonor/nesonor;

literaturii de anticipatie, sinteza vorbirii este justificati de numirul


mare al domeniilor in care a pdtruns plni in prezent. Cu toate dbazele dispozitivelor de sintezi a semnalului vocal au fost puse in anul 1939, pini ln deceniul gapte "vocea artificiald" nu a cunoscut o dezvoltare deosebitd datoriti costului ridicat al circuitelor

damentale
sonord);

- perioada frecvenfei fun( pentru'vorbirea


filtrului;

- coeficientii - cistigul G.

neoesare

prelucririi. Deryoltarea

O problemi dificill a prelucririi sunetelor o constituie analiza scmnalelor in vederea determinirii parametrilor de mai sus.
Stabilirea acestor caracteristici se face cu ajutorul unor metode matematice destul de sof,rsticate cum ar fi : a utocorel agia, analiza, spectrali,

eirplozivd a circuitelor integrate LSI a flcut posibila tehnologia sintezei

Conform teoremei

esanti-

sum si jocuri electronice. De asemenea perspective deosebite se de-

vocale mai ales dupd lansarea pe piali a unor circuite integrate specifice. Ca urmare sinteza vorbirii este folositi in prezent in foarte multe produse, de la instalafii industriaie ptnd li bunuri de hr! con-

analiza Furier, prediclia liniarl si altele. Intrucit eiectrodistul este iiteresat in general de latura practicd gi mai puEin de formule matematice nabstracte" nu vom insista asupra
aoestor metode.

ondrii un semnal continuu a ta.ui spoctru de frecventi indeplineste

schid in domeniul interactiunii ommaginE" atit in d, priveste generarea artificiali a semnalelor vocale cit si a recunoasterii vorbirii. I-a nLi in tari ari fost obtinute

"""

3.METODE DE SINTEZAA SEMNALULUI VOCAL Principalele metode do sintezivocald utilizate in prezent sint: sinteza prin conversie digital-analogicd gi prin vocoder.
3.1. Sinteza semnalului vocal

maximeaspectrului(f )f > 2f Astfei pentru NLo E r".oYt


telefonic a cirui freryentd este cuprinsi intre 300 gi 3,0dHz, frecventa de esantionare trebuie si fie

rezultate inteiesante

in

aieasti

directie la Institutul de Cercetare si Proie'ctare pentru Telecomunicafii ' din Bucureiti.

prin conversie D/A


Generarea semnalelor vocale

trece jos utilizate la receptie, in practici se lucreazd cu o frecvenli ' ie esantionare de 8 KHz.
3.1.2. Cuantizarea

.ui-ur" Ae 2r34OOHz. Din considerente de economicitate a filtrelor

2.CARACTERISTICILE SEM-

prin metode de
analogici
se

conversie . digital-

NALULUI VOCAL

bazeazl pe transforma-

prin misciri fiziologice voluntare


ale unor organe specifice fiind compus dintr-o succesiune de sunete

Semnalul vocal este generat

guvernate de legi fonetice. Tractul vocal este un tub acustic neuniform ce se intinde de la glotd la buze pi a cirui formi variaie in timp. 3unetele slnt produse de vibra$a coarco'ntracgia tractului vocal care produce uo fl'ux de aer turbulent.

rea unui semnal electric analogic intr-un semnal digital, prelucrarea acesteuia in scopul reducerii debitului informational, memorarea lui si in final refacerea semnalului

lor semnalului analogic este inlocuiti cu o multime finiti de valori


numite niveb de cuantizare.

Cuantizarea este operaEia prin care gama continud a amplitudini-

In cele ce, urmeazd vom urmdrii succesiv esantionareq


airaiogic. cuantizarea, prelucrarea pi refacerea semnalului vocal. 3.1.1. Esantionarea semnalelor

Pentru aceasta intreg domeniul de amplitudine al semnalului este impirfit intr-un numir N de
intervale de cuantizare (fig.3). Fiscare esantion este inlocuit cu valoarea ."iir u intervalului de

delor vocale sau prin

analogice

Esantionarea este procesul


prin care o funcEie continui in timp este inlocuitd cu valorile discrete pe
anumite momente. Mai precis epantionarea se traduce prin inlocuirJa se-r,alu-

ln care este incadratd amplitudinea egantionului.


cuantizare
Se poate observa

Mecanismul'de generare a sunetelor poate fi asimilat cu un sistem liniar, cu parametrii lent variabili in timp, excitat de un semnal cvasiperiodic pentru sunetele sonore, respectivde un semnal de zgomot alb pentru sunetele nesonore. Tractul vocal poate fi eihivalat
cu un sistem de tuburi. Frecventele

ci spre deounde, dacd se


tionirii,
sem-

care aceasta

le ia la

lui continuu cu o succesiune de im-

de rezonanfi ale acestor tuburl

se

timp (fig. 2). Intervalul de timp dintre esantioane se numeste perioadi de egantionare iar inversul lui

pulsuri situate la intervale e'gale de

identic cu cel initial, cuantizarea nu reface fdri eroare semnalul analogic. Aceasti imperfecfiune se manifesti in practicd sub forma unui zgomot numit zgomot de cuantizare. Eroarea de cuantizare indeplineste conditia E_

<

avz.

'

electr

1/90

inigial;

x : valoarea mnalului Y : valoarea semnalului comse

1-

--- -- --- ---

--

-- -i- ---

pandat.

Curba corespunzitoare legii


A este datl in fig. 5.

In practici
1

se utilizeazd legea

--- SEHNAL

SEMNAL ANALOGIC
CUANTIZAT
3

-'l

-1/A

3.1.3.2. Legea de compandare p Aceasti lege se utilizeazd Pre-

ponderent in Japonia gi S.U.A.

Legea

are

expresia

y:

log(1 + px)/log(1 +

p),

unde

In cazul in care intervalele de cuantizare sint egale, eroarea de cuantizare va fi aceea;i, indiferent de nivelul semnalului. lntrucit este important raportul semnaVzgomot omOtusi nu

P=225.

in practic5 prin
A

Si aceastd lege este

aproximati segmente de

dreapti, dar spre deosebire de legea

lui,

s ioare

z
1

se utilizeazi 15 segmente; in rest este similari cu legea A. Teoretic se

super-

osuni-

formi. ln caZul acestui tip de cuantiz re, mirimea intervalului de cuantizare este micl pentru nivele mici ale semoalului gi cregte pe misurice se mire;te nivelul semnalului. Caracteristica de transfer a unui cuantizor de acest tip este dati
in
Frg. 4.

simuleazl cuantizarea uniformi pe 13 bi1i. Ca urmare, raportul semnaVzgomot ar trebuii si fie superior legii A. Practic, insd aceste performante nu au fost obtinute.

-1

rllA
rA

'

D/A Generalititi Convertoarele D/A au rolul lransformirii unui semnal digital


3.1.4. Convertoare 3.1.4.1.

intr-unul analogic. Ele pot fi clasificate astfel:

-1 Fig.b

a) in funclie de semnalul de iesire pot fi unipolare si bipolare;

aproximati prin segmente de dreapti dupi urmdtorul Procedeu: se imparte intervalul de valori posibile ale semnalului in 13 segmente astfel incit raportul intre pantele a doui segmente adiacente si fre 2; f,recare segment se imparte in mod
Fi9.4 3.1.3 Compandarea Procedeul de obtinere i cat ac.t teristicii de cuantizare neuniforme se numqt'e compandare

b) dupa tipul semnalului de intrare se intilnesc convertoare


serie gi paralel;

c) in

in 16 intervale. Semnalul compandat y se cuantifica pe 8 biti cu urmil.oarea semnificatie:


unifor.m

funcgie de circuitul de existd convortoare cu iegire in curent sau in tensiune; d)dupd tipul decodorului utilizat pot fi convertoare cu reiea de rezistenfi ponderate, cu re;ea de rezistentd R-2R sau cu

iqire

- b7 (cel mai

seinificativ)

Diriizarea neuniformd a intervalelor de compandare se face in prezent dupi doui legi: legea A;i
legea

indici polaritatea; - b6, b5, b4, indici segmentul; - b3, b2, bl; b0 indicn treapta in
cadrul segmentului.
Caracteristica de compandare

In cele ce urmeazi., vom urmiri functionarea celor mai reprezental.ive't.ipuri de converLoare. 3.1.4.2. Convertor D/A cu reEea
de rezistenle Ponderate

egalizare de sarcinf,.

u. '

3.1.3.1. Legea de compandare

pentru polaritatea pozitivd a semnalului este datl in fig. 6.

ln fig. 7 este prezentatA o


"*-

ropa gi a fost definitd in


CCITT nr. G711 in1972. I4gea A are expresia:
Y
,.

Este utilizatl mai mult in Euavizul

Utilizind compandarea dupd legea A se poate obline un raPort semnaVzgomot corespunzdtor unei cuantiziri uniforme de 12 biti, cu toate ci se lucreazi numai cu 8 bi1i.

schemi de convertor cu comutare in tensiune. Tensiunea la iesirea am-

ptificdto.utui operalionai or"


presla: n

\(1+ lnAxY(r + hA)ptrv^sx s I


unde: A =8'1,6i

[rg(t + ne)ptro < x < ve

Vo=-toRo: -Vn'2nrzt:1

1/90

electr

INSTRUCTIUNI "ASCUNSE" ALE MICROPROCESORU.

LUI

ZEO

ing. Radu Minciunescu

Pulini softisti stiu ci microprocesoarele actuale dispun de o serie de instructiuni "secrete". Insttuctiunile nu sint prezentate in filele'de catalog cu toate ci, experimental, s-a constatat erculia perfecti a acestora de citre micro-

procesor.Astfel, Z,80, unul din cele -mai puternice microprocesoare de 8


bi1i, dispune de un numdr impresionant de asemenea insl.uctiuni.

LD B,HIGH(IX) ODDH 44H LD B,LOW(IX) 0DDH 45H LD C,HIGH(IX) 0DDH 4CH LD C,LOW(rX) 0DDH 4DH LD D,HTGH(rX) ODDH 54H LD D,LOW(IX) ODDH 55H LD E,HIGH(IX) oDDH 5CH LD E,LOW(rX) 0DDH 5DH LD A,HTGH(IY) 0FDH 7CH LD A,LOW(rY) 0FDH 7DH LD B,HTGH(rY) OFDH 44H LD B,LOW(IY) oFDH 45H LD C,HTGH(rY) OFDH 4CH LD C,LOW(IY) 0FDH 4DH LD D,HTGH(rY) 0FDH 54H LD D,LOW(IY) OFDH 55H LD E,HIGH(IY) 0FDH 5CH LD E,LOW(IY) OFDH 5DH 2. INSTRUCTIUNI ARITMETICE SI LOGICE

Folosirea acestor'instructiuni mire;te posibilitalile de utilizare a


acelasi

microprocesorutui, protejind in timp programele impotriva

dezasamblirilor neautorizate. In continuare sint prezentate instructiunile "ascunse" ale nicro-

procesorului 2f,0, insotite de codurile obiect corespunziitoare.


1.

INSTRUCTIUNI DE INCAR.

CARE

LD A,HIGH(rX) 0DDH 7CH LD A,LOW(IX) ODDH 7DH

ADD A,HIGH(IX) ODDH 84H ADD A,LOW(IX) ODDH 85H ' ADC A,HTGH(IX) ODDH 8CH ADC A,LOW(tX) 0DDH 8DH suB A,HIGH(IX) 0DDH 94H suB A,LOW(I.X) ODDH 95H sBC A,HIGH(IX) ODDH gCH SBCA,LOW(IX) ODDH 9DH AND A,HIGH(IX) ODDH 0A4H ANDA,LOW(rX) ODDH 0A5H xoR A,HIGH(IX) ODDH 0ACH xoR A,LOW(rX) 0DDH oADH oR A,HTGH(IX) ODDH 0B4H oR A,LOW(rX) 0DDH 0B5H cPA,HTGH(rX) ODDH OBCH

cPA,LOW(IX) 0DDH 0BDH rNC HrGH(rX) ODDH 24H rNc Low(rx) 0DDH 2cH DEC HrGH(IX) 0DDH 2sH DEC LOW(IX) 0DDH 2DH ADD A,HTGH(rY) OFDH 84H . ADD A,LOW(IY) OFDH 85H ADC AHrGH(rY) 0FDH 8CH ADC A,LOW(IY) OFDH 8DH suB A,HIGH(IY) 0FDH 94H suB A,LOW(IY) OFDH 95H SBcA,HIGH(IY) 0FDH 9CH SBCA,LOW(IY) oFDH 9DH ANDA,HIGH(IY) 0FDH 0A4H AND ALOW(IY) 0FDH oA5H xoR A,HIGH(IY) OFDH 0ACH xoR A,LOW(IY) 0FDH OADH oR A,HIGH(IY) OFDH 0B4H oR A,LOW(lY) OFDH 0B5H cPA,HTGH(IY) OFDH OBCH cP A,LOW(IY) OFDH OBDH rNC HIGH(IY) OFDH 24H rNC LOW(rY) OFDH 2CH DEC HrcH(rY) 0FDH 25H DEC LOW(IY) OFDH 2DH
.

"

Cu toate cii acests instrucliuni sint utilizate intens de firmele de software este recomandabild, mai intii, incercarea lor pe calculatorul dvs. intrucit producatorii nu garanteazi executia siguri a acestor instrucgiuni.

Fig. ?

Fi9.8

unde:

dependenti de temperaturd apre-

tat

.Vp

este tensiunea de

referinti
care

ciabild).
Rezultate mai bune
se

obtin cu

tor cu comutare in tensiune este data in fig. 9. Valoarea curentului furnizat de ramura "i" pe intrarea inversoare a
amplificatorului
operational are expresia:

n; sint coeficientii binari


iauvaloarea

nate in functie de bitii

0 sau 1 in functie de pozitia com u tatoarelor ci. Comutatoarele ci sint pozitio-

ajutorul comutlrii in curent (flg.S). Tensiunea de iesire se obtine cu o


latie similard clle i de h donvertob/e cu comutatie in tensiune. Asa cum se poato observa in schemele din fig.7 si fig.8, convertoarele cu retea de rezistente ponderate prezinti dezavantajul
re

rut

Ii:nil/p}- t1p
- ni sint coeficientii binari care
pot luavalorile 0 sau 1in functie
de

core-

spunzitori din cadrul cuvintului de comandi. Se observi cI tensiunea


de iesire este proportionali cu valoarea numerici a cuvintului de co-

utilizdrii unei game largi pentru rezistente (de la R/2 pini la 2.n=1 R), oeea ce este dificil de obtinut in tehnologia circuitelor integiate. De aceea in practicd se utilizeazi mai mult retelele R-2R. 3.I.4.3. Convertor D/A cu retea de re zistente R-2R Schema unui astfel de conver-

- Vp este
referintd.

stirile comutatoarelor ci ihr ternsiunea de

mandi.

Dezavantajul convertorului descris mai sus este acela cd rezistenta de contact a comutatoare-

Tensilnea la iesirea amplificatorul ui opcrational are valoarea:


n

lor ci Lltere azd. acuratetea conversiei (in cazul comuterii electronice,


rezisten[a "de contact" nu este nuli, . .l -iar in plus prezintd o dispersie si o

Vo:-roRo:-Vn2ni2-' i:1
(continuare in numirul

urmitor)

1/90

gerercazl, semnale cu frecventa reglabild intr-o bandi prestabilitd, cu p.^.i ficsi, pornind de la o frecventi

zintd, ecartul sintetizorului,

s-a

previzut un reglaj fin prin intermediul potentiometrului P*. Divizorul

de referinti. Sintetizorul cu PLL , (fig. 1) este un circuit care are in

SINTETIZOR DE FRECVENTA Ing..{. Nicolae In ultima vreme a apirut

ne-

cesitatea unor modificdri in modul de "a privi" si a gindi aparatura de

componenla sa un divizor programabil (DP), un oscilator comandat in tensiune (VCO), un Frltru trece jos (FTJ), un detector de fazi (D0) si un generator de referinte (REF). Daci N este factorul de divizare al

rezistiv R3, R2, P+ polarizeazd, dioda varicap D1. Bobina L1 se realizeazd, pe un miez oali de FI : 4'70KIlz. Contine 22 spire din CuEmcudiametrul @ : 0,12...0,2 mm. Bobina L3 are rol de soc de fiitrare la frecvente radio. Se 'realizeaz6, pe ace la;i tii de miez ca ;i Ll, dar conline 30 spire din aceeapi sirmd. Tranzistorul T2 are rol de cator sel6'ctiv. 1.4 spire ;i se tip de miez ca
tabilitate bund

bP rezulti ci oscilatorul VCO va


furniza o frecventi Frecventa fp6p nu poate fi micsoratb oricit de mult deoarece filtrll trece jos necesitf, o frecventi
de

trafic pentrl radioamatori. Apar

din ce in ce mai pregnante situaliile in care se impune necesitatea unei

Fs

Nfpip.

stabifit5ti de frecven$i mai bund decit 10-9O astfel de cerintd este greu de indeplinit in cazul ului oscilator variabil firi a utiliza sinteza de frecventi. Dace' firmele specializate in realizarea aparaturii de trafic pentru radioamatori s-au stabilit definitiv la sintelizor, constructorii individuali eziti din cauza mai multor

influenli mici a celorlalte etaje, 3-a p.evardt o stabilizare locald tu un tranzistor serie (T3). Cuplarea separatorului (T2) cu etajele de numirare-divizare se efectueazd printr-un divizor capacitiv (C12, C13). Inainte de a fi apli9i o

tiiere micd. Acest fapt duce la o

scidere a'ci;tigului in bucl5 ;i la aparitia modulatiei de frecventi.

cat primei decade ( CI-2 ), semnalul

este amplificat de o poar6 SAUNU din capsula MMCz$0l ( CI-1 ).

Totqi, in anumite conditii, se poate ajunge la un ecart dc 100H2. Cerinta esentiali consti in a utiliza to or'"ilutor'foarte stabil a cirui fuga de frecvenfd si fie insesizabill

, zorirlui prezentat in cele ce urmeaz6,,

pp termen scurt. Este cazul sinteti-

( 5MHz, 2MHa' lMHz ). Frewenla de lMHz este aplicati


semnals

zli ) pre ia acela;i semnal de 10 MHz, care poate fi testat sau preluat pentru calibrare prin intermediul unui pin de "Test". Pe iesirile Q alc bistabilelor primei decade ( Cl-z ) se oblin 3
O alta poarti (
decadei' urmdtoare,
.

, - gama de frecvente 3000,0 ... i 3999,9KII2; :


In prezent, firqrp-ca Yaesu sair
.

CARACTERISTICI:

Kenwood pun la dispozilie radio' amatorilor aparaturi cie trific radid care inglobeazd pind la patruinicror procesoare. Astfel, incet-incet, dis-' pare diferenta intre aparatura de radioamatori si cea utilizatd in co'navale,

- ecartul de frecventd : 100H2; - afigaj cu patru cifre ( sute de Hz, KH4 zeci de KHz si sute de -

dr);'

schimbarea frecvengei prin

) .

Urmdtoarele 5 decade divizoare furnizeazA semnale cu frecventele de 100KHz" 10KHz, lKHz, 100H2 si lHz necesare sintetizoru-

doud sint disponibile la ie;irile portiloi 3lL ;i al7 din CI-1.

iar

celetalte

lui.

taste "up-down"; - se poato utiliza in echipamente de trafic pentru banda de

in

Programatorul divizorului are ccimponenta sa 4 ,circuite

3,5MHz sau in lranceiver cu

mplitatea

frecvenfl de ftecven[d sint

doua fr;cvenli variabill; - utilizeazi tircuite integrate

numdriitoare stinga-dreapfa de tipul MMC40L92 ( CI-6 ... CI-9 ).


tizorului
Pentru schimbarea frecventei sintese modifica factor'ul de di-

CMOS;
-

,"u]irur. Uneori un vdo

doui condilii greu de

i" .ut"

gi este dat in mare parte de

consumul este mai mic de 0,4A

vizare continut de programator. Din CI-6 se controleazi sutele de

stabilitate.are complexitatea unui


receptor. Stabilitatea este cea care atipi foarte greu in rindul perfor-

iftaje;
- se

poate folosi in oscilatoare de

mantelor unei aparaturi de trafic radio. Daci in AM (modulalie de


o modulafie cu 50-100H2 se poate uneori neglija, o devialie de

amplitudine) o initabilitatb de lKHz nu deranjeazd foaite tare; iar


parazitari
fObHz se simte fo"aiie Uine in SSn

.a

tip VFX. DESCRIERE. FUNCTIONARE In fig.2 se di schema electricd

mai tulu

}{z,

KHz gi apa

"reafiieaz| "ootioirprin intermediul unei tastaturi cu 6 Kl ... K6. Pentru acord fin se folosesc tastele K5 si K6. La apisarea tastei K5 frecvinga scade cu t00ttt/secundd iar h dpisarea tastei K6 frecventa creste cu
contacte

(comunicatii

cu bandi laterali
sint circuite
care

de

unicii) iar in telegrafie poate duce la pierderea legiturii. Sintetizoarele


frecven_1d

si o serie de numiiritoaie - divlzJare decadice. Oscilatorul cu cuart (Q1) cbnfine tranzistorul T1. Prin' iniermeiiul trimmerului C3 se retugeazl frecoscilator cu cuart
veDta pe lOMHz. Pentru acoperirea

sintetizorului. Blocul de generare a frecventei dc referintd confine un

O0Hz/secundi. Schimbarea' rapidd frecventei se rcalizeazi cu l0KHdsecirndi din K3-K4 si cu


1

l00KHdsecundi din K1:K2. '

intervalului de l00Hz, cit repre-

(continuarea in numirul viitor)

1/90

liu

lo r>

3I
GT

i9 ro
c

s{

iI 1I
l6

lr'

og

ob N\t

l_i

rS

F o

*
.i

1/90

ECHIPAMENTUL DE TRAFIC PENTRU RADIOAMATORI YO3DKM


Scopul materialului este acela de informare ,analizare 9i exempli-

ficare concretd privind modul de


a

abordare gi rezolvare

tehnologicd a echipamentului modern de trafic pentru radioamatori. Domeniul fiind vast ,se vor analiza numai solutiile reprezentative cale se arate cit mai clar modul de a rezolva cerinfele impuse de traficul radio actual. Exemplele vor

ivite in iroiectarea si

problemelor
realizarea

trafic sint superheterodine cu mai

multe schimblri de

frecventd.

acest caz trecerea de la o

tenueazi dezavantajul. Dar si in bandi la

care au dus la sclimbarea ds frecventi se numiri:

Printre necesitdtile fundamentile multipli


-elimiiarea imaginilor;
-mdrirea selectivitAtii si selectivitatea variabili; ' ' -cresterea sensibilitdtii: -red'ucerea intermodLlaliei,etc.

de incomod. Probleme

alta impune calibrarea, lucru destul deosebite

pune calcularea 9i realizarea unui factor de acoperire corect. Chiar

sauetajelor cu detalii de realizare

acestora. Criteriile care stau labaza analizei vor fi atit de naturd

dacd se incearci realizarea unei acoperiri globale (500KHz) pentru fiecare Fandd, gradatiile vor fi im-

functionalf, ,cit

de cost etc. Se vor avea ln vederE:

;i

tehnologici,pret

La inceputuri se utiliza o
singuri schimbare de

schemd cu o

. ..

a)noutatea principiului; b)noutateatehnologici; c)sensibilitatea receptorului si fie sub 0,5p.V; d)selectivitate foarte buni ; e)aten'uarea benzii laterale nedorite peste ,10 dB; f)eliminarea u;oari si siguri a

frecventi ( fig. t.) si primul oscilator local cu frecventa variabild (VCO). Traficul radio'mic si perturbatiile aproape inexistente au ficut posibili utilizarea unei frecvenfe intermediare din gama 0,5 ... 2,5'M.IHz. Pentru elimiiarea [recvenfei imagine se utilizeaZs un numlr mare de circuite acordate simultan (1) in etajul de radiofrec' ventd. Aceastl schemd bloc a fost abahdonate in cazul echipamentului de trafic radio, dar nu si in cel al aparatelor de larg consum.

Solutia constd in utilizarea unui VFX sau a unui sintetizor, lucru ce va fi analizat la timpul potrivit. I n termodula[ia pune
probleme deosebite li cazul aiestei scheme si de aceea trebuie luate misuri dLosebite. Misurdtori efec-

posibil de corelat. Deci, pentru citiri precise, apare trecesitatea unor scale separate pentru fiecare bandd.

tuate in cazul utilizdrii filtrelor de

frewenlei imagine;

g)scald'unici (0...500KH2 sau 0...1MH2) pentru toate benzile sau afisare numerici a frecventei de lucru;

bandi largi la intrare au dus la concluzia ci raportul semnaVzgomot se inrlutdte;te cu cel pulin 10dB fatd de un receptor cu circuite acordate

h)numdr minim de circuite

se-

lective cu acord simultan; i)stabilitatea la receplie sau la emisie apropiati sau sihilari cu

Totusi, dupi aparitia filtrelor


de bandd ingustd realizaae cu cristale de cuar$, radioamatorii au revenit la acest tip de schemd din

un luciu - un element puternic neliniar. Dactr mixerul (2) nu este ales corespunztrtor,
apar produe de intermodula[ie. De ui"-"o"q etajul de FI (3) este

de radio

tor cu cuarl; ermodulagib; cu perturbatii

cauza simpttatii

si usurintei

ln

l)selectivitatea variabili la
receptie;

m)putere corespunzitoare la
emisie;

erali unici) industrial de tip XF9 filtre de bandd largl in circuitul de indevine posibild utilizarea unor

punerea la punct. Prin utilizarea unui filtru SBB (BLU = bandi lat-

incircat

cu componente rezultate in urma miniirii unei benzi intregi.

n)comoditate in manevrare ; o)servicii multiple (memorare

r)fiabilitate si siguranti in
ploatare,etc.'

ex-

trare. O astfel de schemd ulilizeazd, transceiverul Aa12 Gtg. 2'). Degi simpld, schema prezinti doud mari neajunsuri: instablilitate si protectie slabi la intermodulatie. Din cauzd ci frecventa primului oscilator (5) trebuie si fie variabild, apare proble ma spinoasd a in-

Elementul de bazd, al echipamentului de trafic este receptorul. In prezent ,receptoarele de

stabilitetii la benzile superioare.

Numai o executie pretentioasi din punct de vedere mecano-electric a-

amplificator ' de radiofrewenfi poite sa apard o situatie si mli neplicuti. Presupunem cd la intrarea receptorului sosesc doui semnale cu amplitudini diferite: unul sub lpV si celdlalt peste 5 mV. Se urmireste selectarea semnalului mai slab. Daci etajul de radio frecventd amplificii de cca. 50 ori, [a intrarea mixerului ajung doui semnale, unul sub 50 p"V, celilalt peste
250mV.

Dacd se doreste introducerea unui

(continuarea in numirul viitor)


r

/90

burant in cilindri.

APRINDERE, ELECTRONICA
ing. G. Herfoiu
Este recunoscut faPtul ci o aprindere electronicd oferd multe avantaje fatd de una clasici. Se pot
enumera:

vertizoarelor

il constituie randamentul lor relativ mic, iar la unele tipuri consumul mare de curent in gol.
Aprinderea proprisd elimini problemele legate de randament ;i de consum ridicat in gol; de asemenea, este

Principalul dezavantaj al con-

- imbunltdtirea aPrinderii
amestecului combustibil

eonstruiti integral cu componente fabricate in tarl. Funclionarea montajului


poate inteiege
se

aer

prio

asigurarea unei scintei

urmirind sclema de
1.

puternice Pentru toate regimurile de funcrtionare a motorului; - micsorarea uzurii unor elemenie ale motorului (con-

principiu din fig.

mai bun, s-a recurs Ia un artificiu si anume incircarea condensatorului in doui etape: dupi blocarea tranzistorului AT gi pind la sosirea

tacte ruPtor, bobini


inducgie, bujii, etc.);
.

de

urmdtorului impuls de la ruPtor, circuitul de intirzie re T, initializat odatd cu bistabilul RS, dA un nou impuls pe intrarea S a bistabilului. Accst fapt are ca urmare deschide-

- pornire uloara Pe tlmp rece;


- demaraje mai bune; - reducerea consumului de com-

Presupunem condensatorul C

descircat. Semnalul provenit de la

bustibil.

ruptor pozitioneaztr bistabilul CB de tip RS in 1 logic (O:1) si tranzisl.orul T este deschis. Pe primarul

rea tranzistorului T, acumularea unei cantititi de energie in primarul transformatorului Tr, blocarea tranzistorului T si transferarea energiei inmagazinate in condensatorul C.
face

Dupd principiul de funcfionare, existl mai multe tiPuri de aprinderi electronice. Unul dintre
ace.stea se catacterizeazi prin aceea

transformatorului

Tr se

aPlici

intreaga tensiune de alimentare

ci rolul ruptorului este preluat de un tranzistor. Avantajul principal il


constituie faptul
uzura platinei prin rup(curentul redusf, este mult tor este mult mai mic, limitat inferior de o valoarc carc sd asigure

curentul prin inf[;urare incePe creasci liniar dupi legea:

;i
sd

Urmitorul imPuls de la ruPtor si se reia procsele anterioare

si in acelasi timo se amorseazd

ci

l, = (U1/L) . t" unde:


Ip - curentul prin bobini;

UL -

tcnsiunea aPlicatd bobi-

tirisiorul Th,'.u." puo" condensatorul incircat in paralel pe bobina de Procesul oscilaot care inductie. t ..apare dd nasLere in secundarul bobinei de inductie inaltei tensiuni care procluce sciiteia. Fir[ a intra
in aminunte, se mai menlione,azlcd,

autocurilarea

contactelor).

neu L - inductanta bobinei;

Scinteia ob[inutd are aceea;i putere ' ca gi la aprinderea clasici. ' Pentru aceste tipuri de aPrindere este necesar un tranzistor de comutatie ce trebuie si suPorte un

t" - timpul cit se aPlici tensiune

'
este

bobinei.
Pe

aceasti perioadd, dioda

Dl

curent mare in stare saturati si o tensiune mare in stare blocatd, destul de scump;i dif,rcil de procurat' De asemenea, este necesari Protejarea lui cu diode Zener cu tensiuni mari de stripungere, de ordinul
sutelor de volti.

blocati. Cind curentul atioge o valoare prestabilit5, este acfionati intrarea R care pozilioneaza bistabilul in 0 logic. traizistorul T se blocheazd si energia inmagazinatA in primarui transformatorului Tr se

o parte din energia rdhasd duPi producerea scinteii reincarcd partial condensatorul C, Prin infdgurarea secundari ;i dioda D1,
cu dioda D2.

iar d alta parte induce'in primar o tensiune perturbatoare, eliminati


Schema elbctricd prezentatl 2 urmlregtc inl.ocmai schcma fig. in de principiu descrisd anterior. Re-

Un alt tip are drept comPonenti de bazi un convertor care


incarcd un condensator (de obicei de 1pF) la tensiunea de 350-zt00V. In momentul deschiderii ruptorului (cind trebuie sd apari sciuteia) un tiristor se amorseazd gi Pune condensatorul incircat in Paralel cu

transferd condensatorului Prin dioda D, din cauza inversdrii PohriEtii tensiunii in secundarul
transformatorului Tr. Condensatorul C se incarcd la o tensiune ce poate fi dedusd pe baz.a egalitilii: energia acumulatd in bobina Primard este egali cu energia transferconsi-

zistorul R L furnizeazi curent prin


contactele ruptorului. GruPul C3,

R2 reprezintd un circuit de derivare. Dioda D5 reduce nivelul am-

plitudinii impulsurilor la cel necesar atacului unor circuite TTL. Tranzistorul T5 amplifici in curent
impulsurile primite pe bazi. (continuare in numirul viitor).

'atd in condensator. Din

derente de transfer energetic cit

infh;urarea primari a bobinei de indrictie. Fenomenul de descdrcare a coddensatorului pe bobina de

siune' in secundarul

inducfie face sd apari inalta tenbobinei.


Scinteia obtinute este mai puternici

decit la up'riod"t"u clasici ;i Permite mdrirea distanlei dintre electrozii bujiei, ceoa ce are ca urmare o ardere mai buni a amestecului car-

@lectronletuL

1/90

REGUIATOR DE TENSIUNE
ing. Gabriel Hertoiu
prezentat poate fi utilizat la automobilele echipate cu acumulator de

Regulatorul

de

tensiune

r2v.

Majoritatea regulatoare lor electronice alimenteazi infbsurarea


de excitatie a ahernatoruhii intre borna pozitivd a bateriei 9i iepirea montajului. Cum la cele dai dulre alternatoare infisurarea de excitatie are din constluctie un capit la
masi, este necesard o intervenlie la alternator, ce necesitd deconLctarea si izolarea

Fts

FIG

Dzsvl

VEDEE DE 5(,s

destul de repede.

Folosind o referinti de 7,15V (CI-2) gi considerind pragurile

dore;te o bund stabilitate termicd,

fati de masi a respec-

lrvel boroe.

pentru rezistoare s-au oblinut


potentiometre

Umin:13,2

V,

Umax:14,4

V,

Montajul de fald elimini acesr inconvenient, necesitind doar demontarea regulatorului electromecanic ce echipeazd autovehiculul pi montarea regulatorului electronic

urmtrtoarele valori (fata R8 ): R7 l0KOhmi;R9 : l8KOhmi, R10 :


A

sd se facd accaste "risipd". Pentru tensiunea de referinti se mai poate utiliza un montaj folmat ditrtr-un rezistor in serie cu o diod[ Zener (fig. 2). Rezistorul

meriti

poate fi de 820 Ohmi-l KOhm;i se

conecteazi

6,8KOhmi. Punctul

se poate monta la

in loc.
regulator electronic sint binecunoscute si se rezumd la prelungirea durate'i de exploatare inbune condiliirni a acu-

borna pozitivd a bateriei (cel mai


bine), !a iesirea p<lzitivd a redresor-

Avantajele

unui
'

ului alternatorului (surubul

Punctul de inseriere cu dioda se leagd la pinul 5 al circuitului integrat iar anodul la masd. Desigur, in acest caz se oblin alte valori pentru
rezistoarele ciicuitului de seiizare.

in emitorul tui f:(n;.

cu

mulatorului.

DESCRIEREA SCHEMEI
ELECTRTCE (Frc. 1)

Montajul prezrutat cuprinde circuitul de sesizare a tensiunii la bornele acumulatorului, circuitul de comandi realizat cu circuitul integrat CI-1 de tip pE 555, o sursi de p"tutuia si ale tensiunii a" J-""tare (CI-2), un stabilizator de tensiune simplu (T3) gi circuirul de putere echipat cu doui tranzistoare (T1 ;i'T2) dintre care cel de pqtere este de tip pnp (T1). S-a urilizar un
referintd stabi16'la variatiile de
te

diametru mai mare) sau se leagi direct la alimentarea montajului ( + Vnef) dar, in acest caz pol sA apard erori datoritd cdderii de tensiune pe firele de legaturi. Circuitul inregrar 88555 esre Eontat intr-o schcmd clasici de

Constructorii exigengi pot incerca realizarea unei surse de referinfi cu un anum


varratre a lenslunu c

(negativ). Prin aceas anumit coeficient de

comparator

cu praguri si

siuoii la boroele bateriei'cu temperatura.

este

alimentat prin intermediul u-nui sta-

m-

bilizator simplu. Integratul este proiectat sd lucreze pini la o tensiune de 18 V. Degi ar pirea inutil,

INDICATII CONSTRUCTIVE
SI PUNERE IN FUNCTIUNE Tranzistorul f,rnal nu are ne, voie de radiator, puterea disipatd in stare de saturatie fiind mai micd de

acest stabilizatoi este


si

necesar

deoarece pe bara de tensiune pozitivf, pot sd apard virfuri de ten-

circuitul
putere

".'ili'",*t
de
medie (T2), care, la rindul sdu; co-

1W, astfel incit intreg montajul se realizeazd, pe o placi de cablaj imprimat care sd incapd u;or in carcasa regulatorului electromecanic
inlocuit.
sint

.T;
la

Circuitul de sesizare a

[en-

mandi tranzistorul de putere Tl comutindu-l in stirile blocat sau


saturat si astfel, excitatia alternatorului este sau nu alimentatd. functie de tensiunea de la bornele bateriii. Dioda Dl protejehzd tranzis-

necesare,
-un bec de 12 numeric);

Pentru punerea

in funcliune
' reglabill de

siunii bateriei cuprinde doul divi'


znare rezistive (R9-P2-R10 si R7P1-R8) , condensatoarele C1'5i C2 avind rolul de a elimina."-nll"l"
parazite apirute.

V;i putere mici ' (2;3;5 W); -un voltmetru (de preferingi ^
-doui
Kohmi
potentiome

-o sursd de tensiune minirn 15 V/f A;

torul final impotriva tensiunii invsrse care apare pe infdgurarea de

Se recomandi
Dupi
aceea se

folosirea

potentiometrelor Pl si P2 numai la efectuarea reglajelor-de punere in


funcJiune.

misoari

valoarea lor si se inlocuiesc cu rezistoare firre, dloarece pe autoturism,

din

cauza trepidaliilor, pot ceda

excitatie in momintul iitreruperii contactului (la blocarea lui Tl). Pentru teusiunea de referinti s-a utilizat sursa de referinla a ciriuitului integrat pA723. PJate pare nejustificati aceasti utilizare a unui stabilizator de tensiune dar, daci
se

glabile de 10 (25, 50 ,100)


-un ohmmetru. Firi a avea montat circuitul de
sesizare, se conecteazi potentiome-

tre

semire-

trele cu un capit la masi;i la punctul A. (continuare in pag22)

ielllalt

l/90

electronlgtut

MULTIMETRU DIGITAL
ing. Simion Stanciu Odati cu aparilia circuitelor integrate pe scari largn (LSI) a
devenit posibild cealizarea unor CI ce cumuleazd func;ii dintrecele mai complicate. In aceasti categorie se incadreazd ;i circuitul integrat 7107, cu ajutorul ciruia s-a realizat

- domenii (valori 0+ 0,2V; 0+ 2V;


0+200V;0+600V;
1

b)Tensiuni alternative:
efective): 0+ 20V;
:

- impedanti de intrare
1,4MOhmi, const.anti;

- rezolu;ie maximi: 0,lmV; - precizie:0;2%t 'r 1 digit (LSB) in domeniul de frecvenfe 50Hz+15KHz ( semnal sinusoidal in alternativ); - protecfie: 1,5KV, virf la virf.

lui: 0,2V sau 2V,

[a alegere; - rezolufie:0,1, Ohmi;

multimetrul numeric ce va, fi


prezentat
permite mf,surarea, in conditii de precizie ridicati, a tensiunilor si curenfilor (

in

continuare. Acesta

c)Curdngi (continui ;i alternativi): - domenii: 0+ 0,2mA; 0+ 2mA;

- precizie: 0,280 -r 1
orrce gama; - semnal

digit (LSB); - protecfie: ,100V virf la virf de


nalizszz

0+20mA; 0+200mA; 0+2A; 0+20A;


- rezolufie maximd: 0,1F4; - precizie : 0,2Vo + l digit (LSB)

'

native),

teriorul
e)Temperaturi:
- domeniu: -55oC

(dounposib tensiune) si

in

dome

niul de

0+15KHz (
in alternativ);
doud

frecvenle semnal sinusoidal

+ 2009C;

l.CARACTERISTICI TEHNICE. PERFORMANTE.

'

a)Tensiuni continue:

domenii: 0+0,2V; 0+2V;

- protec[ie: cu temPorizare, in treite reducerea cu 5OVo a curengilor in prima treaPtA !i


de tensiuDe Pe

- rezolugie:0,10C; - precizie: lVo;

f)Alimentate

acumulatori CdNi 1Ah

sau

0+ 20V; 0 +200V; 0+ 1000V;

prin limitarea la 0,7V a cdderii

impedair[i

de intrare :

11,4MOhmi, constanti;
- rezolu$ie manim6: 0,lmV;

precizie: O,2Vo

11

digit

- proteclie: 1,5KV, indiferent de dom'eniu (e limitatl de


stripungerea comutatorului).

(LSB);

lunturi in treaPta a doua; protecfia nu func[iooi"ra io urii.ele houa domehii; d)Rezisten[e: - domenii : 0+200 Ohmi;0+2
KOhmi; 0+20 KOhmi; 0+
200.

2Ah ce se incarcii din refea, sau baterii R20.

2.DESCRIEREA SCHEMEI

INDICATII PRIVIND REALIZAREA ln fig. 1 se prezinti schema


SI

KOhmi; 0+2 MOhmi; 0+20 MOhmi; - tensiuni la bornele rezistoru-

bloc completaE cu elementele de comutare. La realizarea prototipului s-au utilizat comutatoare de


translatie, dar se pot

folosi;i comu-

R1

R2

tH 1H
100K

smK
5()X

R]
R(
R5

5K

10K 1K

flXln 20ln

FG.I

t/90

tatoare rorativo, ceea ce reduce sen-

sibil suprafala ocupata pe cablajul imprimat (in special pentru domeniile de lucru). O variantd comodi

consti in folosirea comutatoarelor rotative pentru eleme ntele din schemi de tip intrerupitor (selectarea gamelor) si a celor de tip translatie pentru celelalte. In aceastd idee a fost desenatd schema din fig. l,, punindu-se ln
eviden ttr semnificafia comenzii

4r,

::*$:

: 'l]l"

fLh
'DP.

prin

denum'irea tastei'

aparatului,

tasti

de pe

panoul

desenatd sub

forma unui dreptunghi. Cu excepgia modului de lucru "Ohmetru", borna

+rye.p*ql_
tig;tZ (tse)
FtG.2

a1tt.

eigitii

--4-+p-=

Lo- R,

tL

I I

cAla
0.--q2

I anENnrE

TFSf

Frf..
s.t**t*i*ffiElv

o z@Ktl l,tr.VA o. 2ntl EtL/

K-l t,t1^t o... zK^ l nt"t 0 20K^ ll,t A


| t

- 5v'

rLcf/lf Boso

os2fnn
.D

1,59

BF

L6 este conectati la masa aparatului. Acest punct constituie masa unici a instrumentului, la care se

tor cu dubli pantd, cu circuite de


autozero si semnalizarea polaritltii tensiunii misurate. Este de asemenea integrati si o sursi de tensiune

loarea tensiunii externe de referintd trebuie si he 0,1000V (cap de scaia

vor lega prin conductoarteu separate liniile de masi ale tuturor modulelor functionale. Modulirl principal (fig.2) are in componenta sa volmetrul digital de c.c. realizal cu circuitul integrat

de referintii, care nu e folositi in


aceastli aplicatie, intrucit stabilita-

7107 (Intersil

Microelectronica

ICL

MMC

7107

sau

tea ei nu este suficienti. Aceasti instabilitate provine din variagiile de temperaturi ale capsulei io functie de numdrul de segmente

0,1999V). Aceastd te nsiune se obtine prin divizarea tensiunii furnizate de o diodii Band-Gap foarte stabila, de tip 8589 (RDd). Tensiunea are valoarea de 1,235V pen-

tru curenti de polarizare cuprinsi

intre 5pA ;i 50nA.


t

Aceeagi

7107).

Acest circuit contine in aceeasi caosuli toate *.p6o"ot.le anaiogice

apriise, capsula cuprinzin{ dupd cum se poate vedea in fig. 2, si driverele de afi;aj.

referin![?ste fblosita si in modulele


de conversie rezistenti-tensiune

ori

emperaturi-tensiunl.

si digitale ale unui vohmetru de 3 tl2 digi;\ voltmetru de tip integra-

In configuratia

prezental|

(continuarea ln numirul

urmitor)

pentru elementele exterioare, va-

l/90

Se

mnalul Y1 activeazd circui-

ELECTRONICA

TEMPORIZATOR DIGITAL
ing. Sim Stan
Folosind perechea de circuite

succesiv conlinutill numiritorului intern cu cei al Programatoarelor mecanice. Numiritorul intern este incrementat de semnalul bazei de timp, care in

tul de coincidenti care

comPari

in(egrate timer MMC 361- MMC 362 produse de I. Microelectronica


BucureEti se poate construi uD temporizor'foto ieftin si precis.
1. CARACTERISTICI TEHNICE. PERFORMANIE: - tensiunea de alimentare :

0,1 sec

(362).Aceste
de timp ) sint

;i

se

aparilia unui impuls de declaryare la intiarea I1. Impulsurile de 4 KHz

(VX) amorseazi tiristorul

si

se realizeazd, pe o carcasd fird miez (fig. f) pe care se bobineazd cca 180 spirb cu sirml de CuEm de diamc-

22OYc.a.;
- sarcina

comandati

100W .'.

1 KW

( in functie de tiristorul

utilizat );

diff"ot"ura sarcina pind la stabillrea coincidentei ce are loc dupd timpul l impus din programatoare (fig. t;. Rce.t moment este marcat la ie;irea XQ prin aparitia unui semnal treaprVcare satureazd tranzisto-

- plaja de reglaj a temPorizirii : 0,1 sec.+ 99,9 sec. in Pasi de


0,1 sec.;

tru 0,2 mm. Cei care disPun de un rezonator cu cuart il pot folosi conform fig. 2.b.,oblinindu-se un Plus corespunzitor de Performan!e. Oricum precizia ;i stabilitatea sint satisfdcdtoare si in cazul utilizirii bobinei, caracteristica principall

urmiriti fiind fidelitatea temporizirii. Dupi cum


sus, aceasta este loarte

s-a vf,zut mai

- precizia temPorizirii este mai buni de lVo din valoarea reglatd;

bunl.

Pentru semnalizdri se folosesc

becuri cu neon (becul Ne1 indicd


cadice avind iesirile in cod binar'

, reglati, determinati

fidelitatea temPorizirii este mai buni de 0,5Vo din valoarea


Prin

Aceste comutatoare sint produse in

iar Ne2 sarcila bornele enstenta tensiunii


starea

de

alimentare,

misurdri succesive timP de 10 min. ( temporizare re glati la 1,5


aceea.si te mporizare) ;

tari in doui variante. Prima varilntd (CONECT - BUCURESTI)

nii). iestul montajului

contine

componente uzuale. Singurele care

sec. gi mai buni de l% mdsuratd timP de 1 or5, cu


- efectul varialiei temperaturii asupra temporizirii este mai
mic de lVo Perfiru variatia temperaturii in intervalul 18 + 409C;

seria KDM 13, are labazd un tambur cilindric inscriptionat pe suprafata laterali cu cifrele de la 0 la 9. Ritirea se efectueazd prin actionarea tangengiald a unei roli stelate

..iia"ta" cri tamburul. Li a doua varianti, ( producitor l. ELEC-

un curent de virf de cca. 30mA'

TROMAGNETICA

BUCU-

Asamblat corect, montajul

RESTI cod 76940) dimensiunile ci-

efectul variatiei tensiunii de

lindrului ( ca de altfel intregul ansamblu ) stnt mai mici iar aclionarea

alimentare asuPra temPorizirii

este mai mic de lVa Peilrv varialia tensiunii de alimentare in intervalul2O0+ 240Y. 2.DESCRIERE, FUNCTIONARE SI DETALII CONSTRUCTIVE. Tandemul 36t1362 confine
toate componentele active ale unui sistem de temporizare. Pornind de

se face apisind pe doud butoane, unul pentru avans, celdlalt Pentru regres. Ambele variante sint destinate montiirii pe panou, avind toto-

datd posibilitatea de Plantare

rea se realize az| din condensatorul se va modi^ semireglabil. La nevoie

fica numdrul de sPire al bobinei

diodelor pe circuitul propriu. Alimentarsa se face direct din

5KOhmVf0W. La reali'zarea Practicd se va avea grijd ca acest rezistor sa fie amplasat cit mai deParte de

relea prin

rezisl.enla

de

se obtine derea frectorva).

la un oscilator ( 4 MI{z) circuitul 361 furnizeasd toate semnalele


neccsare bazei de timp, exPloririi

TRONICA - MOS INTEGRATED CIRCUTTS - 1989.


dule de puterc Ed. Tehnicd
Buc.'84.

. Catalog

MICROELEC-

bobina

programatoarelor mecanice ;i functionirii detectorului de coincideila. Astfel, la icsirile Yt...Y+


sint livrate semnalele de 1 KHz cu
factor de umplere 1/4 9i decalate in

sensibil inductan[a prin incilzire.


De asemenea, se va asigura o circu-

L pentru a nu- i

modifica

. Iosif, N s.a. - Tiristoare si mo-

latie cit mai lesnicioas[ a aerului intatzit. Totodatd, se va avea grijd sd


a de vreuna

. Catalog CONECT toare si comutatoare


-

ConecBuc. 1987

timp

tig. i.a. ). Aciste semnale activeazA pe rind programatoarele

montajului,
declangare

cuite integrate CMOS - Manual


de utilizare Ed. Tehnicd 1-986

. Iuliin, Ardeleanu ;.a. - Cir-

dd inchide-

"tumble switch" care furnizeazd spre intrdrile IA ... Ip (IC2 - 361)


expresia binard a nume relor ( in zecimal ) selecfionate de aceste pro-

rea intregului montaj intr-o cutie metalipi legati la pimint. Condensatorii de 2,2 pFlTKV sint de tiPul

gramatoare.

ceramic folositi la intririle de antni ale televizoarelor. Bobina L

1/90

Y3
Y/.
YX

Ha2b

FIG,2

rKl
220Vru

Ntl

6--nPl 2'2,*/1KV

tr CLAI.EAft .I
E

6-u

XTERICR

(urmare din pag.lE)


Cursoarele se leagi la pinii P5 gi respectiv Py ai circuitului integrat. Punctul A se leagi la plusul montajului. In locul excitariei se leagibeculd e l2Y.Se pozitidneazl cursorul corespunzAtor pinului PJ la circa o treime din cursi fati de
mase iar cursorul celuilalt in pdzitie

Daci s-a stins, se scade tensiunea se reaprinde. Dupi aceea se actioneaze potentiometrul Pg pini

pinl

cind la 14,4 V becul rdminc aprins. Se regleazi din nou potenliometrul P5 asifel incit pragul dc Jtingere a becului si fie 14,4 V. Se scade tensiunea de alimentare pind la 13,2V

masd si intre cursor si punctul A, apoi se inlocuiesc cu rezistoare de valori fixe care se planteazi pe cablaj. Este important. si se rcspcbte

si se regleazi potentiometrul

PJ

mediani. Se alimenteazd montajul cu 12 V. Becul trebuie sd fie aprins. In, caz contrar , durli ce se verificd

pind ce becul se aprinde (daci s-a aprins inainte, se creste tensiunea

peste 14,4 V, se
potentiometrul P;, apoi

verifici din nou pragurile, se

' punzdt<-ra u (de exemplu gi re':5,9 zultd Ro :8,2 KOhmi, KOhmi li RU:12 KOhmi). Se
fac

raportul intre rezisten[ele cores-

actioneaza
se

u;or potentiometrul tor pinului PJ. Se cregte

pinilor C

;i V+ , se

nou tensiunea pioi ce la 13,2 Y,


becul este stins). Acum se regleazE

stade din

eventualele retusuri la valorile rezistoarelor si moltajul cste gara dc a tr montat pe auloturlsm.

de alimentare pini'la 14,4V (mdsuratd pc voltmetru). Becul trebuiE sd rimini aprins.

se aprinde becul. Cu aceasta, reglajele si.nt terminal.e. Se scot potent iomel.rele, se

potentiometrul P; pina

In figurile 3;i 4 se dau conc-

xiunile Ia pinii circuile lor integrate CI-l si CI-2.

mhsoard rezisl.entele itrt.re cursor si

1/90

ELECTROST.IMULATOR PENTRU MASAI SI ACUPUNCTURA ifig. PetreNicolae


'Stimulatdrul "de spectru larg"
este un aparat obisnuit in laborato-

- rezistenfa de izcilatie a jeiirii mai bunf, de"t0loOhmi; ,


- capacitatea parazitl,Sub 5,pF.

isone;

rul de (neuro)Iiziologie sau in,cabinetul clinii de electromicrofotografie. Un stimulator este compus


teaz6, taj de

SCHEMA ELECTRICA. PUNERE IN FUNCTIUNE In fig. 1 se poate urmiri schema electrici a electrostimulatorului cu detaliu de realizare a transformatorufui, iar in fig. 2 si 3 cablajul
"

imprimat si desenul de amplasare a cbmponentelor. Inainte de i alimenta montajul

mdsoari tensiuriile in pozitia corespunzitoare nivelului maxim de


tgnsiune pe cursoafele poten[iometrelor Pl 9i P2. In cazul potentiome-

puterea necesarii aplicatiei.

se

verifici

amplaSarea' corecti" a

, CARACTERIETICILE , GEI,\fERATORULUI: - impulsurile au durate intre

componenl.eloi, continuitatea traseelor, lipirea corectd a terminale-

maximi

trului'P1'se misoard amplitrlainea a impulsului furnizat de CIL. Daci cele doud tensiuni diferd lor

,mhi mult de lOVq se

10irs ;i 300 ms pu fronturi mai bune decit 1ps; - frecventele de repe ti$ie ale im-

Pl;i P2,vaR2-R3 si even-

verificl tole-

loarea lui, R2. Pentru veriFrcarea ciicuitului aT3

$x' "r2

TMNSFORI',IATOR OJ TOIE E4

tip trab detzor"MAMlA'

pulsurilor simple se situeazd in gama 0,1H2 ..i 1000 Hz ( mod


,monoimpuls ); - fiecare impuls poate fi controlat independent in cazul modului bipuls ( pereche ); -,decalajul in modul bipuls reglabil intre 0 si 3fi) ms.

continuA de 9V avind limitarea de curent reglatd la 100 mA. Verificarea circuitului astabil pentru modulare sO efectueazd cu ajutorul unui osciloscop vizualizind

stabil comandat se regleazd Pt la minim si P2 la maxim. Se verifica ptezout;a impulsurilor la iesirea CI2 (pin 3) p toate cele 3 domenii de

impulsurile dreptunghiulare de modulafe pe pinul 3 al circuitului


integrat CI-1. Se modific{ perioada acestui semnal care trEbuie si Fre

CARACTERISTICILE ETAJULUI FINAL: , - panta tensiunii de ie;ire

TM:5s

-+20Vo.

aproximativ 50 V/ps;

excursia

la

iegire

-r 80V/

punde se verifici CI-1, Rl, C1 si evenl.ual se modifici valoarea rezistorului R1 pini cind durata se incadreazA in limitele impuse. Se

Daci nu

cores-

frecventi (comutatorul I1). Daci impulsurile nu sint prezente se verifici continuitatea traseelor, calitatsa lipiturilor, comutatorul I1 si piesele aferente lui CI-2: T7,T2, T3,T4,C3,C4, C5, C6, R5, R6, R7, R8, R9;i R10.
veotiometru se misoari frecvenga imjuhurilor prezente la ie;irea liri

Cu ajutorul unui

frec-

ebctronptuL

1/90

ELECTRONICA MEOICALA

flG2
E
TC

,4 taz ffih14TF ( jJqp :V

u%tr(iT fs ui*l ."

::tL

ffi'

oo

ll o

oo

Soroo
P3

PI

P2

F IG.3
CI-2 (pinul 3). Pe cele 3 domenii 'corespunzitoare, comutatorului I 1 se oblin urmltoarele valori: f1 :
nuitatea traseelor, calitatea lipituri-

i
t

diodele D5 si D6 (diode "lente" sau cu tensiuni de strdPungere Prea

mici) sau se curlfi de decapalt ca-

R:

10Hz IIVo,fT:

100H2 +LOVo;i

1000H2 -+l|Vo. Daci frecR4,

aceea;i venlele nu corespund dar -au devialie pe toate cele trei domenii se

si aibd si

pentru acupunctura. Deci, trebuie


p<lnentiallln comutatorul

blajul si mai ales comutatorul 12. Ii continuare se ve rifici dioda luminiscentd'LED care trebuie si

lumineze

verifild valorile rezistoarelor

glate din P2.

in ritmul frecvenlei reIn caz contrar se

R5 si R7 care trebuie sd aibi o tolerante de 2Vo. Bvestual se schimbd

loscopul amplitudinea impulsului


dreptunghiular pe ambelb iesiri de pacient (Mf ;i M2). Valoarea se incadreazA in tole ranla U0 = 60V
+ 5Vo.Incottinuare, se deschide 12 (pozilia masaj) si se verifici polaritatea impulsurilirr dreprunghiulare
la ambele

verificd elementele DZ, R11, R12,

T5, dioda LED (inclusiv corecta


montare a acesteia) precum gi tensiunea de alimentare. Intensitatea luminoasf, a diodei luminiscente

valdarea rezistorului R4 (sciderea lui R4 determini cresterea frecvenlei). Daci avem o deiiaEie nrlga-i pe i.rn singur domeniu, se verifici condensatorul de temPorizare corespunzitor (Cd pentru f1, C5 Pentru f2 pi C4 pentru R). Se misoari cu un'periodmetru dgrata imPul-

LED trebuie sd scadi o datd cu scdderea tensiunii de alimentare.


Dioda LED trebuie si se stingi Ia o tensiune de alimentare de aprox.
6,5V.

iqiri

de pacient. Polarita-

CI-2 (pinul
mdsurf,torii
egativ. Pen-

tea trebuie'sd fie pozitivi. In caz contrar se verifici sensul de bobinare a transformatorului ;i conexiunile la mufe . Se verihci pe ambele

tru cele 3 frewenfe rezulti valorile

nii, dd
cideri
a

ie;i

i
,

corespunzitoaib:
ZOVo,

t1:

300ps -r

de LE pot P2

Se verific6 cele

trei reginuri
ualizarea Cu Pl si rebuie si

Punzitor

50ps +2OVo. Daci duratele

t2 =

250P.s

ZOVo

ti

t: :

tunghiular mai micd deZOVa din valoarea amplitudinii. In cal'contrar' se verificl grosimea sirmei de bobi-

nu

lumineze. Daci apar impulsuri se vgrifici R6, D3, D4, T1, T2, T3 (curengi inverpi prea mari) sau se conecteazi uh rezistor de 100 KOhmi intre baza ;i emitorul tranzistorului T1.
\

corespund se verifici R8, R9, R10 ;i eventual sE modifici valoarea lor

(miqorarea valorii

determind

micsorarea duratei t). ' In vederea n"rifi"itii etajului

nare a transformatorului, factorul de amplifrcare in curent al tranzistorului T6 si tensiunea de nivel coborit a iesi'rii circuitului CI2. Tot pe pozigia hasaj se verifici forma
ii de

impulsuiui elementar pe ambele


este
ex-

ifici

I--

4t

,,sol@lectronlgtul

STABILIZATOR DUAL DE TENSIUNE


ing. G. Hertoiu Pentru alimentarea monta-

zitivi cuprinde: - generatoarele de curent constant realizate cu D2, D3, T1 si

ELECTRO

T2;

- etajul amplificator de eroare


in montaj diferenfial, echiPat cu

gativ al uneia cu polul pozitiv al celeilalte. Punctul coFun se conecteazilla masa moniajului' Reglajul

Partea din tensiunea de referintl culeas6 cu ajutorul


potentiometrului P se aplich tran,i.totirtui T5 din etajul diferengial.
sire ast-

tranzistoarele T5 9i T6; - etajul de iegire de tiP dublet Darlington realizat cu T3 si T4; - circuitul de limitare a curentului alcituit din R11;i T7.

se poate inlocui cu un tranzistor

tensiunilor se face cu doui


poten[iometre indePendente, ceea

iozistotranzistorului T5 ( Vo : 2VnP ). Curentul de iegire este limitat la valoarea l1im = 0,6V 10,56 Ohmi. Stabilizatorul de tensiune ne-

ce coustituie un

dezavantaj. De

albazei

diferenli intre momentele ln care se aPlici tensiunea pozitivi ;i cea negativl


assmnea, poate exista o

montajelor, dupd pornirea surselor.

compus echivalent (de exemPlu BD136 si 2N3055 ). Trlnzistoareie finale disiP5 fiecare o putere cuPrinsi intre 7 W (tensiunea de iesire de 15 V ;i curentul de sarcind de 1 A ) ;i 20 W ( tensiuni de ie;ire aproPiate de 0 V si acelasi consum ). Acestea se vor honta fe acela;i tidiuto. ( izolate ) dimensionat astfel incit sd Poatd disipa pind la 40 W firi o incdlziri
exagerat[.

'cele ce urmeazii elimind dezavantajele rnent

Alimentatoqul Prezentat in

proiectat siune neg


tensiune iegire este variabili in domeniul 0 + 15V, pentru un curont maxim de 1A. Sursa este prevdzuti cu limitare de curent Si protectie la decuplarea

Transformatorul de retea se rcalizeazA pe un miez din tole E14 cu grosimea pachetului de 30mm'
eroare). Acesta este realizat cu T12 si T13 si are o intrare (bazal'ranzis-

bobinind

CuEm cu diametrul de 0,35mm iar


in secundar doui 0,75mm.
este realizat cu o punte de

in

primar I32O
infisuriri
a

sPire

iorului T12 ) coneciatr la masi. Etajul aclioneazd asupra tranzis-

de spire CuEm cu

cite 96

diametru

toarelor hnale astfel

incit

sarcinilor' inductive. Montajul

Blocul de redresare si filtrare tip 3PML

preze sursa biliza

nde
stastanegativS,

pe bra[ele cireia se monteazii conde nsatirare ceramice de 47nF. Aces-

bilizatorul de tensiune

R23, atunci tensiunea la iePirea acestui . stabilizator este egal'i in


de la

transformatorul de retea si blocul

e;;d;;;si-filtrare."
este rcalizatd cu

itiv6.
dacd

tea au rol de reducere a Perturbatiilor introduse de retea in secundalul transformatorulli. Condensatoarele de filtraj vor avea minim
2200:u.Fl2sv

Sursa dd tensiune de

referintl

amPlificatorul operafionalA01 ( pA741). Avtnd in vederti ci circuitele integrate de tip

egim de limitare" Diodele D4, D5, D8 si D9 au rol de protectie. Daci nu se dispune de un tranzistor pnp de putere, dubletul Dar-

amplificator operalioial au b rejecgie mare a .urr"iot de alimentare 6e poatg considera

ci

bfectul

riplului

de

lington ( T10, T11 ) ce echiPeazd htabi,lizatorul de tensiune negativi

oarelor de referintd D D1 s-a'ates


siderente de stabilitate
te

rmicl.'Din

1/90,

tensiuni.le de dlipentare necesare

' '

cuitului. Condensatoarele Cl si C2 asiguri


inafte
valente lor 7 si2'. , uimitoare de prelucrare
a

frcntru o functionare corecti a cir-

semnalu-

lui.

Amplificatorul limitato_r furrtznazd db tectorului sensibil

tazA

amplitudinea corecte, por-

TAA 66I . AMPLIFICA. TOR LIMITATOR SI' DEMODUI-A.TOR MF


DESCRIERE GENERALA TAA 661 este un circuit integrat monolitic destinat amplificirii

reactie totali in domeniul frecventelorjoase. Demodulatorul extrage informatiaprezentd in semnalul modulat

zut al semnalului de intrare. Condensatorul Cp conectat la terminalul 5 asigurd o

"

Valori limite absolute: -tensiunea de alimentare 15V; -gama temperaturilor de funcEionare 0-70 C9 -puterea disipati 5ff) mW; -rezistenta termicii jonctiuneambiant 200sCnV.
,

gi demoduliirii semnalelor modua televizoareloi.

late ln frecvenfd din calea de sunet

CARACTERISTICI NOTABILE: - amplihcator limitator de bandi largi; - demodulator MF, a cirui aliniere se face cu o bobini; - e-taj de iqire cu impedanti redusi: 100 Ohmi;
stabilizator intern de tensiune. Schema bloc 9i configuratia terminalelor ( vederd de sus )-se dhu in figura aliituratd. In componenla schemei bloc
-

rul C3 scurtcircuiteazd la masi


componentele de foarte inalti frecventA ale serirnalului de la ieEirea centuarea semnahilui di audiofrecven$ii, necesar la receptia semnalelor modulate ln frecvenld.

LC cu rol de defazor. Condensato-

deniodulatorului 9i asigurd

diac-

intri:

-sursa stabilizati;

-amplificatorul limitator cu' reactie totali in domeniul frecventelor joase, alcituit din 4
etaje cu structurd diferengiali; -demodulatorul construit dintr-

un multiplicator analogic

fo-

losit ca detector sensibil lafazA; -etajul de iesire.

Sursa stabilizata furnizeazd,

IMPC'FITANTI Ne putetl scnie p-e_ adresa: EfucluresGl, casuca poscalas-51 MaGenialele trirnise pntnr licare s t oF incadra la n icile enu;iiarc 4Rs-^. l,a pag.2reu dl-pturile dqaucoF EpecifieaCe la I n nurnarul viit or Pentru _puit intocrnlrea aFGico-bronicabirett

1/90

N|9TUL

I'

:'

ESj|PMENT

zoo-poa,

GALE

FAC

OVEI; 764A2- PHONE 80 20

20

TELEX:11578

']

,i

ii

Lk'l,
lr "'Q ffiH \Fe, @
,?

.'3t '
I

r,:'il '1.
f . I ,'

l.'.,

4,

r{

ll.

t-

n$rt

t.

\
ii..
.r'
".:

n
):+l

tt

t :',
tlj::

.'

* tE

NI