Psihologia multimilor Gustave Le Bon

Gustave Le Bon (1841- 1931), sociolog, siholog si scriitor !rance" , este cu siguranta rimul cercetator care stu#ia"a sihologia multimilor #in mai multe rivinte, nu numai #in unct #e ve#ere criminal, cum o !aceau sihologii inaintea sa$ %n anul 189& acesta u'lica lucrarea Psihologia multimilor, care re re"inta iatra #e temelie a teoriei co ortamentului colectiv$ (esi a !ost scrisa acum mai 'ine #e un secol, in cea mai mare arte teoriile si a!irmatiile sunt si asta"i vala'ile, ele ne!iin# contestate #e nici un alt cercetator$ )!irmatii #e genul multimile nu au #ecat uterea #istrugerii (1* ) sau in#ivi#ual cu!un#at intr-o multime agitata ca#e curan# intr-o stare articulara care se a ro ie mult #e starea #e !ascinatie a hi noti"atului a!lat in mainile hi noti"atorului(*+), sunt artial a#evarate in "ilele noastre$ )m au"it cu totii #e acele multimi care militea"a in 'ene!iciul unor ersoane #iscriminate sau negli,ate, cum ar !i 'olnavii #e -%(), homose.ualii, victimele a'u"ului in !amilie, chiar si im otriva violentei a licate animalelor recum si in 'ene!iciul salvarii lanetei #e la #istrugere, si in#i!erent #e sco ul ersonal al celor care con#uc aceste multimi, ele nu sunt cu siguranta #istructive$ Gustave Le Bon isi ince e cartea rin a ne atentiona ca aceasta este o era a multimilor Pe can# vechile noastre cre#inte se clatina si #is ar, e can# vechile coloane ale societatii se ar'usesc unele #u a altele, actiunea multimilor este unica !orta e care nimic nu o ameninta si al carei restigiu creste necontenit$ /ra in care intram va !i cu a#evarat /0) 12L3%1%L40 (1+ )$Le Bon #e!ineste multimea sihologica ca !iin# o reuniune #e in#ivi"i oarecare, in#i!erent #e nationalitate, ro!esie sau se., oricare ar !i intam larile care ii a#una la un loc(1& ) , insa care in anumite im re,urari, aceasta reuniune, va ca ata caracteristici noi, #i!erite #e cele ale !iecarui in#ivi#, sentimentele si i#eile tuturor in#ivi"ilor !iin# in#re tate s re acelasi sco $ 5u secole in urma rinci alii !actori ai evenimentelor erau olitica tra#itionala a statelor si rivalitatile #intre con#ucatorii lor iar civili"atiile, create si con#use ana acuma #e o mica aristocratie intelectuala, sunt amenintate #e multimi, care rin uterea lor e.clusiv #istructiva, actionea"a ca micro'ii care intensi!ica #isolutia cor urilor #e'ilitate sau a ca#avrelor(1* )$ )ceasta amenintare a multimilor ,aceasta trans!ormare , are la 'a"a #oi !actori !un#amentali 6 #istrugerea vechilor cre#inte religioase, olitice si sociale si crearea unor con#itii #e e.istenta si gan#ire noi$ )utorul su'linia"a !a tul ca mai multi in#ivi"i a!lati intam lator la un loc, #ar care nu au un sco anume nu constituie o multime sihologica, e can# in#i"ivi i"olati ot #o'an#i trasaturile unei multimi sihologice, #aca resimt aceleasi emotii si simtaminte cu rivire la un eveniment$ -e vor'este #es re un

asa "is su!let colectiv al multimilor, !iin#ca oricat #e #i!eriti #in unct #e ve#ere ro!esional, al inteligentei sau caracterului in#ivi"ilor, !a tul ca ei com un o multime ii in"estrea"a cu acest su!let $ Pesonalitatea unui in#ivi# in starea #e multime se estom ea"a, gra#ul sau #e inteligenta sau #e moralitate este ecli sat, multimea ca atan# caracteristici noi, multimea acumulea"a nu inteligenta, ci me#iocritate (19 )$ /.ista trei cau"e ale a aritiei acestor caracteristici s eciale ale multimilor 6 rima este aceea ca in#ivi#ual a!lat intr-o multime ca ata un sentiment #e utere invinci'ila #atorat tocmai numarului mare #e oameni, el ne mai simtin#u-se res onsa'il entru !a tele sale7 cea #e-a #oua cau"a este contagiunea mentala, a#ica orice com ortament este contagios intr-o multime si cea #e-a treia cau"a, si cea mai im ortanta, este sugesti'ilitatea, in#ivi#ul !iin# rece tiv la sugestiile con#ucatorului$ 1ultimile in vi"unea lui Le Bon sunt clasi!icate ast!el6 )$ 12L3%1% /3/04G/8/, care cu rin# la ran#ul lor multimi anonime (multimi #e stra#a) si multimi neanonime(a#unari arlamentare) si B$ 12L3%1% 414G/8/, cum ar !i sectele, castele (militara, muncitoreasca) si clasele ('urghe"a, taraneasca)$ 1ultimile eterogene sunt !ormate #in in#ivi"i oarecare, in#i!erent #e ro!esie sau nivel intelectual, in ca#rul careia actionea"a numai sentimentele inconstiente$ 2n element e care sihosociologul une accent este rasa, mem'rii unei multimi eterogene tre'uin# sa a artina aceleiasi rase (natiuni) $1ultimile omogene cu rin# in#ivi"i !oarte #i!eriti #ar a caror singura legatura este cre#inta, in#ivi"i #in me#ii a roa e i#entice si cu acceasi ro!esie care sunt legati rin comunitatea cre#intelor si in#ivi"i #e origini #i!erite reuniti rin comunitatea ocu atiilor ro!esionale$ %m ulsivitatea, sugesti'ilitatea, cre#ulitatea, sim lismul sentimenelor, intoleranta, si autoritarismul multimilor sunt #oar cateva #in caractersiticile generale si usor o'serva'ile ale unei multimi sihologice$ -e stie ca un in#ivi# i"olat isi oate controla reactiile in cele mai multe situatii insa o multime este com let li sita #e acest control, ea actionan# su' !orta im ulsului 5a si sal'aticul, ea nu a#mite o'stacol intre #orinta si reali"area #orintei, cu atat mai utin cu cat numarul ii #a sentimentul unei uteri ire"isti'ile (*4)$ 2n e.em lu re re"entativ este ince erea ra"'oiului !raco-german in 189+, #in cau"a unei telegrame, care relata o resu usa insulta #ucan# ast!el la o e. lo"ie #e !urie $ 8e!iin# a te #e gan#ire multimile sihologice re"inta o sugesti'ilitate si cre#ulitate e.cesiva, rima sugestie !ormulata, care convine intereselor multimii este ime#iat acce tata rin contagiune #e catre toti mem'rii ei, chiar si in ca"ul in care ca in#ivi# i"olat nu ar !i !ost #e acor# cu res ectiva i#ee $ 2n e.em lu aici ar !i cel al omului #e veghe #e e o !regata !rance"a ,care "areste in larg o am'arcatiune #e"orientata la 'or#ul careia se a!lau cativa nau!ragiati, cu totii au urmarit am'arcatiunea si li se area ca cei #in 'arca !ac semen cu #is erare, insa atunci can# au co'orat in larg sa-i salve"e , au #esco erit cu uimire ca acolo nu se a!lau #ecat niste crengi in 'ataia vantului,a#use cel mai ro'a'il #e !urtuna $ Le Bon este #e arere ca o'servatiile colective sunt cele mai eronate #intre toate si re re"inta cel mai a#esea sim la ilu"ie a unui in#ivi# care, i-a sugestionat e ceilalti rin contagiune(8+ )$ %n#ivi#ul in stare #e multime se a ro ie #e oamenii rimitivi, ast!el ca erce e lucrurile in cel mai sim list mo#, el gan#este numai rin

imagini si oate !i im resionat numai rin imagini #e aceea e.agerarea , a!irmarea, re etarea, !ara a incerca vreo#ata sa #emonstre"i ceva cu a,utorul rationamentului(33 ) sunt roce#eele cel mai #es !olosite #e catre cei care stiu sa controle"e o multime$ )utoritarismul si intoleranta sunt re"ente la toate categoriile #e multimi, ele i#olatri"ea"a intot#eauna con#ucatorii autoritari, le inalta statui si sunt im otriva unei autoritati sla'e si inga#uitoare $ 5on#ucatorul multimilor, cel !ara #e care o multime nu ar e.ista, este un om cu o vointa uternica , #intre cei mai nevrotici, an.iosi iar autorul il com ara chiar cu un semialienat ce se a!la in ragul #is erarii(98 )$/l este #e o'icei unul #intre cei care a !ost con#us #e o i#ee, ana la o'sesia entru aceasta si este o ersonalitate e.trem #e #es otica$$ 5on#ucatorii vor !olosi intot#eauna trei roce#ee sim le #ar sigure 6 a!irmatia, re etitia si contagiunea , o iniile si cre#intele se ro aga rin mecanismul contagiunii si !oarte utin rin acela al rationamentului:$chiar si interesul ersonal se ier#e in !ata mecanismului contagiunii(84 ) Psihosociologul Gustave Le Bon a #esco erit e.istenta unor !actorii ime#iati si !actorii in#e artati care in!luentea"a o iniile si cre#intele multimilor$ ;actorii in#e artati au un caracter general si se a!la la 'a"a tuturor cre#intelor, ei sunt rasa, tra#itiile, tim ul, institutiile si e#ucatia iar !actorii ime#iati sunt cei care a,uta la convingerea activa multimii, i#eiile rin"an# viata, si sunt6 imaginile, cuvintele, ilu"iile, e. erienta si ratiunea$