STATUL CA INSTITUIE POLITIC

VOINEA ANCA SOCIOLOGIE I COMUNICARE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

Rolul statului
Cuvntul stat provine din latin status, semnificnd ideea de ceva stabil, permanent. n sensul su modern, noiunea de stat se folosete mult mai trziu ncepnd cu secolul al XVI lea. !iind o cate"orie social e#trem de comple#, noiunea de stat se folosete n mai multe sensuri$ n sensul lar" al cuvntului statul este or"anizatorul principal al unei colectivit i umane, care stabilete re"uli "enerale i obli"atorii de conduit, "aranteaz aplicarea sau e#ecutarea acestor re"uli i n caz de necesitate, rezolv liti"iile care apar n societate. n sensul restrictiv i concret, statul este ansamblul autoritilor publice, care asi"ur "uvernarea. Conceptul statului este e#primat din perspective diferite care ntrunesc elementele caracteristice cele mai "enerale ale tuturor statelor indiferent de perioada e#istenei lor, iat cteva din ele$ a% statul este dimensiunea specific i esenial a societii politice, societate care a rezultat din fi#area unui teritoriu determinat al unei colectiviti umane ntruc&ipnd, naiunea, 'i este "uvernat de o putere instituionalizat avnd capacitatea 'i mi(loacele de a e#prima i de a realiza voina unei pri din colectivitate ca voin "eneral. )Ion *eleanu% b% +tatul este un sistem or"anizaional, care realizeaz n mod suveran conducerea unei societi, a unui popor stabilit pe un anumit teritoriu. c% +tatul este unitatea format de un ansamblu de indivizi reunii printr o le"tur naional, locuind pe un teritoriu determinat care, le este propriu lor i dominat de un ,uvern, adic de o putere investit cu dreptul de a formula ordine i de a le face s fie e#ecutate. -olul statului const, n principiu, n asi"urarea, aprarea i promovarea prin mi(loacele prevzute n Constituie i n celelalte le"i a .interesului "eneral. a .interesului public. a binelui comun inclusiv a .interesului individual.. *ar, statul este un instrument special i specializat al poporului n primul rand pentru satisfacerea interesului "eneral. *in nefericire n elesul interesului "eneral difera de la un stat la altul, in raport de caracterul statului si de cat de fidel reprezinta acesta interesul poporului ca deintor al puterii politice. n principiu, interesul "eneral reprezinta sinteza calitativa a intereselor politice, economice, reli"ioase, etnice sau naionale ale poporului privite in inte"ralitatea lor. *up /. Vararu, interesele "enerale sunt acele trebuine, care ridicndu se mai presus de orice consideraii locale sau re"ionale, sunt absolut comune pentru to i locuitorii unei tari i pentru toat ntinderea teritoriului sau . 0 lovi ntr un stat democrat nseamna a lovi in interesul "eneral, ns a lovi ntr un stat abuziv, stat alienat de menirea sa, nseamn a apra interesul "eneral.

*efinind politica drept 1spaiul public, statul devine o institu2ie politic n dublu sens$ 3. el formeaz ntre"ul politicii or"anizate. 4l con2ine puterile publice, ma"istraturile, instan e de deliberare, or"anisme de control, dreptul, le"islatura, instituiile de "uvernare, etc. 5. statul este n aciunea sa 1instituia politic suprem, recunoscut n aceast formul de cea mai mare parte a filosofilor politici. Construcia de stat este ec&ivalent cu un act de ntemeiere de spaiu public$ 10 institui un stat nseamn a da na'tere unui spa2iu politic6. )vezi 7icolas 8enzer, 9&ilosop&ie politi:ue, 9;!, 9aris, 3<<= )3<<>%, pp. ?5> ?5@A autorul dezbate aici problema statului ntr o tripl perspectiv$ natura politic a statului, institu2ia de stat 'i statul n calitate de corp politic %, teoria (uridic identificnd la un moment dat n institu2ia statal 1personificarea (uridic. +tatul este n etimolo"ia latin a termenului res publica B lucru comun, lucru public, care reunete membrii unei societ2i. 4l nu poate fi proprietatea unei persoane sau a unui "rup, fiind acea 1auto posesiune inalienabil$ 1In calitatea sa de institu2ie, statul trebuie instituit. 0cest act de fondare este primordial 'i constituie opera politic prin e#celen2. 4l este, de asemenea, act (uridic ce stabile'te statul ca personalitate distinct 'i permanent, independent de "uvernan2i dar 'i de forma (uridic pe care el o poate lua. Continuitatea este caracterul fundamental al statului )6% 0cest stat, independent de orice "uvernare, nu poate fi deci proprietatea unei persoane sau a unui "rupA el nu este lucru, ci subiectA el este auto posesiune inalienabil, cci el este res publica. )vezi 7icolas 8enzer, 9&ilosop&ie politi:ue, 9;!, 9aris, 3<<= )3<<>%, pp. ?5> ?5CA autorul dezbate aici problema statului ntr o tripl perspectiv$ natura politic a statului, institu2ia de stat 'i statul n calitate de corp politic%

Funciile statului
Criterii de delimitare a funciilor statului In nfptuirea interesului "eneral, statul trebuie sa asi"ure ca acelai "en de activitate sa se desfoare n mod repetat si eficient de or"anisme specializate, potrivit unor norme si metode clare si bine stabilite. 0ceste activiti se re"rupeaz i se deruleaz n cadrul diferitelor funcii ale statului, a cror analiza nu poate fi fcut dect pornindu se de la doua criterii specifice$ criteriul material i criteriul formal. Criteriul material vizeaz coninutul i natura activitii care constituie substana funciei statului. In vederea satisfacerii necesitilor de ordin "eneral se stabilesc anumite scopuri si activitile necesare pentru atin"erea acestora. Criteriile de eficienta impun "ruparea anumitor activiti, sub forma unor funcii. 0ceste activiti sunt formate din drepturi si obli"aii (uridice, care au o anumita specificitate presupun o anumita calificare, caracteristici etc., care necesita o anumita or"anizare, eficientizare, procedura speciala de re"lementare, or"ane speciale de e#ecutare etc. 0stfel, activitatea le"islativa presupune un coninut si o natura specifica respectiv, activitatea de elaborarea le"ii dup anumite re"uli de ctre le"iuitor. ;n alt coninut si o alta natura o constituie activitatea de or"anizare a e#ecutrii si e#ecutarea in concret a le"ii de ctre or"anele administraiei publice. Da fel putem spune si despre activitatea (udectoreasc, al crui specific este soluionarea dup principii specifice a liti"iilor civile, comerciale, administrative de munca, fiscale etc. si aplicarea dispoziiilor penale. 8ot din punct de vedere al criteriului material, se pot deosebi activitile e#terne ale statului, precum si activitile economice etc. care au un alt coninut si o alt natura. Criteriul formal, presupune a tine seama de specificul autoritii care efectueaz activitatea statala, ct si forma actelor emise de acestea. 0cest criteriu tine deci de forma data att or"anului care trebuie sa desfoare activitate, precum si forma pe care trebuie sa o mbrace activitatea statala. +pre e#emplu, autoritatea care elaboreaz le"ea, trebuie sa fie cea mai reprezentativa pentru popor, membrii acesteia sa fie aleii poporului, autoritate care trebuie sa funcioneze dup anumite re"uli, nct sa e#prime voina poporului in actele pe care le emite respectiv, le"ile. *e asemenea, pentru ca voina poporului sa devina "eneral obli"atorie, trebuie sa se e#prime in anumite forme si dup anumite proceduri, specifice numai le"ii, care este o re"ula de ma#ima "eneralitate, obli"atorie pentru toti, "arantata si asi"urata prin fora de constrn"ere a +tatului. Ca atare, ntr un stat pentru cunoaterea voinei poporului, asi"urarea manifestrii i instituionalizarea acesteia, se

folosete un anumit "en de activitati specifice ce tin de institutionalizarea 9arlamentului or"anul le"iuitor si activitatea le"islativa a acestuia. In acest sens, putem spune ca activitatea le"islativa este o functie a statului. *ar simpla e#istenta a le"ilor, fara or"anizarea e#ecutarii acestora, nu duce la realizarea interesului "eneral si individual conform menirii statului. Ca urmare, sunt necesare or"ane specializate, precum si activitati specifice bine re"lementate si delimitate pentru or"anizarea e#ecutrii si e#ecutarea in concret a le"ii. 0cestea sunt autoritile administrative, iar activitatea acestora se c&eam activitate administrativa, ceea ce constituie functia administrativa. 0stfel si din punct de vedere al criteriului formal activitatea statului poate fi mprit pe funcii ale statului. 9entru aceste funcii ale statului se concep si se or"anizeaz anumite autoriti dup principii specifice$ autoritatea le"islativa, autoriti ale administraiei publice, autoriti (udectoreti, autoriti centrale autonome etc. *e asemenea, forma pe care trebuie sa o mbrace activitatea statului difera, dupa importanta, puterea activitii respective, precum si re"ulile care o "uverneaz. 4#emplu$ le"ea este un act al activitii statale, cu anumite caracteristice$ se elaboreaz numai de 9arlament, trebuie sa e#prime voina poporului, este "eneral obli"atorie, iar respectarea acesteia se asi"ura prin fora de constrn"ere, de asemenea, poate fi abro"ata sau modificata, numai de autoritatea le"iuitoare si poate fi declarata ca neconstituional numai de Curtea Constituional. 9e de alta parte, un act administrativ normativ, se emite numai de autoritile administrative prevazute de le"e ) 9reedinte, ,uvern, ministru, Consiliu Eudeean, primar etc.%A acesta poate fi revocat, modificat sau abro"at de autoritatea emitenta, autoritatea ierar&ic superioara a acesteia, precum si prin le"e. ;n act al autoritii administrative, dac este ile"al poate fi anulat si de instanta de (udecata. In "eneral prin funcie a statului se nele"e un comple# de drepturi si obli"aii )atribuii% avnd o natura comuna stabilita de le"e si realizate de o autoritate statala specializata potrivit unei anumite competente. 0ctivitatea statului este caracterizat de func2iile pe care acesta le ndeplinete. 8ermenul func2ie vine de la latinescul fonctio, care se traduce prin munc, deprindere, ndeplinire. !unc iile statului sunt definite ca fiind direciile fundamentale de activitate a statului. n continuare vom caracteriza pe scurt urmtoarele func2ii ale statului$

Funciile interne

3% funcia legislativ B prin care statul prin or"anismele sale specializate adopt sistemul le"islativ al societiiA 5% executiv B care presupune realizarea activitii de or"anizare a e#ecutrii le"ilor 'i a altor decizii adoptate ?% judectoreasc nclcrilor acestora, >% economic B ce const pe de o parte in faptul c statul este or"anizatorul direct al activit2ii economice n cazul proprietii de stat, iar pe de alt parte, asi"ur cadrul politic, or"anizatoric, 'i (uridic prin care a"enii economici i desfoar activitatea C% social B prin care se asi"ur condi2ii decente de trai tuturor cet2enilor 2rii, prin msuri de protec2ie social, medical, etc. @% cultural B prin care se asi"ur condi2ii de instruire 'i educa2ie, de afirmare a capacit2ilor creative ale cet2enilor, F% de aprare a ordinii sociale, care are o latur preventiv B educativ prin care se sanc2ioneaz actele antisociale, =% ecologic prin care se prote(eaz mediul ambiant. Funciile externe 9e plan e#tern statul ndeplinete func2iile$ 3% de promovare a cooperrii cu celelalte state, 5 % de statornicire a unor rela2ii de bun vecintate, ?% de aprare a 2rii printr o rela2ie de cooperare 'i parteneriat cu alte 2ri, >% aprarea independenei 'i suveranitii statale, a inte"ritii teritoriale. 0ceste func2ii ale statului se e#ercit intr un nou climat internaional, dominat de respect 'i ncredere reciproc, de stim 'i spri(in mutual in efortul comun de propire panic a tuturor naiunilor lumii. *e asemenea, ele contribuie la realizarea scopului fundamental pe care l are statul democratic 'i anume promovarea 'i aprarea drepturilor 'i libertilor fundamentale ale cetenilor. prin care se suprave"&eaz aplicarea corect a le"ilor 'i sancionarea

i!lio"ra#ie
3. Ioan /uraru *rept Constitutional si Institutii 9olitice, 4ditura 0ctami, Gucuresti 3<<F, p.5< ?H, 5=F ?H> 5. Ioan *eleanu *rept Constituional si Instituii 9olitice, 8ratat vol. I, 4ditura 4uropa 3<@@, p.5HF 53< ?. Cristian Ionescu *rept Constituional si Institutii 9olitice, Vol. I, 4ditura Dumina De#, Gucuresti 3<<F, p. <H 3H> si ?H< ??3A >. Constantin ,.*issescu *rept Constitutional, 4d. +ocec, Gucuresti, 3<3C, p. FF3 F=? C. 0nibal 8eodorescu 7otiuni de *rept 0dministrativ, Gucuresti 3<3C, p. @> =3 9aul 7e"ulescu 8ratat de drept public, 4ditura Casa colilor, Gucuresti, 3H>5, p. =C <= @. &ttp$IIbo"danmandru.Jordpress.comIstiinte politice ce este statul statul si formele statuluiI F. Gloenco /a"da B 8eoria "eneral a statului, 7ote de curs, Ca&ul 5H3H =. &ttp$IIJJJ.universulromanesc.comI"intaIt&readsI3FH> +808;D institu2ie fundamental a sistemului politic <. Ceterc&i Ioan. Introducere n studiul dreptului. B Gucure'ti$ 0DD, 3<<CA 3H. Gobo' ,&eor"&e 8eoria "eneral a statului. B Gucure'ti$ 4ditura *idactic 'i 9eda"o"ic, 3<<>A