CAROL I IN POLITICA INTERNA.

DE LA STATAGEMA ABDICARII LA ROTATIVA GUVERNAMENTAL A Carol I fiind un rege constitutional a actionat ca un factor de mediere in viata politica, a luptat eficient pentru mentinerea si functionarea normala a sistemu lui politic si s-a impus unor oameni politici de prestigiu: I. C. Bratianu, D. A . Sturdza, Lascar Catargiu, P. P. Carp. Carol I- personalitate onesta, echilibrata, integru din punct de vedere moral. A stiut sa modereze disputele politice si sa faca sa functioneze eficient sistemu l politic constitutional. In perioada 1866-1871 s-au format 10 cabinete, de diferite orientari politice. Razboiul franco-prusac (1870) a oferit prilej liberalilor radicali de a organiza manifestatii impotriva guvernului si a lui Carol I. S-a initiat o conspiratie i mpotriva domnitorului, cu complicitatea unor ofiteri din armata. Criza interna s i agitatiile impotriva lui Carol I au fost amplificate de infrangerea Frantei ( si caderea lui Napoleon al III-lea, care sprijinise Unirea Principatelor). In martie 1871, Carol I isi exprima intentia de abdicare si de a trece puterea L ocotenentei Domnesti de la 1866. Se punea in primejdie existenta Satului roman. Lascar Catargiu se opune abdicarii, preia conducerea guvernului la 11 martie 187 1. Carol abandoneaza ideea de abdicare. La 3 zile dupa formarea guvernului soses c la Bucuresti telegrame ingrijoratoare din Istanbul privind o iminenta interven tie militara otomana de indata ce vor izbucnie tulburari in Romania. Formarea guvernului Lascar Catargiu incheia o perioada de 5 ani agitata politic, in care la conducerea tarii se perindasera 10 guverne si avusesera loc 20 de re manieri guvernamentale. Carol I face fata atacurilor antidinastice si republicane. Incepand din 1895 sistemul politic se baza pe "rotativa guvernamentala", care co nsta in faptul ca, pentru a pastra echilibrul, Carol I a apelat doar la cele dou a mari partide : Partidul National Liberal si Partidul Conservator, chemate alte rnativ la guvernare la anumite intervale de timp. Prin alternata la putere a par tidelor, regele isi pastreaza rolul de arbitru in viata politica si nu permite f ormatiunilor politice sa-si sporeasca nemasurat, puterea. Nu lipseste nici insta bilitatea guvernamentala.