Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Bucuresti Facultatea de Limbi si Literatiri Straine

MANAGEMENTUL CLASEI GESTIONAREA SITUATIEI DE CRIZA STUDIU DE CAZ

Neagu Georgiana-Corina Filologie, Engleza-Germana An III, Seria II

Bucuresti 2014
1

Prezentarea cazului

Dificultatea de adaptare sau de integrare a unui elev la mediul educational este din ce in ce mai prezenta in insitutiile scolare din Romania. Aceasta criza de acomodare poate fi definita, conform lui Romita B. Iucu, ca ,,un eveniment sau un complex de evenimente inopinate, neateptate dar i neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sntatea ori sigurana clasei respective i a membrilor acesteia. Asadar, o situatie de criza poate da nastere unor gesturi de revolta, de ostilitatea fata de scoala, fata de profesori sau chiar fata de elevi intre ei. Datoria unui profesor este de a prevedea aceste situatii nefavorbile si, in cazul aparitiei lor, de a le controla prin diferite strategii de interventie. Cu alte cuvinte, Romita B. Iucu sustine ca profesorul trebuie sa isi asume un rol in ,,conducerea strategic optim a activitii instructiv educative, proiectat i desfurat ntr-o unitate de nvmnt/clas de elevi. Pentru a demonstra cat de importanta este interventia profesorului si relationarea acestuia cu elevii care au dificultati de integrare in mediul educational, voi prezenta un caz fictiv al unei eleve care se confrunta cu aceste probleme de inadaptare. Asadar, sa ne imaginam cazul Anei, o eleva in clasa a V-a la o scoala dintr-un oras de provincie. Ana are 11 ani si provine dintr-o familie nevoiasa. Parintii Anei sunt someri si asa au fost toata viata, fratii Anei, mai mari decat ea, au probleme cu legea si cu drogurile, iar Ana, fortata sa isi castige cumva traiul, merge zilnic la cersit in intersectiile cele mai circulate din oras, ori ii mai ajuta pe vecini cu treburile, in schimbul unor sume de bani. Cu toate acestea, parintii Anei nu au fost decazuti din drepturi si nici nu vor fi, pentru ca fetita nu duce lipsa de un camin asupra capului si nici nu este supusa unor violente fizice. Dar nu numai saracia a afectat-o pe Ana, ci si lipsa de afectiune din partea parintilor, care sunt toatul dezinteresati de problemele personale ale fiicei lor si care, obligati de 2

lege, au grija ca fiica lor sa mearga la scoala din cand in cand, doar atat cat sa nu fie exmatriculata. Astfel, pe fondul unei situatii materiale grele in familie, al lipsei iubirii parentale, al dezinteresului familiei, al lipsei unor modele in viata si al unei atitudini necorespunzatoare, Ana are parte de o situatie scolara foarte slaba, manifestata atat prin note mici, absenteism si mari lacune in cunostinte, cat si de dificultati de relationare cu ceilalti elevi, care o resping si o ocolesc. Spre exemplu, in zilele in care vine la scoala, Ana se aseaza in ultima banca, nu socializeaza cu nimeni, nu vorbeste decat daca i se adreseaza in mod direct o intrebare, iar atunci cand este intrebata, raspunde intr-un mod timid si ezitant, este nesigura si se intimideaza. Atunci cand elevii au activitati in grup, Ana nu participa intr-un mod activ, ci doar asteapta linistita, fara sa contribuie la rezolvarea activitatii. In caz ca i se aduc sfaturi sau i se fac observatii, Ana se inroseste la fata si se sperie atat de mult, incat intoarce privirea, iar in caz ca este laudata, este foarte surprinsa si suspicioasa. In timpul recreatiilor, Ana este respinsa de grupurile de elevi din acea clasa si, mai mult decat atat, se intampla si sa fie aratata cu degetul. Uneori colegii ei chiar fac glume proaste la adresa ei, la adresa parintilor ei sau la adresa modului in care se imbraca si in care arata. Ana observa de fiecare data comportamentul lor, fapt ce o face sa fie din ce in ce mai introvertita si sa se inchida si mai mult in ea. Desi si-ar dori sa aiba macar un prieten, ea nu face nimic in legatura cu acest lucru, nu este incurajata nici de pofesori si cu atat mai de parinti si nici nici colegii Anei nu arata initiativa in a relationa intr-un mod placut cu ea, ci doar intr-un mod superior si batjocoritor. Lipsa motivatiei de invatare, lipsa de comunicare si lipsa de socializare s-au observat inca din clasele primare, cand Ana era chiar pe punctul de a ramane repetenta. De asemenea, neparticiparea ei la diversele activitati extrascolare (vizita la gradina zoologica, vizita la gradina botanica, vizita la muzeu, activitati de protejare a mediului inconjurator, excursii in afara

orasului, vizionarea unui spectacol de teatru), datorata lipsei banilor si a sustinerii parintilor, a dus si mai mult la izolarea Anei fata de colectivul de elevi si fata de adptarea la conditiile scolare. Gradul de maturizare al acesteia este foarte scazut si insatisfactiile la nivel individual au produs o discreptanta majora intre Ana si ceilalti colegi ai sai. Intrebati ce parere au despre colega lor, colegii Anei au avut reactii dure la adresa ei si au demonstrat ca o resping intr-un mod voit. Ei si-au motivat reactiile prin faptul ca fetita provine dintr-un mediu sarac, ceea ce in ochii lor este decisiv in legarea unor prietenii, prin faptul ca cerseste, ceea ce pentru ei pare foarte josnic, prin faptul ca fratii ei au probleme cu legea, ceea ce o face pe Ana sa para o persoana periculoasa, prin faptul ca parintii ei sunt someri, ceea ce pentru ei insemna ca intreaga familie sufera de lipsa de motivatie. De asemenea, faptul ca Ana are multe absente nemotivate, inseamna pentru colegii ei ca ea este o persoana neserioasa, pe care mai bine o evita. "Parintii ne-au sfatuit sa o evitam pentru ca nu este un exemplu bun pentru noi", acesta este parerea unanima a colectivului de elevi, care sunt convinsi ca nu poti avea incredere intr-o persoana care nu a crescut intr-un mediu propice. Asadar, reactiile celorlalti elevi tradeaza un comportament ostil si superficial si contribuie si mai mult la dificultatile de adaptare ale Anei, iar repetarea lor in timp poate genera pentru ea acutizarea anxietatii, a frustrarii sau chiar o dorinta de revolta si de abandon scolar.

Posibile metode si strategii ale profesorului

Avand in vedere faptul ca Ana provine dintr-o familie nevoiasa, dezinteresata de soarta copilului, ceea ce a dus la un comportament antisocial al elevei si la o situatie scolara slaba, profesorul are rolul de a fi un model pentru acest elev si de a-l indruma corespunzator. De asemenea, el are obligatia sa ia masurile necesare pentru a o ajuta pe eleva sa se integreze mai usor in colectiv si este necesar sa ii invite pe parintii acesteia la o discutie privind situatia fiicei lor. In primul rand, profesorul trebuie sa ii acorde o atentie speciala elevei si sa o ajute sa se adapteze la situatia scolara. Astfel, acesta trebuie sa se asigure ca Ana va frecventa orele in mod regulat, ca isi va duce la bun sfarsit toate sarcinile didactice (teme, proiecte), ca va fi activa in timpul orelor de curs si ca va participa la discutii si dezbateri privind anumite teme. De asemenea, acesta trebuie sa o incurajeze frecvent pe Ana in a-si exprima propriile pareri si in a-si argumenta punctul de vedere alaturi de ceilalti colegi. Fiecare raspuns trebuie incurajat si laudat si astfel va putea sa capete mai multa incredere in sine si incredere in fortele ei proprii. In al doilea, profesorul trebuie sa fie atent la modul in care ceilalti elevi socializeaza cu Ana. Acestia trebuie sa invete sa o includa si pe ea in grupul lor, sa nu se mai teama de ea si, mai ales, sa nu o mai trateze intr-un mod batjocoritor. In cazul in care Ana nu poate participa la activitatile extrascolare din motive financiare, ideal ar fi sa se gaseasca o solutie prin care sa fie ajutata de fiecare in parte. Nu in ultimul rand, profesorul trebuie sa se asigure ca parintii sunt constant informati de situatia fiicei lor si sunt constienti ca aceasta are nevoie de afectiune si suport moral. De

asemenea, ajutorul din partea psihologilor este la fel de necesar si poate contribui in mare masura la schimbarea comportamentului parintior fata de fiica lor. Asadar, abandonul scolar, inadaptarea scolara, absenteismul, lipsa de motivatie si toate aceste situatii de criza privind mediul scolar, pot fi gestionate cu succes de catre un profesor dedicat meseriei si interesat de elevii lui. Atunci cand acesta se confrunta cu astfel de situatii, managementul constant al clasei este obligatoriu si, in timp, se pot observa cu siguranta progrese la invatatura si la adaptare.

Bibliografie

1. Iucu ,B.Romi ,,Managementul clasei de elevi- Aplicaii pentru gestionarea situaiilor de criz educaional , Editura Polirom , Iai , 2006 2. Bursuc, Bogdana i Alina Popescu. Managementul clasei. Ghid pentru profesori i nvtori. 2007

S-ar putea să vă placă și