Eugen Barbu

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei sec iuni este disputat. V rugm consultai prerile exprimate n pagina de discuii. V rugm nu tergei eticheta pn la rezolvarea disputei

Membru corespondent alAcademiei Romne

"iteratura romn 0e categorii

Eugen Barbu

;storia literaturii romne 1vul .ecolul .ecolul 13 $ .ecolul 1< $.ecolul mediu 1% 1

.ecolul 20 $ :ontemporan :urente n literatura romn 6manism $ :lasicism 0amfletarul 1ugen #arbu Nscut() 20 #ucureti" )omnia % septembrie 1 #ucureti" )omnia )omnia 4acultatea de 5itere a 6niversitii#ucureti *urnalist" pamfletar" polemist" publicist"romancier" scenarist" politician &" (3 februarie 1 2! )omantism $ )ealism .imbolism $ 8aturalism 9odernism $ =radiionalism .emntorism$ (vangardism .uprarealism $ 0roletcultism 8eomodernism $ 0ostmodernism .criitori romni 5ist de autori de limb romn .criitori dup genuri abordate "ucrri 7roapa" oseaua 8ordului".ptmna nebunilor" 0rincipele remarcabile #oie Prini Premii
modific

eces

de

ani'

Naionalitate Educaie !cupaie

)omancieri $ >ramaturgi 0oei $ 1seiti 8uveliti $ 0roz 5iteratur pentru copii 0ortal )omnia 0ortal 5iteratur scurt

9arga #arbu 8icolae :revedia 0remiul +erder

Eugen Barbu (n. 20 februarie 1 2!" #ucureti $ d. % septembrie 1 &" #ucureti' 0roiectul a literatur fost un membru corespondent al (cademiei )omne" director de reviste" *urnalist" ?m pamfletar" polemist" publicist" romancier" scenarist i om politic romn" laureat al premiului +erder.
Cuprins
,ascunde-

1 .curt prezentare 2 /pera literar & /pere publicate ! 0amfletarul 1ugen #arbu 2 1ugen #arbu director de reviste

3 7azetarul 1ugen #arbu 3.1 1ugen #arbu" critic de art 3.1.1 1ugen #arbu despre .abin #laa % )omancierul 1ugen #arbu < 1ugen #arbu despre ... 8ote 10 5egturi externe

#curt pre$entare%modi&icare ' modi&icare surs(

4iul scriitorului 8icolae :revedia",1- 1ugen #arbu a terminat 4acultatea de 5itere a 6niversit ii #ucure ti n 1 !%" dup ce o perioad de timp studiase dreptul la aceea i 6niversitate. @n 1 3&" 1ugen #arbu a fost numit la conducerea revistei 5uceafrul. :onflictual i resentimentar" ncon*urat de toi frustraii lumii literare" #arbu a fcut s fie ataca i n revist mai to i scriitorii buni de atunci. (c ionnd oarecum n contrasens cu spiritul momentului" care era acela al unei relative liberalizri" #arbu a fost nlocuit la conducerea revistei" n 1 3<" cu tefan #nulescu. ,2- @n 1 3 " 1ugen #arbu a fost ales membru supleant al :: al 0:). @n 1 %2" 1ugen #arbu a devenit deputat n 9area (dunare 8a ional. ,&- >in 1 %0 pn n 1 < " 1ugen #arbu a condus revista .ptmna ,!-. ( fondat i condus revistele Sptmna i Romnia Mare. ( nfiinat" alturi de :orneliu Vadim =udor" partidul cu doctrin naionalist )omnia 9are" pe care l$a reprezentat n 0arlamentul )omniei n legislatura 1 2$1 3. ( fost cstorit cu actria 9arga #arbu.,2-

!pera literar%modi&icare ' modi&icare surs(

( debutat cu volumul de nuvele A9unca de *osB (publicat mai nti n Via a )omneasc" i apoi republicat la 1ditura =ineretului sub titlul Gloaba'.,3- ( scris apoi romanele Groapa" oseaua Nordului" Sptmna nebunilor" Principele (volum ce a fost nsoit de mai multe volume intitulate Caietele principelui" un soi de antier al creaiei'" Ianus (publicat postum'. ( fost laureat al premiului +erder. ( lsat i un Jurnal. ( fost cstorit cu actria 9arga #arbu pentru care a creat" n calitate de scenarist" seria filmelor cu haiducii lui 9rgelatu" n care aceasta *uca alturi de4lorin 0iersic. ( fost implicat n dou scandaluri de plagiatC 0rincipele (1 3 ' i ;ncognito ;;; (1 %<'. ,3-,%-,<-

!pere publicate%modi&icare ' modi&icare surs(

8uvele i povestiriC 7loaba" 1 22D =ripleta de aur" 1 23D /aie i ai si" 1 2<D

 )omaneC )eporta*eC

0atru condamnai la moarte" 1 2 D =ereza" 1 31D 0rnzul de duminic" 1 32D Vnzarea de frate" 1 3<D 9artiriul .fntului .ebastian" 1 3 D 9iresele" 1 %2D

#alonul e rotund" 1 23D 6nsprezece" 1 23D 7roapa" 1 2%D oseaua 8ordului" 1 2 D 4acerea lumii" 1 3!D 0rincepele" 1 3 D ;ncognito ;$;V" 1 %2 $1 <0D (incognito' .ptmna nebunilor" 1 <1D ;anus" 1 &D

0e$un picior de plai" 1 2%D :t n % zile" 1 30D :u o tor alergnd n faa nopii" 1 %2D 9emorialistic" eseuri" critic" proiecte literareC

=eatruC

Eurnal" 1 33D 9tile lui 7oethe" 1 3%D 4oamea de spaiu" 1 3 D Eurnal n :hina" 1 %0D :aietele 0rincepelui ;$V;" (1 %2$1 <1'D / istorie polemic i antologic a literaturii romne" 1 %3D

. nu$i faci prvlie cu scar" 1 2 D 5abFrintul" 1 3% etc. 0iesele sunt adunate n vol. =eatruD VersuriC

/snda soarelui" 1 3<D

Traduceri din Faulkner, Th. Mann etc; Readuce n literatura rom n opera lui !anait "#trati; $cenarii de %ilm& #eria 'aiducilor.

PR)NCEPE"E%modi&icare ' modi&icare surs(

(parut in 1 3 " romanul prezinta atmosfera epocii fanariote" pictura exceptionala a unei lumi colorate" crepusculare" dandu$ne" privitor la epoca" o sugestie de maretie a viciului" de rafinament si decadenta" de murdarie acoperita de catifele grele. :onsiderat un roman istoric cu GcheieB" opera are o filozofie sau incearca a avea una meditand in *urul ideii de putereB D autorul nu voieste sa faca o reconstituire istorica" sa descrie o epoca fixata intre doua puncte precise" istoria reprezantand doar punctul de pornire pentru naratiuni cu intelesuri amare" ci cauta in istorie o filozofie a existentei alegand o cale indirecta H parabola. 9odelul stilistic ramane :raii de :urtea Veche" idea despre confruntarea a doua culturi pare a fi inspirata din Iodia :anceruluiD 0rincepele ar putea fi indentificat dupa unele amanunte cu domnitori fanarioti precumC :onstantin +angerlF" 8icolaie 9avrogheni" (lexandru .utu H 0ricepele seaman cu acestia" dar nu se identifica pana la urma cu nici unul" el reprezentand o sinteza" ideea de domnitor in 0rincipatele aservite" o meditatie asupre puterii trecatoareD 1ste un roman despre exercitiul puterii si despre sensul pe care il are aceasta in ordinea socialului" politicului si omenesculuiD putereaJtema" epoca fanariota (o epoca aberanta" cruda si somptuoasa in sitoria noastra'JpretextulD G;n ordinea formulei epice" 0rincepele" ca si 7roapa" este o succesiune de episoade" multe mai bine legate insa" formand ceea ce se numeste o structura romanescaD prozatorul foloseste aici indici specifici realismului (indepartandu$se" prin aceasta" de basm'" dar intr$o modalitate narativa ale carei mize sunt fantastical si fantasmagoricul. )omanul incepe cu sfarsitul sau (moartea lui /ttaviano'D timpul si spatial se recunosc prin GatmosferaB si GculoareaB lorC acestea sunt alte procedee ale romanului de analiza care structureaza universal epic" ii confera profunzime si forta.B ;n ceea ce priveste limba si limba*ul 0ricepelui" se utilizeaza aici numai modelul (fonetic" sintactic" lexical' al limbii romane vechi" schema arhaica in care sunt turnate elemente moderneD limba*ul este colorat" cu multe vocabule de epoca" autorul foloseste constructii sintactice de tipulC Bmult l$au maniatB" Gzidurile trebuiesc a stire sa imbatraneascaB" ori suceste fraza in stilul caturaresc vechi spre ai da mai multa solemnitate" insa Bintre matasurile unui stil incarcat" solemn" elaborate cu pedanterie de scotocitor in documente" isi face loc expresia incisive" voit licentioasa" pitoreasca pana la violentB . :adrul general al parabolei ne prezintaCB namaitii si scursii de la :urtea Veche" invertitii de G5a 8orocul :ailorB" talanitele din carciumile sordid ori femeile din lumea buna" care" sub sapaima de ciuma" isi pierd orice pudoare si devin catele. 4iicele traiesc cu tatii" mamele cu fiii" boieroaicele batrane inghesuie prin locuri obscure slugile mai tinere" o femeie teribila" 0aunita :antacuzen" e rastignita pe iarba de patru caldarari" o )uxandra 4lorescu se tine cu cainii" o alta" baraoneasa #uller" se dragosteste cu baiesitele. :atrina 9oruzi" verisoara de mare postelnic" pune tiganii robi sa$; frece sanii cu zapada spre a$; mentine intr$o buna conditie" la hanuri deocheat barbatii cu vicii se musca de urechi si initiaza pe tineri in practice sexuale scandaloase. =raim" din plin" la portile /rientului" intr$o atmosfera de lux si spurcaciune" de fanariotism fascinant in amoralitatea lui

fundamental" real si imaginar totodata. 1 la mi*loc" desigur" o documentatie(cam specioasa" abuziva'" dar si contributia unei fantezii aprinseB . (. :artea se deschide cu un avertisment J definitia data de autor romanului sauCG)omanul acesta este o sintez" un basm i o oper liric in acela i timp"cine vrea s$o ia in alt fel nu o face decat pe rspundere proprie.B G.egmentul de deschidere a textului defineste exact calitatea unui timp istoric a crui AimprecizieB a putut produce AimpresiaB basmului" multi cititori ai romanului confundnd absenta deliberat a unor indici de cronologie cu atemporalitatea povestirii n care fantasticul constituie marca sa specificD lipsa numelui 0rincipelui" ca si aceea a datelor istorice" scoate textul din sfera Aromanului istoricB" dar" pe de alt parte" prezenta unor informatii AverificabileB (locuri" case" strzi" palate" modul de a se mbrca" de a petrece" organizarea curtii domnesti etc.' nu permite plasarea crtii n zona basmuluiC si lirismul" dar si apelul la procedeele povestirii fantastice fac parte din recuzita stilistic a prozatoruluiKB (. 0rimle pagini contin o serie de avertizori (nuntirea fluturilor" care devor lacom pomii" chitcitul de soarece" aparitia fluturilor cu cap de mort" semnul pe care l d Abuha ciumeiB' care proiecteaza intriga textului intr$un Gregim al anormalitatiiB C peste #ucuresci" pluteste umbra ameninttoare a lui 9alamos" nuntirea fluturilor cu cap de mort si molima pe care o anunt AumbrindB definitiv o ordine pentru a lumina o alta" aceea a haosului si ntunericuluiC neamul ticlos care Aspurcase totulB si figura starostelui lumii din catacombele si ruinele orasului reprezint primele semne" incontestabile" ale instalrii regimului anormalittii. >e aici" totul este posibil pentru c totul scap criteriilor de organizare ale normei realuluiD tcerea si desfrul oamenilor" care urmeaz AproorociriiB lui 9alamos" nu snt dect ipostazierile H primele dou H ale existentei persona*elor ce nu s$au artat nLc. :ele trei persona*e ale cartii formeaza o triada plina de semnificatiiC primul si cel mai important element al parabolei este 0rincepele"fanariotul care sufera de melanholie" om subtire" cult" neichipuit de crud" al doilea este /ttaviano" chiromant si cabalist" alchimist si cunoscator de stiinte ermetice" venit in Valahia dupa ce trecuse pe la marile curti europene" cel de$al treilea element este ;oan Valahul" astrolog" cititor in zapisie si alcatuitor de folete. ;n cadrul acestei triade se traduce o tensiune" o drama a cuceririi puterii" o viziune asupra lumii si o meditatie asupra puterii. ;oan Valahul si messer /ttaviano sunt persona*e antinomice ca principii" ca filozofie$/ttaviano reprezinta o Gfilozofie a puterii bazata pe abilitate" pe stiinta" adica de a fi" in complicate arta a guvernarii" vulpe si leu in acelasi timpB " iar ;oan Valahul ilustreaza intelepciunea pamantului" filozofia si demnitatea unui poppor si a unei istorii" Geste insasi puterea stapanirii de sine in accord cu lumeaB . >e la ei monarhul vrea sa invete secretele cuceririi immediate a puterii. )elatiile 0rincepe$messer constituie un amestec greu de deslusit de idei fascinate (tentatia puterii absolute' si seductie fizica perversa. :ontrar ratiunii" fanariotul va cadea in mre*ele frumosului GsecretarB si se va pierde. /ttaviano e spiritul malefic absolut" artizanul din umbra al blestematiilor. >aca 0rincepele exprima tirania oprita la un anumit prag" messerul o impinge pana la ultimele consecinte imaginabile. 0rincepele e un tiran ce sufera de boala sufletelor alese" melacolia" este ostenit de putere" capabil" totusi" de a trece la atitudini energice cand puterea este prime*duita.B:ainii melanholiei sfaisie insa sufletul acestui despot pe care puterea nu l$a facut mai fericit. 9intea lui urmareste ceva perfect" ceva desavarsit" dar nu afla calea spre desavarsire si perfectiuneB. 9esser /ttaviano" devenit sfatuitorul si exaporitul 0rincepelui" vrea sa$l vindece de aceasta tristete si sa faca din el un despot absolute si primul safat pe care i$l da este sa foloseasca forta ca frica este legea guvernarii. /ttaviano viseaza la o tiranie care sa umileasca pe om prin neputinta lui" sa$l ofenseze pentru a$l scuti pe cel ce domneste de razbunare. )azbunarea trebuie insa folosita pentru ca este o dovada a fortei" iar cand este folosita sa fie atat de severa incat sa nu mai fie necesar a o repeta.

).

*.

+.

,.

9esserul este omul fatal" a carei forta sta in atributele feminitatiiD gratia sa GfeminineB constituie termenul complementar al GmasculinitatiiB 0rincepelui" al celui investit cu semnele puterii. 0rezenta feminina a messerului prinde contur prin insistent cu care naratorul descopera indicia acesteiaC gura frageda" pofticioasa" mana fierbinte" ochii din care Gcadea un cantec mut" perversB" buzele umede Gca inaintea unei nunti de tainaB" parul galben Gca gutuiaB" frumusetea" preferinta pentru travesti$ul feminine care il fac sa semene cu Go frumoasa femeie cu ochii albastriB$ toate acestea Gconstituie in *urul messerului un spatiu ale feminitatii" agresiv" caruia ii cad prada" pe rand" 0rincepele" 1vanghelina" medelnicierul .otir" si tinerii boieri amatori de perversiuniB /ttaviano gandeste etapa cu etapa o putere absoluta pe care numai modelul" conceptia" ideea o pot instalaDmesserul da un spectacol al inteligentei" al subtilitatii" *ocul sau neacceptand prezenta figurantilor" pentru ca ceea ce inchipuie el nu poate fin indeplinit decat de cel ales" de insul capabil sa inteleaga sis a manevreze mecanismul puterii. 4inalul cartii ni$l prezinta pe 0rincepe cazut in alienare" melancholic" contemplativ" constient de limitele puterii sale" insuficienta in acest colt de lume. .pre sfarsitul naratiunii /ttaviano este pedepsit de 0rincepe" cu moartea" pentru infidelitate" iar 0rincepelui i se taie capul de catre trimisul sultanuluiD ambele morti sunt simboliceC moartea messerului e moartea ideiii de initiat in tainele monstruoase ale ale universului negru" e moartea ideii ordinare" brutale" in ultima esenta" despre putere. 4raza finala" rezultanta a ideilor din roman" mentioneaza ca" dupa serbarile de instaurare a noului principe" un alt messer patrunde prin bariera >elea Veche in capital valaha. :ercul se inchide si se deschide" iar peste aceste destine istoria se repeta" chiar daca mecanismul ei teribil face sa apara de fiecare data alte forme.

-.

..

/.

#;#5;/7)(4;1
1. 2. 1ugen .imion" .criitori romani de azi" vol.;" 5itera ;oan +olban" 0rofiluri epice contemporane" :)" 1 <%