Teorii ale Relaiilor Internaionale

Capitolul I Sistemul Naiunilor Unite Adaptarea Naiunilor Unite la schimbrile sistemice dup 1945 Sistemul de securitate ba at pe Carta Naiunilor Unite !!Uniunea pentru meninerea pcii!! "iplomaia pre#enti# Comparaii $ntre cele trei sisteme de securitate

Capitolul II %uterea $n relaiile internaionale Natura puterii &i componentele acesteia 'ana(ementul puterii

Capitolul III Teoria sistemic a relaiilor internaionale Teoria normati#ist)idealist Teoriile insecuritii

Capitolul I *#oluia sistemelor de securitate colecti# dup 1945 Organizatia Naiunilor Unite au aprut dup cel de-al doilea rzboi mondial din dorina rilor aliate de a apra generaiile viitoare de flagelul rzboiului1. In cei aproape 55 de ani ec!ilibrul puterilor "-a modificat au izbucnit noi conflicte iar Naiunile Unite au fo"t criticate pentru modul "u de ge"tionare a "ituaiilor ten"ionate. #u toate ace"te Naiunile Unite ca organizaie apare ca un in"trument nece"ar al dialogului dintre "tate $ntrun conte%t marcat de cutarea unei noi ordini mondiale. &ermenul de Naiuni unite apare pentru prima dat $n "eclaraia Naiunilor Unite!! din 1 ianuarie 1'() prin care reprezentani ai )* de naiuni "e anga+eaz " lupte $mpreun $mpotriva puterilor ,%ei. -roiectul de a crea o Organizaie Internaional e"te e%pre" formulat $n .eclaraia de la /o"cova din 01 octombrie 1'(0 2i $n care "e afirm nece"itatea de a pune c3t mai repede po"ibil bazele unei organizaii internaionale fondate pe principiul unei egale "uveraniti a tuturor "tatelor. 4tatele fondatoare au tra" $nvminte din erorile 2i lacunele 4ocietii Naiunilor $nfiinat dup primul rzboi mondial 2i reunii la #onferina 5uadripartit de la .umbarton Oa6" din augu"t -"eptembrie 1'(( elaboreaz cadrul general al viitoarei organizaii. #onferina de la 7alta din 11 februarie 1'(5 decide convocarea #onferinei Internaionale a"upra Naiunilor Unite la 4an 8ranci"co $n )5 aprilie 1'(5. #ele trei etape 9 /o"cova .umbarton-Oa6" 2i 7alta: demon"treaz cu claritate faptul c iniiativa $nfiinrii ace"tei organizaii revine celor trei puteri victorioa"e ceea ce e%plic rolul important al ace"tora a2a cum e"te prevzut $n #!arta Naiunilor Unite. #omple%itatea adoptrii articolelor #artei precum 2i a ,ne%ei cu ;1 de articole referitoare la 4tatutul #urii Internaionale de <u"tiie reflect tendinele politice contradictorii 2i compromi"ul la care "-a a+un" pentru adoptarea "a. ,ctuala modificare a raportului de fore a2a cum era ace"ta $n perioada imediat urmtoare rzboiului precum 2i emergena noilor puteri pun cu acuitate problema reforma repartiiei puterilor $n cadrul
1

-reambulul #artei Naiunilor Unite

organizaiei. #arta e"te "emnat $n )* iunie 1'(5 2i intr $n vigoare $n )( octombrie 1'(5 dup ratificarea "a de cele cinci puteri membre ale #on"iliului de 4ecuritate 2i de ctre ma+oritatea rilor "emnatare. #on"tituirea 2i punerea $n funciune a diferitelor organe ale Organizaiei 9 #on"iliul de 4ecuritate #on"iliul =conomic 2i 4ocial #urtea Internaional de <u"tiie : au avut loc c!iar $n prima "e"iune a ,dunrii >enerale de la ?ondra din 11 ianuarie p3n $n 1( februarie 1'(*. In cadrul ace"tei "e"iuni e"te numit 2i 4ecretarul >eneral al Organizaiei &r@gve ?ie la 1 februarie. .eterminarea "ediului Organizaiei a con"tituit obiectul unor ample dezbateriA candidaturile >enevei 2i 4an 8ranci"co-ului au fo"t re"pin"e $n favoarea celei a NeB 7or6-ului raiunea fundamental fiind aceea a integrrii durabile a 4tatelor Unite $n cadrul noii organizaii pentru a evita pericolul izolaioni"mului american care a marcat momentele ulterioare fondrii 4ocietii Naiunilor. +undamentele ideolo(ice ale noii ordini internaionale se re(sesc $n Carta Atlanticului &i $n "eclaraia Na&iunilor Unite, =le "e refer laC ,firmarea principiului "ecuritii colective drept garanie a "ecuritii .e@armarea $n cadrul "ecuritii colectveA .reptul la auto-determinare a popoarelorA .reptul fiecurui "tat la comer dezvoltare economic 2i protecie "ocialA ?ibertatea mrilor 9 e"enial pentru comerul liber:A ?ibertatea religioa"A O ordine economic liberal. individualeA

Scopurile Naiunilor Unite sunt e-primate $n primul articol din CartC /eninerea pcii 2i "ecuritii internaionaleA .ezvoltarea unor relaii amicale $ntre rile membre fondate pe principiul Dealizarea cooperrii internaionale "ocial pentru a rezolva problemele

egalitii de drepturi a popoarelorA internaionale de ordin economic intelectual 2i umanitar prin

dezvolatarea 2i $ncura+area re"pectului drepturilor omului 2i a libertilor fundamentale fr deo"ebire de ra" "e% limb religieA In"tituirea organizaiei ca un centru de armonizare a eforturilor naionilor pentru realizarea "copurilor comune. Articolul al doilea se re.er la anumite principii care trebuie s re(lemente e aciunile /r(ani aiei printre care cele mei importante suntC Endeplinirea de ctre fiecare "tat membru cu bun credin a obligaiilor Deglementarea diferendelor internaionale prin mi+loace pa2niceA ,binerea de la recurgerea la ameninarea "au folo"irea forei $n relaiile 4pri+inirea Organizaiei $n toate aciunile ace"teia precum 2i abinerea de la

a"umate prin termenii #arteiA

internaionaleA a "pri+ini un 4tat $mpotriva cruia Organizaia $ntreprinde o aciune. Organizaia nu poate interveni $n acele probleme care in de competena naional a unui "tat 9 principiul non-ingerinei $n treburile interne ale fiecrui "tat:. 8ondat pe principiul univer"alitii Organizaia Naiunilor Unite cuprindea in ianuarie 1''0 1F1 de "tate membre. 4tatele membre originare ale Organizaiei "unt acele "tate care au participat la #onferina de la 4an 8ranci"co "au care au "emnat .eclaraia Naiunilor Unite din 1 ianuarie 1'() 2i care au "emnat 2i ratificat #arta. #ele 51 de "tate fondatoare "unt ,frica de 4ud ,rabia 4audit ,rgentina ,u"tralia Gelgia Gieloru"ia Golivia Grazilia #anada #!ile #!ina #olumbia #o"ta Dica #uba .anemarca =gipt 4alvador =cuador 4tatele Unite =tiopia 8rana >recia >uatemala Haiti Hondura" India Iran Ira5 ?iban ?iberia ?u%emburg /e%ic Nicaragua Norvegia Noua-Ieeland -anama -aragua@ Olanda -eru 8ilipine -olonia Depublica .ominican Degatul Unit al /arii Gritanii 2i Irlandei de Nord 4iria #e!o"lovacia &urcia Ucraina UDD4 9 8ederaia Du" ia "uccedat ace"teia din )( decembrie 1''1: Urugua@ Jenezuela 7ugo"lavia. &oate "tatele non-originare pot fi admi"e $n virtutea articolului al patrulea cu condiia re"pectrii unei "erii duble de condiiiC

 #ondiii de fondC " fie un "tat pa2nic " accepte obligaiile #artei " fie capabil 2i di"pu" " le $ndeplinea"c. #ondiii de form C admiterea "e face prin decizia ,dunrii generale la recomandarea #on"iliului de 4ecuritate. ,numite "tate beneficiaz de "tatutul de ob"ervator 9 =lveia /onaco Jatican: ceea ce le permite " participe la unele din activitile organizaiei cu condiia re"pectrii principiilor ONU pentru meninerea pcii 2i "ecuritii internaionale. Sistemul Naiunilor Unite -otrivit termenilor #artei Naiunile Unite cuprind 2a"e organe principale C ,dunarea general #on"iliul de 4ecuritate #on"iliul =conomic 2i 4ocial #urtea Internaional de <u"tiie 2i 4ecretariatul. ,dunarea >eneral e"te compu" din reprezentanii "tatelor membre ale Naiunilor Unite 2i e"te fondat pe principiul un "tat un vot "tipulat $n #art la articolul 1F. ,dunarea "e reune2te $n "e"iuni "e"iunea anual 9 din "eptembrie $n decembrie: "e"iuni e%traordinare "au "e"iuni e%traordinare de urgen 9 convocate la cererea #on"iliului de 4ecuritate a ma+oritii "tatelor membre "au a unui "ingur membru al #on"iliului dar cu "pri+inul ma+oritii 4tatelor membre:. ,dunarea general funcioneaz fie $n 2edine plenare fie $n cele 2apte mari comi"iiC -rima comi"ie e"te $n"rcinat cu c!e"tiuni politice 2i de "ecuritateA #omi"ia politic "pecial $n"rcinat cu probleme politice particulareA #omi"ia $n"rcinat cu c!e"tiuni economice 2i financiareA #omi"ia $n"rcinat cu c!e"tiuni "ociale umanitare 2i culturaleA #omi"ia pentru teritorii "ub tutel "au ne-autonomeA #omi"ia admini"trativ 2i bugetarA #omi"ia +uridic.

,dunarea general are un domeniu larg de competene $ntruc3t ea dezbate toate problemele Organizaiei de la meninerea pcii la cele economice culturale "au bugetare ori de numiri

$n diver"e po"turi. En domeniul meninerii pcii ,dunarea are competena de a "tudia principiile generale de cooperare pentru meninerea pcii 2i "ecuritii internaionale inclu"iv principiile de reglementare a dezarmrii "au armamentelor de a di"cuta toate problemele legate de meninerea pcii 2i "ecuritii internaionale 2i de a face recomandri cu e%cepia acelor "ituaii care "e afl $n dezbaterea #on"iliului de 4ecuritate 2i de a face recomandri pentru reglementarea pa2nic a oricrei "ituaii care e de natur a compromite relaiile amicale dintre "tate. Entr-un "en" mai larg ,dunarea >eneral "tudiaz 2i face recomandri pentru dezvoltarea cooperrii internaionale $n domeniul politic 2i pentru a $ncura+a dezvoltarea progre"iv a dreptului internaional 2i a codificrii "aleA de a dezvolta cooperarea internaional $n domeniul economic "ocial cultural educaional 2i $n cel al "ntii precum 2i facilitarea afirmrii drepturilor omului 2i a drepturilor fundamentale precum 2i "tudiul rapoartelor #on"iliului de 4ecuritate 2i ale altor organi"me ale Naiunilor Unite. En domeniul .uncionrii interne0 ,dunarea >eneral e"te $n"rcinat cu e%aminarea 2i aprobarea bugetului Organizaiei precum 2i a aran+amentelor financiare 2i bugetare $nc!eiate cu in"tituiile "pecializate. ,dunarea >eneral determin contribuiile financiare ale fiecrui "tat membru la bugetul Organizaiei 9 articolul 1;:. &otodat ,dunarea general alege membrii nepermaneni ai #on"iliului de 4ecuritate membrii #on"iliului =conomic 2i 4ocial 2i ai #on"iliului de &utel 2i $mpreun cu #on"iliul de 4ecuritate nume2te membrii #urii Internaionale de <u"tiie iar la recomandarea #on"iliului de 4ecuritate pe 4ecretarul >eneral 9 articolul ';:. #arta "tabile2te o deo"ebire $ntre deci iile ce #i ea chestiunile 1!importante!! care "e iau cu o ma+oritate de dou treimi din voturile ,dunrii 2i alte deci ii care se iau cu o ma2oritate simpl, %otri#it articolului 13 se consider a .i deci ii importante acele decizii referitoare la meninerea pcii "i "ecuritii internaionale alegerea membrilor nepermaneni ai #on"iliului de 4ecuritate a membrilor #on"iliului =conomic 2i 4ocial 2i a membrilor #on"iliului de &utel. &ot cu o ma+oritate de dou treimi "e iau deciziile ce prive"c admiterea de noi "tate "u"pendarea unor drepturi ale membrilor "i ori e%cluderea unora dintre ei precum 2i deciziile referitoare la unele probleme ale funcionrii regimului de tutel 2i bugetului. .in ce $n ce mai mult consensul "-a impu" ca modalitate de luare a deciziei $n locul procedurilor de vot prevzute de #art. #on"en"ul ca practic ca de"emneaz aciunea de a con"idera adoptate fr un vot formal acele decizii care nu au

generat o opoziie declarat $n timpul di"cuiilor. ,ltfel "pu" e"te vorba de un acord formal dob3ndit printr-un compromi" $ntre grupurile de "tate. .ac impactul politic al unor decizii poate fi important fora lor +uridic rm3ne "lab $ntruc3t ,dunarea >eneral nu emite dec3t recomandri fr a avea un caracter obligatoriu pentru "tatele membre. Consiliul de Securitate Organ colegial permanent 2i re"tr3n" #on"iliul de 4ecuritate ocup un loc aparte $n cadrul organelor Naiunilor Unite at3t datorit re"pon"abilitii "ale principale de meninere a pcii 2i "ecuritii internaionale conferite prin #art c3t 2i compoziiei procedurilor de vote 2i puterilor de care di"pune. Iniial #on"iliul de 4ecuritate cuprindea 11 membrii. .atorit amendamentelor adoptate de ,dunarea >eneral din 1'*0 #on"iliul de 4ecuritate "-a mrit la 15 membri. .e"emnai prin #art cinci dintre ace2tia 9 #!ina 8ederaia Du" 8rana /area Gritanic 2i 4tatele Unite : "unt membri permaneni. #eilali zece "unt ale2i pe o perioad de doi ani de ctre ,dunarea >eneral datorit contribuiei ace"tora la meninerea pcii 2i "ecuritii internaionale dar 2i criteriului geografic. ,rticolul )F din #art prevede e%ercitarea puterilor "ale $ntr-o manier continu pentru a "e putea reuni $n orice moment $n care pacea 2i "ecuritatea internaional ar fi ameninate motiv pentru care "tatele membre menin delegaii permanente la "ediile din NeB 7or6 2i >eneva. 8iecare membru al #on"iliului di"pune de un vot potrivit articolului ); iar deciziile ce prive"c c!e"tiunile de procedur au nevoie de un vot afirmativ a cel puin nou din cei cinci"prezece membri $ntre care trebuie " fie 2i cei cinci membri permaneni. 8uncia principal a #on"iliului de 4ecuritate e"te aceea de meninere a pcii 2i "ecuritii internaionale $n conformitate cu "copurile 2i principiile #artei care define2te funciile 2i puterile ace"tui organC ,nc!eteaz orice "ituaie "u"ceptibile de a antrena un dezacord $ntre naiuni 9 articolul 0(:A Decomand mi+loacele de rezolvare a unui diferend ori "tabilirea termenilor unei reglementri 9 articolele 0* 2i 0F:A =laboreaz planurile de "tabilire a unui "i"tem de reglementare a armamentelor a"tfel $nc3t " nu fie alocate ace"tui domeniu dec3t un minimum de re"ur"e umane 2i economiceA

#on"tat e%i"tena unei ameninri la adre"a pcii a unei rupturi a pcii "au a unui act de agre"iune precum 2i recomandarea m"urilor nece"are re"tabilirii pcii 9 articolul 0':A

Invit "tatele membre " aplice "anciuni economice ori alte m"uri care nu implic utilizarea forei armate pentru prevenirea agre"iunii ori "toprii ace"teia 9 articolul (1:A 4tabile2te 2i $ntreprinde m"urile de ordin militar $mpotriva unei agre"iuni.

Consiliul economic &i social -rincipal in"tan de dezbatere a c!e"tiunilor economice 2i "ociale #on"iliul economic 2i "ocial 9 =#O4O#: "e afl "ub autoritatea ,dunrii generale a Naiunilor Unite 2i con"tituie un organ con"ultativ $n domeniul economic "ocial educaional medical cultural 2i $n domenii cone%e. ,"igur coordonarea activitilor economice 2i "ociale ale Organizaiei precum 2i pe cele ale in"tituiilor ce compun "i"temul Naiunilor. #=4 elaboreaz "tudii rapoarte recomandri 2i $ntreprinde aciuni $n domenii legate de dezvoltarea "ocial comerul internaional drepturile omului 2tiin 2i te!nologie probleme demografice indu"trializare bun"tare "ocial ori condiia femeii. #=4 cuprinde 5( de membri ale2i de ,dunarea >eneral pe baza criteriilor geografice 9 ,frica 1( ,merica ?atin 11 ,"ia 11 =uropa de ="t * =uropa occidental 2i alte zone 10:. Deunit $n "e"iuni cu durata unei luni de dou ori pe an la NeB 7or6 2i >eneva #=4 are trei tipuri de comitet 2i comi"ii ce lucreaz pe perioada unui an $ntregA Ka"e comitete permanenteC comitetul programului 2i coordonrii #omitetul re"ur"elor naturale #omi"ia "ocietilor tran"naionale #omi"ia a2ezrilor urbane #omitetul $n"rcinat cu organizaiile non-guvernamentaleC Ka"e comi"ii te!nice C comi"ia de "tati"tic comi"ia pentru problemele populaiei comi"ia dezvoltrii "ociale comi"ia drepturilor omului comi"ia pentru condiia femeii comi"ia $n"rcinat cu problemele legate de "tupefianteA #inci comi"ii regionaleC comi"ia economic pentru ,frica 9 ,ddi" ,bbeba #omi"ia economic 2i "ocial pentru ,"ia 2i -acific cu "ediul la Gan6o6 #omi"ia economic pentru ,merica ?atin 2i #araibe 9 4antiago: #omi"ia economic pentru ,"ia de Je"t 9 Gagdad:. 4copul comi"iilor regionale e"te acela de a facilita dezvoltarea economic a

fiecrei regiuni 2i de a $ntri legturileeconomice dintre 2rile ce aparin ace"tor regiuni. #omi"iile "tudiaz problemele "pecifice regionale 2i recomand m"uri 2i aciuni guvernelor 2i in"tituiilor "pecializate. Consiliul pentru tutel #on"iliul e"te pe cale de di"pariie $ntruc3t din cele 11 teritorii e%i"tente iniial nu mai e%i"t dec3t unul In"ulele -alao" toate celelalte acced3nd de+a la "tatutul de ri independente ori au fuzionat cu alte "tate. 4pre deo"ebire de alte organe #on"iliul nu a di"pu" niciodat de un numr determinat de membri. En mi"iunea "a de "upervizare a a teritoriilor aflate "ub tutel #on"iliul trebuie " urmrea"c progre"ul locuitorilor din acele teritorii " primea"c petiii 2i " le analizeze $mpreun cu autoritile $n"rcinate cu admini"trarea lor 2i efectueze vizite periodice $n acele teritorii. Curtea Internaional de 4ustiie Organ +udiciar permanent al Naiunilor Unite cu "ediul la Haga #urtea funcioneaz conform "tatutului "tabilit pe baza celui al #urii permanente de +u"tiie din 1')1 "tatut ane%at la #arta Naiunilor Unite. &oate "tatele membre "unt ipso facto pri la "tatutul #urii. 4tatele non-membre pot deveni pri la 4tatut $n condiii fi%ate de ctre ,dunarea >eneral la recomandarea #on"iliului de 4ecuritate. #urtea e"te compu" din 15 +udectori magi"trai independeni fa de "tatele din care provin per"oane care "e bucur de cea mai $nalt con"ideraie moral 2i profe"ional cu competene internaionale recuno"cute $ndreptul internaional. ,v3nd naionaliti diferite pentru a a"igura reprezentarea marilor forme de civilizaie 2i a principalelor "i"teme +uridice +udectorii "unt ale2i prin votul ma+oritar ab"olut al ,dunrii >enerale 2i #on"iliului de 4ecuritate. =u "unt inamovibili reeligibili 2i "e bucur de imunitate diplomatic. #urtea poate recurge la +udectori ad-!oc "pecial de"emnai pentru un litigiu determinat a cror mi"iune $nceteaz atunci c3nd ia "f3r2it proce"ul care a motivat numirea lor. #urtea regleaz diferendele +uridice dintre "tatele membre care au "e"izat-o 2i emite avize con"ultative. .oar statele au calitatea de a "e prezenta $n faa #urii potrivit articolului 0(. ,cea"ta di"pune de o competen facultativ cu o arie ce cuprinde problemele pe care "tatele au deci" " o

'

"upun analizei ace"tei in"tituii. .oar )5L din "tatele care "unt pri la 4tatut au recuno"cut +uri"dicia obligatorie a #urii. #urtea nu poate trata +uridic dec3t diferende de ordin +uridic av3nd drept obiect interpretarea unui tratat orice punct de vedere internaional violarea unui anga+amet internaional natura "au mrimea unei reparaii. En $ndeplinirea mi"iunii "ale #urtea aplic $n conformitate cu dreptul internaionalC #onvenii internaionale ce "tabile"c reguli e%pre" recuno"cute de "tatele aflate $n litigiuA #utuma internaional dovad a unei practici generale acceptat a avea valoare +uridicA -rincipii generale de drept recuno"cute de naiunile civilizateA .ecizii +udiciare 2i doctrina celor mai calificai publici2ti din diver"e ri ca mi+loc au%iliar de determinare a regulilor de drept. #urtea e"te de a"emenea inve"tit cu o funcie con"ultativ A ea emite avize a"upra unor probleme +uridice la cererea ,dunrii >enerale a #on"iliului de 4ecuritate "au a altor in"tituii ale Naiunilor Unite. ,cea"t funcie con"ultativ nu "e e%tinde a"upra 4tatelor membre. Secretariatul &i Secretarul 5eneral 4ecretariatul e"te coordonat de ctre 4ecretarul >eneral care $n ciuda locului mode"t acordat de #art a dob3ndit progre"iv o larg autonomie 2i "paiu de aciune fapt ce $i confer o autoritate "uperioar celei unui "implu conductor al admini"traiei Organizaiei. =l e"te numit de ,dunarea general la recomandarea #on"iliului de 4ecuritate pentru o perioad de cinci ani mandat ce poate fi re$nnoit. En acea"t calitate el particip la reuniunile ,dunrii >enerale #on"iliului de 4ecuritate #on"iliului =conomic 2i 4ocial 2i #on"iliului de tutel 9 articolul 'F:. =l are un rol politic diplomatic 2i admini"trativ 2i poate atrage atenia #on"iliului de 4ecuritate a"upra oricrei "ituaii care $n opinia "a poate con"titui o ameninare la adre"a pcii 2i "ecuritii internaionale. .in practica diferiilor titulari ai ace"tui po"t "-a dega+at un proce" de e%tindere con"tant a atribuiilor 4ecretarului >eneral care apare ade"ea ca o in"tan e%ecutiv fa de #on"iliul de 4ecuritate 2i ,dunarea >eneral. =l poate propune $n"crierea unor probleme pe agenda de

11

lucru a celor dou in"tituii " "e informeze 2i " e%prime o poziie public a"upra oricrei "ituaii de natur a con"titui o ameninare pentru pacea 2i "ecuritatea internaional " e%ercite bunele "ale oficii"au medierea pentru reglementarea conflictelor dintre "tatele membre. 8uncionarii internaionali -entru a a"igura Organizaiei o real independen fa de "tatele membre indi"pen"abil bunii funcionri 2i continuitii activitilor "ale per"onalul "e "upune unei triple "erii de condiiiC 1. =l nu trebuie " "olicite "au " accepte nici o in"truciune din partea guvernelor "tatelor membre "au a unor autoriti e%terioare OrganizaieiA el trebuie " "e abin de la orice act incompatibil cu "ituaia "a de funcionar internaionalA ). 0. =l trebuie " po"ede cele mai $nalte caliti profe"ionale de competen 2i -er"onalul e"te recrutat pe o larg baz geografic. integritateA

Secretar (eneral al Naiunilor Unite 1946 7 1958 195;)1961 1961)19?1 19?8)1931 1938)1991 1998)199? 199?) Tr9(#e :ie "a( <ammars=2>ld Sithu U Thant Aurt Baldheim 4a#ier %ere de Cuellar @outros @utros 5hali Ao.i Annan Nor#e(ia Suedia @irmania Austria %eru *(ipt 5hana

Adaptarea Naiunilor Unite la schimbrile sistemice dup 1945 -otrivit teoriei "ecuritii colective "e apreciaz c "ecuritatea "tatelor nu poate fi a"igurat prin ec!ilibrul forelor ci prin anga+amente comune prin care "tatele "e anga+eaz " "e alture aciunilor comune contra oricrui "tat "au grup de "tate care

11

practic politici agre"ive amenintoare. Un a"tfel de "i"tem impune re"pectarea unui numr de condiiiC 1. 4i"temul trebuie " cuprind un numr ma%im de "tate precum 2i marile puteriA ). 4tatele trebuie " $mprt2ea"c acelea2i valoriA 0. &rebuie " e%i"te in"tane legitime de decizie capabile " adopte "anciuniA (. Noiunea de agre"iune trebuie " fie definit $n comunA 5. &oate "tatele trebuie " aib acela2i intere" de a menine "tatu 5uo-ul altfel "pu" "i"temul nu trebuie " urmrea"c politici revizioni"teA *. &oi actorii participani la "i"temul "ecuritii colective trebuie " fie deci2i " fac fa ri"curilor 2i obligaiilor implicate de r"pun"ul dat agre"iuniiA ;. &rebuie " e%i"te fore militare "uficiente 2i di"ponibile pentru a de"cura+a un agre"orA F. Degulile trebuie " fie aplicabile tuturor $n aceea2i manier a"tfel $nc3t " fie evitat "ituaia unor "tandarde duble. Naiunile Unite au fo"t concepute ca un in"trument al "ecuritii colective recuno"c3ndu-"e faptul c pacea nu poate fi realizat dec3t prin acordul marilor puteri motiv pentru care #arta a prevzut un organi"m "pecial cel al #on"iliului de 4ecuritate. #arta interzice recurgerea la for $n articolul ).( obligaie ce a fo"t precizat prin diver"e rezoluii ale ,dunrii >enerale $n "pecial Re oluia din 84 octombrie 19?C re.eritoare la principiile de drept internaional ce .undamentea relaiile amicale &i cooperarea dintre Statele membre, Interdicia recurgerii unilaterale la for nu prevede dec3t o e%cepie aceea a aprrii legitime prevzut de articolul 51 din #art. .reptul la aprare legitim poate fi invocat de un "tat care e"te victim a unei agre"iuni armate. ,prarea legitim e"te precizat de Dezoluia 001( a ,dunrii >enerale din 1( decembrie 1';(. #arta cuprinde dou capitole importante ce prive"c rolul #on"iliului de 4ecuritate $n reglementarea diferendelorC capitolul al JI-lea 9 articolele 00-0F: 2i al JII-lea 9 articolele 0'-51:. In capitolul al 2a"elea "e prevede nece"itatea rezolvrii diferendelor de ctre "tatele implicate $ntr-o a"emenea "ituaie #on"iliul de 4ecuritate neintervenind dec3t cu titlu "uplimentar. .ac intervine #on"iliul poate propune orice m"ur care " conduc la reglementarea diferendului. #apitolul al JII-lea prevede faptul c e%i"tena unei ameninri

1)

a pcii ori o ruptur a pcii "au un act de agre"iune con"tituie condiii ale interveniei #on"iliului de 4ecuritate. En determinarea unei a"emenea con"tatri #on"iliul "e bucur de o putere di"creionar iar m"urile deci"e de #on"iliul de 4ecuritate "unt obligatorii pentru toi membrii Naiunilor Unite. Un alt mi+loc de aprare a pcii e"te diminuarea importanei in"trumentelor ce conduc la rzboi $ntruc3t #arta "tabile2te competena ,dunrii >enerale 2i a #on"iliului de 4ecuritate $n afirmarea principiului limitrii armamentelor. .ezvoltarea economic 2i "ocial con"tituie un al in"trument important pentru aprarea pcii numeroa"ele organi"me din interiorul Naiunilor Unite reprezent3nd o reea ce de"erve2te ace"t "cop. Decunoa2terea valorii deo"ebite a .eclaraiei Univer"ale a .repturilor Omului adoptat de ,dunarea >eneral $n 1'(F contribuie la evidenierea relaiei organice dintre dezvoltarea economic 2i "ocial 2i idealul politic al re"pectrii de ctre "tatele membre a unui minim de elemente politice "ociale economice 2i culturale legate de afirmarea per"oanei umane. ,cea"t declaraie nu e"te +uridic obligatorie dar ea a fo"t completat $n 1'** prin dou convenii obligatorii din punct de vedere +uridicC -actul Internaional referitor la drepturile economice "ociale 2i culturale drepturile civile 2i politice. En perioada rzboiului rece Naiunile Unite au trebuit " fac fa unui "et de patru tipuri de ameninri rivalitatea dintre marile puteri cre2terea con"tant a eterogenitii organizaiei finanarea in"uficient 2i birocratizarea. ,n"amblul ace"tor probleme a generat o decepie cre"c3nd fa de rezultatele concrete ale funcionrii Naiunilor Unite $n "fera meninerii pcii internaionale. #u toate ace"tea nu trebuie negat rolul e"enial $ndeplinit de Organizaie $n diver"e domenii ca "ntatea dezvoltarea "ocial "au cultura. .up redactarea 2i adoptarea #artei Naiunile Unite "-au confruntat cu unele con"ecine negative al "c!imbrilor "i"temice din domeniul vieii internaionale. ,ce"te "c!imbri "unt reflectate $n urmtoarele proce"eC 1. 4i"temul internaional era marcat $n 1'(5 de "olidaritatea 9 de rzboi: dintre marile puteriA "c!imbarea "i"temic e"te identificat $n "f3r2itul ace"tei "ituaii 2i $nlocuirea ei printr-un conflict global M rzboiul rece dup 1'(;. Entreaga via internaional e"te marcat de atmo"fera rzboiului rece 2i evident $n aceea2i m"ur 2i Naiunile Unite. ). -e plan militar "i"temul internaional era caracterizat $n1'(5 de armamentul cla"icA "c!imbarea "i"temic "e reflect $n apariia armei nucleare. Iraionalitatea rzboiului $n 2i -actul Internaional referitor la

10

condiiile e%i"tenei armelor de di"trugere ma"iv a contribuit la meninerea la un nivel "czut 9rece: a conflictului generalizat dintre ="t 2i Je"t. 0. 4lbirea puterilor coloniale $n timpul celui de-al doilea rzboi mondial 2i conflictul generalizat ="t-Je"t au du" la un proce" rapid de decolonizare ce modific radical "i"temul internaional. ,ce"te trei "c!imbri "e afl $ntr-o "tr3n" relaieC iraionalitatea rzboiului $n epoca nuclear contribuie la tran"formarea conflictului ="t-Je"t $ntr-un rzboi rece 2i datorit impo"ibilitii g"irii unei "oluii armate $n cadrul ace"tui conflict actorii principali caut "-l c32tige prin atragerea de aliai din ?umea a treia determin3nd un amplu proce" de decolonizare. 4c!imbrile intervenite dup 1'(5 au repercur"iuni a"upra "ub-"i"temului Naiunilor UniteC 1. =c!ilibrul terorii determin blocarea funcionrii "i"temului de "ecuritate colectiv a Naiunilor UniteA nici o for internaional c!iar nuclear nu poate atinge o "uperioritate zdrobitoare a"tfel $nc3t " de"cura+eze "au " $nving "uperputerile nucleare. ). =poca nuclear "lbe2te funcia primar a Naiunilor Unite de aprare a pcii 2i "ecuritiiA pacea nu mai e"te un rezultat al "ecuritii colective ci al ec!ilibrului terorii. .e"cura+area e"te mai puin un atribut al activitii Naiunilor Unite 2i mai mult un rezultat al mediului te!nologic nuclearA 0. #onte%tul nuclear rezerv Naiunilor Unite un role ma+or 2i aproape e%clu"iv $n reducerea conflictelor periferice care nu intrau $n configuraia conflictului dintre ="t 2i Je"t. (. #on"tr3ngerile determinate de epoca nuclear a"upra principalilor actori internaionali $ntre2te nece"itatea dezarmrii generale 2i apariia unor in"tituii care " contribuie la ace"t proce" 9 #rearea ,geniei Internaionale pentru =nergia ,tomic :. In"talarea definitiv a atmo"ferei de rzboi rece $n lumea imediat po"tbelic influeneaz $ntr-o manier profund "i"temul Naiunilor UniteC

1(

8ondatorii Naiunilor Unite au prevzut po"ibilitatea apariiei unui dezacord

$ntre marile puteri articolul al doilea referitor la dreptul de veto con"tituind dovada ace"teia.#eea ce nu "-a anticipat a fo"t caracterul "i"tematic al dezacordului $n cadrul competiiei dintre ="t 2i Je"t. Dzboiul rece bloc!eaz 9 veto: #on"iliul de 4ecuritate precum 2i funcionarea Naiunilor Unite $n "piritul Concertului. /a+oritatea occidental tran"fer funcia de "ecuritate "pre ,dunarea >eneral ceea ce "emnific ab"ena po"ibilitii manife"trii veto-ului 2i recurgerea la procedura votului ma+oritar $n materie de aprare a pcii 2i "ecuritii internaionale prin rezoluia din 0 noiembrie 1'51. Dzboiul rece a contribuit la cre2terea importanei unui organ imparial al Naiunilor Unite M 4ecretarul >eneral - 2i a unei noi politici de "ecuritate iniiat de .ag Hammar"6+Nld cuno"cut "ub numele de diplomaie preventiv. ="ena ace"tei politici e"te aceea de a $mpiedica e%tinderea conflictului dintre marile puteri "pre conflictele periferice din ?umea a treia 9 4uez #ongo..:. Dzboiul rece impiedic totodat admiterea unor noi membri p3n $n 1'55 9 pac6age deal:. .eblocarea "e datoreaz pre"iunii noilor "tate aprute ca urmare a proce"ului de decolonizare. /arile puteri nu pot refuza acce"ul ace"tora $n cadrul Organizaiei fr ri"cul de a pierde "impatia ace"toraA =%tinderea abordrii conflictuale 2i ideologice "pre toate c!e"tiunile dezbtute $n diver"e organi"me "pecializate reprezint o atingere a ideologiei apolitice a funcionalismului; #a efect al rzboiului rece mediul e%tern al Organizaiei "ufer o "erie de tran"formri prin afirmarea unui proce" de apariii a unor organizaii militare 2i politice regionale. Glocul occidental rezolv problema veto-ului "ovietic prin tran"ferarea problemelor referitoare la "ecuritate "pre ,dunarea >eneral 9 Dezoluia din 0 noiembrie 1'51: 2i prin con"trucia unor aliane "au organizaii regionale. .ezacordul generalizat dintre marile puteri conduce la blocarea #on"iliului de 4ecuritate 2i la g"irea "oluiilor nece"itate de evoluia proce"elor internaionale 2i drept con"ecin ,dunarea >eneral e"te utilizat de blocul ma+oritar pentru a legitima poziia uneia dintre marile puteri.

15

.ecolonizarea determin $ncetarea opoziiei marilor puteri fa de noile admiteri. -ac6age .eal-ul din 1'55 permite intrarea $n Organizaie a 2a"e "tate afro-a"iatice din totalul de 1* noi admiteri contribuie la afirmarea caraterului univer"al al ace"teia antreneaz o r"turnare a ma+oritii occidentale 2i o mrire a celor dou organe re"tr3n"e a Naiunilor Unite 9 de la 11 la 15 pentru #on"iliul de 4ecuritate 2i de la 1F la ); pentru #on"iliul =conomic 2i 4ocial prin revizuirea #artei din 1'*0-1'*( :. ,genda ONU "e modific prin includerea preocuprile "pecifice noilor "tate. &ot ca efect al ace"tei noi ma+oriti "e remarc o politizare a in"tituiilor "pecializate 2i un nou tip de funcionali"m caracterizat prin orientarea mai accentuat "pre aciune. ,+utorul pentru dezvoltare devine o tem ma+or a dezbaterilor din cadrul Organizaiei. ,pare treptat evident ten"iunea dintre o ma+oritate fr mi+loace economice 2i militare care reu2e2te " adopte rezoluii 2i o minoritate dotat cu mi+loace economice 2i militare ce confer capabilitatea de a aplica ace"te rezoluii. Envingtorii din cel de-al doilea rzboi mondial utilizeaz organizaia univer"al pentru a2i impune ordinea lor ideologic ca ordine internaional dominant. Organizaia e"te e%plicit articulat proteciei ideologiei dominante. En acela2i timp forele revizioni"te devenite dominante caut "a "ancioneze prin Organizaie noua ideologie dominant. 8uncia de legitimare intervine $n conte%tul eterogenitii ideologice.

&abel Dzboi Dzboaie napoleoniene &ratat de pace &ratatul de la Jiena Organizaii internaionale #oncertul =uropean Ideologia dominant 9 a invingtorilor: -rincipiul de legitimitate monar!ic ce +u"tific intervenii $n alte ri -rimul mondial rzboi &ratatul de p3n $n 1F)) la 4ocietatea Naiunilor Ordinea ideali"t Bil"onianClibertatea mrilor autodeterminarea
1*

Jer"aille" 9 2i altele:

,l

doilea

rzboi ,b"ena unui &ratat Organizaia de pace $n afar de Naiunilor Unite acela dintre 4U, 2i <aponia 1'51.

"ecuritatea colectiv a:#arta ,tlanticului 1'(1A b:-a% americana "i anticomuni"t anticoloniali"tA c:Ordinea promovat de ?umea a treiaCneutrali"t anticoloniali"t.

mondial

En relaiile internaionale legitimitatea e"te cel mai ade"ea de tip politic conferit prin organizaia politica univer"al 2i mai puin una +uridic. Noua legitimitate +uridic "e poate afla $ntr-o opoziie flagrant cu vec!ea legitimitate +uridic. 4pre e%emplu legitimitatea recuno"cut a luptei anticoloniale declarat de ,dunarea >eneral legitimeaz utilizarea forei de ctre India pentru a recupera >uam-ul $n 1'*1 $n timp ce articolul al doilea al #artei interzice recurgerea la violen. Noua legitimitate politic implic o nou legitimitate +uridic un nou drept internaional. -3n a "e a+unge la o concordan $ntre cele dou tipuri de legitimiti e%i"t o inadecvare $ntre legitimitate 2i legalitate. In cadrul Naiunilor Unite 9a ,dunrii generale: e%i"t dou momente ce e%prim modul de e%ercitare a funciei de legitimare a noilor ideologiiC 1, "eclaraia Adunrii 5enerale asupra Accesului la Independen D 196CE, 8, "eclaraia asupra Instaurrii unei Noi ordini *conomice Internaionale D 19?4E, #a urmare a "c!imbrilor "i"temice ob"ervate "e poate con"tata faptul c o organizaie internaional funcioneaz $n diver"e modaliti rm3n3nd $n acela2i timp +uridic "tabil. 4e pot di"tinge trei tipuri de funcionare a unei organizaii internaionaleC ,: "i"temul #artei adic funcionarea Organizaiei internaionale potrivit prevederilor #artei. En ace"t caz dreptul 9 carta: core"punde realitii. Organizaia Naiunilor Unite a cuno"cut acea"t perioad $ntre 1'(5 2i 1'(; 9 1'51: $nainte de in"talarea definitiv a

1;

rzboiului rece. En ace"t "i"tem de funcionare Naiunile Unite "e "pri+in pe $nelegerea dintre marile puteri organul pivot fiind #on"iliul de 4ecuritate. G: "i"teme empirice po"terioare "i"temului #artei. 4i"temul #artei e"te un "i"tem de funcionare $n care dreptul core"punde realitii. Dealitatea $n" evolueaz mai rapid dec3t dreptul 2i dup o perioad de timp "e poate con"tata o $ndeprtare a funcionrii reale a Organizaiei $n raport cu dreptul 9 "i"temul #artei:. ,cea"ta "emnific un "i"tem empiric de funcionare $n care dreptul "e adapteaz "au $ncearc " "e adapteze prin amendamente la #art. 4e pot identifica dou dou mari "i"teme empirice de funcionare C "i"temul ma+oritii occidentale a ,dunrii >enerale care a durat din 1'(; p3n $n 1'5* odat cu intrarea noilor "tate $n OrganizaieA "i"temul ma+oritii rilor ce aparin lumii a treia din 1'5* p3n a"tzi e%primat pe dou plamuri cel al "ecuritii prin operaiuni de meninere a pcii $n cadrul diplomaiei preventive 2i tran"formarea funcionali"mului cla"ic al =#O4O#-ului 2i altor in"tituii "pecializate $n "trategia dezvoltrii cu organele "ale proprii #NU#=. 9 1'*(: 2i -NU. 91'*5:. #: "i"teme po"ibile prin imaginarea ipotetic a unei "ituaii empirice "au prin e%agerarea logicii de funcionare a Organizaiei a2a cum e"te prevzut prin #art dar "pecific "ituaiilor periferice marginale. Ideologia "ecuritii colective dezvolt trei "trategii de "ecuritateC 1. "oluionarea pa2nic a diferendelorA ). de"cura+area prin "uperioritatea zdrobitoare a forelor favorabile "tatu 5uo-uluiA 0. dezarmarea. =voluia "i"temului de "ecuritate "tabilit prin #art permite di"tincia a trei etape modele "au "i"teme de "ecuritateC "i"temul propriu-zi" al #arteiA "i"temul Uniunea pentru meninerea pciiA "i"temul diplomaiei preventive.

1F

Sistemul Cartei .ac "i"temul internaional "tabilit dup pacea de la Oe"tp!alia "e baza pe "ecuritatea rezultat din de"cura+are prin ec!ilibrul forelor "ecuritatea colectiv "emnific de"cura+area prin "uperioritatea forelor favorabile "tatu 5uo-ului. In ace"t conte%t avem $n vedere prevederile #artei referitoare la obligaiile "tatelor legate de aprarea pcii 2i "ecuritii internaionale renunarea la ameninarea cu fora punerea la di"poziia #on"iliului de 4ecuritate a forelor armate 9 articolul (0: 2i delegarea "uveranitii ctre #on"iliul de 4ecuritate $n materie de pace 9 articolul )( 2i )5:. Organul e"enial al ace"tui "i"tem de "ecuritate e"te #on"iliul de 4ecuritate apoi #omitetul 4tatului /a+or . Al doilea sistem de securitate este cel denumit 1! Uniunea pentru meninerea pcii!! 4emnific apariia unui nou mod de funcionare a Naiunilor Unite datorit modificrii fundamentale a principalelor variabile con"titutive ale "i"temului anterior $n condiiile rzboiului rece. Noul conte%t internaional "au "i"temic pe de o parte 2i in"tituional pe de alt parte "e caracterizeaz prin urmtoarele elementeC 1, climatul (eneral de r boi rece 9 2i "uperioritatea militar a Je"tului: care a dat na2tere "i"temului mi"iunilor de ob"ervare $ntre 1'(5-1'51. =%emple ale ace"tor mi"iuni "unt cele din -ale"tina 9 1'(F United Nation" &ruce 4upervi"ion Organization: 2i Pa2mir 9 1'(F United Nation" /ilitar@ Ob"erver" >roup in -a6i"tan:. 8uncia ace"tor mi"iuni e"te dubl de a obine 2i "upraveg!ea $ncetarea focului 2i de a cuta o "oluie politic prin mediere. 4i"temul medierilor anun de+a al treilea "i"tem "au diplomaia preventiv $ntruc3t mi"iunea de ob"ervare depinde de 4ecretarul general care caut " obin acordul beligeranilor a"upra naionalitii contingentelor militare care vor compune mi"iunea de ob"ervare ce va aciona pe teritoriul afectat de conflict. #on"en"ualitatea $nlocuie2te delegarea puterilor ctre #on"iliul de 4ecuritate. En cadrul naiunilor Unite $n acea"t faz intermediar &r@gve ?ie propune crearea unei >rzi a Naiunilor Unite lovindu-"e de opoziia Uniunii 4ovietice. 0. Uniunea So#ietic prse&te Consiliul de Securitate pentru a protesta $mpotri#a re.u ulului occidental de a accepta noi admiteri $n /r(ani aie0 $n (eneral &i a Chinei continentale $n special, ,b"ena e"te a"imilat cu abinerea fapt ce

1'

nu $mpiedic adoptarea rezoluiilor #on"iliului de 4ecuritate. Uniunea 4ovietic revine $n #on"iliu $n timpul rzboiului din #oreea. (. @loca2ul Consiliului de Securitate prin #eto sistematic practicat de URSS. aparte $n condiiile "i"temului de decizie pe baza ma+oritii. *. URSS de#ine ostil Dezoluiei din 0 noiembrie 1'51 care "ubmineaz politica "a permanent de veto din #on"iliul de 4ecuritate. Noul "i"tem "e compune din urmtoarele elementeC ,doptarea de ctre ,dunarea >eneral controlat de ma+oritatea prooccidental a Dezoluiei 0;; M Uniunea pentru meninerea pcii M numit 2i Dezoluia ,c!e"on 9 .ean ,c!e"on era "ecretar de "tat "ub mandatul lui &ruman:A Dezoluia "emnific o revizuire informal dar "ub"tanial a #artei ONUA 4i"temul #artei arat c numai #on"iliul de 4ecuritate e"te abilitat " 5. 'a2oritatea blocului occidental din Adunarea 5eneral confer ace"tuia un rol

utilizeze foraA ace"t lucru "e modific prin Dezoluia 0;;QQn toate cazurile n care nu s-a ajuns la unanimitate iar Consiliul de Securitate nu i poate realiza misiunea sa de aprare a pcii i securitii internaionale Adunarea General va e amina imediat c!estiunea " asupra creia nu s-a ajuns la o poziie comun n Consiliul de Securitate# i va ela$ora recomandri pentru mem$ri si inclusiv utilizarea forei armate. -rin ace"t te%t ,dunarea >eneral infirm articolul 11.) din #art care prevedea dreptul de a recomanda utilizarea forei doar pentru #on"iliul de 4ecuritate. -e plan in"tituional Noua Dezoluie creeaz un Comitet pentru %suri Colective ca organ de operaionalizare a noii competene a ,dunrii >enerale. 4e con"tituie de a"emenea o Comisie de monitorizare a pcii& un fel de Batc!dog care "upraveg!eaz barometrul ten"iunilor internaionale. -e plan funcional rezoluia autorizeaz ,dunarea >eneral de a "e reuni $n "e"iune e%traordinar de urgen 9 $n )( de ore: pe modelul reuniunilor #on"iliului de 4ecuritate. Dezoluia are un efect de"cura+ant a"upra #on"iliului de 4ecuritate orice aplicare a Dezoluiei conduc3nd la o "cdere a recurgerii la veto. .in per"pectiva "ecuritii colective Dezoluia ,c!e"on reprezint o lrgire a "paiului de aplicare a "ecuritii la conflictele generate "au "u"inute de una din marile puteri "pre

)1

deo"ebire de "i"temul #artei care limita intervenia organizaiei la conflictele ne"u"inute de marile puteri. ,cea"t lrgire a aplicabilitii "ecuritii colective la toate conflictele e"te conform cu doctrina "ecuritii colective ce porne2te de la principiul indivizi$ilitii pcii. Noul "i"tem care "e bazeaz pe ma+oritatea occidental a ,dunrii >enerale $ntr $n ten"iune cu caracterul imparial al fundamentului "ubiectiv al "ecuritii colective prin utilizarea partizan a Naiunilor Unite. #tre "f3r2itul anului 1'55 ec!ilibrul militar "e "c!imb iar prin admiterea noilor "tate 9 pac6age deal: Occidentul pierde controlul ma+oritii ,dunrii >enerale. =l "e concentreaz mai mult pe "i"temul tradiional al alianelor C aderarea >ermaniei la Nato $n 1'55 pactul de la Gagdad. #omitetul /"urilor #olective 2i #omi"ia de /onitorizare a -cii $nceteaz " mai funcioneze 2i di"par din geografia Organizaiei Naiunilor Unite. Al treilea sistem de securitate .iplomaia preventiv "au operaiunile pentru meninerea pcii $nregi"treaz un prim caz de aplicare $n 1'5* $n timpul crizei 4uezului. 4e con"tituie 8ora de Urgen a Naiunilor Unite cu un efectiv de )1.111 de per"one militari 2i civili. ,ce"t nou "ituaie de a"igurare a "ecuritii prin "i"temul Naiunilor Unite $i in"pir "ecretarului general .ag Hammar"6+Nld principiile directoare ale diplomaiei preventive. -rincipiul unei operaiuni pentru menninerea pcii e"te deci" de unul din cele dou organe principale aale Organizaiei ,dunarea >eneral "au #on"iliul de 4ecuritate. .up decizia de $ncetare a focului "e recomand "tatelor membre " contribuie la 8ora de Urgen a Naiunilor Unite. ,poi "e trimite o for "imbolic de"tinat "upraveg!erii unui armi"tiiu a unei frontiere "au $ncetrii focului. 4copul ace"tu nnou "i"tem e"te acela de a preveni confruntarea dintre marile puteri $n conte%tul unui conflict minor 9 diplomaia preventiv:. .e aceea forele militare ale marilor puteri "unt e%clu"e de la contribuiile 8UNU cu e%cepia a+utorului logi"tic 9 mai ale" al 4tatelor Unite:. 4i"temul diplomaiei preventive e"te deci contrar "ecuritii colective care "e "pri+in pe fora marilor puteri. 8UNU are un caracter ad !oc iar compoziia "a e"te fi%at de 4ecretarul >eneral $n funcie de conflict. 4ecretarul >eneral renun la ideea unei fore internaionale precon"tituite a unei Grzi a 'aiunilor (nite 9 ideea lui &r@gve ?ie:. Gaza forelor militare e"te oferit de "tatele neutre iar contribuiile militare "au de alt natur "unt voluntare. -unerea $n funciune a 8orei de Urgen e"te un

)1

atribut al 4ecretarului >eneral a+utat $ntre 1'5*-1'*F de con"ilierul "u militar. 8ora e"te trimi" pe teren cu a"entimentul prilor implicate $n conflict. Encetarea prezenei forei ONU e"te l"at la aprecierea "tatelor. ,naliza "i"temului de "ecuritate bazat pe diplomaia colectiv permite reliefarea unor caracteri"ticiC Gaza con"en"ual generalizat $n opoziie cu "i"temul #artei $n care con"en"ul e"te limitat la marile puteriA O mare "uplee prin modalitatea ad !oc de compunere a forei militareA >e"tiunea internaional integrat 9 rol important atribuit 4ecretarului >eneral:A ade"ea diplomaia preventiv e"te definit ca o operaiune pentru meninerea pcii o intervenie con"ervatoare 9 non-coercitiv: organizat pe baz con"en"ual "ub coordonarea 4ecretarului >eneral. ,plicarea principiilor diplomaiei preventive ridic o "erie de probleme. -rima e"te legat de .inanarea operaiunilor de meninere a pcii. De"ur"ele militare 9 trupe: fr acordul marilor puteri nu pun probleme dar cele financiare impun o rezolvare cu a+utorul ace"tora. Rrile mici 2i mi+locii care ofer contingente militare nu au capacitatea de a "pri+ini financiar operaiunile de meninere a pcii a"tfel c marile puteri "unt e%clu"e din terenul confruntrilor directe fr ca ace"t fapt " indice 2i ab"ena contribuiilor lor financiare 2i logi"tice..e aceea e"te nevoie de acordul cel puin tacit al marilor puteri a"upra operaiunilor militare pentru a obine 2i concur"ul lor financiar 2i logi"tic. 4pre e%emplu lip"a con"imm3ntului lor $n cadrul operaiunilor din 4uez 9 8rana /area Gritanie 2i UD44: 2i evoluiile nea2teptate din #ongo 9 UD44: antreneaz refuzul lor de a finana opraiunile re"pective contribuind la ad3ncirea crizei financiare 2i in"tituionale a Naiunilor Unite 9 1'*1-1'*5:. O a doua problem decurge din caracterul con"en"ual al diplomaiei preventive 2i a operaiunilor de meninere a pcii. ,cordul nece"ar al rilor $n care "e de"f2oar trupe de meninere a pcii implic ade"ea 2i potenialitatea retragerii deciziei a accepta trupe $n anumite condiii legate de evoluia "ituaiei de pe teren. ,"tfel pre2edintele Na""er decide unilateral retragerea c2tilor alba"tre $n 1'*; fapt ce contribuie la declan2area rzboiului arabo-i"raelian din 1'*; 9 rzboiul de 2a"e zile:. En 1'5* dup rzboiul 4uezului I"raelul nu accept trupe 8UNU pe teritoriul "u.

))

,poi o alt limit provine din faptul c diplomaia preventiv nu "e aplic "ituaiilor conflictuale interne 9 Giafra Depublica ,frica #entral ?iban: generate de rzboaiele civile 2i nici zonelor de influen ale marilor puteri. .iplomaia preventiv a funcionat $n 4uez dar nu 2i $n Ungaria #e!o"lovacia 9 1'*F: ori Depublica .ominican 9 1'*5: fapt ce contravine prinicpiului e"enial al "ecuritii colective indivizibilitatea pcii. #riza in"tituional 2i financiar determin o 5ua"i-$ntoarcere la "i"temul #artei adic la di"pozitivul cla"ic al utilizrii prerogativelor #on"iliului de 4ecuritate 2i la rolul primordial al #on"iliului de 4ecuritate con"erv3nd totodat anumite ac!iziii ale "i"temelor anterioare. En cadrul "i"temului internaional diplomaia preventiv 2i operaiunile de meninere a pcii determin anumite "tate " creeze $n mod voluntar contingente "pecial afectate nevoilor Naiunilor Unite. ,ciunea comple% pe care o pre"upune diplomaia preventiv conduce la in"taurarea pcii fizice pe teren fr a contribui la "oluionarea de fond a diferendului $ntruc3t ab"ena ameninrii militare prin prezena trupelor ONU nu $n"eamn $ntotdeauna 2i acceptarea unor conce"ii politice din partea "tatelor implicate $n conflict 9 Orientul ,propiat #ipru:.

Comparaii $ntre cele trei sisteme de securitate .in per"pectiva actorilor naionali sistemul Cartei "e "pri+in pe marile puteri membre ale #on"iliului de 4ecuritate 9 utilizarea veto-ului: "i"temul (niunii pentru meninerea pcii "e "pri+in pe blocul ma+oritar occidental puteri mari 2i mi+locii 2i $ndreptat contra blocului revizioni"t al ="tului iar sistemul diplomaiei preventive e"te "u"inut de rile mici 2i mi+locii multe din ele neutre $ndreptat contra marilor puteri $n zonele de manife"tare a ten"iunilor 2i conflictelor internaionale. .in punctul de vedere al or(anului) pi#ot0 "i"temul #artei e"te centrat pe #on"iliul de 4ecuritate cel al (niunii pentru meninerea pcii pe Adunarea 5eneral0 iar "i"temul diplomaiei preventive pe ,dunarea >eneral controlat de rile din lumea a treia 2i pe 4ecretarul >eneral. .in punctul de vedere a aciunii0 "i"temul #artei are $n vedere aciunea con"tr3ngtoare inclu"iv cea militar bazat pe "uperioritatea 2i "olidaritatea marilor puteri "i"temul Uniunii pentru meninerea pcii concepe aciuni militare $n conte%tul "uperioritii militare a blocului occidental a"upra celui e"tic iar diplomaia preventiv are $n vedere prezena forelor

)0

internaionale ca for de "tabilizare a unui conflict minor 2i de"cura+area rede"c!iderii o"tilitilor. .in per"pectiva sistemului internaional "i"temul #artei "e $n"crie $ntr-un "i"tem de "olidaritate al marilor puteri "ub forma coaliiei de rzboi "au a concertului $n timp de paceA "i"temul Uniunii pentru meninerea pcii "e manife"t $n cadrul creat de lupta dintre marile puteri 9 rzboiul rece: iar cel al "i"temului diplomaiei preventive "e $n"crie $ntr-un cadru "tabilizat al a%ei ="t-Je"t. En primul caz organizaia internaional e"te e%pre"ie a voinei marilor puteri $n cel de-al doilea a voinei partizane a unui bloc iar $n cel de-al treilea Naiunile Unite reflect intere"ele 2i voina rilor nealiniate de a "e prote+a contra e%tinderii rzboiului rece $n conflictele "ituate $n afara opoziiei ="t-Je"t. Operaiuni de meninere a pcii 2i mi"iuni de ob"ervare terminate $n martie 1'') #O4NUG Galcani 1'(;-1'51 8UNU -rima for de urgen a Naiunilor Unite $n 4inai noiembrie 1'5*-iunie 1'*; ONU? ?iban iunie-decembrie 1'5F ONU# Operaiuni al Naiunilor Unite $n #ongo iulie 1'*1-iunie 1'*( 8UN4 Indonezia octombrie 1'*)-aprilie 1'*0 /ONU7 7emen iunie1'*0-"eptembrie 1'*( .O/D=/i"iunea reprezentanilor 8UNU II $n 4inai partea ve"tic a #analului de 4uez $ntre =gipt 2i I"rael octombrie 1';0-iulie 1';' UN>O/,/i"iunea de bune oficii a Naiunilor Unite >O/NUII >rupul de ob"ervatori ai Naiunilor Unite pentru Iran 2i Ira6 augu"t 1'FF-februarie 1''1 ONUJ=N $n"rcinat cu verificarea proce"ului electoral $n Nicaragua >rupul de a"i"ten a Naiunilor Unite $n Namibia aprilie 1'F'-martie 1''1 4ecretarului ONU#, #omitetul "pecial al Naiunilor Unite pentru , doua for de urgen a Naiunilor Unite

>rupul de ob"ervatori ai Naiunilor Unite $n $n ,fgani"tan 2i -a6i"tan 1'FF-1''1

8ora de "ecuritate a Naiunilor Unite $n >rupul de ob"ervatori ai Naiunilor Unite

/i"iunea de Ob"ervare a Naiunilor Unite $n >,NU-&

)(

>eneral $n Depublica .ominican 1'*5-octombrie 1'** /ONUIIndia 2i -a6i"tan 1'*5-1'**

mai >rupul de ob"ervatori ai Naiunilor Unite $n ,merica #entral 9 Hondura": noiembrie 1'F'-ianuarie 1'') /i"iunea pregtitoare a Naiunilor Unite $n #ambogia octombrie 1''1-februarie 1'')

/i"iunea de ob"ervare a Naiunilor Unite $n /I-D=NU#

Capitolul al II)lea %uterea $n relaiile internaionale

Natura puterii &i componentele acesteia Una din cele mai comune definiii ale puterii $n relaiile internaionale "e refer la capacitatea unui actor internaional de a folo"i re"ur"e 2i bunuri $ntr-un a"emenea mod $nc3t " determine rezultatele evenimentelor internaionale $n propriul intere". ,cea"t definiie evideniaz c3teva tr"turi ale relaiei de putere. 1. -uterea reprezint mi+locul prin care actorii internaionali trateaz diver"ele probleme ale relaiilor dintre ei. -uterea implic po"e"ia "au un grup de po"e"ii capabile de a creea capacitiA ). -uterea nu reprezint un rezultat mecanic al re"ur"elor materiale 2i umaneA

)5

0. -uterea e"te un mi+loc pentru a dob3ndi influen a"upra altor actori aflai $n competiie pentru determinarea cur"ului relaiilor interna2ionale a"tfel $nc3t " obin rezultate favorabile $n raport cu obiectivele lorA (. 8olo"irea raional a puterii con"tituie un efort de a modela rezultatele evenimentelor internaionale a"tfel $nc3t " menin "au " $mbuntea"c "ati"facia actorului $n mediul politic internaional. ,cea"t "ati"facie reprezint m"ura $n care o elit politic influent a unei naiuni percepe nevoile 2i obiectivele ei realizabile prin normele ce orienteaz aciunile internaionale. ,ce"te caracteri"tici ale puterii "ugereaz 2i alte elemente ce ilu"treaz comple%itatea ace"tui fenomen. ,"tfel puterea e"te con"iderat un in"trument un mi+loc pu" $n mi2care pentru atingerea unor obiective. -o"e"ia puterii e"te mai puin important dac aplicarea ei nu permite obinerea unor rezultate care " optimizeze capacitatea actorului de a realiza intere"ele "ale. .e a"emenea trebuie " avem $n vedere caracterul relativ al puteriiA atunci c3nd dou "tate "e afl $n competiie $n legtur cu un obiectiv internaional capacitile lor de utilizare a puterii pot fi egale ca $n relaia de putere "imetric "au inegale a2a cum apar $n configuraia puterii a"imetrice. En ace"t conte%t e"te important " "e arate la cine "au la ce "e refer puterea. 4pre e%emplu Italia era de"tul de puternic $n 1'05 pentru a cuceri =tiopia dar aceea2i ar nu a putut rezi"ta debarcrii aliate c3iva ani mai t3rziu. Unele modele militare arat c folo"irea puterii poate avea beneficii diminuate. In Jietnamul de 4ud 4tatele Unite ale ,mericii au mobilizat toate re"ur"ele militare cu e%cepia celor nucleare pentru a determina forele inamice " "e retrag de pe teritoriul Jietnamului de 4ud. Jietnamul de Nord 2i forele Jietcong-ului erau mult mai puin puternice dar mai abile $n a folo"i dorina naional precum 2i deteriorarea "uportului popular fa de rzboi $n 4tatele Unite. =i au dob3ndit politic ceea ce nu au reu2it " obin prin mi+loace militare retragerea american 2i tipul de regim politic. -e de alt parte doar o parte a relaiilor de putere "e m"oar $n armament.. &rebuie recuno"cut faptul c puterea nu $n"eamn $n mod automat for iar capacitatea de a e%ercita puterea nu "e reduce la "ituaiile de for.

)*

,ctorii internaionali $2i e%ercit ne$ncetat puterea dar recurg rareori la for datorit volumului mare de "c!imburi internaionale a cror raionalitate de"cura+eaz utilizarea forei. .e aceea "e con"ider c fora reprezint o utilizare e%trem a puterii. ?a cealalt e%trem "e g"e2te per"ua"iunea "au obinerea influenei prin mi+loace raionale. .ob3ndirea influenei depinde de efectul relativ al "anciunilor pozitive "au negative care pot modifica formele de comportament ale celeilate pri din relaia de putere. 4anciunile pozitive "unt privite ca o r"plat a"tfel c un guvern poate " ofere altuia o important conce"ie economic $n "c!imbul "pri+inului $ntr-o alt problem. ,tunci c3nd acea"t conce"ie nu produce reultatele "contate acela2i guvern poate recurge la "anciuni negative pentru a "c!imba cur"ul politicii unui "tat. En cadrul "anciunilor negative pot fi inclu"e reducerea relaiilor 2i "c!imburilor comerciale ruperea relaiilor diplomatice $ng!earea relaiilor 2tiinifice militare culturale impunerea unor condiii $n"prite pentru acordarea vizelor iar $n "ituaii e%treme poate " amenine cu cu fora "au c!iar " o folo"ea"c. ,legerea oricreia dintre ace"te forme depinde de mai muli factori ai relaiei de putere. Un alt element al relaiei de putere pe plan internaional e"te gradul de a"emnare a interpretrilor date evoluiei "ituaiei internaionale evenimentelor care "e produc pe plan mondial. 4pre e%emplu $n timpul celui de-al doilea rzboi mondial 4tatele Unite 2i /area Gritanie au manife"tat un grad mare de a"emnare $n evaluarea problemelor internaionale. #u toate ace"te $n timpul rzboiului din 4uez din 1'5* 4tatele Unite "-au deta2at de aciunea britanic 2i francez $n =gipt printr-o condamnare public. &oate ace"te e%emple ne arat c un actor are putere atunci c3nd "e bucur de o poziie avanta+oa" $n relaia de putere a"imetric. Componentele puterii 4tudiile a"upra puterii $n relaiile internaionale recuno"c faptul c puterea e"te un rezultat "intetic de capaciti ce provin din "ur"e interne 2i activiti internaionale. -uterea decurge dintr-o per"pectiv larg $mprt2it din trei "ur"eC naturale "ocio-p"i!ologice 2i "intetice. Importana fiecreia dintre ele depinde de tipul de "c!imb internaional 2i de tipul de putere care "e e%ercit. 4ur"ele naturale ale puterii "e refer la factorul geografic materii prime populaie. &eritoriul e"te un element indi"pen"abil al e%i"tenei unui "tat. =l cuprinde "paiul marcat de frontierele internaionale inclu"iv fluvii lacuri. ,ici intr "paiul aerian care nu "e

);

raporteaz dec3t la atmo"fer. &ratatul a"upra "paiului din ); ianuarie 1'*; con"ider c "paiul e%tra-atmo"feric 2i corpurile cele"te nu pot face obiectul unei $n"u2iri naionale. 4ub"olul face parte de a"emenea din teritoriu. De"ur"ele "ub"olului aparin "tatului iar platoul continental altfel "pu" poriunea de pm3nt care prelunge2te continentul "ub mare aparine "tatelor $ntr-o oarecare m"ur. ,ici +oac un rol important intere"ul economic legat de petrol "au de alte bogii. #onvenia Naiunilor Unite a"upra dreptului mrii de la /ontego Ga@ din decembrie 1'F) a fi%at la 1) mile marine mrimea apelor teritoriale. 4tatele nu evolueaz $n acela2i cadru geografic. ?u3nd $n con"iderare an"amblul factorilor geografici ce influeneaz politica "uedezul D. P+ellen a creat $n 1F*' termenul de geopolitic ce demon"treaz greutatea "au 9 dup unii: determini"mul forelor geografice $n politic). Un e%emplu concret care ne permite " $nelegem diferena dintre ru2i 2i americani fa de =uropaC americanii trebuie " "trabat un ocean de *.111 6m $n timp ce ru2ii "unt de+a $n =uropa. .e a"emenea "uprafaa unui actor internaional are "emnificaie aparte pentru relaiile internaionale. Un "tat mic fa de vecini cu o mare "uprafa nu poate duce o politic independent de con"iderentele geografice. O mare "uprafa pre"upune abundena unor re"ur"e care va pune la di"poziia "tatului capaciti importante. &ot a2a $n caz de agre"iune o $ntindere mare permite "tatului atacat " cedeze teren pentru a "e reface $n vedere contraatacului. -erimetrul e"te un element "trategic $ntruc3t frontierele nu "e pot apra $n acela2i fel. #u c3t perimetrul e"te mai mare cu at3t mai mult vor fi nece"are re"ur"e mai importante pentru a a"igura un grad determinat de protecie trupe fortificaii armamente. &opografia unei ri M $nalt +oa" M !idrografia "au calitatea "olului contribuie $ntr-o manier "pecific la determinarea "ecuritii unui "tat mai ale" $n ce prive2te aprovizionarea "a. &e!nologia a modificat $ntruc3tva ace"te date prin con"trucia unor ci de comunicaii M tunele canale - mi+loace de tran"port M avioane rac!ete - care au redu" rolul oarecum tradiional al unor ob"tacole naturale 9 fluvii munii:. Resursele naturale a unei ri "unt e%trem de importante $mpreun cu te!nologia de e%ploatare fr de care ace"tea nu ar fi pe deplin folo"ite ca element "trategic. ?ip"a "au prezena unor materii prime "cad "au mre"c puterea de negociere a unui actor capacitatea ace"tuia de a aplica "anciuni pozitive 2i negative. Climatul e"te un factor a crui
)

P. Goulding M #onflict and .efence NeB 7or6 Harper and DoB 1'*)A -. #laval M ="pace et -ouvoir -ari" -U8 1';FA <. >ottmann M ?a politi5ue de" Stat" et leur gSograp!ie -ari" ,rmand #olin 1'5)A 7ve" ?aco"te M ?a gSograp!ie Ta "ert dabord U faire la guerre -ari" /a"pero 1';*A

)F

"emnificaie a fo"t de+a artat de filo"ofii antic!itii. En "ecolul al 1F-lea /onte"5uieu arta $n ?="prit de" ?oi" influena climatului a"upra temperamentului oamenilor $ntrun cadru determini"t de"tul de "impli"t ce $ndeamn la rezerve M )* nu tre$uie s ne mirm c laitatea oamenilor din climatul cald i-a transformat pe acetia n sclavi& n timp ce curajul popoarelor din climatul rece i-a meninut pe acetia li$eri )*-. &rebuie " acceptm totu2i faptul c un climat favorabil agriculturii va aduga elemente "trategice importante unui "tat auto"uficiena alimentar capacitate mai mare de rezi"ten la blocade. %o iia (eo(ra.ic e"te de+a un dat bine cuno"cut C acce"ul la mri ori un port pentru comerul internaional "au pentru o e"cal militar. Un fluviu navigabil va permite $nflorirea comerului mai ale" $n relaie cu un port la mare. -utem " $nelegem politica du" de arii ru2i de a cpta acce" la /editerana. /area nu e"te "ingurul punct puternic al unei politici de comunicaii internaionale. #ontrolul unor poziii cum ar fi cile de trecere obligatorie e"te con"iderat ca un capital. =%emplul #analului 4uez "au -anama "au a unor trectori alpine e%plic importana ace"tui element. +actorul demo(ra.ic trebuie interpretat dincolo de datele brute $n relaie cu evoluia populaiei den"itate "tructura pe v3r"te. .emografii apreciaz ca $n decur" de un "ecol populatia actual de cinci miliarde "-ar putea dubla. 4rcia ab"olut foametea maladiile 2i analfabeti"mul afecteaz o cincime din populaia lumii pe"te un miliard. -e"te *1L din populaia rural a ,fricii trie2te $n "rcie ab"olut. ,t3t $n 4tatele Unite c3t 2i $n rile Uniunii =uropene aproape 15L din populaie trie2te "ub pragul de "rcie. 8emeile reprezint ;1L din totalul per"oanelor "race. #a di"tribuie a bogiei reinem c )1L cei mai bogai din lume po"ed F0 L din venitul mondial fa de 1 5L c3t au cei )1L cei mai "raci . .atoria e%tern a rilor aflate $n cur" de dezvoltare a a+un" la 1.511 de miliarde de dolari ceea ce greveaz a"upra dezvoltrii economico-"ociale a ace"tora contribuie la agravarea 2oma+ului 2i a "rciei. . Numrul ab"olut al populaiei reprezint un element important dar nu "ingurul care trebuie avut $n vedere. ?umea nu a cuno"cut o evoluie linear a populaiei perioadele de cre2tere altern3nd cu cele de declin. &e!nologia alimentar 2i unele de"coperiri 2tiinifice au determinat o cre2tere a numrului de locuitori neuniform $n timp 2i $n "paiu. .up o cre2tere "pectaculoa" a populaiei $n "ecolul al VIV-lea rile indu"trializate 2i-au "tabilizat populaia $n timp ce rile "lab dezvoltate au cuno"cut o e%plozie demografic a"ociat cu o "ituaie generalizat de "ub-alimentaie.

)'

Componenta militar intr de a"emenea $n ecuaia puterii alturi de eficacitatea pregtirii militare calitatea armamentului 2i rata de mobilizare. %rimele ece ri din lume cu cea mai mare populaie 9.up ?=tat du /onde -ari" =dition ?a .ecouverte 1'F5E 195C 1. #!ina ). India 0. UD44 (. 4U, 5. <aponia ;. Grazilia 1935 1. #!ina ). India 0. UD44 (. 4U, 5. Indonezia *. Grazilia ;. <aponia F. Ganglade"! '. -a6i"tan 11. Nigeria 8C8C 1. #!ina ). India 0. UD44 W (. 4tatele Unite 5. Grazilia *. Nigeria ;. Indonezia F. Ganglade"! '. -a6i"tan 11. /e%ic

55; 0*F 1F1 15) F( 50

1.1)1 ;1) );1 )0) 150 1); 11F '0 F; F)

1.((1 1.1FF 0(* )'' )*F )5F )0F )1' 1'( 1*0

*. Indonezia F1 F. Degatul Unit 51 '. >ermania 51 11. Italia (;

URSS ca proiecie demo(ra.ic a&a cum era .osta con.i(uraie poltic "ensitatea populaiei e"te de a"emenea important $ntruc3t ea reprezint multi tineri "emnific o populaie in"tabil afectat de criza ocuprii locurilor de munc. 'i(raia a devenit un fenomen accentuat mai ale" dup cel de-al doilea rzboi mondial. .atele Naiunilor Unite arat c $n prezent o per"oan din 115 e"te un migrant "au un refugiat care a fo"t con"tr3n" " pr"ea"c ara de origine din motive economice politice "au militare. /igraia genereaz $n rile de "o"ire fenomene de %enofobie 2i ra"i"m. Daportul dintre Nordul dezvoltat indu"trializat 2i 4udul "ubdezvoltat agrar comport 2i o dimen"iune demografic. un

element al calitii vieii 2i alimentaiei. 4tructura pe v3r"te e"te "emnificativ $ntruc3t prea

01

+actorul economic ,de"ea "e pune problema relaiei care e%i"t $ntre economie 2i capacitatea militar. O economie dominant e"te acea economie care influeneaz con"iderabil economia unui numr anumit de ri $ntr-o regiune dat. /area Gritanie a dominat $n cea de-a doua parte a "ecolului al VIV-lea mrile 2i a controlat un mare imperiu comercial. =%i"t totu2i economii puternice care nu "e tran"form $n puteri politice internaionale cum e"te cazul <aponiei $ntre 1'(5-1''1. Interpretarea faptului economic e"te marcat de abordri diver"e. ,"tfel curentul "c!imbului liber "emnific acce"ul liber pe toate pieele dar 2i generator de pace 2i evitare a ten"iunilor internaionale. .impotriv autar!ia e"te re"imit ca o retragere "pre propriile re"ur"e a"ociat cu protecioni"mul 2i cu po"ibiliti mai mari de producere a ri"curilor de conflict. 4c!imburile economice "unt ade"ea influenate de evenimente care pot aprea $n "i"temele "ocio-politice ale partenerilor comerciali. .e aceea guvernele au un intere" real $n a a"igura "tabilitatea politic. =le "unt preocupate de countr+ ris, un indicator compu" din mai multe a"pecteC dependena $n raport cu o mare putere fragmentarea "pectrului politic lingvi"tic 2i religio" repartiia bogiilor numrul de manife"taii greve 2i a"a"inate politice "c!imbri necon"tituionale. 0 FGn rile de arme con"tituie un "paiu $n"emnat al comerului internaional. En general un "tat nu vinde arme dec3t acelor ri pe care le "u"ine iar cantitatea calitatea 2i valoarea monetar a ace"tor v3nzri de arme ofer importante informaii a"upra politicii unei ri fa de alta. O analiz economic atent va cuta " aib $n vedere 2i compen"aiile oferite $n cadrul unor tranzacii importante de armament. 4tatul care cumpr arme caut " primea"c $n contrapartid comenzi pentru indu"tria "a. Componentele socio)psiholo(ice ale puterii ,2a cum mrimea populaiei e"te important pentru ecuaia puterii tot a2a imaginile atitudinile 2i a2teptrile popoarelor capt "emnificaii deo"ebite $n raport cu puterea. Ima(inea naional contribuie foarte mult la conceptualizarea rolului pe care $l +oac o
0

8ro"t 4ullivan M 1'F' -olitical Di"6 7earboo6 ?oug!ton #edar &ree Hou"e 1'F'.

01

naiune. Imaginea altora e"te de a"emenea important $n "paiul politic.,tunci c3nd popoarele au fa de alte popoare 2i guvernele lor o con"ideraie aparte atitudinile lor au un caracter de toleran. Imaginile pe care unele popoare le au fa de altele "unt produ"ul "ocializrii politice proce" continuu comple% prin care ace"te imagini "e fi%eaz 2i "e tran"mit $n anumite etape ale e%i"tenei "au de la o generaie la alta.. Imaginile naionale contribuie la evidenierea altor dou componente "ocio-p"i!ologice ale puterii "uportul public 2i coeziunea. .ivizrile interne con"um re"ur"e politice 2i militare $n vederea a"igurrii coeziunii interne. ,pare aici pericolul unei Xa cincea coloane prin care o fraciune intern "e une2te cu du2manul e%terior. .e e%emplu "eparati2tii ucrainieni au trecut de partea invadatorilor nazi2ti $n cel de-al doilea rzboi mondial $n "perana eliberrii de "ub dominaia ru". O populaie caracterizat printr-o mare coeziune e"te capabil de mari eforturi $n momente de confruntare internaional. -rintre determinanii "ociali ai puterii "e numr 2i calitatea conducerii leader"!ip-ul. #alitatea ei e"te cea mai impredictibil component a puterii naionale. =a pune $n mi2care celelalte componente define2te "copuri 2i determin "trategia. #!ina e%emplific faptul c "c!imbarea conducerii poate " mobilizeze energii latente 2i capaciti "uficient de mari tran"form3nd-o dintr-o victim a puterilor internaionale $ntr-o putere capabil de a e%ercita o influen con"iderabil a"upra relaiilor internaionale. ,cela2i popor cu acela2i teritoriu 2i bogii poate fi "lab 2i fr aprare "au puternic dinamic $n funcie de calitatea conducerii. #3teodat apariia unui conductor $ntr-un moment anume catalizeaz forele unei comuniti naionale "c!imb3nd cur"ul evenimentelor. Napoleon Gi"marc6 Hitler de >aulle #a"tro 4talin /ao "unt lideri !ari"matici vizionari care au "c!imbat ecuaia puterii internaionale 2i cur"ul i"toriei univer"ale. Componentele sintetice ale puterii Entre ace"tea reinem capacitatea indu"trial 2i pregtirea militar. 4tudiile cantitative ale puterii 2i capacitilor e%terne au avut tendina de a confirma importana capacitii indu"triale ca "ingur mare determinant al puterii $n relaiile internaionale. En teoria relaiilor internaionale e"te comun opinia potrivit creia naiunile bogate au c32tigat de-

0)

alungul timpului mai multe rzboaie dec3t cele mai puin dezvoltate economic 2i te!nologic. 'ana(ementul puterii .i"cuia actual a"upra puterii $n relaiile internaionale a pu" mai mult accentul pe ameninare sau pe .olosirea .orei ca mi2loc de in.luenare, -roblema care apare $n ace"t conte%t con"t $n faptul c "tatele g"e"c capaciti militare inclu"iv nucleare 2i in"trumente nece"are ale aciunii diplomatice pentru a-2i urmrii obiectivele $n plan internaional. 4c!imbrile te!nologice determin modificarea mediului conflictual a"tfel $nc3t utilizarea mi+loacelor violente conduce la o ameninare grav pentru pacea 2i "ecuritatea mondial. #ercetrile din domeniul relaiilor internaionale au identificat trei elemente de baz $n ceea ce prive2te controlul puteriiC %re#enirea r boiului prin echilibrri re(ionale &i (lobale ale puteriiH recurgerea la rzboi e"te de"cura+at. %re#enirea r boiului prin echilibrul terorii0 o #ariant a puteriiH $n ace"t cadru adver"arii au po"ibilitatea de di"trugere reciproc. ,gre"iunea e"te de"cura+at de un anumit r"pun" potenial di"tructiv din partea unuia "au altuia din actorii internaionaliA %re#enirea r boiului prin instituionali area medierii &i a altor mi2loace de re ol#are non)#iolent acon.lictului internaional0 inclu"iv prin autoritatea peace-6eeping 2i dezarmarea "tatelor. I"toricii oamenii politici 2i cercettorii din domeniul relaiilor internaionale con"ider ade"ea c "ingura modalitate de meninere a pcii e"te a"igurarea unui anumit ec!ilibru al puterii. ,ce"t fapt nu $n"eamn numai capaciti militare 2i po"ibiliti de di"ua"iune ci 2i o anumit "tructur a puterii 2i influenei ce guverneaz relaiile dintre "tate. En analiza ec!ilibrului puterii trebuie " "e in cont de 9 cel puin: cinci tr"turi ale "i"temului internaionalC

00

%otenialul de con.lict este permanent. En i"torie "tatele conductorii 2i popoarele au avut "copuri diferite mi+loace variate de atingere a ace"tora fapt ce a condu" "pre conflicte 2i crize. #!iar la un nivel pre-conflictual de analiz diferitele obiective 2i mi+loace au ameninat " evolueze "pre rzboi. .in acea"t cauz ar fi iraional " "e cread c potenialul de rzboi va "cdea 2i e"te nevoie " e%plorm elementele balanei puterii pentru a evalua capacitatea de reducere a frecvenei "au inten"itii conflictului internaionalA

%ermanena puterii &i strate(ia statelor de promo#are a obiecti#elor lor e-terne, -uterea e"te un element prezent $n orice relaie politic 2i de aceea "i"temul internaional nu poate fi imaginat fr putere. Obiectivul ec!ilibrului puterii nu e"te eliminarea ei ci controlul ei a"tfel $nc3t " devin con"tructiv un factor de "tabilitate.

%uterea are un caracter relaional. .e2i un "tat "e poate con"idera puternic ace"t fapt trebuie privit $n relaie cu capacitile altui "tat. Farietatea surselor puterii. -uterea poate proveni din diferite "ur"e unele fiind naturale 9 re"ur"e populaie: altele "ociale 2i p"i!ologice ori "intetice. -entru a evalua puterea 2i efectele vizibile a"upra "tabilitii "au in"tabilitii internaionale trebuie " avem $n vedere $ntregul potenial al puterii "tatelor aflate $n competiie.

"obGndirea puterii este considerat ca un mi2loc pentru reali area unor scopuri. 8olo"irea +udicioa" a puterii e"te elementul prin care orice guvern caut " influeneze alte "tate ori aliai. Unele mi+loace "unt pa2nice cum ar fi per"ua"iunea ori r"plata altele "unt coercitive cum ar fi deprivarea de alte avanta+e ameninarea cu fora de"f2urarea vizibil a unor fore militare.

En lumina ace"tor clarificri balana puterii poate fi prezentat ca un concept analitic $n vederea e%plorrii con"ecinelor practice ale ec!ilibrulului ori dezec!ilibrului $n politica mondial 2i analizei efectelor de"tabilizrii puterii. .i"tincia dintre putere 2i putere potenial e"te de a"emenea important pentru "tudiul balanei puterii. /ulte "tate au o con"iderabil putere potenial dar o mic influen a"upra ec!ilibrului regional 2i global. &eoria balanei puterii trebuie " ia $n

0(

con"iderare manife"tarea real a puterii. -o"e"ia unor re"ur"e ale puterii "emnific o putere potenial dar utilizarea dezvoltarea 2i coordonarea ace"tora ne trimit la conceptul de putere de mobilizare. ,tunci c3nd un "tat folo"e2te re"ur"ele "ale $n "ituaii concrete "e con"ider c acel "tat are o putere activ. 8ora e"te folo"it pentru a "c!imba balana puterii $n vederea modificrii mediului internaional $n conformitate cu intere"ele unui "tat. #el mai ilu"trativ e%emplu de folo"ire a forei pentru modificarea balanei puterii e"te preempti#e Iar, ,ce"ta poate fi $nele" ca un conflict $ntre dou "tate , 2i G $n care "tatul , va anticipa atacul "tatului G. 8r a mai a2tepta producerea ace"tuia "tatul , di"truge capacitile "tatului G lip"indu-l pe ace"ta de po"ibilitatea de a $ncepe conflictul. I"toricii "i"temului balanei puterii au identificat c3teva elemente definitorii ale ale configuraiilor de putere $n ultimii 151 de ani. =l poate fi analizat numai $ntre c3teva "tate dintr-o zon bine definit teritorial 2i poate funciona numai dac participanii 9 relativi omogeni $n cultura politic: au mi+loace raionale de a "e opune puterii celuilalt. &eoreticienii relaiilor internaionale utilizeaz termenul de sistem polar pentru a $mpri "tatele $n funcie de numrul 2i natura ideologic a actorilorA $n ace"t caz "i"temul internaional e"te $mprit $n "i"teme bipolare "au multipolare omogene "au eterogene. En "i"temul multipolar competiia "e de"f2oar $ntre o multitudine de "tate de putere comparabil. Nu e%i"t o egalitate $ntre ele dar nici o di"proporie flagrant ace"ta fiind cazul =uropei $n a+unul celui de-al doilea rzboi mondial. Da@mond ,ron 9 %ai- et (uerre entre nations0 %aris0 Calman) :e#9E "tabile2te o di"tincie clar $ntre sistemul multipolar omo(en $n care "tate diferite "e define"c ca parte a unei aceleia2i ideologii 9 economia de pia: 2i "i"temul multipolar eterogen av3nd la baz ideologii contradictorii 9 economia de pia opu" ideologiei economiei centralizate de "tat:. 4i"temul omogen ar fi $n acela2i timp mai moderat 2i mai "tabil dec3t "i"temul eterogen. Jn sistemul bipolar0 dou puteri $2i con"tituie o clientel format din "tate mai "labe. ,ce"t "i"tem a funcionat din 1'(5 p3n la $nceputul anilor ;1. =l apare ca fiind mult mai conflictual dec3t cel multipolar pentru c cele dou "uperputeri caut permanent " e%acerbeze divizrile e%i"tente $ntre ele. Sistemul unipolar "au imperial e"te cel $n care un "ingur "tat domin $ntreaga lume. .in punct de vedere +uridic relaiile dintre "tate "unt reglementate prin tratate in"tituii 2i tipuri "pecifice de drept. Una din primele "arcini ale dreptului internaional public e"te

05

aceea de a defini actorii oficiali internaionali 2i de a reglementa relaiile dintre ace2tia. ,tunci c3nd "e impune formalizarea ace"tor relaii "e recurge la tratate. &ratatele pot fi bilaterale "au multilaterale. Obiectul tratatelor poate acoperi un numr mare de domeniiC a"tfel e%i"t tratate politice militare 9tratate de non-agre"iune de limitare a armamentelor de cooperare militar: comerciale 9 comer 2i navigaie: culturale de a"i"ten te!nic. ,numite tratate codific un domeniu care ne intere"eaz mai mult din per"pectiva di"ciplineai noa"tre. ,"tfel dreptul referitor la rzboi e"te legat de conveniile de la Haga >eneva 2i acordul de la ?ondra care define2te crimele de rzboi $mpotriva pcii 2i umanitii. Un alt domeniu denumit spaiul judiciar european ca urmare a declaraiei din 5 decembrie 1';; a pre2edintelui Jaler@ >i"card d="taing $n faa #on"iliului =uropean reunit la Gru%elle" vizeaz e%trdarea automat $n"oit de garanii nece"are pentru crime grave oricare ar fi mobilul lor. -e "curt "e urmrea $ntrarea $n vigoare a unei #onvenii =uropene de ?upt $mpotriva &erori"mului "emnat la 4tra""bourg $n ); ianuarie 1';; iar $n decembrie 1';' mini2trii de +u"tiie din rile membre au "emnat la .ublin un acord de aplicare a #onveniei europene de lupt contra terori"mului prin care "e obine a o #onvenie de cooperare $n materie penal pentru rile membre 9 e%trdare tran"fer al deinuilor tran"miterea urmririlor:. ,cordul de la 4c!engen "e "itueaz de a"emenea pe acea"t linie. .reptul internaional public are un caracter orizontal $n "en"ul c e%i"t 2i "e dezvolt prin con"imm3ntul "tatelor. -entru c un "tat nu "e "upune dec3t regulilor pe care le-a acceptat 2i at3ta timp c3t nu le reziliaz. .reptul adevrat are un caracter vertical adic "e aplic de la v3rf p3n la baz fr a mai fi nevoie de acordul celor intere"ai $n domeniul re"pectiv. En dreptul intern legea e"te at3t vertical c3t 2i a"ociat cu un aparat care are funcia de implementare. Curile internaionale ="te dificil " "eparm curile de +u"tiie de re"tul dreptului internaional public fr "copul declarat al prezentrii funciei particulare de reglementare "au c!iar de prevenire a conflictelor. Curtea Internaional de 4ustiie aparine "i"temului Naiunilor Unite 2i are "ediul la Haga. ,rticolul 1 al 4tatutului "u e%plic faptul c acea"t in"tituie are o competen care cuprinde toate problemele pe care "tatele "e !otr"c " i le prezinte altfel "pu" #urtea nu e"te "e"izat dec3t prin con"en"ul prilor. Curtea *uropean a "repturilor /mului "e con"tituie ca un efect al "emnrii la Doma $n ( noiembrie 1'51 a

0*

#onveniei =uropene a .repturilor Omului.#urtea e"te "e"izat de ctre "tatele "emnatare ori #omi"ia european a drepturilor omului. ,cea"ta e"te o in"tan proprie =uropei "pecializat $n materie de drepturi ale omului. Curtea de 2ustiie a comunitilor europene are "ediul $n ?u%emburg iar mi"iunea "a principal e"te aceea de a rezolva anumite conflicte $n interiorul comunitilor europene. &ribunalul de -rim In"tan a intrat $n funciune $n octombrie 1'F'. Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite are un rol deo"ebit $n rezolvarea conflictelor internaionale. &r"tura "a principal con"t $n faptul c poate duce o politic coercitiv adic " ia m"uri de natur militar. "in punct de #edere politic0 relaiile internaionale "unt dominate de relaii de for. &oate regulile +uridice politice "au militare "unt dominate de principiul reali"t al dreptului celui mai tare. .ac ar fi " relum miezul g3ndirii lui /ac!iavelli 2i "-l aplicm la abordarea reali"t politic a relaiilor internaionale atunci am "pune c cel mai tare c-ti.& nu e ist moral n politic& scopul justific mijloacele& soarta sur-de celor ndrznei& iar atunci c-nd nu se poate c-ti.a cu fora tre$uie folosit viclenia. 'i ele relaiilor internaionale "unt con"tituite de raiuni ce "u"in demer"ul unui actor internaional. .efinirea unui "cop particular al unui actor la un moment dat e"te condiionat de factori care "e aplic acelui actor 2i puterii "ale. 4e poate face di"tincia dintre mize comune care "e aplic mai multor actori 2i mize "pecifice unui "ingur actor internaionale. En r3ndul mi elor comune intr acele elemente ce #i ea supra#ieuirea planetei0 anume pacea0 mediul0 lupta $mpotri#a unor maladii &i a .oametei, %acea reprezint ab"ena unei agre"iuni directe "au indirecte a oricrei intervenii a unui "tat $mpotriva unui alt "tat. ,cea"t "ituaie pare u2or utopic $ntruc3t pacea e"te $n acela2i timp un mi+loc de lupt. .e aceea pacea nu e"te o "impl $ncetare a o"tilitilor dintre "tate "au grupri de "tate. En con"tituirea unei tipologii a pcii <o!an >altung di"tinge pacea ne(ati# ca ab"en a rzboiului 2i pacea po iti#0 pe baza creia "e realizeaz cooperarea internaional $n vederea a"igurrii +u"tiiei "ociale. =%i"t apoi o pace de echilibru &i o pace imperial, -acea de ec!ilibru apare ca urmare a unei "ituaii de ec!ilibru $ntre "tate $n care actorii au capaciti militare egale. Nici unul dintre ai nu au po"ibiliti de a $nvinge prin declan2area unui conflict. -acea imperial e"te un rezultat al puterii ma%ime a unui "tat care $2i impune pacea "a prin cuceriri "upunere 2i control al

0;

"tatelor din "fera "a. En ace"t conte%t "e vorbe2te de o pace roman& una american post$elic pentru occident i una sovietic pentru /urope de /st. +actori ai pcii -rimul criteriu e"te acela al ne-ame"tecului unui "tat $n problemele interne ale altui "tat. ,poi re"pectarea dreptului popoarelor de a di"pune de ele $n"ele principiu care a con"tituit un factor ma+or al decolonizrii. ,l treilea factor e"te cel referitor la dezarmare $ntruc3t fr arme rzboiul are mai puine po"ibiliti de declan2are. -entru a avea 2an"e de reu2it dezarmarea trebuie " fie controlat la nivelul armelor ofen"ive. ,l patrulea factor vizeaz in"taurarea unei autoriti mondiale care " fie capabil de a impune pacea. Un a"emenea rol a fo"t imaginat prin determinarea atribuiilor con"iliului de 4ecuritate. :upta $mpotri#a sub)de #oltrii constituie o alt mi aprut $n relaiile internaionale po"tbelice mai ale" dup accelerarea proce"ului de decolonizare. -otrivit Naiunilor Unite dezvoltarea con"tituie un proce" prin care omenirea adapteaz in"trumentele moderne ale 2tiinei 2i te!nologiei propriilor "copuri. -entru a m"ura dezvoltarea "e iau $n calcul urmtorii indicatoriC produ"ul naional brut con"umul de energie "perana de via nutriia alfabetizarea 9 2colaritatea:. &ipologia "ub-dezvoltrii poate fi caracterizat prin urmtoarele elementeC -rodu" intern brut "czutA venitul pe locuitor e"te "lab capitalurile "unt in"uficienteA #on"um "czut de energie pe locuitorA #re2tere demografic rapid $n"oit de o "ub-utilizare a capitalului uman iar eventualul progre" $n producia alimentar 2i a bunurilor de con"um e"te ab"orbit de cre2terea numrului populaieiA 4perana de via e"te "czut iar mortalitatea infantil e"te ridicatA -opulaia e"te "ub-nutrit 2i "e confrunt cu grave maladiiA ,lfabetizarea 2i 2colaritatea cuno"c un deficit "emnificativ fapt ce $mpiedic adoptarea 2i utilizarea te!nologiilor moderne. -reluarea problemei "ubdezvoltrii de ctre Naiunile Unite 9 -NU. #NU#=.: univer"alizeaz ace"t demer" fapt care ne determin "-l con"iderm ca o miz comun $n relaile internaionale. ?upta pentru a"igurarea condiiilor nece"are "pri+inirii dezvoltrii "e
0F

realizeaz 2i la nivel regional cu numeroa"e in"trumente cum ar fi

Ganca pentru

.ezvoltarea ,"iei Ganca Interamerican pentru .ezvoltare. En literatura economic 2i "ocial-politic ata2at domeniului dezvoltrii au aprut o "erie de "c!imbri $n modul de interpretare a dezvoltrii 2i modernizrii. .ac p3n $n 1''1 dezvoltarea era conceput $n funcie de modelul ve"tic acum apar abordri care conte"t literatura dominant a"upra dezvoltrii p3n $n anii '1. En ace"t efort de reinterpretare a modelului dezvoltrii au fo"t identificai unii factori care pot avea o influen pozitiv a"upra dezvoltrii C funcionarea raional a unei admini"traii care "e "upune ordinii legale "tabilitatea regimului politic pacea intern 2i e%tern reducerea corupiei o m3n de lucru di"ponibil 2i in"truit po"ibiliti de acumulare a capitalului auto!ton. O alt miz a relaiilor internaionale e"te protecia drepturilor omului, Jn Carta Naiunilor Unite0 respectul pentru drepturile omului este un obiecti# principal, -rotecia drepturilor omului 2i dezvoltarea economic "unt con"iderate drept condiii nece"are ale p"trrii pcii 2i "ecuritii internaionale. #arta apreciaz c pacea e"te ameninat atunci c3nd e%i"t mari di"crepane economice 2i "ociale $n nivelul de via a popoarelor "au atunci c3nd "e produc violri grave ale drepturilor omului. En timpul admini"traiei #arter aprarea drepturilor omului a devenit un element important al politicii "ale e%terne. ,de"ea $n" protecia drepturilor omului e"e "acrificat unor intere"e con"iderate ma+ore aliane militare relaii comerciale. .eclaraia de independen american din 1;;* 2i aceea a Devoluiei franceze din 1;F' con"tituie primele mari te%te din ace"t domeniu. En ace"t moment #on"iliul =uropei 2i Organizaia Naiunilor Unite "unt e%trem de active $n promovarea drepturilor omului. Una din marile dificulti care apar $n ace"t domeniu "e refer la faptul c drepturile omului tind " fie con"iderate ca un concept univer"al aplicabil tuturor actorilor internaionali. =%i"tena unei #arte africane a drepturilor omului adoptat de Organizaia Unitii ,fricane la $nt3lnirea la nivel $nalt de la Nairobi din 1'F1 demon"treaz unele diferene $n interpetarea documentelor politice cla"ice $n domeniu.

0'

Capitolul al treilea

Teoria sistemic a relaiilor internaionale -olitica internaional nu trebuie interpretat ca fiind rezultatul cumulativ al unor acte de politic internaionale izolate unele de alteleA dincolo de aciunile "ubiective 2i individuale ale "tatelor e%i"t un "i"tem global cu reguli "pecifice de funcionare. /orton Paplan analizeaz $n lucrarea 4@"tem and -roce"" in International -olitic" relaiile internaionale $ntr-o manier "i"tematic. =l dore2te tran"formarea teoriei relaiilor internaionale $ntr-o 2tiin pur 2i adopt patru po"tulate "i"temice 9 elaborate $n cea mai mare parte de ctre .avid =a"ton: ce con"tituie baza metodei "ale 2tiinifice de analiz $n relaiile internaionaleC .omeniul relaiilor internaionale are reguli de funcionare care "e reproduc permanent dincolo de fenomenele individualeA ,ce"t an"amblu de reguli ce a"igur o anumit coeren intern con"tituie un model ce core"punde e%igenelor diferiilor actori internaionaliA /odelul include caracteri"tici diver"e ale actorilor ce acioneaz pe plan internaional 9 "tate organizaii internaionale "upraputeri:A

(1

#omportamentul actorilor $n "paiul internaional poate fi ade"ea modificat de intervenia unor factori mai puin "i"temicica cei demografici re"ur"ele naturale ampla"area geografic.

-lec3nd de la ace"te po"tulate Paplan va dega+a un an"amblu de reguli ce determin funcionarea a 2a"e "i"teme C "i"temul de ec!ilibru "i"temul bipolar ela"tic "i"temul bipolar rigid "i"temul univer"al "i"temul ierar!izat 2i "i"temul unit veto. -rimele dou pot fi identificate $n i"torie celelalte patru "unt teoretic po"ibile.

1. Sistemul de echilibru ,ce"t model core"punde unei perioade i"torice cuprin"e $ntre #ongre"ul de la Jiena 2i declan2area celui de-al doilea rzboi mondial. =c!ilibrul european "-a realizat $n acea"t perioad $ntre puteri care au $nregi"trat cu anumite variaii numrul con"tant de cinci dintre care trei au avut un "tatut permanent /area Gritanie 8rana 2i Du"ia. /orton Paplan identific 2a"e reguli ce determin funcionarea modelului de ec!ilibruC 1. ). 0. (. fiecare putere urmre2te mrirea re"ur"elor "ale obiectiv pentru care va prefera negocierea dec3t luptaA recurgerea la for ca mi+loc de mrire a re"ur"elor "ale nu intervine dec3t $n ultim in"tanA ata2ai "i"temului de ec!ilibru actorii vor cuta " oprea"c o confruntare ce ar putea elimina unul din cei cinci actoriA nece"itatea de a aciona $mpotriva oricrei tentative de !egemonie a unuia din cei cinci $ntruc3t !egemonia unuia ar antrenat di"trugerea "i"temului de ec!ilibruA 5. *. marile puteri vor $ncerca " "lbea"c proce"ul de con"trucie a unor organizaii internaionale puternice eficaceA atunci c3nd unul din cei cinci actori a "uferit o $nfr3ngere ceilali vor cuta "-l reintegreze $n "i"tem.

(1

,ce"te 2a"e reguli "unt interdependente 2i vizeaz $mpreun ec!ilibrul "i"temului internaional. .up cel de-al doilea rzboi mondial ace"t "i"tem a di"prut fapt e%plicabil prin cinci factoriC 1. tentativa reu2it de !egemonie a uneia dintre cele cinci puteriA ). lip"a informaiilor reale a"upra m"urii puterii unuia din actorii ma+ori mondiali 9informaii nece"are pentru alegerea "trategiei corecte $n cazul declan2rii unui rzboi:A 0. re"ur"e economice di"proporionate $ntre marile puteriA (. $ntrirea organizaiilor internaionale element ce permite promovarea "tatelor miciA 5. dezvoltarea ideologiilor internaionali"te. ). Sistemul bipolar elastic .in punct de vedere i"toric "i"temul bipolar a dominat relaiile internaionale $ntre 1'(F 2i 1'F'. ,cea"t perioad e"te caracterizat prin divizarea lumii $n blocuri opu"e fiecare av3nd $n fruntea "a o "uperputere 9 4U, UD44:. ,mbele "uperputeri au acelea2i reguli 2i urmre"c un "cop comun cel al mririi puterii lor. ?a nivel internaional acioneaz numeroa"e "tate neutre $n conte%tul $n care organizaiile internaionale $2i $ntre"c influena. /orton Paplan g"e2te nou reguli care define"c "i"temul bipolar ela"ticC 1. fiecare bloc va $ncerca nu numai "lbirea adver"arului dar 2i di"trugerea luiA ). c!iar dac di"pune de mi+loacele di"trugerii adver"arului fiecare bloc va pune accentul pe negociere 2i va evita confruntarea direct militarA confruntarea "e tran"fer $n "paiul rezervat micilor rzboaie localeA 0. fiecare bloc va cuta "-2i mrea"c re"ur"ele "ale 9 demografice economice militare..: pe c3t po"ibil $n detrimentul prii adver"eA (. cele dou blocuri vor $ncerca "-2i "ubordoneze organizaiile internaionale intere"elor lor dar "e vor alia cu organizaia internaional atunci c3nd intere"ele ace"teia "unt contrare intere"elor urmrite de adver"arA

()

5. rile neutre vor duce o politic de "pri+inire a organizaiei internaionale 2i de $ncadrare a obiectivele lor $n cele ale organizaiei internaionale. =le $ncearc " aduc cele dou blocuri $n planul organizaiei internaionale $ncercare $ncununat rar de "ucce"A *. cele dou blocuri "e afl $n competiie pentru e%tinderea zonei lor de influen $n "paiul rilor neutre. Unul din blocuri va "u"ine activ neutralitatea unui "tat atunci c3nd ace"t fapt contribuie la "lbirea adver"arului 9 e%emplul politicii 4tatelor Unite ale ,mericii fa de 7ugo"lavia lui &ito: ;. pentru a evita ri"cul declan2rii unor noi conflicte rile neutre $ncearc " reduc $n m"ura po"ibilului incompatibilitatea dintre cele dou mari puteri 9 e%emplul rolului activ +ucat de rile neutre $n "ucce"ul proce"ului de la Hel"in6i:A F. rile neutre "u"in una din cele dou puteri atunci c3nd politica ace"teia coincide cu aceea a organizaiei internaionaleA '. organizaiile internaionale 9actori univer"ali: "e "pri+in pe "tatele neutre pentru a bloca eventualele recurgeri la for. 4i"temul e"te definit ca bipolar pentru c el "e bazeaz pe divizarea $n dou blocuri 2i ela"tic pentru c nu poate ignora rolul organizaiei internaionale 2i pentru c permite "tatelor neutre " ram3n $ntr-o poziie de rezerv fa de logica de confruntare dintre cele dou mari puteri. En "i"temul de ec!ilibru alianele "e creeaz $ntr-un conte%t caracterizat prin relaii de for pentru a p"tra ec!ilibrul "i"temului. En modelul bipolar ela"tic alianele "e creeaz dintr-o per"pectiv pe termen lung 2i "e legitimeaz pe un factor ideologic 9 comuni"m anti-comuni"m liberali"m:. En "i"temul bipolar ela"tic rzboaiele locale "e multiplic fiind compatibile cu "upravieuirea modelului $n m"ura $n care ace"ta impiedic confruntarea nuclear direct dintre cele dou blocuri. 0. Sistemul bipolar ri(id

(0

,ce"t "i"tem e"te caracterizat prin reducerea numrului de actori internaionali iar rile neutre lip"e"c din "i"tem. ,ctorii univer"ali 9 organizaiile internaionale : $nregi"treaz o puternic pierdere de influen concomitent cu afirmarea unui proce" puternic de ierar!izare $n cadrul fiecrui bloc. Paplan define2te acea"t rigiditate intern prin e%pre"ia monoliti"m. Digiditatea "i"temului determin in"tabilitatea lui fapt ce permite un grad redu" de integrare a diferitelor proce"e internaionale.

Sistemul uni#ersal

4i"temul univer"al core"punde proiectului imaginat de PantC o "ocietate internaional unitar pa2nic a crei "tabilitate politic 2i +uridic e"te determinat de un "i"tem de organizare confederal $n care toate "tatele indiferent de fora mrimea 2i puterea lor ar fi pe picior de egalitate. En ace"t "i"tem "olidar organizaiile internaionale ar +uca un rol important. (. Sistemul ierarhic /odelul ierar!ic reprezint un "i"tem autoritar $n care unul din cele dou blocuri din "i"temul bipolar fle%ibil l-a $nvin" pe cellalt. Ordinea internaional e"te organizat $n +urul unei ierar!ii monolitice iar coerena "i"temului e"te a"igurat de logica puterii dominante. 5. Sistemul !! unit #eto!! ,ce"t model core"punde unui "i"tem de puteri nucleare capabile de a "e di"truge unele pe altele dar con2tiente c $n caz de agre"iune ripo"ta ar fi imediat 2i la fel de di"tructiv. ,ce"t model teoretic permit o anumit "tabilitate $ntruc3t pericolul de a fi di"tru" ar impiedica orice "tat " recurg la prima lovitur nuclear

((

Aenneth Balt

a $ncercat " dezvolte rezultatele dob3ndite de Paplan 2i "

formuleze o adevrat teorie "i"temic a relaiilor internaionale. =lementele originale ale abordrii "ale con"tau $n critica a ceea ce el a numit Xreducioni"mul lui Paplan voina de a tran"pune demer"ul 2tiinific al 2tiinelor e%acte $n teoria relaiilor internaionale 2i convingereea potrivit creia bipolari"mul con"tituie forma prin e%celen a "tabilitii internaionale. .incolo de elementele ce-l deo"ebe"c de Paplan Pennet! Oaltz $mprt2e2te cu ace"ta po"tulatele g3ndirii reali"te 2i ale analizei "i"temice. .in teoria reali"t a relaiilor internaionale abordarea "i"temic a reinut trei elemente5C 1. "tatele reprezint actorii fundamentali ai "cenei internaionale iar logica evoluiei comportamentului lor vizeaz dob3ndirea puteriiA ). conceptul de ec!ilibruC fiecare "tat care urmre2te afirmarea "a va pune $n funciune toate elementele componente ale relaiei de putere pentru a-2i e%tinde dominaiaA acea"t "ituaie M meninerea "au "c!imbarea "tatu 5uoului M conduce la configurarea balanei puteriiA 0. /orgent!au "ubliniaz primordialitatea relaiilor internaionale a"upra politicii interne. Oaltz $l critic pe Paplan pentru reducioni"mul "u $n materie de ec!ilibru internaional con"ider3nd c ace"ta nu poate fi limitat doar la e%emplul "ecolului al VIVlea. .impotriv trebuie " avem $n vedere "i"temul internaional dintotdeauna ca bazat pe anar!ie 2i autoaprare c!iar dac puterile nu "unt $n +ur de cinci ca $n modelul lui Paplan.. Deducioni"mul lui Paplan poate fi dep2it M afirm Oaltz M numai printr-o cercetare profund din per"pectiva teoriei "i"temice a regulilor eterne ale funcionrii politicii internaionale. =lementele principale ale teoriei lui Oaltz pot fi rezumate $n felul urmtorC Deacia $mpotriva empiri"mului M ca pur recoltare de date M 2i voina de a apropia metodologia "ociologiei relaiilor internaionale de aceea a unei adevrate teorii deductibileA &eoria relaiilor internaionale trebuie " dep2ea"c "tadiul "implu al enunrii legilor care de altfel nu "unt dec3t produ"ul identificrii
(

/an t!e 4tate t!e Oar 9 1'50:A t!e 4tabilit@ of bipolar Borld 9 1'*(:A 8oreign -olic@ and t!e .emocratic -olitic" 9 1'*;:A &!eor@ of International -olitic" 9 1';':. 5 Han" /orgent!au M -olitic" mong Nation"A t!e 4truggle for -oBer and -eace.

(5

regularitilorA -rimordialitatea "i"temului internaional ca nivel de analiz.

-rin ace"te elemente Pennet! Oaltz apare ca un teoretician al reali"mului "tructural. -otrivit viziunii "ale "tructura "i"temului internaional e"te caracterizat printr-o "tare de anar!ie permanent amendabil 9 prin conte%tul bipolaritii: dar nu 2i reformabil. ="te vorba de o anar!ie structurat0 con"tant $n timp. Oaltz pledeaz pentru bipolari"m ca o garanie a "tabilitii relaiilor internaionale. Teoria normati#ist)idealist ,cea"t abordare teoretic $2i are originea $n lucrrile lui Pant $n mod deo"ebit $n te%tul "u Ium eBige 8rieden. En acea"t lucrare Pant e%prim patru teze fundamentaleA pacea ca valoare $n "ineA pacea ca rezultat al afirmrii progre"ive a raionalitii $n I"torieA rolul fundamental al dreptului $ntruc3t dob3ndirea pcii e"te legat de edificare unei ordini +uridice internaionale fondate pe coe%i"tena "tatelor "uverane 2i independente unite $ntre ele printr-un pact de a"ociereA legtura dintre pace 2i con"tituie pentru c ordinea +uridic internaional a "tatelor "uverane 2i independente propu" de Pant are $n vedere 2i con"tituionalitatea lor. ?egtura dintre pacea internaional 2i regimul politic intern con"tituie punctul de plecare al refle%iei teoretice $ntreprin" de intelectualii anga+ai $n mi2crile pacifi"te contemporane. .emer"ul 6antian e"te reluat 2i apreciat de g3ndirea internaionali"t reprezentat de 4tanle@ Hoffman.* =l critic teoriile lui Paplan 2i ale lui Oaltz de2i $i recunoa2te ace"tuia din urm meritul de a tran"forma "tudiul relaiilor internaionale prin utilizarea unei metodologii 2tiinifice. Opera lui Hoffman pune $n relaie dreptul internaional 2i in"tituiile "ale cu "c!imbarea i"toric. #onceptul de "c!imbare i"toric e%te e%clu" din teoria lui Oaltz datorit viziunii "ale bazate pe ideea relaiilor internaionale ca model etern anar!ic. Hoffman con"ider c unele concluzii ale lui Oaltz provin dintr-o abordare caracterizat a fi prea general 2i c "i"temele internaionale au o"cilat $ntotdeauna $ntre o faz 9 "i"tem: "tabil 2i o faz 9"i"tem: revoluionar. Hoffman "e $ntreab dac dreptul e"te rezultatul
*

4tanle@ Hoffman M Organizaiile internaionale 2i puterea politic a "tatelor 91'5(:A &eoriile contemporane ale relaiilor internaionale 9 1'*1:A 4i"temul internaional 2i dreptul internaional.

(*

raporturilor de for "au dimpotriv reprezint o for de tran"formare. 4tructura lumii te!nologia ordinea intern a "tatelor cultura lor politic con"tituie factori care influeneaz potrivit viziunii lui Hoffman natura dreptului internaional fora 2i forma "a +uridic. En felul ace"ta Hoffman $ncearc " "tabilea"c o di"tincie $ntre a"pectul normativ 2i a"pectul "implu ca produ" al raporturilor de for dintre "tate. "in perspecti#a aspectului normati# dreptul internaional decurge din anumite valori 2i principii $n numele crora dob3nde2te o for con"tr3ngtoare independent de raporturile de for e%i"tente $n relaiile internaionale. #rearea unei ordini +uridice $ncura+eaz "au interzice anumite comportamente internaionale pentru c dreptul internaional trebuie " a"igure $n acela2i timp "ecuritatea 2i "upravieuirea membrilor "i"temului internaional 2i con"en"ul a"upra anumitor principii 2i valori. Ordinea +uridic trebuie " aib o anumit fle%ibilitate pentru a permite integrarea "c!imbrilor care apar pe plan internaional. 4tanle@ Hoffman di"tinge trei tipuri de drept internaionalC 1. dreptul structurii politiceK "tabile2te regulile 2i condiiile +ocului anga+amentele "tatelor metodele de reglementare a diferendelor $n "i"temul internaionalA ). dreptul reciprocitiiK "tabile2te regulile reciproce ce reglementeaz anumite domenii ale relaiilor inter"tatale bilaterale 9relaii diplomatice reglementri comerciale vizite :. ,ce"t tip de drept are tr"turi mai reali"te dec3t dreptul "tructurii politice. =l permite cre2terea gradului de previzibilitate a comportamentelor reciproce ale "tatelorA 0. dreptul comunitiiK prive2te domenii de intere" ce dep2e"c politica individual a "tatelor "uveranitatea 4tatului-naiune 9 colaborarea internaional $n domeniul cercetrii te!nologice ori politica de mediu :. .in per"pectiva aspectului produs al sistemului0 dreptul internaional nu e"te dec3t o reflectare a "tructurii lumii a "trii de dezvoltare te!nologic a culturii politice ori a regimului intern al "tatelor. 4tatele "unt iniiatoare ale dreptului internaional contur3ndu-i ace"tuia forma 2i oferindu-i competene $n anumite domenii. Hoffman "tabile2te o "erie de legturi $ntre "i"temul internaional 2i "i"temul intern al "tatelor. 4pre deo"ebire de reali2ti care afirm clar primordialitatea "i"temului internaional la 4tanle@ Hoffman acea"t poziie e"te mai nuanat rezultat al "tudiului comparativ al celor dou "i"teme intern 2i

(;

internaional. 4i"temul internaional e"te un model de relaii care "e "tabile"c $ntre unitile fundamentale ale politicii mondiale "i"tem caracterizat printr-o "erie de "copuri 2i mi+loace. En ace"t "en" Hoffman admite o anumit influen a factorilor interni a"upra politicii internaionale. ,"tfel $n i"toria umanitii e"te po"ibil " identificm "i"teme "tabile 2i revoluionareC Sisteme stabile Sisteme re#olutionare Delaiile dintre unitile "i"temului "e 4copurile 2i mi+loacele "unt impin"e la bazeaz pe moderarea " "copurilor 2i e%trem mi+loacelor Unitile tind

limiteze

pierderile Obiectivul e"te acela de a revoluiona de a de"tabiliza

reciproce poteniale c!iar $n timp de unitile "i"temului rzboi obiectivul fiind acela al diminurii adver"arul. puterii adver"arului =%i"t acorduri $ntre actori

pentru Orice "ituaie e"te folo"it pentru a pune "ub "emnul $ntrebrii celelalte uniti. 4c!imbarea e"te urmrit prin rzboi 9 mai ale" $n "ecolul al 1'-lea: 2i prin intervenii $n "ectoarele vitale ale economiei adver"arului.

p"trarea "i"temului a regulilor de aciune

.i"tincia dintre "i"teme "tabile 2i "i"teme revoluionare e"te urmrit de Hoffman de-a lungul i"toriei moderne 2i contemporaneC 1*(F -acea de la Oe"tp!alia cu recunoa2terea reciproc a "tatelor naiuni europene. 1;F' 1F15 1F(F 1'1(-1'0' >eneza "i"temului de ec!ilibru Devoluia francez 2i prima criz a "i"temului de ec!ilibru #ongre"ul de la Jiena cu noul "i"tem de ec!ilibru - 4f3nta ,lian Devoluiile europene 2i na2terea noului "i"tem de ec!ilibru M #oncertul =uropean 8az de tranziie
(F

1'(5 M 1'F'

,l doilea rzboi mondial 4i"temul de ec!ilibru bipolar

Tratatul de la Bestphalia marc!eaz "f3r2itul rzboiului de treizeci de ani 2i con"acr recunoa2terea reciproc a principalelor "tate naiuni din =uropa. 4emnarea ace"tui &ratat de"c!ide o perioad de pace relativ de apro%imativ 1(1 de ani. 9 #onflictele "unt limitate iar rzboaiele religioa"e uitate :. =c!ilibrul european "e bazeaz pe coe%i"tena "tatelor naiuni cu concepii a"emntoare de"pre regimul politic 2i ordinea intern. 4e afirm dreptul reciprocitii marcat de multitudinea acordurilor comerciale 2i maritime din epoc. Hoffman identific $nceputul proce"ului de laicizare a "tatelor drept factor de "tabilitate. Re#oluia .rance a provocat prbu2irea "i"temului internaional iniiat prin -acea de la Oe"tp!alia. 4c!imbarea radical a regimului politic din 8rana a avut un efect domino $n $ntreaga =urop. #on"ecinele revoluiei a"upra "i"temului international "-au fcut remarcate prin di"pariia legturilor tradiionale dintre 8rana 2i celelalte monar!ii e%pan"iunea ideologiei revoluionare 2i odat cu venirea la putere a lui Napoleon e%pan"iunea militar. #onceptele de putere 2i rzboi "e reconfigureazA a"tfel puterea de "tat "e bazeaz pe ideologie 2i naiune iar rzboiul nu mai e"te o problem limitat la nivelul regelui 2i armatei ci a poporului naiunii. Dzboiul dob3nde2te o dimen"iune ideologic prin mobilizarea general a poporului $n numele naiunii iar rzboiul are drept "cop promovarea propriei ideologii. .up $nfr3ngerea napoleonian Con(resul de la Fiena 9 1F1(-1F15: reprezint o tentativ a a a2eza pacea at3t pe "i"temul internaional reprezentat de S.Gnta Alian c3t 2i pe fundamentele politice interne ale "tatelor o concordan $ntre pacea internaional 2i pacea intern a "tatelor. ,ce"t nou "i"tem de ec!ilibru era mult pre rigid pentru a permite integrarea diver"elor forme de "c!imbare. /ai mult /etternic! "u"ine nece"itatea interveniei trupelor "tatelor membre ale ,lianei oriunde ordinea intern "-ar afla $n pericol. 9 #rearea dreptului de ingerin cu e%emple $n 1F)1 1F01 1F(F:. Concertul european D 1343)1914E coinncide ca perioad de timp cu liberalizarea "i"temelor politice europene con"tituirea 2i afirmarea republicilor 2i monar!iilor con"tituionale. 4tatele europene renun la practica S.intei Aliane de intervenie $n treburile interne ale "tatelor iar principiul economic ce une2te toate "tatele $n relaiile lor
('

e"te cel al liberului "c!imb. ,"i"tm la afirmarea "ocietii civile aproape $n toate rile. ?a nivel +uridic dreptul internaional al structurii politice cunoa2te un mare av3nt 2i "e reflect $n numrul mare de conferine interna2ionale $ntre 1F(F-1'1(. -rin ace"te conferine "e "tabile"c regulile comerului internaional ale dezvoltrii economice. "reptul reciprocitii "e afirm 2i el a"tfel c totul e"te "tabilit $n acea"t perioad $ntr-o manier +uridic 2i formal $n redactarea tratatelor de pace a declaraiilor de rzboi a relaiilor diplomatice $n general. En acea"t perioad $n afara conflictului franco Mpru"ac =uropa nu cunoa2te dec3t conflicte locale iar cele de pe alte continente "unt provocate cel mai ade"ea de di"pute teritoriale $ntre marile puteri coloniale. #oncertul european con"acr "epararea "ferei politico-militare de cea economic.

Hoffman e"timeaz c $ncep3nd cu anii 51 M *1 o "erie de mi2cri de eliberare naional partide 2i ri au $nceput " militeze pentru crearea unei noi ordini +uridice internaionale a%at pe obiective comune ale comunitii umane.

Teoriile insecuritii

En lucrarea Borld %olitics and %ersonal Securit90 ?a""Bell $2i fundamenteaz teoria in"ecuritii pe p"i!ologia ma"elor. ?a""Bell con"ider c politica internaional e"te condiionat de teama unui atac adver" "au a unei ameninri fapt ce determin e%primarea de ctre populaie a unei nevoi prioritare de "ecuritate. Nevoia de "ecuritate poate fi e%ploatat de conductori care folo"e"c uneori acea"t team pentru a creea o anumit coeziune "ocio-politic $n +urul lor. 9 /ac!iavelli a "ubliniat capacitatea unor prini de a folo"i $n "copul lor teama ma"elor pentru a-2i p"tra puterea. /ai muli teoreticieni ai relaiilor internaionale au criticat 2i artat valoarea limitat a teoriei in"ecuritii a lui ?a""Bell. Bic=en.eld 9 #onflict Ge!aviour and

51

International -olitic": arat po"ibilitile limitate de a e%ploata p"i!ologia ma"elor pentru a duce o politic de"tinat deturnrii ateniei de la problemele interne "pre cele e%terne. Opinia public a unui regim totalitar poate fi controlat mai u"or $n "copul artat dec3t n regimurile democratice Arthur Stein $n &!e Nation at Oar 9 1'F1: analizeaz influena p"i!ologiei ma"elor $n patru rzboaie du"e de 4tatele Unite - primele dou rzboaie mondiale cel din #oreea 2i cel din Jietnam =l arat c $n anumite cazuri un rzboi poate provoca un con"en" intern dac 2i numai dac C 1. ameninarea prive2te $ntreaga populaieA ). ameninarea e"te perceput ca atare de ma+oritatea populaieiA 0. rzboiul " nu implice prea multe "acrificii mari. ,nalizele lui au artat ca ace"te condiii au fo"t $ntrunite doar $n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. In primul rzboi mondial americanii au prote"tat fa de numrul mare de mori pentru =uropa 2i l-au dezavuat pe Oil"on care a promovat ulterior o politic izolaioni"t. En ceea ce prive2ten Jietnamul de la $nceputul rzboiului o mare parte a opiniei publice a condamnat intervenia american

51