ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI MEDIU

STRATEGII DE PROMOVARE A
CONSUMULUI DURABIL
STUDIU DE CAZ: UTILIZAREA
AMBALAJELOR ECOLOGICE LA
SC. AMBRA FOOD. S.R.L

STUDENT: BODIRCA NICOLETA ADRIANA

GRUPA: 1327- EAAA

2013

INTRODUCERE
ntr-o societate modern ambalajul trebuie s corespund att cerinelor de conservare i
pstrare, transport i manipulare a produselor, ct i unor obiective precise legate de protecia
mediului. Impactul ambalajelor asupra mediului nconjurtor reprezint de fapt impactul
materialelor de ambalare asupra mediului. Ambalarea i etichetarea mrfurilor joac un rol vital
ntr-un sistem modern integrat de distribuie a mrfurilor. Ambalajul protejeaz produsul de la linia
de producie la consumator, dar n acelai timp faciliteaz producia, distribuia i depozitarea. In
plus, ambalajul trebuie sa corespunda cerintelor comertului cu amanuntul, marketingului si
consumului, cat si legislatiei de mediu, siguranta si sanatate, iar in practica activitatii de comert
etichetarea marfurilor reprezinta un intrument esential de informare simpla si rapida asupra
produselor. Ambalajul este considerat adesea ca fiind o parte integrat a proceselor de dezvoltare a
unor noi produse. Din punct de vedere economic ambalajul se poate considera un produs finit
obinuit, care ncorporeaz materii prime, cheltuieli, materiale i efort uman asemntor altor
bunuri de consum pe pia. Scopurile multiple ale ambalarii in economia de piata, examinarea
felului in care companiile selecteaza modalitati de ambalare a produselor, rolul pe care ambalarea il
joaca intr-un sistem modern de distributie a produselor se inscriu in contextul general al impactului
dezvoltare economica-echilibru ecologic, intr-o viziune merceologica.
In ultimii ani s-a pus accentul foarte mult pe promovarea ambalajelor ecologice, in
defavoarea celor clasice din plastic. S-a propus chiar si semnarea unui acord voluntar prin care
reprezentantii retelelor comerciale vor promova si vor inlocui toate tipurile de ambalaje clasice din
plastic cu cele ecologice.
Acest acord are la baza un lucru care nu trebuie omis si anume importanta pe care reprezentantii
marilor retele comerciale trebuie sa o acorde protectiei mediului si impactul pe care aceasta il are
asupra activitatii de retail.
Este important de precizat ca incepand cu 1 ianuarie 2009, toti operatorii economici care
introduc pe piata ambalaje din plastic vor fi taxati cu 0,2 lei per bucata. In acelasi timp, o alta
obligatie a operatorilor este aceea de a afisa la loc vizibil valoarea acestei eco-taxe in vederea
informarii clientilor. Trebuie insa amintit ca aceasta taxa nu este considerata o solutie finala, ci este
doar o masura in plus pentru a limita utilizarea tuturor tipurilor de ambalaje clasice, care polueaza
mediul. Solutia o reprezinta inlocuirea acestor ambalaje cu cele ecologice, biodegradabile si
prietenoase cu mediul.
Singura cale de a promova utilizarea ambalajelor eco este cu ajutorul magazinelor. Ei sunt
cei care folosesc cel mai mult orice tip de ambalaje.
Avantajele utilizarii ambalajelor eco
Este bine de stiut ca pentru toate tipurile de ambalaje clasice, fie ca sunt pungi, folii de impachetat
sau diferite cutii, exista variante biodegradabile, prietenoase cu mediul, la fel de utile si rezistente. A
sosit momentul ca, impreuna sa protejam mediul inconjurator si sa trecem de la plastic la
alternativele ecologice pe care le ofera piata. Si cel mai mare avantaj este protejarea mediului
inconjurator. In locul pungilor de plastic sau din materiale textile putem folosi pungi de hartie,
reutilizabile. Daca reciclam o tona de hartie, salvam 17 copaci sau economisim 5 metri cubi dintr-o
groapa de gunoi. Din ziare se obtine tot hartie de ziare, cartoane de oua, cutii si materiale de
impachetat, iar cea folosita la birou poate fi transformata tot in hartie de birou, in servetele si in
hartie igienica.

Care este cantitatea ambalajelor puse pe piata intr-un an, in Romania?

Cele mai recente statistici in acest sens ne sunt furnizate de Agentia Nationala pentru
Protectia Mediului (ANPM) in 2010, cand in Romania se puneau pe piata 974.925 tone de
ambalaje, dintre care au fost reciclate 422.777 tone. Din acestea, in 2010, companiile afiliate
sistemului nostru au pus pe piata 617.103 tone de ambalaje, respectiv 63% din totalul ambalajelor
puse pe piata in Romania (974.925 tone) si tot prin sistemul nostru au fost reciclate 331.780 tone de
deseuri de ambalaje 78% din totalul reciclat la nivel national. Majoritatea ambalajelor din
sistemul Eco-Rom Ambalaje provin din industria alimentara si a bauturilor, urmata de industria
echipamentelor electronice, cea a tutunului si a cosmeticelor. Structura industriilor s-a pastrat de-a
lungul anilor in cadrul companiei.
Cum a evoluat acest sector in ultimii ani si in ce masura
a fost afectat de criza economica?
Fluctuatii importante ale cantitatilor de ambalaje puse pe piata de companiile membre EcoRom Ambalaje s-au manifestat in perioada 2009-2010, cand existau scaderi semnificative din cauza
reducerii consumului si contextului economic defavorabil, acest lucru situandu-ne la nivelul anilor
2006-2007. Anul trecut insa am ajuns la 651.126 tone, doar in sistemul nostru. Acest lucru inseamna
ca, dupa doi ani de scaderi, s-a ajuns la nivelul anului 2009, fapt care ne demonstreaza o crestere a
consumului pe piata din Romania. Putem spune ca, dupa criza care s-a resimtit puternic si in acest
sector in ultimii 3 ani, piata ambalajelor a inregistrat evolutii pozitive.
Cati agenti economici au aderat la sistemul Eco-Rom Ambalaje?
In prezent, 2.526 de producatori fac parte din portofoliul nostru de clienti, cu aproximativ
10% mai mult decat anul anterior. Acestia pun pe piata peste 70% din cantitatea de ambalaje
inregistrata la nivel national.
Ce factori influenteaza dezvoltarea acestei piete?
Principalii factori sunt legati de consum, ceea ce se traduce prin cerere si oferta, dar si de
contextul economico-financiar si de competitivitatea produselor pe plan intern si international. In
momentul in care ne uitam la ambalaj trebuie sa il analizam in functie de produsul pe care il
insoteste si sa-l judecam ca atare.
Cat reprezinta ambalajul ecologic in totalul pietei de ambalaje?
Desi nu avem statistici clare in acest sens, este important de mentionat faptul ca, pana acum,
prin ambalaj ecologic se intelegea faptul ca este din material reciclabil sau ca poate fi, la randul lui,
reciclabil. In prezent, ar trebui sa mai adaugam cateva componente ecologice, care deriva din
cerintele de prevenire a deseurilor de ambalaje, si anume ca ambalajul este analizat pe tot ciclul de
viata din stadiul de concepere si pana la transformarea in deseu , astfel incat impactul de mediu
sa fie cat mai mic. Astfel, un ambalaj eco ar trebui sa fie cat mai redus, sa contina, in masura in care
este acceptat de produs, un procent de material reciclabil, forma sa sa permita organizarea si
transportul eficient si sustenabil.

Avand in vedere ca realizarea planului de prevenire este o obligatie pentru toate companiile
producatoare din tara, Eco-Rom Ambalaje pune la dispozitie o serie de servicii in acest domeniu
clientilor sai.
Cati romani sunt implicati in aceasta activitate de reciclare?
Lantul ambalajului devenit deseu este unul extrem de important. Din totalul deseurilor
municipale generate la nivel national, deseurile de ambalaje reprezinta 15%, iar acestea se gasesc in
proportie de 60% in gospodariile noastre si doar 40% in circuitul industrial-comercial.
In ceea ce priveste sistemul de colectare selectiva si, implicit, cantitatile trimise spre
reciclare, se observa, de la an la an, cresteri remarcabile. In 2012, organizatia noastra a valorificat
61% (398.463 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piata de companiile afiliate sistemului
(651.126 tone), cu 12% mai mult fata de anul anterior.
Si cresterile nu se opresc aici. De la 14 localitati cu care am inceput primele proiecte-pilot de
colectare selectiva in anul 2005, am incheiat anul 2012 cu 402 localitati in care dezvoltam
colectarea selectiva in parteneriat cu autoritatile locale si operatorii de salubritate desemnati. Acest
lucru a presupus extinderea retelei de infrastructura necesara containere si saci colorati de
aproximativ 50 de ori, ajungand, la finalul anului 2012, la 18.590 de pubele de colectare selectiva.
Astfel, in prezent, aproximativ 41% din populatia Romaniei circa 8,8 milioane de romani au
acces la sistemul de colectare selectiva pus la dispozitie de noi.
Toate aceste rezultate au fost posibile prin investitiile sustinute ale producatorilor si
importatorilor de bunuri ambalate, contributie ce doar anul trecut a crescut cu 40% fata de anul
2011.

STUDIU DE CAZ
Prezentarea generala a S.c Ambra Food S.R.L
Date de identificare
Denumire societate: S.C.AMBRA FOOD S.R.L
Numr nmatriculare la Oficiul Naional al Registrului Comerului: J40/3246/2010
Cod unic de nregistrare: RO 26709465
Forma societii: societate cu rspundere limitata
Sediul societii: Bucureti, sector 2, strada Armand Calinescu, nr 25.
Scurt istoric
S.C AMBRA FOOD S.R.L este persoana juridica romana, nfiinata in anul 2010, avnd
forma juridica de societate cu rspundere limitata iar activitatea desfurat preponderenta este
Fabricarea pinii; fabricarea prjiturilor si a produselor proaspete de patiserie
In anul 2010 S.C AMBRA FOOD S.R.L a deschis doua cofetarii cu denumirea ARMAND si
un laborator de producie, in 2011 deschide cea de a treia cofetrie datorita cererii tot mai mari de
produse de cofetrie iar in 2012 a deschis cea de a patra cofetrie si tot o data a mrit suprafaata
laboratorului de la 120 mp pana la 270 mg, acest spatiu include si spatiu de depozitare.
Bucuretiul nu a fost numit degeaba micul Paris. Cu toate ca unii spun ca i-a pierdut mult
din farmecul de altdat, sunt locuri care pstreaz aerul clasic si elegant al Parisului interbelic.
Cnd te gndeti la Paris, o capitala romantica si cu multe promenade bogate in buticuri interesante,
te gndeti cu pofta si la deserturile franuzeti, la mousse-uri pufoase si pline de savoarea ciocolatei
sau fructelor.
Pana ca visul sa devina realitate si sa ne puteam teleporta cu fiecare ocazie la Paris,
AMBRAFOOD aduce in Bucureti un colior cu produse franuzeti, desert din ingrediente de
calitate, gust fin si delicios in decoruri potrivite pentru fiecare ocazie.
Cofetria Armand are un ambient elegant si primitor si pregtete in laboratorul propriu
produse din ingrediente 100 % naturale, fara conservani si cu reete care se detaeaz de tipurile
clasice de prjituri.
Putei vedea chiar dumneavoastr cum se pregtesc produsele noastre prin vitrina laboratorului
pentru a fi convini sau doar curioi de tehnicile, reetele si ingredientele folosite spune domnul
Mihilescu Bogdan.

Analiza diagnostic a domeniului comercial

Piaa.
S.C AMBRA FOOD S.R.L i desfoar activitatea att in Municipiul Bucureti cat si in
judeul Ilfov, avnd ca piaa tinta att locuitorii celor doua zone dar si locuitorii din afara acestora
prin punerea la dispoziie a celor din urma a transportului produselor in condiii optime. S. C
AMBRA FOOD S.R.L se adreseaz in principal persoanelor cu venituri peste medie practicnd
preturi mai mari dect unitile economice concurente deoarece majoritatea materiilor prime fiind
naturale sau ecologice in cazul laptelui, acestea regsindu-se pe piaa cu un cost mai mare, astfel si
costul de producie este unul ridicat de aici rezultnd in principal si preul ridicat al produselor.
Produse.
La sfritul anului 2012 S.C AMBRA FOOD S.R.L punea la dispoziia clienilor urmtoarele tipuri
de produse:
- Mini prjituri
- Prjituri individuale
- Torturi (att simple cat si personalizate)
- Produse proaspete de patiserie
Din aceste produse cele mai vndute au fost:
3 MOUSSE-Ciocolata cu lapte, ciocolata neagra si alba ntr-o combinaie ce satisface majoritatea
gusturilor. Compoziia fcut din cele 3 feluri de mousse fin din ciocolata belgiana este aezat pe
un blat subire de patiserie.
PEARL & RUBY- combina gustul ciocolatei albe cu savoarea fructelor proaspete. Zmeura da un
gust rcoritor prjiturii si accentueaz in acelai timp savoarea ciocolatei albe.
STRACCIATELLA- O reet speciala, stracciatella este potrivita atunci cnd va dorii sa mbinai
savoarea ciocolatei cu gustul natural de fric si smntn.
GIANDUJA - Gustul intens de ciocolata este secretul acestei reete delicioase. Mousse-ul de
ciocolata belgiana este completat cu o inima de crema gianduja in mijloc.
FORET NOIRE- Reeta Foret Noire este pe cat de cunoscuta, pe att de speciala. Tortul mbina
perfect savoarea cremei de ciocolata si gustul dulce-acrior al viinelor. Deasupra cremei de
ciocolata este aezat un strat fin de fric pentru contrast si textura.
MOUSSE CAPSUNI- este fcut din pulpa de fructe si frica pentru un mousse care pstreaz gustul
plin de savoare al cpunelor proaspete
CARAMEL - are la baza un mousse cu caramel preparat cu fric proaspta si caramel pregtit
dup o reet tradiional. Acesta este preparat cu zahar si putina apa puse la fiert pana ce culoarea
devine aurie, culoare ideala pentru desertul dumneavoastr

Termenul de valabilitate al produselor variaz intre 24 de ore si 72 de ore in funcie de

condiiile de pstrare si de sortimentul de produse.
Pre.
Preul produselor practicate de S.C AMBRA FOOD S.R.L sunt mai mari cu cel putin 15%
fata de preul produselor unitilor economice concurente. Datorita creterii preturilor la majoritatea
materiilor prime ntreprinderea a decis majorarea preturilor la mai mult de 70% din produse, in anul
2012, cu pana la 20 %. Preturile produselor variaz de la 5 lei/100g pana la 10 lei/100g. In ceea ce
privete preul transporturilor acesta variaz in funcie de distanta, de ora si de modul in care se
realizeaz comanda.
Furnizorii, beneficiarii si concureni.
Pentru o valorificare cat mai mare a produciei S.C AMBRA FOOD S.R.L. utilizeaz urmtoarele
forme de desfacere:
- Reeaua proprie de cofetarii, formata din patru cofetarii in cadrul crora se vinde aproximativ 35%
din producia fabricata.
- Comenzi on-line si livrri la domiciliu, desface aproximativ 15% produsele fabricate la S. C
AMBRA FOOD S.R.L
- HORECA, desface aproximativ 50% din volumul total de produse.
Pentru a avea o activitate cat mai buna Ambra Food a cutat si selecionat cei mai serioi
furnizori de resurse materiale att de pe piaa interna dar si internaional.
Furnizorii: HARIBO (jeleu), MCI (lapte ecologic), ITAL AVI FOOD (furnizor ou), FARM GOLD
(furnizor fructe confiate), ROVACOS (furnizor ciocolata, decoruri ciocolata, martipan, iceing,
decor cupcake etc) EURO PAN TRADING 2003 (faina), GRAND GOLD (furnizor fructe
proaspete)
Concurenii: n ceea ce privete concurena pe pia, principalele firme sunt:
CHOCOLATE, ALICE, ANA PAN, AGAPITOS, VICTORIA s.a
Activitatea promoionala.
Pentru dezvoltarea afacerii S.C AMBRA FOOD S.R.L a ales sa i desfoare cea mai mare parte a
activitii promoionale in domeniul on-line insa a desfura activiti promoionale importante cum
ar fi:
- Fidelizarea clienilor, prin tehnici de servire a consumatorului.
- Imprimarea siglei si adresei pe ambalaj, eticheta dar si pe mainile de cu ajutorul crora se
efectueaz livrrile
- Participarea la trguri si evenimente.

Calitatea produselor.
Datorita calitii superioare a materiilor prime cu care lucreaz, S.C AMBRA FOOD S.R.L
si produsele realizate in urma procesului de producie au o calitate superioara deoarece in urma
procesului de transformare a materiilor prime se evita procesele ce ar pute duce la pierderea calitii
acestora.
S.C AMBRA FOOD S.R.L pune la dispoziia clienilor transportul cu autoturisme dotate cu
echipamente frigorifice pentru meninerea calitii produselor indiferent de distanta parcursa de
acestea.

Analiza diagnostic a domeniului financiar

Pentru analiza diagnostic a domeniului financiar am luat ca sursa de informaii financiare
urmtoarele documente:
- Bilanul contabil
- Contul de rezultate
Situaia bilanului firmei S.C AMBRA FOOD S.R.L. Pentru perioada 2010-2012
lei
Denumirea
elementului

Soldul la
sfritul anului %

2011/201

bilanier

2010
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
I. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL
Stocuri
Creane
Disponibiliti
II. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
III.Cheltuieli nregistrate n avans
Datorii pe
termen scurt
146631
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE
Datorii comerciale pe termen lung
Capital social
Rezerve
REZULTATU Profitul
L REPORTAT
REZULTATU

nerepartizat

2011
20450
855953
876403
94080
4988
47158
146226
2258
164227
878256
53430
410000
28970

343532

384756

2012
22904
2078667
2101571
105370
5587
52817
163774
2529

0
26569
2411254
2437823
122229
6481
61268
189978

190503
2103647
1179842
459200
32446

2437298
1365685
532672
37637

2
112.00
242.85
239.80
117.00
111.00
116.00
119.00
118.00
121.00
239.53
2208.20
112.32
123.54

446317

113.40

54987

119.90
114.90
112.98
232.01

L
EXERCIIUL
UI
Profit
42324
I. CAPITALURI PROPRII TOTAL
CAPITALURI TOTAL
CAPITAL PERMANENT

47403
824826
824826
908256

923805
923805
2107247

1071613
1071613
2441474

Avnd in vedere datele financiare prezentate in bilanul de mai sus putem spune ca activele
au nregistrat o cretere de 139,53% in anul 2011 fata de anul 2010 iar in 2012 creterea fata de anul
2010 a fost de 177,52%. Aceste creteri sunt datorate in principal creterii activelor corporale ce

prezint o cretere de 142,85% in anul 2011 fata de anul 2010 respectiv o cretere de 181,70 in anul
2012 fata de anul 2010.
Tot din bilanul contabil reiese o cretere a capitalurilor proprii de la 824.826 lei in anul
2010 pana la 923.805 lei in anul 2011, adic o cretere de 14,9% si o cretere de pana la 1.071.613
lei in anul 2012 reprezentnd o cretere de 32,6% a anului 2012 fata de anul 2010. Aceste creteri
sunt datorate in principal creterii datoriilor pe termen lung ce prezint o cretere de 2.108,2% in
anul 2011 fata de anul 2010 si o cretere de 2.456 % in anul 2012 fata de anul 2010.
2.4 Situaia veniturilor i cheltuielilor firmei Agroalimentara S.A.

Denumirea

lei

Anul

2010

2011

2012

2011/2010

2012/2010

3559434

3955446

4588317

112.13

128.91

E
CHELTUIELI

3508055

3899021

4522865

111.14

129.80

MATERIALE
CHELTUIELI

2546245

2851794

3308081

110.20

134.60

448235

502023

582347

114.45

130.50

483575
30000

541604
3600

628261
4176

117.60
12.00

134.80
13.92

indicatorilor
I. VENITURI
DIN
EXPLOATAR
E
II.
CHELTUIELI
PENTRU
EXPLOATAR

CU
PERSONALU
L
ALTE
CHELTUIELI
DE
EXPLOATAR
E
CHELTUIELI
CU
AMORTIZRI
LE I

PROVIZIOAN
ELE
REZULTATUL DIN
EXPLOATARE
III. VENITURI
FINANCIARE
IV.

Profit

51379

56424

65452

109.82

1863

2087

2421

112.02

129.95

2875

2080

2413

72.35

83.93

CHELTUIELI
FINANCIARE

REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT

Profit

994

0.70

Profit

50385

56432

65460

112.00

VII.
VENITURI
TOTALE
VIII.

3561297

3957533

4590738

109.30

126.80

3510912

3901101

4545278

110.32

127.90

CHELTUIELI
TOTALE

REZULTATUL BRUT

Profit

50385

56432

65460

110.90

Impozitul pe
profit
8061
REZULTATUL NET AL
EXERCIIULUI

9029
Profit

10473
42324

110.90
47403

128.00
54987

110.90

In urma analizrii contului de profit si pierdere se poate observa o cretere a veniturilor de

9,3% in anul 2011 fata de anul 2010 respectiv o cretere de 26,80% in anul 2012 fata de anul 2010.
Aceasta cretere este datorata in principal veniturilor din exploatare ce au crescut de la 3.559.434 lei
in anul 2010 pana la 3.955.446 lei in anul 2011 adic o cretere procentuala de 12,13% si
continund sa creasc pana la 4.588.317 lei in 2012 adic o cretere procentuala de 28,91% fata de
anul 2010.
In privina cheltuielilor putem spune ca acestea au nregistrat o cretere de 10,32 % in anul
2011 fata de anul 2010 respectiv o cretere de 27,9% in anul 2012 fata de anul 2010. Aceasta
cretere se datoreaz in principal creterii cheltuielilor de exploatare de la 3.508.055 lei in anul
2010 pana la 3.899.021 in anul 2011 reprezentnd o cretere procentuala de 11,14% a anului 2011
fata de anul 2010 si ajungnd in 2012 pana la 4.522.865 lei, creterea procentuala a anului 2012 fata

de anul 2010 fiind de 29,80%.

Avnd in vedere rezultatul brut se observa o cretere de 10,9% a anului 2011 fata de anul
2010 respectiv o cretere de 28% a anului 2012 fata de anul 2010. Aceste creteri se datoreaz in
principal rezultatului din exploatare ce a nregistrat creteri de 9.82% in anul 2011 fata de anul 2010
respectiv 27,39 % in anul 2012 fata de anul 2010.
Principalele rate de structur a activului

Denumirea

Modul de calcul

Anul
2010
(Active

Rata activelor imobilizate

Activ total) *
83,35

92,21

80.46

88.81

0.00

0.00

100
(Stocuri / Activ

16.65

7.79

total) *100
(Creane / Activ

10.71

5.01

corporale /
Activ total) *
100
(Imobilizri

Rata imobilizrilor financiare

financiare /
Activ total) *
100
(Active

Rata activelor circulante

Rata stocurilor
Rata creanelor comerciale

Rata disponibilitilor

2012

imobilizate/
100
(Imobilizri

Rata imobilizrilor corporale

2011

circulante /
Activ total ) *

total) * 100
0.57
(Disponibiliti /

0.27

Activ total) *

100
5.37
2.51
Analiznd datele de mai sus se observa ca activele imobilizate au cea mai mare pondere din
totalul activelor si anume 83,35% in anul 2010. Ponderea acestora crescut in 2011 pana la 92,91 %
din totalul activelor si rmnnd constanta in anul 2012 fata de anul 2011. In ceea ce privete rata
activelor circulante aceasta a fost in 2010 de doar 16,65% aceasta nregistrnd o scdere de pana la

7,79% in anul 2011 si rmnnd constanta pentru anul 2012.

Principalele rate de structur a pasivului

An
Denumire

Mod de calcul
2010

Rata stabilitii

(Capital permanent / Pasiv

financiare

total ) * 100

Rata autonomiei

(Capital propriu / Pasiv total)

financiare globale

* 100

Rata autonomiei

(Capital propriu / Capital

financiare la termen

permanent) *100

Rata de ndatorare la

(Datorii pe termen lung /

termen

2012

90.42

92.17

66.80

65.00

90.81

43.84

Capital propriu) * 100

6.48
127.72
Pe parcursul celor trei ani analizai ntreprinderea nregistreaz o rata a stabilitii financiare

peste valoarea minima acceptat (40%) si anume in anul 2010 rata stabilitii financiare era de
90,42% crescnd pana la 92,71 % in anul 2011 dup care nregistrnd o uoar scdere de pana la
88% in anul 2012. Aceeai situaie este ntlnit si in cazul ratei autonomiei financiare globale si
anume se situeaz peste valoarea minima acceptata si nregistreaz creteri si descreteri pe toat
perioada analizata, valorile acesteia fiind de 66,80% in anul 2010, 65% in anul 2011 si 68,50 % in
anul 2012.
Avnd in vedere rata de ndatorare la termen aceasta s-a situat sub maxima acceptat de 30%
doar in anul 2010 in anul 2011 respectiv 2012 aceasta depete cu mult maxima acceptata datorita
creterilor foarte mari nregistrate de datoriile pe termen lung. Rata de ndatorare la termen este in
anul 2011 de 127,72% iar in anul 2012 nregistr o uoar scdere ajungnd pana la 120,30%.
Evoluia principalilor indicatori de lichiditate i solvabilitate

AN
Denumire

Formula de calcul
2010

Rata solvabilitii

Capitaluri proprii/Total pasive

patrimoniale

x100

2012

93.92

43.91

Rata lichiditii generale

Active circulante / Datorii pe

termen scurt

99.72

99.72

35.56

35.56

(Active circulante
Rata lichiditii pariale

- Stocuri) / Datorii pe termen

scurt

Rata lichiditii imediate

(Disponibiliti / Datorii pe

(%)

termen scurt) * 100

32.16
32.16
In anul 2010 rata solvabilitii patrimoniale a fost de 93,92 % aceasta reprezentnd un grad de
ndatorare redus in anul 2011 respectiv 2012 aceasta rata a fost de 43,91% fiind foarte aproape de
pragul de atenie nregistrat intre 30-40%. In ceea ce privete ratele de lichiditate acestea sunt
constante pe toat perioada analizata insa depesc pragul maxim de unde rezulta faptul ca unitatea
economica are capital nefolosit. Avnd in vedere rata lichiditii imediate aceasta rmn constanta
la 32,16% pe toat perioada analizata depit uor pragul de pericol.
Ratele de eficien a activitii societii

Anul
Denumirea

Formula de calcul
2010

Rata rentabilitii

(Rezultatul exploatrii / Venituri

rezultatului exploatrii

din exploatare) *100

Rata rentabilitii

(Rezultatul curent / Venituri

rezultatului curent

curente) * 100

Rata rentabilitii

(Rezultatul brut / Venituri totale)

rezultatului brut

* 100

2012

1.44

1.45

1.42

1.43

1.41
1.42
In ceea ce privete ratele de eficienta a activitii ntreprinderii creterile anuale sunt
nesemnificative valorile nregistrate fiind in jur de 1,45 anual. Valoarea nregistrata fiind una
pozitiva si mai mare de 0,5 putem spune ca ntreprinderea se menine iar rata rentabilitii este buna.

Evoluia rentabilitii surselor de finanare i a activelor imobilizate

Anul
Denumirea

Formula de calcul
2010

2012

Rentabilitatea financiara

(Rezultatul net / Capital

a capitalului propriu
Rentabilitatea financiara

propriu) * 100
(Rezultat net / Capital

4.13

5,13

a capitalului permanent

permanent) * 100
(Rezultat brut / Active

4.66

2.25

Rentabilitatea economica

imobilizate) * 100

5.75

2.69

In ceea ce privete rentabilitatea financiara a capitalului propriu aceasta a crescut de la 4,13 in anul
2010 pana la 5,13 in anul 2011 ajungnd in anul 2012 la 6,32. Rentabilitatea financiara a capitalului
permanent era in anul 2010 de 4,66 scznd si rmnnd constanta la valoarea de 2,25 in urmtorii
doi ani. Rentabilitatea economica era in anul 2010 de 5,75 scznd si rmnnd constanta la
valoarea de 2,69 in urmtorii doi ani.

Analiza SWOT
Puncte tari
- Efectuarea de investiii n construcii speciale
- Modernizarea utilajelor de producie
- Majorarea capitalului social
- Obinerea de profit
- Existena unor bune relaii cu furnizorii
- Imagine foarte bun pe pia;
- Echip de conducere experimentat si unit;
- Amplasament favorabil al contrariilor
- Strategie de marketing eficient;
- Servicii variate ti de calitate;
- Raport pre/calitate favorabil;
- Gama variata de produse att cele de cofetrie cat si cele de patiserie
- Existenta departamentului de logistica in cadrul ntreprinderii ce are da obiectiv principal
aprovizionarea de materii prime pentru a asigura continuitate procesului de producie
- Reducerea cheltuielilor n domeniul distribuiei datorit folosirii mijloacelor din dotare;
- Fora de munca este calificata in domeniu
- Calitate superioara a produselor
- Ambalajele folosite nu sunt de calitate i nu au un design corespunztor
serviciu de livrare la domiciliu pentru clieni

Puncte slabe
- Nu se realizeaz un control computerizat al utilajelor i liniilor de producie
- Preturile sunt mai ridicate dect cele ale competitorilor
- Cofetria nu are parcare
- Achiziia de materii prime cu un pre mai ridicat
- Dificultate in recrutarea si pstrarea angajailor
- Este necesara angajarea unui personal calificat pentru deservirea magazinului
- Pierderi cauzate de concurenta acerba.
- Preturile ridicate ale produselor
- Existenta pe piaa a unui numr mare de concuren

Grad de ndatorare foarte ridicat


Oportuniti
- Cadrul legislativ favorabil pentru IMM;
- Utilizarea la scar tot mai larg a internetului (comenzi pentru e-mail);
- Condiii de angajare atractive si program flexibil
- Construirea unui centru de afaceri n apropierea cofetrie
- Crearea de noi oferte de produse
- Cercetarea soluiilor ecologice de ambalare
- Utilizarea unei baze de date de marketing
- Deschiderea unei noi cofetarii
- Produse gratuite si reduceri.
Ameninri
- Produse gratuite si reduceri.
- Declinul economic
- Preul chiriei a crescut

Rata dobnzii la credite a crescut

UTILIZAREA AMBALAJELOR ECOLOGICE LA SC. AMBRA FOOD. SRL

In urma analizei diagnostic realizate S.C. AMBRA FOOD S.R.L i propune sa inlocuiasca
tipul de ambalaj folosit in prezent cu un ambalaj ecologic.
Acest lucru nu doar ca este benefic pentru mediu dar aduce si o scadere a costurilor acesteia,
scadere prezentata in continuare.
Cheltuieli cu ambalajele in anul 2012
Cheltuieli
exploatare

4.522.865

u.m

Cantitate

Pret unitar

Cheltuieli cu
ambalajele din care:

31.892

Pungi

15.752

kg

920

17,12

Hartie de
ambalat

10.563

kg

732

14,43

Cutii tort

5.577

buc

1.500

3,71

Intreprinderea decide sa nu mai foloseasca decat cutiile pentru ambalarea produselor, astfel se vor
reduce cheltuielile cu celelate doua tipuri de ambalaje. Chiar daca cutiile vor trebui sa acopere
inclusiv celelalte doua tipuri de ambalaje cheltuiulile totale cu ambalajele, in cazul in care
cheltuielile cu exploatarea nu prezinta diferente, se vor reduce astfel cheltuielile:

Cheltuieli
exploatare

4.522.865

u.m

Cantitate

Pret unitar

Cheltuieli cu
ambalajele din care:

31.892

Pungi

kg

,00

Hartie de
ambalat

kg

,00

Cutii tort

26.790

buc

4700

5,7

Din tabelul prezentat se observa o scadere de 5.102 lei respectiv o scadere a cheltuielilor cu
ambalajele de 15,99%.
Un alt avantaj este acela ca nu se mai pierde o cantitatea mare de ambalaj. De exemplu hartia de
ambalat nu mai poate fi refolosita in cazul in care clientul refuza comanda dupa ce aceasta a fost
ambalata.
Pentru achizitia cutiilor intreprinderea va lucra cu furnizorul de ambalaje SC KAMPA ACTIV ART
SRL.

CONCLUZII
n ultima perioada de timp au crescut foarte mult preocuprile organismelor guvernamentale
i neguvernamentale de a promova utilizarea n mas a ambalajelor ecologice. Ambalajele ecologice
au aprut pentru protejarea mediului nconjurtor.

Ambalajele ecologice sunt fabricate din materiale care ulterior pot fi reciclate, depozitate sau
distruse fr a periclita mediul ambient.
n comparaie cu alte ambalaje, ambalajele din carton se detaeaz remarcabil n categoria
ambalajelor ecologice datorit capacitii bune de reciclare.
Asadar prin folosirea ambalajelor ecologice SC. AMBRA FOOD. SRL reduce atat costurile
cat si impactul negativ al ambalajelor clasice asupra mediului.

BIBLIOGRAFIE
Corneliu Russu, Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996,
p.279.
David Gupert How to create a Succesful Business Plan, Goldish Group, Boston, 1990, p.6.
Dumitru Porojan i Cristina Bisa, Planul de afaceri- concepte, metode, tehnici, proceduri, Editura
IRECSON, Bucureti, 2002.
Ion Sandulescu Planul de afaceri. Ghid practic (Modele de referin), Ediia a II- a, Editura All
Beck, Bucureti, 2001, p.3.
John Allen Ghidul ntreprinztorului particular, editura tehnic, Bucureti, 1997, p.27.
http://e-ambalajedincarton.ro/ambalaje-ecologice.php
http://www.ro-ambalaje.ro/59-articol-ambalaje-ecologice-vs-ambalaje-clasice.html