http://ro.wikipedia.

org/wiki/Peru

Peru (spaniol Per), oficial Republica Peru, este o ar situat n vestul Americii de Sud. La nord se nvecineaz cu Ecuador i Columbia, la est cu Brazilia, la sud-est cu Bolivia, la sud are hotar cu Chile, iar la vest se afl Oceanul Pacific. Peru este a treia mare naiune a Americii de Sud i poate fi mprit n trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deertice lung i ngust, a doua este regiunea muntoas Sierra, poriune peruvian a Anziilor, iar ultima este reprezentat de Montana, cmpiile vaste i dealuri estice, acoperite n principal de pdurile tropicale ale bazinului fluviul ui Amazon. Peru este o ar multietnic, avnd o bogie cultural i arheologic deosebit, fiind cunoscut ca locul de batin al Imperiului Inca. SediulComunitii Andine i a Comunitii Sud-Americane a Naiunilor se afl n capitala statului peruan, Lima. Cuvntul Peru provine de la numele unui conductor local Bir, care a trit la nceputul secolului al XVI-lea, n apropierea golfului San [4] [5] Miguel,Panama. Posesiunile sale vizitate de exproratorii spanioli n 1522, erau limita de sud a Lumii Noi conoscut europenilor. n consecin, [6] teritoriile exporate de Francisco Pizarro aflate la sud de Golful San Miguel, au fost numite Bir sau Peru. Sub dominaia spaniol, ara sa numit viceregatul Peru cuprinznd vaste teritorii, inclusiv teritoriile altor state suverane, Sud-Americane. Dup Rzboiul de Independenadoptnd denumirea oficial Republica Peru.

Precolumbian[
Primele dovezi ale prezenei umane n teritoriile peruviene au fost descoperite la Pikimachay, datat aproximativ la 9000 .Hr.. Cea mai veche [8] societate n Peru e considerat civilizaia Norte Chico, care s-a dezvoltat pe coasta Pacificului ntre anii 3000 i 1800 .Hr.. Aceasta a fost urmat de culturile Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari, Chimu. n secolul al XV-lea incaii au consolidat un stat puternic, care timp de un secol s-a dezvoltat, devenind cel mai mare imperiu din America [9] precolumbian. Societile andine se bazau pe agricultur, utiliznd tehnici de irigare i terasare; mblnzirea camelidelor (lamelor) ipescuitul erau de asemenea importante. Organizarea social se baza pe reciprocitate i redistribuire, neexistnd dovezi despre [10] existenapieei sau a banilor.
[7]

Dominaia spaniol[
n 1532, un grup de conchistadori condui de Francisco Pizarro l-a nvins pe mpratul Atahualpa i a stabilit dominaia spaniol. Zece ani mai [11] trziu, Coroana Spaniol fondeaz viceregatul Peru, cu jurisdicie aproape asupra tuturor teritoriilor din America de Sud. Cucerirea spaniol a introdus utilizarea banilor, catolicismul i limba spaniol. Viceregele Francisco de Toledo a reorganizat ara n 1570, principala activitate [12] devenind mineritul argintului, utiliznd munca forat a btinailor. Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentnd complexa sa reea [13] comercial extins din Europa pn n Filipine.

Independena[

La nceputul secolului al XIX-lea, continentul sudamerican era dominat de micrile de emancipare de sub autoritatea spaniol. n acest context, Peru rmnea un teritoriu loial coroanei spaniole. Deoarece elitele ezitau, proclamarea independenei nu a fost posibil dect dup campaniile [14] militare ale luiJos de San Martn i Simn Bolvar, proclamare nfptuit pe 28 iulie 1821. n primii ani ai republicii, lupta pentru putere, ntre [15] [16] militari, a dus la o instabilitate politic. n aceast perioad se afirm identitatea naional. Uniunea cu Bolivia s-a dovedit a fi efemer. ntre anii 1840 i 1860, sub conducerea preedintelui Ramn Castilla, ara cunoate o perioad de stabilitate, datorit ncasrilor din urma exportului [17] de guano. n 1870 odat cu diminuarea exportului de guano, s-a accentuat i lupta pentru putere, i respectiv, a nceput o nou perioad de [18] instabilitate politic.

Republica Peru
Peru a fost nvins de Chile n Rzboiul Pacificului (1879-1883), a pierdut provinciile din Provincia Arica i Tarapac n tratatele de la Ancon i Lima. Lupte interne de dup rzboi, au fost urmate de o perioad de stabilitate datorit Partidului Civilista, care a durat pn la debutul regimului [19] autoritar condus de Augusto B. Legua. Marea criz economic a cauzat prbuirea lui Legua, tulburrile politice au rennoit, i a aprut Aliana [20] Popular American Revoluionar (APRA). n urmtoarele trei decenii a urmat rivalitatea organizaiei i o coaliie ntre elit i politica militar [21] Peruvian. n 1968, Forele Armate, condus de generalul Juan Velasco Alvarado, a organizat o lovitur de stat mpotriva preedintelui Fernando Belaunde. [22] Noul regim a ntreprins reforme radicale menite s favorizeze dezvoltarea, dar nu a reuit s obin un sprijin larg. n 1975, generalul Francisco [23] Morales Bermdez l nlocuiete cu fora pe Velasco, paraliznd reformele i a supervizat restabilirea democraiei. n anii 1980, Peru s-a [24] confruntat cu o datorie extern considerabil, inflaie este n continu cretere, crete traficul de droguri i violenele p olitice masive. Sub preedinia luiAlberto Fujimori (1990-2000), ara a nceput s recupereze. n 1992 guvernul lui Alberto Fujimori a dizolvat conducerea legislativ i un an mai trziu a promulgat o nou constituie. Cu toate acestea, acuzaii de autoritarism, corupie, i nclcrile drepturilor omului au forat [25] demisia dup controversa alegerilor din 2000. nc de la sfritul regimului Fujimori, Peru a ncercat s lupte mpotriva corupiei n timp ce [26] suinea o cretere economic; din 2011, preedintele este Ollanta Humala.

Geografie
Peru se ntinde pe o suprafa de 1.285.216 km. Se nvecineaz cu Ecuador i Columbia la nord, Brazilia la est, Bolivia la sud-est, Chile la sud iOceanul Pacific la vest. Peru este un stat situat n America de Sud, pe coasta vestic. Relieful este n special muntos, cu nlimi de peste 5.000 m. Din munii Anzi izvorte fluviul Amazon, cel mai mare ca debit de ap din lume. n partea de sud a rii se gsete cea mai secetoas regiune de pe glob, Arica.

Datorit geografiei i climei sale variate, Peru are o biodiversitate ridicat, cu 21.462 de specii de plante i animale (rap ortate n 2003), 5.855 [27] dintre ele fiind endemice. Guvernul din Peru a stabilit mai multe zone protejate pentru conservarea lor.

Clim[
Peru, spre deosebire de alte ri din zona ecuatorial, nu are o clim exclusiv tropical; influena munilor Anzi i curentul Humboldt sunt cauza [28] unei mari diversiti climatice n interiorul rii. Coasta nregistreaz temperaturi moderate, precipitaii reduse i umiditate ridicat. n muni, ploaia este frecvent n timpul verii, iar temperatura i umiditatea se diminueaz odat cu altitudinea, pn la vrfurile ngheate ale [29] Anzilor. Selva (jungla) este caracterizat de ploi abundente i temperaturi ridicate, cu excepia extremitii sale sudice, unde iernile sunt reci i [30] precipitaiile, sezoniere.

Economie[
Articol principal: Economia Perului.

Portul Callao este principala pia de desfacere a Perului pentru exporturi

Peru este o ar n curs de dezvoltare cu o economie orientat spre pia; pentru anul 2010. venitul pe cap de locuitor este estimat de FMI la [1] [31] 10.593 de dolari americani, cu un scor al IDU de 0,723 (bazat pe informaiile din 2010). De-a lungul timpului, performana economic a rii a fost legat de exporturi, care ofer valut forte pentru finanarea importurilor i a plilor [32] datoriei externe. Chiar dac exporturile au produs venituri substaniale, creterea autosusinut i distribuia uniform a veniturilor s -au dovedit [33] evazive. Potrivit datelor publicate de ctre instituia elveian IMD, n anul 2008, Peru ocupa poziia 35 ntr -un clasament mondial al competitivitii.
[34]

ncepnd cu anul 2010, economia Perului are o rat considerabil de cretere, remarcabil n comparaie cu alte economii din lume i [necesit citare] [35] comparabil cu cea a Chinei. n 2010, economia rii a crescut cu 9,84 la sut fa de 2007, dup 10 ani de cretere continu, potrivit Institutului Naional de Statistic i de Informare al acestei ri, INEI. n aprilie 2008, creterea produsului intern brut a fost de 13,25%, cea mai mare ncepnd cu 1995. n mod similar, rata srciei a sczut de la [36] 49% n 2006 la 39,3%.

Demografie
Peru are o populaie de 28.220.764 de locuitori, conform recensmntului din 2007, fiind a cincea ar din America de Sud dup [37] [38] populaie. Densitatea populaiei este de 22 de locuitori pe km, iar rata anual de cretere este de 1,6%. 54,6% din peruvieni triesc n zona [39] de coast, 32,0% n sierra (regiuni nalte), iar 13,4% n jungl. Populaia urban este echivalent cu 76% din numrul total al locuitorilor, iar populaia rural este de 24%. Cele mai mari orae sunt situate n zona costal, printre acestea numrndu-se Piura,Chiclayo, Trujillo, Chimbote, Lima i Ica. n zonele muntoase se gsesc oraele Arequipa, Cajamarca, Ayacucho, Huancayo i Cuzco. Nu n ultimul rnd, Iquitos este cel mai important ora n jungl, urmat de Pucallpa, Tarapoto i Moyobamba. Emigrarea masiv a provincialilor ctre capital, n care se concentreaz o treime din populaie, a cauzat mari probleme soci ale. O mare parte din populaia majoritar indigen din Lima triete la limita sau sub limita subzistenei. Peru este, alturi de Bolivia i Guatemala, una din cele trei ri cu populaie majoritar indigen. Aproximativ 45% din locuitori sunt descendeni indigeni, aparinnd n special populaiei quechua(40%) i aymara (5%). 37% din locuitori sunt de origine metis, 15% sunt de origine european i restul de 3% sunt de origine african i asiatic.

Cultur

Pictura Anonymous de Cuzco School, desenat n secolul XVIII

Cultura popular peruan contemporan este rezultatul unei fuziuni ntre mai multe culturi, n principal ntre cea inca i cea hispanic. Aceast ncruciare cultural a fost mbogit de-a lungul istoriei de alte culturi europene nehispanice, africane sau a siatice. Jonciunile culturale au favorizat apariia unei culturi foarte bogate i variate la nivel mondial.

Literatur[modificare | modificare surs]

Literatura peruvian i are rdcinile n tradiiile orale din civilizaiile precolumbiene. Spaniolii au introdus scrisul in secolul XVI; expresiile literare coloniale includ letopisee i literatura religioas. Dup declararea independenei, costumbrismul i romantismul au devenit genurile cele mai [40] frecvente literare, aa cum este ilustrat n lucrrile de Ricardo Palma. La nceputul secolului al douzecilea, micarea Indigenismo produce [41] [42] [43] multe scrieri ale lui Ciro Alegria, Jos Mara Arguedas, i Cesar Vallejo. Literatura peruvian modern este recunoscut datorit autorilor, [44] cum ar fi laureat al Premiului Nobel Mario Vargas Llosa, un membru de frunte la Boom latinoamericano.

Buctrie[

Buctria peruvian amestec buctria amerindienilor i buctria spaniol, fiind puternic influenat de buctria din Africa, Arabia, Italia, China [45] i Japonia. Bucatele comune includ anticuchos, ceviche, i pachamanca. Datorit climei variate n Peru cresc o diveritate de animale i p lante [46] [47] bune pentru gtit. Diversitatea de ingrediente i tehnici de gtit din Peru primete aprecieri la nivel mondial.

Muzic[
Muzica din Peru este andin, spaniol i are nite rdcini africane. n timpurile pre-hispanice, expresiile muzicale au variat mult n fiecare [49] regiune; quena i tinya au fost cele dou instrumente comune. Spaniolii a introdus noi instrumente, cum ar fi chitara i harpa, care au dus la [50] dezvoltarea instrumentelor ncruciate, cum ar fi charango. Contribuiile africane pentru muzica peruvian includ ritmurile sale i Cajon, un [51] instrument de percuie. Dansurile populare din Peru includ marinera, tondero, zamacueca, i huayno.
[48]

Patrimoniul mondial UNESCO[

Pn n anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 11 obiective din aceast ar. Unul dintre aceste obiective este vechiul ora inca Machu Picchu din Munii Anzi care este socotit una din cele 7 minuni ale lumii moderne.

Sport[
Naiunea sud-american este cunoscut de asemenea pentru diferitele sporturi pe care le practic.
[52]

Cele mai cutate sporturi n Peru sunt fotbalul i voleiul, urmate respectiv de o lupt cu tauri, lupt de cocoi i curse. n [53] prezent, tenisul i baschetul ctig popularitate pe lng alte jocuri practicate n Peru. Surfingul are de asemenea un nalt grad de [54] popularitate. Datorit sporturilor de mai sus, Peru a reuit s obin mari premii. n plus, datorit popularitii lor, exist multe locur i unde pot fi practicate. Pe plajele din Peru, surferi entuziati pot gsi locuri ideale pentru pasiunea. Valurile diferitelor plaje ale coastei sunt cunoscute la nivel mondial pen tru [54] nlimea acestora i pentru provocarea pe care ar prezenta-o celor mai experminetai surferi.

Politic

Congresul se afl n Palacio Legislativodin Lima.

Peru este o republic prezidenial cu regimul politic de democraie reprezentativ. n conformitate cu actuala constituie, preedintele este efulul statului i al guvernului; el sau ea este ales pentru cinci ani i pot solicita numai re-electorale dup permanent n jos pentru cel puin un mandat [55] [56] complet. Preedintele l desemneaz pe prim -ministru i, cu sfatul lui, restul Consiliului de Minitri. Congresul este unicameral cu 130 de [57] membri alei pentru un mandat de cinci ani. Proiectele de legi pot fi propuse fie de ctre putereaexecutiv sau ramura legislativ; ele devin lege [58] [59] dup ce au fost adoptate de Congres i promulgate de preedinte. Sistemul judiciar este independent, dei intervenia politic n sistemul [60] judiciar a fost prezent de-a lungul istoriei, fr ndoial, continu i astzi. Guvernul peruan este ales direct, votul fiind obligatoriu pentru toi cetenii care au o vrst cuprins ntre 18 i 70 de ani. Alegerile generale care au avut loc n 2011 s-au ncheiat cu o victorie din cel de-al doilea tur a candidatului la preedinie Ollanta Humala din partidul Peru Gana [62] (51,4% din voturile valabil exprimate) ntrecnd-o pe Keiko Fujimori din partidul Fuerza 2011 (48,5%). Congresul este n prezent compus din partidele Gana Peru (47 de locuri), Fuerza 2011 (37 de locuri), Parlamentaria Alianza (20 de locuri), Alianza por el Cambio Gran (12 locuri) , [63] Solidaridad Nacional (8 locuri) i Concertacin Parlamentaria (6 locuri). Relaiile externe ale peruvienilor au fost dominate de conflictele de frontier cu rile vecine, cele mai multe dintre ele fiind soluionate n [64] [65] timpul secolului al XX-lea. n prezent, Peru diput limitele sale maritime cu Chile, n Oceanul Pacific. Peru este un membru activ al mai multor
[61]

blocuri regionale i unul dintre fondatorii Comunitii Andine a Naiunilor. Peru este, de asemenea, un participant n cadrul organizaiilor internaionale, cum ar fi Organizaia Statelor Americane i Organizaia Naiunilor Unite. Puterea executiv este exercitat de ctre guvern. Puterea legislativ este executat de guvern i de Congres. Sistemul judiciar este independent de executiv i legislativ.

Administraie

Ama zonas Ancash Apurmac

Peru este mprit n 25 de regiuni i provincia Lima. Fiecare regiune are un guvern ales pentru un mandat de patru ani, compus dintr-un [66] preedinte i un consiliu. Proiectele acestor regiuni sunt de dezvoltare regional, executare de proiecte de investiii publice, promovarea [67] [68] activitii economice i de gestionare proprietii publice. Provincia Lima este administrat de un consiliu oraenesc. Regiuni: Amazonas Ancash Apurmac Arequipa Ayacucho Cajamarca Callao Cuzco Huancavelica Hunuco Ica Junn La Libertad Lambayeque Lima Loreto Madre de Dios Moquegua Pasco Piura Puno San Martn Tacna Tumbes Ucayali

Provincii: Lima

Armat[
Din punct de vedere militar, Peru are o armat, o flot i o for de aer; principala sa misiune este de a proteja independena, suveranitatea i [69] integritatea teritorial a rii. Forele armate sunt subordonate Ministerului Aprrii, precum i preedintelui n calitate d e comandant-ef. [70] Serviciul militar obligatoriu a fost abolit n 1999 i nlocuit printr-un serviciu militar de voluntariat.

 http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/584/slideshow/5/Peru.html
Oamenii din Peru sunt foarte religiosi, merg des la biserica si se roaga mult. Tinand cont de faptul ca in fiecare localitate se gasesc mai multe biserici inchinate vietii lui Iisus, in Saptamana Mare au loc tot felul de ritualuri si obiceiuri. Ei isi sting foamea in Duminica Mare cu 12 feluri de mancaruri traditionale si beau o bere facuta din porumb.

http://www.travelworld.ro/destinatii_exotice/peru/peru.php Stiati c:
Peru in superlative - Machu Picchu, cetatea incasa, este cel mai vizitat sit arheologic din America. - Cuzco, capitala imperiului Incas, este, conform masuratorilor, locul de pe glob cu cel mai inalt nivel de radiatii ultraviolete. - Desenele de la Nazca nu pot fi distinse decat din aer, iar intrucat in vremea crearii lor nu era posibil zborul, au aparut speculatiile asupra originii extraterestre a acestor desene. - Lacul Titicaca detine, din 1862, recordul mondial al celei mai inalte cai navigabile din lume pentru nave de mare tonaj. De asemenea, este si cel mai mare lac din America de Sud, avand o suprafata de 8300 kmp. - El Condor Pasa, melodia facuta celebra de Simon and Garfunkel, este o melodie traditionala peruana. - Atahualpa, ultimul rege incas, a platit spaniolilor 6000 kg de aur si 12000 de kg de argint pentru a-si salva viata. In cele din urma a fost ucis. - Mate de coca, ceaiul din frunze de coca, bautura traditionala andeana, este un excelent remediu impotriva raului de altitudine. - In 1526 Imperiul Incas avea peste 2.000.000 km patrati, incorporand Peru, Bolivia, Ecuador, cea mai mare parte din Chile, nordul Argentinei si sudul Columbiei. - Francisco Pizaro, cu doar 180 de oameni, un tun si 27 de cai, a cucerit Imperiul Incas in 1533.

http://www.viajoa.ro/destinatii/america-de-sud/peru/un-colt-de-america-ep27-pe-titicaca-%C3%AEn-peru

stiati ca :
Femeile es, brbaii brodeaz. Brbaii es cmi, femeile cingtori. Femeile merg pe strad cu fusul i fuiorul torcnd, brbaii cu andrelele, mpletind. Brbaii i schimb dup nunt culoarea cciulii, femeile culoarea fustei. Femeile i las prul lung pn la nunt, cnd i-l tund, brbaii i es un bru din uviele soiei, pe care l vor purta toat viaa.

Semnul ok pt ei reprezinta o insulta In insula Taquile, de exemplu, unde e traditia cu centura, nu. Partea surprinzatoare este ca inainte de casatorie cuplul trebuie sa locuiasca impreuna 2-3 ani ca sa testeze relatia.

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/misterioasele-linii-nazca-peru ----- poze

Binecunoscutul Erich von Dniken considera aceste linii mrturii ale prezenei extraterestre. Alii credeau c sunt doar nite iluzii optice. De cnd au fost zrite prima dat din avion, misterioasele creaii au strnit nenumrate speculaii. Dar tiina este pe urmele descifrrii lor.
Dac am zbura deasupra coastei peruane, am observa un produs cultural mult mai vechi dect anul 0 al civilizaiei vestice. Pe tot cuprinsul pustiului dintre oraele Palpa i Nazca se ntind linii lungi, adnc gravate n roca sedimentar, de dimensiuni colosale. Ce secrete ascund aceste nsemne ciudate? Liniile, lsate motenire de ctre cultura Nazca, au fost supuse deja mai multor interpretri arheologice. Contururile care msoar pn la 20 de kilometri formeaz figuri geometrice i animale care se atern pe un areal de nu mai puin de 500 de kilometri ptrai. Este i motivul pentru care nu pot fi zrite bine dect de la mare deprtare. Prima dat liniile Nazca au fost observate n 1924, i la scurt timp s-au realizat i primele studii. Geograful german Maria Reiche a cercetat din 1941 liniile i munca sa a dat la iveal aproximativ 50 de figuri i 1000 de linii. Cultura Nazca este n fond una preistoric, fr izvoare scrise, ceea ce ngreuneaz mult lucrurile pentru noi. Se poate s f i reprezentat constelaii. Se poate s fi jucat un rol n pelerinaj, ca linii de ghidare spre locuri sacre precum Cahuachi i piramidele de argil. Sau poate c aveau mai mare legtur cu apa i canalele subterane, fiind o pies de baz n anumite ritualuri ale apelor

http://www.banatbusiness.ro/arhiva/articole/2005/martie/547/Oportunitati-de-afaceri-in-relatia-comerciala-dintre-Peru-si-Romania/

Oportunitati de afaceri in relatia comerciala dintre Peru si Romania

Publicat la data de 2005-03-04

La Centrul Regional de Afaceri al CCIAT, Excelenta Sa, domnul Elard Escala, ambasadorul Republicii Peru la Bucuresti a prezentat oportunitatile de afaceri in relatia comerciala dintre Peru si Romania. Posibilitatile de colaborare in afaceri deriva din informatii economice si statistici: Peru este a treia economie ca dezvoltare din America Latina, dupa Mexic si Chile, bucurandu-se de stabilitate macroeconomica, cu o rata anuala a inflatiei de doar 2%. Tarile andine (Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru si Venezuela) beneficiaza de acorduri speciale de acces al produselor pe piata nord-americana si europeana in cadrul acordurilor de combatere a traficului de droguri. In Peru se afla 17 dintre cele mai mari rezervatii forestiere de lemn exotic amazonian. Productia de fructe exotice si biomasa oceanica este importanta, Peru fiind primul exportator de faina de peste din lume. Bumbacul peruan cu fibra lunga si lana de lama sunt materii prime apreciate in industria tricotajelor si confectiilor. Peru este a treia tara din lume din punct de vedere al potentialului minier de extractie a materiilor prime industriale (cupru, zinc, aur, argint, vanadiu). Exporturile peruane anuale in Romania sunt de doar 9,5 milione dolari si constau in materii prime: faina de peste si cafea verde boabe. Exporturile romanesti in Peru ating cifra anuala de 10,9 milioane dolari, fiind vorba de masini si utilaje. In Romania sunt inregistrate doar 34 de firme mixte romano-peruane, dintre care 10 in judetul Timis. Turismul in Peru poate fi un sector atractiv pentru tur-operatorii romani. Turismul cultural (cultura inca, monumentele coloniale spaniole), turismul de adventure (munti inalti, ocean, fluviul Amazon), ecologic (rezervatii si parcuri naturale unice in lume), gastronomic, mistic, etnoturismul folcloric si sporturile nautice sunt doar cateva dintre atractiile acestei tari din America Latina.

Oportunitati de import din Peru

Faina de peste pentru consum animal, conserve de peste (sardele, ton, merluciu), fructe proaspete (mango, papaya, avocado, maracuya, portocale, ananas, banane), conserve de fructe, concentrate din fructe pentru fabricile de racoritoare, zahar nerafinat si rafinat, cacao si cafea verde, fibre textile pentru fire, fire de bumbac pentru industria tricotajelor si pentru tesaturi, fire de lana de lama, cherestea din zona amazoniana, bijuterii artizanat, plante medicinale (gheara de pisica, maca), minereu de cupru, zinc, fier, vanadiu, molibden.

Oportunitati de export in Peru Motoare electrice, transformatoare electrice, masini de ridicat, macarale, motostivuitoare, utilaje textile si pentru minerit, utilaje pentru transportul si folosirea gazelor naturale, autoturisme, tractoare, locomotive.

https://intranet.birmingham.ac.uk/as/employability/careers/international/country-profiles/peru/business.aspx

Time
Time in Peru is approached in a very relaxed and flexible manner. Business meetings are often delayed as a result. This approach towards time is often referred to as la hora Peruana or Peruvian time, meaning that s ome meetings will begin as late as one hour. It is therefore necessary to allow several hours for business meetings in case they do begin late, but as a visitor, always make an effort to be on time even if you end up waiting.

Relationships
Peruvians place a high emphasis on relationship building. Family in particular is a very important concept to Peruvians so they tend to place the needs of family before the needs of the company. As such, people in Peru will also take the time to get to know their business counterparts before making deals.

Business dress
Business dress is conservative. It is expected that one wear suit pants, coat and tie. For many, shined shoes are important.

Conversation
The best thing a foreigner can do when visiting Peru is be genuinely curious about the culture and ask about it, and a respecting of differences is appreciated. Topics to talk about might be the Peruvian cultures, history, cuisine, and the national drink Pisco Sour.

First name or title?

Considering that Peruvians tend to belong to a hierarchical culture where authority is expected to be respected, people are addressed as Mr. (Seor) or Mrs. (Seora) and then the last name. Some professionals are called by a title. For instance, attorneys are called Drs. If one is dealing with a male Engineer, he is expected to be called Seor Ingeniero lastname (Mr. Engineer lastname) or just Ingeniero lastname. For either men or women in business and formal settings a shake of the hand is expected. In more informal settings, men shake hands, women kiss cheeks, men kiss womens cheeks. Dont use first names in formal settings until the other one invites you to call him or her by the first name.

Let's make a deal!

Building relationships and rapport is more important than lets sit and get down to business, even though Peruvians tend to belong to a collectivistic society, where people are more relationship-oriented than goal-oriented. Generally speaking, people approach negotiation with a competitive mindset, more like a zero-sum game, and this is when considering people from the urban areas. If we need to consider negotiation with people from more rural areas, local communities, rural or native communities, the approach to negotiations is more cautious in the sense of building relationships, learning about the other parties culture and even learning about traditional cuisines. Enjoying locals food and traditions is appreciated and respected and it can open channels of communication. Also considering direct and indirect communication patterns, people from urban areas might be more direct in their communication patterns than people from rural areas. In any case, generally speaking, Peruvians tend to have more indirect communication patterns.

Public behaviour
Be respectful with others. Use the Golden Rule Treat others as you want to be treated or "Treat others only in ways that you're willing to be treated in the same situation." Also, even if a foreign businesspersons Spanish language skills are not the best, a simple try or simple effor t to learn a few Spanish words can make a big difference. Please go beyond a simplistic Hola! Buenos Dias (good morning), Buenas Tardes (good afternoon), and Buenas Noches (good ev ening / good night) (say Buenas Noches when it gets dark) is much bette r.

Working practices in Peru

Business hours are normally 8am to 6pm Monday to Saturday. People normally take a longer lunch anytime between 1pm and 3pm. Business lunch meetings are also common and are a convenient time to discuss business deals.

Peruvians have a relatively flexible approach to time so dont be surprised if business meetings or social functions begin late. Keep i n mind that business meetings and negotiations often take a long time so you should keep a few hours open for appointments. Meetings should be scheduled one month in advance and confirmed the week before. Many Peruvians go on holiday between January and March, so it is wise to schedule business meetings outside of this period. You should also avoid making unannounced business calls as Peruvians do not expect or appreciate this.

Structure and hierarchy in Peruvian companies

Business organisations in Peru tend to be hierarchical. Decisions and ideas are often generated at the top so its important to schedule meetings with high level managers when possible. More Peruvian women are beginning to enter the workforce, but the business world is still dominated by men. You may find they are still quite traditional in the way they treat women, but this is rapidly changing.

Working relationships in Peru

Business relationships in Peru are based on trust and familiarity. This means personal contacts and networks are important in making business deals. Cultivating friendships will help you be more successful in the business world in Peru. Peruvians prefer to knit their private and professional lives together. During the initial stages of your relationship with your Peruvian counterparts, dont be surprised if they ask you things about your family or personal life which you may consider to be priva te.

Business practices
Business in Peru is conducted entirely in Spanish. While many Peruvians, especially high level executives, have a working knowledge of English it is wise to bring an interpreter to meetings if you do not have a proficient knowledge of the language. Initial introductions in Peruvian business are informal. A handshake is the standard greeting. When the business relationship turns into a close friendship, it is not uncommon to greet with a kiss on the cheek or a hug is the normal greeting and should also be exchanged upon leaving. Business attire is formal and professional but conservative. Men typically wear business suits with ties and women wear suits or dresses. Business negotiations tend to be quite lengthy and it is not uncommon for several business meetings to take place before being able to strike a deal. Peruvians place a great emphasis on building relationships before negotiating a business agreement so be sure to spend the time getting to know them.

Business etiquette (dos and donts)

Do address your Peruvian business colleagues with the appropriate title. If you are unsure of the exact title, it is important t o use Seor or Seora followed by his or her fathers surname, as opposed to using the entire name. Only use first nam es once invited to do so. Do print business cards in Spanish but have the reverse side translated in English. Although some Peruvians have a working knowledge of English, you should never assume this. It is also considered polite business practice to use Spanish when possible. Do remember to keep your hands on the table during dinner functions. It is considered bad manners to place your hands in your lap while dining. Don't bring a set of knives as a gift or any gift that comes in odd numbers to your Peruvian counterparts. Knives symbolise the severing of friendship and odd numbers are considered bad luck. Don't be offended or surprised if your Peruvian colleague is in your personal space. Many Latin American cultures use a closer physical proximity than other Western cultures as a way of communicating with one another.

Don't use your index finger to beckon someone to come closer as this is considered rude. It is more polite to turn your palm downwards while using all fingers in a sweeping motion towards yourself.

http://www.antena3.ro/show/bizar/traditie-inedita-in-peru-oameni-de-toate-varstele-se-bat-la-propriu-in-ziua-de-craciun-video88361.html O tradiie nu tocmai obinuit are loc n fiecare an, n Peru. Oameni de toate vrstele se bat, la propriu, n ziua de Crciun. Este felul lor de a scpa de toate nemulumirile adunate n anul care trece.Locuitorii oraului Cuzco se iau la pumni, se lovesc unii pe alii cu picioarele i reuesc n acest fel s uite de toate necazurile. Dei ritualul pare dureros la prima vedere, rareori vreunul dintre participani este rnit. De cele mai multe ori, totul se ncheie cu zmbete i mbriri.

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Peru.htm

ndrumar de afaceri Republica Peru A. DATE GENERALE'

1. Poziia geografic: Vestul Americii de Sud, ntre paralelele de 1 i 18 latitudine sudic i ntre meridianele de 68 i 82 longitudine vestic. Vecinii: La nord: Ecuador La est: Bolivia i Brazilia La sud: Chile La vest: litoralul Oceanului Pacific (3.078 km.) 2. Capitala: Lima, fondat la 18 ianuarie 1535. Oraul este situat pe malul oceanului, la distan aproximativ egal ntre Nordul i Sudul rii i este mprit n 41 de municipaliti. Populaia este de aproximativ 9 milioane locuitori, ceea ce reprezint circa 30% din populaia rii, Temperatura medie oscileaz ntre 12-22 C iarna (iunie-august) i 20-31C vara (decembrie-februarie). Umiditatea poate depi 100 de uniti, iar precipitaiile sunt practic inexistente. 3. Populaia: 27,9 milioane locuitori, din care 72% n mediul urban. Densitatea medie a populaiei este de 21,5 loc/kmp (peste 2.600 n Lima). Structura etnic: 47% metii, 32% aborigeni, 12% albi, 9% negri i alte rase care provin, cu precdere din Europa i Asia. Sperana de via la natere: brbaii 68,5 ani, femeile 73,5 ani. Rata de cretere a populaiei: 1,5%. Rata alfabetizrii: 90%. 4. Suprafaa: 1.285.216 kmp. 5. Moneda: nuevo sol. Cursul de schimb (stabil): 1dolar SUA=3,17 nuevos soles (aprilie 2007) Schimbul valutar este liber, iar plile la comerciani pot fi efectuate att n modeda local, ct i n dolari SUA. 6. Limba oficial: spaniola. Alte limbi vorbite: quechua (16,5% din populaia rii) i aymara (2%). 7. Ziua Naional: 28 iulie, srbtoarea proclamrii independenei (1821). 8. Religia: catolic 88%, evanghelic 7%, ortodox i alte culte amerindiene. 9. Programul de lucru n administraie: 9 - 17. 10. Programul de lucru n sistemul bancar: 9 - 17. 11. Codul telefonic: ara 51, capitala 1. 12. Taxa de aeroport: 31 $, pentru zboruri internaionale i 6 $, pentru zboruri interne, se percepe separat de costul biletului de cltorie. 13. Salariul minim pe economie: 50 dolari SUA. 14. Gradul de risc de ar: este unul din cele mai reduse din America Latin, apreciat n afa ra contextului politic. In februarie 2007 acest indicator a atins cea mai mica valoare, respectiv, 119 puncte. 15. Tensiunea n reeaua electric: 220V, 60Hz. 16. Serviciul de taximetrie (n Lima): autoturisme cu caroserie berlin, majoritatea de mic litraj, i break. Aceste maini au culori direrite, dar poart semnul distinctiv TAXI. Preul prestaiei este sczut i se stabilete prin negociere, mainile neavnd aparat de ta xat. n trafic pot fi ntlnite, foarte rar i taxiuri nenregistrate. 17. Taxa pe valoarea adugat: IGV - 19% ad valorem n reeaua comerului cu amnuntul. 18. Ora oficiala: GMT 5 ore; Romania -7 ore (iarna); - 8 ore ( vara) 19. Scurt Istoric: - Primele vestigii de civilizaie de pe teritoriul peruan dateaz de la jumtatea milen iului al II-lea .H.

- Secolul al XII-lea d.H. - incaii s-au stabilit n regiunea Cusco, al cror stat a ajuns la apogeu n primele decenii ale secolului al XVI -lea. Statul incailor a slbit, n urma luptelor dinastice, i a fost cucerit de spanioli. Ter itoriul a devenit, n 1543, nucleul vice-regatului Peru, cu capitala la Lima, centrul stpnirii coloniale spaniole n America de Sud. - 1780 - 1781 - cea mai ampl i violent revolt antispaniol a amerindienilor din America Latin. - 1820 - armata generalului Jos de San Martin a ptruns n Per, iar la 28 iulie 1821 s -a proclamat independena de stat a rii. - 1865 1866 - Peru, Bolivia i Chile au purtat un rzboi victorios mpotriva Spaniei. - 1879 - 1893 rzboiul Pacificului desfurat ntre Per i Bolivia, pe de o parte i Chile pe de alt parte, a condus la pierderea, de ctre Per a trei provicnii din Sudul rii, dintre care una, Tacna, i-a fost retrocedat n 1929. - dup cel de- al doilea rzboi mondial se accentueaz instabilitatea politic. - 1980 - dup 11 ani de dictatur militar naionalist de stnga,.s -a instaurat un regim democratic constituional, cu un guvern civil condus de preedintele Fernando Belaunde Terry. - 1990 - 2000 - guvernarea preedintelui Alberto Fujimori, o perioad controversat, caracterizat prin numeroase conflicte interne. Dei considerate antidemocratice, msurile adoptate au avut un sprijin popular substanial. - 2000 - preedintele Fujimori a fost demis de Congres, ca urmare a unui scandal de corupie, n care a fost implicat unul dintre consilierii si. - 2001 - 2006 - guvernul preedintelui Alejandro Toledo Manrique. - 28 iulie 2006 - a fost instalat guvernul condus de preedintele Alan Garca Prez.

B. STRUCTURA DE STAT 1. Potrivit art. 43 din Constituia politic adoptat n 1993, Per este o republic democratic, social, independent i suveran. Puterea executiv este exercitat de preedintele republicii, cea mai nalt funcie n stat, ales prin sufragiu universal, pen tru un mandat de cinci ani. Ierarhia executiv cuprinde: doi vicepreedini i prim -ministrul aflat n fruntea Consiliului de Minitri. Prim -ministrul are puteri decizionale limitate. n prezent, exercit aceast funcie Jorge del Castillo. Puterea legislativ aparine Congresului, parlamentul unicameral al rii, format din 120 de membri, alei prin vot popular, pentru o perioad de cinci ani. Forul legislativ, ales la 9 aprilie 2006, i-a nceput activitatea la 28 iulie. Puterea judectoreasc are n structura ierarhic: Curtea Suprem de Justiie, curile superioare, tribunalele i judectoriile. 2. eful statului Preedinte n exerciiu este dr. Alan Garca Prez, ales n cel de - al doilea tur de scrutin desfurat la 4 iunie 2006. C. ECONOMIA 1. Per este o ar n curs de dezvoltare, bazat pe exploatarea de resurse naturale importante. n perioada 2001 - 2005, creterea economic a nregistrat medii anuale de peste 4%. Media anuala a creterii economice n procente fa de anul precedent 2001 2002 2003 2004 2005 2006 0,2 4,9 4,0 4,8 6,6 7,9 Sursa: Per on the rise, 2006 Economic Report on Per Economia peruan se afl ntr-o conjunctur favorabil, caracteristic ultimelor 64 de luni, situaie care a mai fost nregistrt n urm cu 45 de ani. Potrivit datelor Institutului naional de statistic i informatic (INEI), ntre 2001 i 2004 procentajul populaiei aflate sub limita srciei, la nivel naional, s-a diminuat de la 24,1 la 19,2%, respectiv de la 49,8 la 40,3%, n zonele rurale, ceea ce reprezint echivalentul a circa 5,4 milioane de oameni. Nivelul general al srciei a cobort de la 54,3 la 51,6% la scara ntregii ri i de la 77,1 la 72,5% pentru zonele rurale.

2. Produsul intern brut pe locuitor: 2506 $ (2006) 3. Bogii i resurse naturale: - Peste 55 mil. ha. pduri, aproximativ 7 mil. ha. teren agricol, litoral la ocean. - Rezerve de resurse naturale certe: cupru - 57,3 mil. t., plumb - 3,5 mil. t., zinc - 15,9 mil.t., argint - 34,3 mii t., minereu de fier - 826,8 mil. t., petrol - 345 mil. barili, gaze naturale - 207 miliarde mc. 4. Forme de proprietate: de stat i privat (preponderent) Contribuia principalelor ramuri economice la formarea prodului intern brut (PIB) -n procente-: Trimestrul I 2006 industria industria agricultura i construciile comerul serviciile minier prelucrtoare industria agroalimentar 4,5 18,0 8,3 5,6 14,6 49,0 5. Industria este dependent de importul de maini, utilaje i tehnologie. - Principalele producii realizate n anul 2006: aur 197,5 t., cupru - 819 mii t., petrol - 42 mil barili, gaze naturale - 1,6 mld. mc., oel beton - 430 mii t., ciment - 5 mil. t., ngrminte chimice - 708 mii t. 6. Agricultura i industria agro-alimentar: - suprafa total cultivat n sezonul august -decembrie 2006 - 1221 mii ha, din care: bumbac 47,2, orez - 145, porumb - 340, gru - 55, legume 54. - realizri la produse agricole i agro-industriale n anul 2006: orez - 2,2 mil. t, cartofi - 3,2 mil. t, fin de pete - 1,3 mil. t., carne de pasre -1,3 mil. t ., pete proaspt - 350 mii t., ulei vegetal - 220 mii t., lapte praf - 359 mii t., produse lactate - 29 mii t., paste finoase - 244 mii t.( SursaINEI) 7. Transporturile i comunicaiile: - reeaua de drumuri nsumeaz 78.554 km., din care peste 12.000 sunt modernizate (inclusiv autostrada Panamericana, care strbate ara de la nord la sud) i 3.500 km. ci ferate. - sistemul de telefonie fix este digitalizat i are un singur operator public - Telefonica del Per. - n telefonia mobil sunt trei operatori: unul public, Movistar (Telefonica del Per) i doi particulari, Claro i Nextel. 8. Situaia financiar - deficitul bugetar (n procente din PIB): 2001 2002 2003 2004 2005 2006 -2,5 -2,3 -1,7 -1,1 -0,4 + 1,9 Sursa: Per on the rise, 2006 Economic Report on Per - rata inflaiei: 2001 2002 2003 2004 2005 2006 -0,1 1,5 2,5 3,5 1,5 1,1 Sursa: Per on the rise, 2006 Economic Report on Per - datoria extern n valoare absolut (mld. $) i procentaj din PIB: 2002 2003 2004 2005 2006 20,7 22,8 24,5 30,14 22,0

36,6 37,5 35,8 Sursa: Banca Central de Rezerve a Peruului (BCRP) - rezervele internaionale nete (mld. $): 2001 2003 2005 8,1 10,2 14,1 Sursa: BCRP Sursa: BCRP

32,2

2006 17,3

9. Investiiile strine directe - evoluia volumului investiiilor strine directe (mil. $) 2002 2003 2004 2005 13.389 13.788 13.892 14.278 Sursa : Agenia pentru promovarea investiiilor private (ProInversion)

2006 15.442

- repartizarea investiiilor pe principalele ramuri economice n anul 2006 (%) comunicaii industria industria minier finane industria prelucrtoare energetic 32,22 14,91 18,66 12,08 10,69 Sursa: ProInversion Repartizarea pe ri a investiiilor n anul 2005: Spania-30,6%, SUA-15,8% i Marea Britanie-17,6%, SUA -17,6 (Sursa: ProInversion). 10. Comerul exterior (mld. $): 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL 15,1 17,4 22,4 29,5 38,79 din care: Export 7,7 9,1 12,6 17,0 23,43 Import 7,4 8,3 9,8 12,5 15,36 Sold +0,3 +0,8 +2,8 +4,5 +8,07 Sursa: Ministerul Comerului Exterior i Turismului al Republicii Per (MINCETUR) - Structura schimburilor comerciale n anul 2006: EXPORT (mld. $): produse traditionale (produse minerale, produse agricole) 18,1; produse netraditionale( produse industriale prelucrate) 5,3 IMPORT (mld. $): produse industriale intermediare 8,1; bunuri de larg consum - 2,9; maini i utilaje 4,4. - Orientarea geografic a schimburilor comerciale n anul 2006: EXPORT (mil. $): NAFTA 7.448; Asia 4.846; Uniunea European (UE) 4.498; Comunitatea Andin de Naiuni (CAN) - 1.431. Principalii parteneri la export (valori n mil. $) : SUA - 5.467; R.P. Chinez 2.267; Elvetia- 1.683, Canada -1.592, Chile - 1.421; Japonia 1.230; Germania 812, Italia -761. IMPORT (mil. $): NAFTA - 2.985; Asia - 2.857; CAN - 2.018; MERCOSUR -2.611; UE - 1.570.

Principalii parteneri la import (valori n mil. $): SUA - 2.262; Brazilia - 1.435; R.P. Chinez - 1.370; Ecuador 1.44; Columbia - 870; Japonia -780; Argentina - 672; top D. REGIMUL DE COMER EXTERIOR a) Cadrul juridic al raporturilor economice externe - Acordul pentru Promovarea Comerului Andin i Combaterea Traficului Ilicit de Droguri (ATPDEA), cu SUA, pentru perioada august 2002-decembrie 2006). ATPDEA este un mecanism comercial care permite rilor andine productoare de coca s exporte mrfuri pe piaa american fr taxe vamale i n condiii de competitivitate sporit. - Acordul de comer liber (TLC) cu SUA, semnat n aprilie 2006. TLC a fost ratificat de Congresul Republicii Per, n iulie 2006 i se afl n dezbaterea Parlamentului SUA, n vederea ratificrii. Aplicarea TLC va conduce la crearea a 5,7 mil. locuri de munc n Peru, n urmtorii zece ani. Msuri ntreprinse: 1. Alctuirea, de ctre: - Ministerul Comerului Exterior i Turismului ( www.mincetur.gob.pe); - Asociaia Exportatorilor (www.adexperu.gob.pe); - Camera de Comer Lima (www.camaralima.org.pe); - Societatea Naional a Industriilor (www.sni.org.pe); - Societatea de Comer Exterior (www.comexperu.org.pe), a apte programe operative sectoriale pentru promovarea exporturilor din domeniile: a gropiscicol, textile-confecii, artizanat, produse din lemn, produse chimice, metalurgice, pielrie i nclminte; 2. Alctuirea, la nivelul a 16 provincii ale rii, a 42 de planuri de dezvoltare a produselor cu potenial de export, printr e care produse specifice din jungla; 3. Definirea, de ctre Comisia pentru Promovarea Exporturilor (PROMPEX), mpreun cu sectorul privat a planului operativ pent ru promovarea exporturilor pe 2006, precum i punerea n aplicare de planuri departamentale specifice n 16 regiuni. - Acordul de comer liber cu Thailanda, ncheiat n noiembrie 2005, va conduce la o cretere cu 500 mil. $/an a exporturilor i la crearea a 300 mii locuri de munc. Este primul TLC semnat cu o ar asiatic, Thailanda fiind considerat centru de distribuie a produselor sudamericane pe acest continent. Principalele produse care vor beneficia de tratament preferenial n cadrul TLC vor fi: pentru Peru (cartofii, strugurii, fina de pete, citricele, sparanghelul, mango, fosfaii i artizanatul), iar pentru Thailanda (produsele electrocasnice, mijloacele de transport de mic tonaj i birotica). - 8 acorduri i convenii bilaterale cu R.P. Chinez, semnate n ianuarie 2005. Per consider China un partener strategic, obiectivul su fiind obinerea unei cote de pia de 3% (echivalentul a circa 36 mil. de oameni, cu 10 mil. mai mult dect populaia rii). Per va exporta n China produse minerale, fin de pete, mango (14 mii t./an) i struguri (n valoare de 10 mil. $). Acordul de comer liber cu MERCOSUR, ncheiat de Per n perioada n care a condus, prin rotaie, secretariatul CAN. Este considerat un pas important pe calea integrrii n America de Sud. Cu sprijinul Republicii Chile, Per va adera la Acordul Strategic Transpacific de Asociere Economic, actualul P4, care reunete, alturi de statul sud-american, Brunei Darussalam, Noua Zeeland i Singapore. De asemenea, Per va reveni n G20, ca urmare a eecului Rundei Doha, din cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului. Relaiile economice dintre Per i UE nu dispun de un cadru juridic bilateral. Exist acorduri cadru ncheiate n 1993 i 2003, ntre UE i CAN.

Per este unul dintre principalii beneficiari ai Sistemului de Preferine Generalizat Andin (SPGA) sau SPG Droguri, oferit rilor andine, din 1990, pentru sprijinirea programului de lupt contra drogurilor. Din ianuarie 2006 se aplic noul sistem, SPG+, prin care s -a extins numrul de produse peruane care pot fi exportate n rile UE, fr taxe (7.200 pozii i tarifare). ACORDURI DE COMER LIBER N NEGOCIERE: cu Singapore i Chile. Ca urmare a reuniunii la nivel nalt UE-ALC de la Viena din mai 2006, vor ncepe negocierile dintre UE i CAN care vor viza ncheierea unui acord comercial de liber schimb, alturi de dezvoltarea dialogului politic i programele de cooperare sectorial (trimestrul I 2007). RELAIILE CU ROMNIA sunt reglementate de Acordul de cooperare economic-comercial din 1994 i de Acordul pentru promovarea i protejarea reciproc a investiiilor. n perspectiva aderrii Romniei la UE, la 1 ianuarie 2007, au fost transmise prii peruane protocoalele de modificare a celor dou documente n conformitate cu legislaia european. Protocolul pentru Acordul de cooperare economic-financiar a fost semnat la 12 decembrie 2006, la Lima, iar cel aferent Acordului pentru promovarea i protejarea reciproic a investiiilor se afl n analiz la autoritile peruane. top b) Politicile comerciale Per dorete s fie un lider al integrrii regionale Per are o economie cu o puternic orientare spre export , politica sa comercial urmrind dezvoltarea ofertei pe plan regional i internaional, ctigarea de noi piee, atragerea de investiii, pa baza planurilor alctuite la nivelul Mincetur. PROMPEX (www.prompex.gob.pe) conduce reeaua instituiilor pentru promovarea i dezvoltarea exporturilor peruane. Obiectivele politicii de comer exterior sunt: - dezvoltarea ofertei de export, diversificat i competitiv pe pieele internaionale; - dezvoltarea pieelor de export, diversificarea i consolidarea poziiei pe pia a mrfurilor i serviciilor peruane; - dezvoltarea sistemului de faciliti pentru firmele exportatoare, prin crearea infrastructurii materiale i legislative adecv ate pentru activitatea de comer exterior; - dezvoltarea culturii de export. Programul Sierra Exportadora este un capitol distinct de politic comercial. Obiectivul urmrete valorificarea produselor agroalimentare (paprica, sparanghel, anghinare) din zonele nalte ale rii, atragerea de investitori i combaterea srciei. Problemele sunt complicate datorit faptului c exist muli mici productori, iar relaiile de proprietate nu sunt reglementate corespunztor, ceea ce scade gradul de interes al investitorilor. Importurile nu fac obiectul msurilor de politic comercial special. c) Regimul vamal Tariful vamal de import pe anul 2006 prevede taxe vamale prohibitive de 12 i 20%, la care se poate adauga, dup caz, o supratax de 5%, pentru protejarea produselelor din producia intern. In luna ianuarie 2007, Consiliul de Ministri al Republicii Peru a aprobat, prin decret suprem, reducerea de la 4% la 0% a taxelor vamale pentru importul de bunuri de investitii (masini, utilaje, echipamente, subansamble si produse industriale intermediare), destinate industriei miniere, parcului agricol (tractoare,remorci, pluguri) si constructiilor. Beneficiile actului normativ se vor extinde si asupra programelor sociale finantate de guvern: Casa mea si Apa pentru toti. De asemenea, au fost reduse si taxele vamale pentru produsele industriale din productia interna, in scopul cresterii competitivitatii si fortei concurentiale ale firmelor nationale. In acest sens, Societatea Nationala a Industriilor (SNI) din Peru si-a exprimat temeri cu privire la pericolul concurentei produselor straine, fata de produsele locale. SNI considera, totusi, ca reducerea taxelor vamale la bunurile de investitii este o hotarare buna, care se inscrie in exigentele actuale ale economiei mondiale. Avantaje:

Prin adoptarea acestei masuri: - 45% din pozitiile tarifului vamal peruan vor avea taxe intre 0(zero) si 4%.Din cele 2900 de pozitii cuprinse in aceasta categorie, 1200 sunt masini, utilaje si echipamente industriale; - 40% vor fi taxate cu 12%; - 15% din marfurile importate vor fi taxate cu 20-25%.Nivelul mediu de taxare s-a redus de la 10,1 la 8,3%. Legislatia vamala permite efectuarea de importuri temporare pentru o perioada de 30 de zile, in sprijinul realizarii de produse destinate exportului, fara aplicarea taxelor vamale si a impozitelor. Produsele supuse acestui regim trebuie incorporate marfii peruane, fara a fi modificate. top E. MEDIUL DE AFACERI Per ofer urmtoarele avantaje: - stabilitate macroeconomic. Potrivit datelor statistice ale Corporaiei Financiare Internaionale, Per este a cincea ar din lume, din punct de vedere al deschiderii spre reform a economiei i ntre cele mai atractive din America Latin pentru investiii strine; - risc de ar redus. n luna august 2006 Fitch Ratings a acordat Rep. Peru gradul BB+ pentru investiiile n dolari - posibiliti de investiii n infrastructur, utiliti i proiecte n sectorul privat ; - politic economic favorabil atragerii de investiii strine i administrare economic responsabil . Per ofer investitorilor domenii de afaceri cu avantaje comparative clare n industria minier, cu minereuri de nalt calitate, n agricultur, piscicultur, industria forestier, industria textil i a confeciilor, n turism (infrastructur, monumente arheologice), pregtirea forei de munc. Agenia pentru promovarea investiiilor private ( www.proinversion.gob.pe) a adoptat o schem de parteneriat public - privat pentru investiiile n infrastructur, prin care au fost concesionate, n 2005: axa rutier transamazonian (IIRSA Nord), serviciile de salubritate din regiunile Piura i Paita. n 2006 vor fi concesionate obiectivele de infrastructur rutie din zonele nalte, pentru nlesnirea transportului de produse a gricole specifice (programul Sierra exportadora) i conductele de gaz metan (aciunea va continua i n 2007). - Costuri de via rezonabile. - Sistem bancar solid. Operaiunile se efectueaz dup un regim foarte strict i riguros. Dobnzile sunt de 10 -12% pentru creditele n nuevos soles i de 7-8% la creditele n dolari. Gradul de dolarizare a economiei i, implicit a sectorului ban car, este de aproximativ 50%. Principalele bnci din Per: Banco Continental (www.bbvabancocontinental.com) Banco de Crdito del Per (www.viabcp.com) Banco de la Nacin (www.bn.com.pe) Banco del Trabajo (www.bantra.com.pe) Banco Financiero del Per (www.finaciero.com.pe) Banco Interamericano de Finanzas (www.bif.com.pe) Banco Interbank (www.interbank.com.pe) Banco Sudamericano (www.sudamericano.com.pe) Banco Wiese Sudameris (www.bws.com.pe) Citibank Per (www.citibank.com.pe) Mibanco (www.mibanco.com.pe) top F. ALTE DATE UTILE Regimul vizelor

Incepand cu data de 1 aprilie 2007, cetatenii romani, posesori de pasapoarte simple(turistice), pot calatori in Peru fara viza, pe o perioada de sedere in Peru de maxim 90 de zile. Dei nu este obligatorie, se recomand cetenilor romni care cltoresc n Peru s ncheie polie de asigurare medical i de cltorie, valabile pe toat durata deplasrii Restricii la intrarea pe teritoriul peruan Regulamentul vamal peruan interzice ieirea din ar cu obiecte din patrimoniul cultural naional (ceramic, esturi, obiecte din aur i argint). Copiile de pe astfel de obiecte pot fi exportate doa r cu acordul Institutului Naional de Cultur. De asemenea, este interzis scoaterea din ar a bijuteriilor din aur i argint cu o valoare mai mare de 2.000 $, exemplare din flora i fauna protejate. n Peru pot fi introduse fr taxe: un aparat de fotografiat cu maximum cinci rolfilme, o camer video cu maximum 10 casete, un laptop, o main de scris manual sau electric, medicamente de uz personal, un aparat de radio sau casetofon, cu surs proprie de alim entare, un instrument muzical, maximum zece compact discuri sau casete audio/video, trei litri de alcool, douzeci de pachete de igri, diverse articole de uz personal i cadouri, n limita sumei de 300 $ i care nu sunt destinate comercializrii. Zilele de srbtoare legal Anul Nou 1 ianuarie Joia Mare variabil Vinerea Mare variabil Ziua Muncii 1 mai Sfinii Petru i Pavel 29 iunie Ziua Independenei 28/29 iulie Santa Rosa de Lima 30 august Lupta de la Angamos 8 octombrie Srbtoarea tuturor sfinilor 1 noiembrie Inmaculada Concepcin 8 decembrie Srbtoarea Crciunului 25 decembrie

http://en.wikipedia.org/wiki/Peru

Capital and largest city

Lima
122.6S 771.7W

Official languages

Spanish (official) 84.1%Quechua (official) 13%Aymara (official) 1.7% (2007 Census)

Ethnic groups(2013 )

[1]

45% Amerindian 37% Mestizo 15% White 2% others Peruvian

[1]

Demonym

Government - President - Vice President - Prime Minister

Unitary presidentialconstitutional republic Ollanta Humala Marisol Espinoza Ren Cornejo

Legislature

Congress

Independence from Spain - Declared - Consolidated - Recognized July 28, 1821 December 9, 1824 May 2, 1866

Area - Total 1,285,216 km2 (20th) 496,225 sq mi - Water (%) 0.41

Population - 2013 estimate - 2007 census 30,475,144 (40th) 28,220,764

- Density

23/km2 (191st) 57/sq mi

GDP (PPP) - Total - Per capita

2014 estimate $370.735 billion $11,797

[2] [2]

GDP (nominal) - Total - Per capita

2014 estimate $220.564 billion $7,019

[2] [2]

Gini (2010)

48.1

[3]

high 35th

HDI (2013)

0.741

[4]

high 77th

Currency

Nuevo sol (PEN)

Time zone

PET (UTC5)

Date format

dd.mm.yyyy (CE)

Drives on the

right

Calling code

+51

ISO 3166 code

PE

Internet TLD

.pe

Economics[edit]
Main article: Economy of Peru

A.T. Kearney/Foreign Policy: Globalization Index, ranked 50 out of 62 countries. Heritage Foundation/The Wall Street Journal: Index of Economic Freedom, ranked 55 out of 157 countries. United Nations: Human Development Index, ranked 87 out of 177 countries World Economic Forum: Global Competitiveness Report Global Competitiveness Report 2011-2012, ranked 67 out of 142 countries.

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/pe.html

Elevation extremes: lowest point: Pacific Ocean 0 m highest point: Nevado Huascaran 6, 768 m Natural resources:

copper, silver, gol d, petrol eum, timber, fish, iron or e, coal, phosphat e, pot ash, hydr opower, nat ural gas Ethnic groups: Ameri ndian 45%, mestizo ( mi xed Amerindian and whit e) 37%, white 15%, bl ack, Japanese, Chi nes e, and ot her 3% Languages: Spanis h (official) 84. 1%, Quec hua (official) 13%, Aymara ( official) 1. 7%, As hani nka 0.3%, ot her native languages (includes a large number of mi nor Amazoni an l anguages) 0.7%, ot her 0.2% (2007 Census) Religions: Roman Catholic 81.3%, Evangelical 12. 5%, ot her 3. 3%, uns pecifi ed or none 2.9% (2007 Cens us) Population: 30, 147, 935 (Jul y 2014 est.) country comparison to the world: 4 3 Age structure: 0-14 years: 27. 3% (male 4,184,330/femal e 4, 040, 096) 15-24 years: 19.2% (mal e 2,894, 168/f emale 2, 889,409) 25-54 years: 39.4% (mal e 5,715, 542/f emale 6, 161,540) 55-64 years: 6. 9% (male 1,071,688/f emale 1, 125,100) 65 years and over: 6.7% ( mal e 979, 854/f emale 1, 086,208) (2014 est.) population pyramid:

Dependency ratios: total dependency ratio: 54.2 %

youth dependency ratio: 44. 4 % elderly dependency ratio: 9. 9 % potential support ratio: 10.1 ( 2013) Median age: total: 27 years male: 26. 3 years female: 27.7 years (2014 est.) Population growth rate: 0.99% ( 2014 est.) country comparison to the world: 1 2 0 Birth rate: 18. 57 birt hs/1,000 popul ati on ( 2014 est.) country comparison to the world: 9 9 Death rate: 5.99 deaths/ 1,000 popul ati on ( 2014 est.) country comparison to the world: 1 6 6 Net migration rate: -2.69 mi grant(s)/1,000 populati on ( 2014 est.) country comparison to the world: 1 7 5

Urbanization: urban population: 77% of total populati on ( 2010) rate of urbanization: 1.6% annual r ate of change (2010-15 est.) Major urban areas - population: LIMA (capit al) 8. 769 milli on; Arequipa 778, 000 (2009) Sex ratio: at birth: 1. 05 mal e(s)/female 0-14 years: 1. 04 mal e(s)/female 15-24 years: 1 mal e(s)/femal e 25-54 years: 0. 93 mal e(s)/femal e 55-64 years: 0. 97 mal e(s)/femal e 65 years and over: 0.9 male(s)/femal e total population: 0. 97 mal e(s)/femal e (2014 est.) Mother's mean age at first birth: 22. 3 note: medi an age at first birth among women 25-29 ( 2012 est.) Maternal mortality rate: 67 deat hs/100, 000 li ve birt hs (2010) country comparison to the world: 9 0

Infant mortality rate: total: 20.21 deaths/ 1,000 l ive births country comparison to the world: 9 0 male: 22. 44 deat hs/1, 000 l ive births female: 17.88 deat hs/1,000 live birt hs (2014 est.) Life expectancy at birth: total population: 73.23 years country comparison to the world: 1 2 7 male: 71. 23 years female: 75.33 years (2014 est.) Total fertility rate: 2.22 chil dren bor n/woman ( 2014 est.) country comparison to the world: 1 0 1 Contraceptive prevalence rate: 68. 9% ( 2011) Health expenditures: 4.8% of GDP ( 2011) country comparison to the world: 1 4 5 Physicians density:

0.92 physicians/ 1,000 populati on ( 2009) Hospital bed density: 1.5 beds/1, 000 populati on (2011) Drinking water source: improved: urban: 90.9% of popul ati on rural: 66. 1% of popul ation total: 85. 3% of popul ation unimproved: urban: 9. 1% of populati on rural: 33. 9% of popul ation total: 14. 7% of popul ation ( 2011 est.) Sanitation facility access: improved: urban: 81.3% of popul ati on rural: 38. 4% of popul ation total: 71. 6% of popul ation unimproved: urban: 18.7% of popul ati on rural: 61. 6% of popul ation

total: 28. 4% of popul ation ( 2011 est.) HIV/AIDS - adult prevalence rate: 0.4% ( 2012) country comparison to the world: 7 9 HIV/AIDS - people living with HIV/AIDS: 75, 500 ( 2012) country comparison to the world: 5 0 HIV/AIDS - deaths: 4,100 (2012) country comparison to the world: 4 3 Major infectious diseases: degree of risk: ver y hi gh food or waterborne diseases: bacteri al di arrhea, hepatitis A, and t yphoid f ever vectorborne disease: dengue fever, mal aria, and Bar tonellosis (Oroya fever) (2013) Obesity - adult prevalence rate: 15. 7% ( 2008) country comparison to the world: 1 1 7 Children under the age of 5 years underweight: 4.5% ( 2008)

country comparison to the world: 9 3 Education expenditures: 2.8% of GDP ( 2012) country comparison to the world: 1 4 5 Literacy: definition: age 15 and over can read and write total population: 89.6% male: 94. 9% female: 84.6% (2007 est.) School life expectancy (primary to tertiary education): total: 13 years male: 13 years female: 13 years (2010) Child labor - children ages 5-14: total number: 2,545,855 percentage: 34 % note: data r epresents children ages 5 - 17 ( 2007 est.) Unemployment, youth ages 15-24: total: 9. 5%

country comparison to the world: 1 1 1 male: 9. 4% female: 9. 7% (2011) Government type: constituti onal republic Capital: name: Lima geographic coordinates: 12 03 S, 77 03 W time difference: UTC-5 (s ame time as W ashington, DC duri ng Standar d Time) Administrative divisions: 25 r egi ons (regi ones, singular - regi on) and 1 pr ovinc e* (provi ncia); Amazonas, Ancash, Apurimac, Arequi pa, Ayacucho, Cajamarca, Callao, Cusco, Huanc avelica, Huanuco, I ca, Juni n, La Libertad, Lambayeque, Lima, Li ma*, Lor eto, Madre de Dios, Moquegua, Pasco, Pi ura, Puno, San Marti n, Tacna, Tumbes, Ucayali note: Callao, the l argest port in Per u, is also ref erred to as a c onstituti onal provi nce, the onl y provinc e of t he the Callao regi o n Independence: 28 J uly 1821 (from Spai n) National holiday: Independence Day, 28 Jul y (1821) Constitution: several previous; lat est pr omul gat ed 29 December 1993, enacted 31 Dec ember 1993; amended sever al times, last in 2009 (2009)

Legal system: civil law s ystem International law organization participation: accepts compulsor y ICJ jur isdiction with r eservati ons; accepts ICCt jurisdiction Suffrage: 18 years of age; uni versal and compulsor y until the age of 70 Executive branch: chief of state: Pr esident Ollant a HUMALA Tasso (since 28 Jul y 2011); First Vice President Maris ol ESPINOZA Cr uz (since 28 July 2011); Sec ond Vic e Pr esident ( vac ant); not e - the president is bot h t he chi ef of state and head of gover nment head of government: President Ollant a HUMALA Tasso (since 28 Jul y 2011); First Vice President Maris ol ESPI NOZA Cruz (since 28 Jul y 2011); Second Vice Pr esident (vacant) note: Prime Mi nister Juan Federic o JIMENEZ Mayor ( since 23 Jul y 2012) does not exercise exec utive power; this power rests with the presi dent cabinet: Council of Minist ers appoi nted by t he presi dent (For more information visit the World Leaders website )

elections: president el ected by popul ar vot e for a five -year term ( eligi bl e for nonconsec utive reel ection); pr esidenti al and congressional el ections l ast hel d on 10 April 2011 wit h runoff electi on held on 6 June 2011 ( next to be held in April 2016) election results: Ollanta HUMALA Tasso el ected president i n runoff e l ection; percent of vote - Oll anta HUMALA Tasso 51.5%, Keiko FUJIMORI Hi guc hi 48.5% Legislative branch: unic ameral Congr ess of the Republic of Peru or Congreso de l a Republica del Peru ( 130 seats; members are el ected by popul ar vot e to s erve five-year ter ms)

elections: l ast hel d on 10 April 2011 ( next t o be hel d in April 2016) election results: percent of vote by party - Gana Per u 25.3%, Fuer za 2011 23%, PP 14. 8%, Alli ance for Gr eat Change 14. 4%, Nati onal Soli darit y 10.2%, Per uvi an Aprista Party 6.4%, other 5. 9%; seats by party - Gana Peru 47, Fuerza 2011 37, PP 21, Alliance f or Great Change 12, Nati onal Soli darit y 9, Peruvian Aprista Part y 4; note - defections by members of Nati onal Assembl y are commonplac e, resulti ng in frequent changes in t he numbers of seats held by the vari ous parti es Judicial branch: highest court(s): Supreme Court (consists of 16 judges and di vi ded i nto civil, criminal, and constitutional -social sectors) judge selection and term of office: justices proposed by the Nati onal Council of the Judiciar y or Nati onal Judicial Council (a 7-member independent body), nomi nat ed by the pr esident, and confirmed by t he Congr ess (all ap poi ntment s reviewed by t he Council every 7 years; justices appoint ed f or life or until age 70 subordinate courts: Court of Constituti onal Guarantees; Superior Courts or Cort es Superior es; speciali zed civil, criminal, and mi xed courts; two t ypes of peace c ourts in which pr ofessional judges and sel ected members of the loc al communities preside Political parties and leaders: Alliance f or Great Change (Alianza por el Gran Cambi o) (a coalition of the Alli ance for Pr ogr ess, Humanist Part y, National Restor ation Part y, and Popular Christian Party) [ Pedr o Pabl o KUCZYNSKI] Fuerza 2011 [ Keiko FUJIMORI Hi guc hi] Gana Per u (a c oaliti on of Lima Para Todos, Peruvian Communist Party, Peruvi an Nati onalist Party, and Per uvi an Socialist Part y) [Ollanta HUMALA Tasso] Nati onal Soli darit y (Solidar idad Nacional) or SN (a coalition of Cambi o 90, Si empre Uni d os, Todos por el Peru, and Uni on f or Per u or UPP) [ Luis CASTANEDA Lossio] Per u Posibl e or PP (a c oali tion of Accion Popul ar and Somos Peru) [Al ejandr o TOLEDO Manrique] Per uvi an Aprista Party ( Partido Aprista Per uano) or PAP [Al an GARCI A Perez] ( also ref err ed to by its origi nal name Alianza Popul ar Revol ucionari a Americana or APRA) Political pressure groups and leaders:

Gener al W orkers Confederation of Per u (Conf eder acion General de Trabajador es del Peru) or CGTP [ Mari o HUAMAN] Shi ning Pat h (Sendero Luminoso) or SL [ Abimael GUZMAN Reynoso (imprisoned), Victor QUISPE Pal omi no (top leader at large)] (leftist guerrill a gr oup) International organization participation: APEC, BI S, CAN, CD, CELAC, EI TI (compliant countr y), FAO, G -24, G- 77, I ADB, IAEA, I BRD, I CAO, I CC ( NGOs), ICRM, I DA, IFAD, I FC, IFRCS, IHO, I LO, IMF, IMO, IMSO, I nter pol, IOC, IOM, IPU, I SO, ITSO, ITU, ITUC (NGOs), LAES, LAIA, Mercos ur (associate), MI GA, MI NURSO, MINUSTAH, MONUSCO, NAM, OAS, OPANAL, OPCW , PCA, SICA ( observer), UN, UNASUR, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, Uni on Latina, UNISFA, UNMI L, UNMISS, UNOCI, UNW TO, UPU, W CO, W FTU (NGOs), W HO, W IPO, W MO, W TO Diplomatic representation in the US: chief of mission: Ambassador Harol d W inston FORSYTH Meji a (since 29 Augus t 2011) chancery: 1700 Massac husetts Avenue NW , W ashington, DC 20036 telephone: [ 1] (202) 833-9860 thr ough 9869 FAX: [ 1] (202) 659-8124 consulate(s) general: Atlant a, Boston, Chicago, Dal las, Denver, Hartfor d (CT), Hous ton, Los Angeles, Mi ami, New York, Pat erson (NJ), San Fr ancis co Diplomatic representation from the US: chief of mission: Ambassador (vacant); Char ge d'Aff aires Michael J. Fitzpatrick (since 20 Sept ember 2013) embassy: Aveni da La Encalada, Cuadra 17 s/n, Surco, Lima 33 mailing address: P. O. Box 1995, Lima 1; Americ an Embassy (Li ma), APO AA 34031 - 5000 telephone: [ 51] ( 1) 618- 2000 FAX: [ 51] ( 1) 618- 2397

Flag description: three equal, vertical bands of red (hoist side), white, and red wit h the coat of ar ms center ed in t he whit e band; the coat of arms feat ures a shiel d bearing a vicuna (repr esenting fauna), a cinc hona tr ee (t he s ource of quini ne, si gnif yi ng f lora), and a yel low cornuc opi a spilli ng out coi ns (denoting mi ner al wealt h); red r ecalls bl ood s hed f or independenc e, whit e symbolizes peac e National symbol(s): vicuna ( a camelid r el ated t o the llama) National anthem: name: "Himno Naci onal del Per u" (National Anthem of Peru) GDP (purchasing power parity): $344 billi on ( 2013 est.) country comparison to the world: 4 0 $327.3 billion (2012 est.) $308 billi on ( 2011 est.) note: data ar e in 2013 US doll ars GDP (official exchange rate): $210.3 billion (2013 est.) GDP - real growth rate: 5.1% ( 2013 est.) country comparison to the world: 5 4 6.3% ( 2012 est.)

6.9% ( 2011 est.) GDP - per capita (PPP): $11, 100 (2013 est.) country comparison to the world: 1 1 0 $10, 700 (2012 est.) $10, 300 (2011 est.) note: data ar e in 2013 US doll ars Gross national saving: 22. 2% of GDP (2013 est.) country comparison to the world: 6 7 23. 3% of GDP (2012 est.) 23. 4% of GDP (2011 est.) GDP - composition, by end use: household consumption: 62. 4% government consumption: 10.8% investment in fixed capital: 27% investment in inventories: 0.1% exports of goods and services: 24. 4% imports of goods and services: -24.7% (2013 est.)

GDP - composition, by sector of origin: agriculture: 6. 2% industry: 37. 5% services: 56. 3% ( 2013 est. ) Agriculture - products: asparagus, coff ee, c ocoa, cotton, s ugarcane, rice, potatoes, corn, plant ains, gr apes, or anges, pi neappl es, guavas, bananas, appl es, lemons, pears, coca, tomat oes, mangoes, barl ey, medicinal pl ants, pal m oil, mari gold, oni on, wheat, dry beans; poultr y, beef, pork, dairy products; gu i nea pigs; fish Industries: mini ng and refi ni ng of mi nerals; steel, metal f abric ation; petrol eum extracti on and refi ning, nat ural gas and nat ural gas liquefacti on; fishi ng and fish pr ocessing, cement, glas s, textiles, clot hing, food processing, beer, soft drinks , rubber, mac hi nery, electrical machi ner y, chemi cals, furnitur e Industrial production growth rate: 5% (2013 est.) country comparison to the world: 5 7 Labor force: 16. 16 million country comparison to the world: 3 8 note: indi viduals older than 14 years of age (2012 est.) Labor force - by occupation: agriculture: 25. 8%

industry: 17. 4% services: 56. 8% ( 2011) Unemployment rate: 3.6% ( 2012 est.) country comparison to the world: 2 8 3.9% ( 2011 est.) note: data ar e for metropol itan Lima; wi des pread underempl oyment Population below poverty line: 25. 8% ( 2012 est.) Household income or consumption by percentage share: lowest 10%: 1. 4% highest 10%: 36. 1% ( 2010 est.) Distribution of family income - Gini index: 48. 1 (2010) country comparison to the world: 2 6 51 ( 2005) Budget: revenues: $60. 95 billi on expenditures: $58.91 billion ( 2013 est.)

Taxes and other revenues: 29% of GDP ( 2013 est.) country comparison to the world: 9 7 Budget surplus (+) or deficit (-): 1% of GDP (2013 est.) country comparison to the world: 2 6 Public debt: 14. 9% of GDP (2013 est.) country comparison to the world: 1 4 3 16. 6% of GDP (2012 est.) note: data c over gener al government debt, and includes debt i nstr uments issued by government entities other than t he tr eas ury; the dat a excl ude treasur y debt hel d by f orei gn entities ; the dat a incl ude debt issued by subnational entities Fiscal year: calendar year Inflation rate (consumer prices): 2.9% ( 2013 est.) country comparison to the world: 1 1 2 3.4% ( 2011 est.) note: data ar e for metropol itan Lima, annual average Central bank discount rate:

5.05% ( 31 December 2012) country comparison to the world: 6 9 5.05% ( 31 December 2011) Commercial bank prime lending rate: 20. 3% ( 31 December 2013 est.) country comparison to the world: 1 9 19. 23% (31 December 2012 est.) note: domestic currenc y lendi ng rat e, 90 day mat urity Stock of narrow money: $32. 2 billi on ( 31 Dec ember 2013 est.) country comparison to the world: 5 8 $32. 61 billion (31 December 2012 est.) Stock of broad money: $80. 91 billion (31 December 2013 est.) country comparison to the world: 5 9 $77. 62 billion (31 December 2012 est.) Stock of domestic credit: $37. 96 billion (31 December 2013 est.) country comparison to the world: 6 6 $36. 76 billion (31 December 2012 est.)

Market value of publicly traded shares: $153.4 billion (31 December 2012) country comparison to the world: 4 0 $121.6 billion (31 December 2011) $160.9 billion (31 Dece mber 2010) Current account balance: -$10.31 billion (2013 est.) country comparison to the world: 1 7 7 -$7. 137 billion (2012 est.) Exports: $41. 48 billion (2013 est.) country comparison to the world: 6 0 $45. 64 billion (2012 est.) Exports - commodities: copper, gol d, lead, zi nc, tin, iron or e, mol ybdenum, silver; crude petrol e um and petr oleum products, nat ural gas; coff ee, asparagus and other veget abl es, fruit, appar el and textiles, fishmeal, fish, chemicals, fabricat ed met al pr oducts and machi ne r y, alloys Exports - partners: Chi na 19.9%, US 15. 7%, Canada 9.5%, Japan 6. 6%, Spain 5. 2%, Chile 4. 9% (2012) Imports:

$42. 13 billion (2013 est.) country comparison to the world: 5 9 $41. 11 billion (2012 est.) Imports - commodities: petr oleum and petr oleum products, chemicals, plastic s, machiner y, vehicl es, col or TV s ets, power shovels, front -end loaders, telephones and t elecommunicati on equi pment, ir on and steel, wheat, corn, soybean products, paper, cott on, vaccines and medicines Imports - partners: US 24. 6%, Chi na 14%, Brazil 6. 4%, Ar genti na 5%, Chile 4. 8%, Col ombi a 4.2%, Ecuad or 4.1%, Mexico 4% (2012) Reserves of foreign exchange and gold: $65. 15 billion (31 December 2013 est.) country comparison to the world: 3 2 $64. 17 billion (31 December 2012 est.) Debt - external: $50. 15 billion (31 December 2013 est.) country comparison to the world: 6 2 $50. 47 billion (31 December 2012 est.) note: public debt component of t otal: $20. 6 billi on ( 31 December 2009) Stock of direct foreign investment - at home: $76. 57 billion (31 December 2013 est.)

country comparison to the world: 4 9 $63. 51 billion (31 December 2012 est.) Stock of direct foreign investment - abroad: $3. 165 billion (31 Dec ember 2013 est.) country comparison to the world: 6 8 $3. 041 billion (31 December 2012 est.) Exchange rates: nuevo s ol (PEN) per US dollar 2.699 (2013 est.) 2.6376 ( 2012 est.) 2.8251 ( 2010 est.) 3.0115 ( 2009) 2.91 (2008)

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Perului

Economia Perului
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Economia Peru
Moned An fiscal 1nuevo sol (PEN) = 100 centimos An calendaristic

Organizaii WTO i CSN comerciale Statistici PIB (nominal) PIB creterea PIB PIB pe cap 13,500 mii dolari(2006 est.) de locuitor PIB pe agricultur (8.5%), industrie (26.4%), servicii (53.1%) (2001) 165,75 milioane dolari (2006 est.) 6.5% (2006 est.) pe locul 119 ( PIB (nominal))

sectoare Inflaie Populaie sub limita srciei Fora de munc Fora de munc dup ocupaie omaj Industrii principale Parteneri comerciali Exporturi Parteneri principali Importuri Parteneri 15.38 miliarde dolari f.o.b. (2006 est.) USA 18.2%, China 8.5%, Brazilia8%, Ecuador 7.4%, Columbia 6.1%,Argentina 5.1%, Chile 5.1%,Venezuela 4.1% 22.69 miliarde dolari f.o.b. (2006 est.) USA 30%, China 11%, Japonia 6%,Chile 5% UE, Brazilia (2006) 2.1% (2006 est.) metale, petrol, pete, textile, alimentar, ciment, asamblare auto, oel, naval, feronerie, lemn, rafinarea ieiului. agricultur (9%), industrie (18%), servicii (73%) (2006 est.) 9.21 milioane de oameni (estimare 2004) 1.14% (2006 est.) 54% (2003 est.)

principali

(2005) Finane publice

Datorie public Datorie extern Ctiguri Cheltuieli Ajutor economic

33,8% din PIB (2006 est.)

29.79 miliarde dolari (2006 est.)

25.5 miliarde dolari (2006 est.) 25.18 miliarde dolari (2006 est.) 491 miliarde dolari(2002)

America Latina
Nu oferiti un cadou pna nu cunoasteti ceva mai bine persoana, n afara de cazul cnd este dat pentru aprecierea ospitalitatii. Cadourile pot fi date n timpul ntlnirilor oficiale, nu n decursul afacerilor. Evitati culorile negre si purpurii, ambele asociate cu postul Pastelui catolic.

America Latina
Gesturile bratelor se folosesc

pentru sublinieri. mbratisare entuziasta urmata, de batere prieteneasc a pe spate. Pozitiv:7. Negative; 13,14. Simbolurile religioase trebuie respectate.

America Latina culori pozitive Culorile galben deschis sau stralucitor, rosu, albastru, verde.

Influenta elementelor culturii asupra managementului international Cele mai importante influente asupra managementului international le au urmatoarele elemente ale culturii: limba, estetica, religia, educatia, perceptiile si stereotipiile, valorile.

5.3.2.1. Influenta limbii Limba este componenta principala a culturii unui popor ntruct cea mai mare parte a culturii unei societ ati se regaseste n limbajul vorbit. Ea reflecta natura si valorile culturii. Cunoasterea limbii unei societati contribuie n masura determinanta la ntelegerea culturii acesteia. n managementul afacerilor internationale, limba are patru semnificatii distincte. n primul rnd, ea este un mijloc important de culegere si evaluare a informatiilor. Cele mai viabile informatii se obtin atunci cnd esti o parte a mediului si nu doar un observator din afara. n al doilea rind, limba permite accesul la societatea locala. Vorbirea unei limbi de circulatie universala nu este suficienta pentru cunoasterea n profunzime a acelei societati. n al treilea rnd, limba contribuie ntr-o masura semnificativa la cresterea gradului de comunicare cu partenerii locali sau membrii canalelor de distributie. n sfirsit, limba se extinde dincolo de capacitatea de comunicare, dincolo de mecanismul traducerii si interpretarii unei text. Pentru depasirea barierelor lingvistice, managerii internationali au la dispozitie trei posibilitati: traducerea directa a materialelor scrise, folosirea de interpreti si invatarea limbii straine. Traducerea directa se realizeaza la o gama variata de documente, cum ar fi contracte, cataloage etc. Desi aceasta modalitate mareste costurile de patrundere pe piata, derularea pe termen lung a afacerilor nu se poate realiza fara traducerea materialelor n limba locala. Dificultatea traducerii dintr-o limba n alta a facut posibila aparitia multor gafe n managementul afacerilor internationale. Vechea zicala Daca vrei sa distrugi un mesaj, tradu-l este valabila si astazi. Cunoscutul love este tradus de cele mai multe ori cu prima sa semnificatie iubire, desi mai are si semnificatia de preferinta puternica pentru un anumit lucru. Chiar folosirea aceleasi limbi ridica probleme. n Marea Britanie, de exemplu, closet nseamna toaleta, iar n SUA debara pentru haine. De asemenea, la camion, benzina si

biscuit n Anglia se spune "lorry", "petrol" si "biscuit", pe cnd n S.U.A. se spune "truck", "gasoline" si "cookies". Aceeasi situatie se ntlneste si la vorbitorii de limba franceza din Franta, Belgia, Elvetia si Canada, vorbitorii de limba spaniola din Spania, Mexic, Argentina si Peru sau vorbitorii limbii romne din Romnia, Moldova sau Ucraina. Cuvntul cauciucuri, de exemplu, are diferite muante n tarile din America Latina: cauchos (Venezuela), cubiertas (Argentina), gomas (Porto Rico), llantas (Mexis, Peru, Columbia, America Centrala. De remarcat ca fiecare din aceste cuvinte nseamna cu totul altceva n celelalte tari vorbitoare ale aceleasi limbi spaniole. De aceea, este deosebit de important de a folosi cuvntul corect pentru fiecare piata locala. Evitarea multor greseli de traducere se poate face prin utilizarea traducerii inverse traducerea versiunii din limba straina din nou n limba tarii gazda de un alt traducator dect cel ce a facut initial traducerea. Folosirea de interpreti se reduce, de regula, la nivelul conducerii superioare din cauza costurile ridicate. Cnd nsa bariera lingvistica este totala utilizarea interpretilor este unica solutie. nvatarea limbii straine este si un prilej de a cunoaste mai bine cultura acelui popor. Pentru o comunicare si negociere eficienta este necesara si cunoasterea semnificatiilor aceluiasi cuvnt n diferite culturi. Cnd romnii sau americanii, de exemplu, la o negociere spun Da nseamna acceptarea conditiilor. Totusi, n Asia cuvntul Da are patru semnificatii: recunoasterea ca se vorbeste cu persoana respectiva, nsa nu neaparat ca si ntelege ceea ce i se spune; s-a nteles ce s-a spus, totul este clar, nsa nu si faptul ca este de acord; s-a nteles propunerea si se va consulta cu altii n aceasta privinta; acord total. Exista attea nuante n limbile straine nct este periculoasa angajarea n discutii pe cont propriu fara o buna cunoastere a limbii straine si a modului de pronuntie a unor cuvinte. Cnd un american doreste sa vorbeasca unui spaniol n

limba sa si spune Buna ziua domnilor (Buenos dias, caballeros) prin pronuntia sa englezeasca se apropie mai mult de Buenos Dios, Caballos, ceea ce s-ar traduce prin Dumnezeu bun, cailor. Comunicarea simbolica este la fel de importanta. A fi punctual este o norma de comportament n S.U.A., n schimb n alte culturi a ntrzia este o obisnuinta. Strns corelata cu folclorul si religia, comunicarea simbolica este un factor primordial n comunicarea nonverbala. Unicitatea unei culturi poate fi usor identificata n simbolurile sale, cu semnificatiile ei distincte. De exemplu, japonezii adora cocorii deoarece aduc noroc, n timp ce folosirea numarului "patru" (shi) se utilizeaza si pentru "moarte". Chiar si frumosul gest de a oferi cadouri trebuie sa fie facut cu atentie, din cauza semnificatiei simbolice (tabel 5.2). Limbajul este cea mai evidenta diferenta culturala. ntr-un sens mai larg, limbajul este considerat nu numai n sens literar, ci si o comunicare simbolica a timpului, spatiului, lucrurilor, prieteniei si bucuriei. Comunicarea se realizeaza prin vorba, gesturi, expresii si alte miscari corporale. Limbajul reflecta natura si valorile unei culturi, iar limba unei tari reprezinta cheia acelei culturi. nvatarea unei limbi nseamna nvatarea unei culturi, deoarece cuvintele limbii sunt mai degraba concepte ce reflecta cultura din care deriva. Reprezentantii firmei care vor trebui sa comunice cu personalul din tara gazda (lideri politici, salariati, furnizori si clienti) vor trebui sa-si asimileze acest aspect al culturii mai mult dect pe celelalte. Se poate spune deci ca pentru a avea succes n managementul afacerilor internationale o firma trebuie sa-si ajusteze programul ei de comunicare la cerintele lingvistice locale. Managerii, muncitorii, clientii, furnizorii, guvernul pot avea stiluri diferite de comunicare chiar n cadrul acelea si culturi. Cnd firma lucreaza printr-un intermediar acesta are rolul de punte de legatura dintre firma si piata locala. De multe

ori limba engleza este cea care faciliteaza legatura chiar si n tarile care nu sunt vorbitoare de limba engleza. Compania Philips, de exemplu, foloseste limba engleza ca limba oficiala a firmei, desi sediul ei este n Olanda. Influenta esteticii Estetica se refera la ideile unui culturi privitoare la frumusete si bun gust asa cum sunt ele exprimate n arta, folclor, muzica, drama si dans si aprecierea specifica a culorilor si formelor. Ea prezinta un interes special pentru managerul international datorita rolului pe care l are n interpretarea semnificatiilor simbolurilor diferitelor metode de expresie artistica, a culorilor si standardelor de frumusete din fiecare cultura. Deoarece cultura reflecta modul cum aratam si simtim, este evident ca ea ne influenteaza gusturile pentru arta, culori, design si muzica. Pe termen lung, valorile estetice pot fi schimbate prin contacte cu alte culturi, nsa pe termen scurt ele nu pot fi modificate usor. Exista diferente importante n estetica, nsa acestea tind sa fie mai degraba regionale dect nationale. Estetica nu are un impact major asupra activitatii economice. Totusi, ea are unele implicatii semnificative asupra managementului international. De exemplu, n proiectarea unui produs sau ambalaj, firma trebuie sa fie sensibila la preferintele estetice locale. Aceasta cerinta poate sa fie mpotriva dorintei firmei de uniformizare internationala, nsa cel putin ea trebuie sa fie constienta de aspectele negative sau pozitive ale proiectarii. Influenta educatiei. Una din functiile culturii este aceea de transmitere a acesteia, precum si a traditiilor existente, noilor generatii. Aceasta functie se manifesta att n tarile dezvoltate ct si la aborigenii din Australia si se realizeaza prin educatie. Educatia reprezinta

procesul de transmitere a deprinderilor, ideilor si atitudinilor, precum si instruirea n anumite discipline. Sistemul de educatie al unei tari reflecta n mare masura gradul ei de cultura. Educatia determina orientarea, dorintele si motivarea oamenilor. Sistemul de educatie n sine poate avea diferite forme. n tarile dezvoltate, el este sinonim cu scoala. n unele tari africane scolile si limiteaza totusi rolul la a pregati elevii pentru a trai ntr-o lume moderna, batrnii si istoricii orali transmitnd traditiile si valorile tinerilor din aceste culturi. n alte tari, educatia cade n responsabilitatea bisericii, punndu-se accent mai mult pe transmiterea valorilor societatii dect pe formarea unor deprinderi individuale. Influenta religiei Pentru ntelegerea deplina a culturii, este necesara si cunoasterea comportamentului mental, interior care da nastere manifestatiilor externe. n general, religia unei culturi este aceea care ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament. Prin urmare, desi firma internationala este interesata n cunoasterea modului cum se comporta oamenii ca muncitori sau consumatori, sarcina conducerii va fi facilitata de ntelegerea motivatiei unui anumit comportament. Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale culturii. Religia presupune existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza vietile. Ea defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la rndul lor n atitudinile si valorile societatii si indivizilor. Influenta valorilor si atitudinilor asupra managementului international Valorile reprezinta convingerile de baza pe care le au oamenii referitoare la ceea ce este bun si rau, corect si incorect, important si neimportant. Aceste valori sunt deprinse din cultura n care a crescut individul si ele influenteaza n mod direct comportamentul persoanei.

Fiecare cultura are anumite prioritati ale valorile culturale. Primele cinci prioritati culturale ale unor tari ale lumii sunt redate n tabelul 5.7

Din contra, organizatiile cu o distanta fata de puetere mare vor fi centralizate si cu o structura organizatorica neaplatizata. Aceste organizatii vor avea o pondere mare a personalului de supraveghere, iar persoanele de la nivelele inferioare ale structurii organizatorice vor avea o calificare slaba. Structura aceasta promoveaza inechitatea dintre oameni. De asemenea, n tarile cu intensitatea ridicata a puterii superiorii si subordonatii considera ca ocolirea autoritatii ierarhice reprezinta un act de insubordonare, pe cnd n tarile cu intensitatea scazuta a puterii salariatii ocolesc n mod frecvent superiorii pentru a-si realiza sarcinile. Este recomandat ca n tarile cu intensitate ridicata a puterii sa se trimita la negocieri persoane cu titluri egale sau superioare partenerilor de negocieri,

Evitarea incertitudinii. Evitarea incertitudinii este masura n care oamenii se simt amenintati de situatiile ambigue si si-au format credinte si institutii care ncearca sa evite aceste situatii. Un nalt grad de evitare a incertitudinii indica faptul ca oamenii doresc sa controleze viitorul. Acest lucru este asociat cu a fi dogmatic, autoritar, traditional si superstitios. Tarile n care oamenii nu prefera situatiile ambigue tind sa aiba o nevoie ridicata de siguranta si credinta puternica n experti si cunostintele lor. Germania, Japonia si Spania sunt printre aceste tari. Culturile cu evitarea scazuta a incertitudinii au oameni care

sunt mai doritori sa-si asume riscurile asociate cu necunoscutul, nsa viata trebuie sa continue n ciuda tuturor acestor ntmplari. Danemarca si Marea Britanie sunt astfel de tari. n tabelul 5.10 se face o comparatie a tarilor cu evitarea scazuta si ridicata a incertitudinii. Si efectele acestei dimensiuni pot fi masurate diferit. Tarile cu culturi care evita n mare masura incertitudinea au un numar mare de activitati organizatorice, mai multe regulamente, asumarea mai redusa a riscurilor de catre manageri, fluctuatia redusa a fortei de munca si salariati mai putin ambitiosi. Societatile cu evitarea scazuta a incertitudinii au activitati mai putin structurate, mai putine reguli scrise, asumarea mai mare a riscurilor de catre manageri, fluctuatia mai ridicata a personalului si salariati mai ambitiosi. Organizatia ncurajeaza salariatii sa aiba initiativa personala si sa-si asume responsabilitatea actiunilor lor. De asemenea, angajarea pe viata este mai obisnuita n tari caracterizate de evitarea incertitudinii

Managerii de personal din tarile orientate spre colectivism tind sa angajeze, de asemenea, pe cei mai buni, pricipalele calitati apreciate de data aceasta fiind onestitatea, loialitatea si compatiblitatea cu colegii. Prin urmare, ei vor angaja n primul rnd prietenii si rudele salariatilor care lucreaza deja n unitate. n curriculum vitae se vor accentua nu realizarile personale, ci introducerea si prezentarea candidatului prin intermediul prietenilor sau rudelor, iar discutia initiala se va concentra pe importanta relatiilor de priteneie, de rudenie si de membru al cumunitatii Orientarea individuala sau colectiva influenteaza si

elaborarea deciziilor. n societatile individualiste indivizii sunt cei care iau deciziile. Elaborarea deciziilor este deci rapid a, nsa impementarea dureaza mai mult datorita necesitatii explicarii si ntelegerii acestera de catre salariati. n tarile cu orientare colectivista elaborarea deciziei se face n grup, durnd mai mult deoarece aceasta trebuie acceptata si nteleasa nainte de luarea deciziei, nsa implementarea se poate face aproape imediat.

Cele mai importante influente asupra managementului international le au urmatoarele elemente ale culturii: limba, estetica, religia, educatia, perceptiile si stereotipiile, valorile. Limba este componenta principala a culturii unui popor ntruct cea mai mare parte a culturii unei societati se regaseste n limbajul vorbit. Ea reflecta natura si valorile culturii. Cunoasterea limbii unei societati contribuie n masura determinanta la ntelegerea culturii acesteia. Estetica se refera la ideile unui culturi privitoare la frumusete si bun gust asa cum sunt ele exprimate n arta, folclor, muzica, drama si dans si aprecierea specifica a culorilor si formelor. Ea prezinta un interes special pentru managerul international datorita rolului pe care l are n interpretarea semnificatiilor simbolurilor diferitelor metode de expresie artistic a, a culorilor si standardelor de frumusete din fiecare cultura. Educatia reprezinta procesul de transmitere a deprinderilor, ideilor si atitudinilor, precum si instruirea n anumite discipline. Sistemul de educatie al unei tari reflecta n mare masura gradul ei de cultura. Educatia determina orientarea, dorintele si motivarea oamenilor. Sistemul de educatie n sine poate avea diferite forme. Pentru ntelegerea deplina a culturii, este necesara si cunoasterea comportamentului mental, interior care da nastere manifestatiilor externe. n general, religia unei culturi este aceea care ne da cea mai buna patrundere psihologica a acestui comportament. Prin urmare, desi firma internationala este interesata n cunoasterea modului cum se comporta oamenii ca muncitori sau consumatori, sarcina conducerii va fi facilitata de ntelegerea motivatiei unui anumit comportament. Religia este unul dintre elementele cele mai sensibile ale culturii. Religia presupune existenta unei forte supranaturale care ne guverneaza vietile. Ea defineste idealurile de viata, care sunt reflectate la rndul lor n atitudinile si valorile societatii si indivizilor. Perceptia reprezinta modul n care vede o persoana realitatea. De multe ori diferite societati au perceptii diferite asupra aceluiasi eveniment. Stereotipia reprezinta tendinta de a percepe o alta persoana ca apartinnd unei singure

clase sau categorii. Valorile reprezinta convingerile de baza pe care le au oamenii referitoare la ceea ce este bun si rau, corect si incorect, important si neimportant. Aceste valori sunt deprinse din cultura n care a crescut individul si ele influenteaza n mod direct comportamentul persoanei.