Sunteți pe pagina 1din 49

Colecia ATHENAEUM Coordonator ANDREI MARGA Friedrich Nietzsche, Die Philosophie im tragischen Zeitalter der Griechen (1873) Ulfred

Kroner Verlag in Leipzig !"#$ % Edit&ra DACIA' Toate drept&rile a(&pra ace(tei )er(i&ni (&nt rezer)ate Edit&rii *Dacia*' FRIEDRICH NIETZSCHE NA+TEREA ,IL-.-,IEI /N E0-CA TRAGEDIEI GRECE+TI Trad&cere 1i note de MIRCEA IVANE.CU .t&di& introd&cti) de VA.ILE MU.C2 EDITURA DACIA CLU3 !""4 Coperta coleciei de MIRCEA 5ACIU STUDIU INTRODUCTIV Pentru destinul istoric al culturii euro ene !oderne, Friedrich Nietzsche "#$%%&#'(() r*!+ne una din ,ntru *rile cele !ai ro-unde. ,n e/olu0ia 1+ndirii euro ene din a doua 2u!*tate a secolului trecut, el a adus o !anier* nou* de -iloso-are, !ai li3er* ,n de!ersurile sale, ale c*rei r*d*cini ulti!e ,4i tra1 se/ele, !ai totdeauna, din solul celor !ai concrete -a te de /ia0*. Pri/it din unctul de /edere al e/olu0iei de ansa!3lu a istoriei culturii euro ene, Nietzsche re rezint* 5un teri3il dru! de intero1a0ie e dru!ul deter!inat de c*tre !o4tenirea antic* 4i a dou* !ilenii de cre4tinis! & e care o!ul euro ean se a-l* an1a2at +n* ,n rezent56. Pozi0ia ,n care s&a situat N ietzsche -a0* de rocesul istoric uni/ersal este ,nrudit* cu cea a lui He1el, 4i aceast* ,! re2urare este cea care i&a o3li1at s*&4i clari-ice, -iecare de e ozi0ii ro rii, ozi0ia -unda!ental* ,n ra ort cu istoria. Tre3uie !en0ionat*, de la ,nce ut, o ozi0ia ce e7ist* ,n atitudinea -a0* de istorie a celor doi !ari 1+nditori. ,ncerc+nd ,ntr&un uria4 e-ort s* ,!3r*0i4eze ,ntre1ul roces istoric al o!enirii de +n* la el din ers ecti/a -iloso-ic* ce o o-er* ro ria sa conce 0ie, He1el /ede ,n istorie o e/olu0ie ra0ional* ale c*rei !o!ente nu nu!ai c* /in unul du * altul ci 4i ro/in unul din altul, otri/it unei necesit*0i interne ro rii. De e aceast* lar1* lat-or!* teoretic* He1el scoate o concluzie o ti!ist* ce d* un sens oziti/ istoriei. 8a r+ndul s*u, Nietzsche, a-lat el ,nsu4i ,ntr&un !o!ent de r*scruce al s iritualit*0ii euro ene, ,ntre rinde o ree/aluare s iritual* a occidentului euro ean. ,n nu!ele acestei ree/alu*ri el las* s* cad* o teri3il* ne1a0ie asu ra rezentului d+nd este 3ord tradi0ii de /+rst* secular* 4i ,nde!n+nd o!ul la una din cele !ai ad+nci con/ersiuni interioare din cele care au unctat e7isten0a sa de +n* atunci. 5He1el 4i Nietzsche sunt ,! reun* con4tiin0a istoric* ce se ,ntoarce 4i re-lecteaz* asu ra ,ntre1ului trecut al Occidentului entru a&i a recia /aloarea. 9!+ndoi se situeaz* deli3erat ,n s-era ri!ilor 1+nditori IS:N ';<&<=&(;>?&# # E. Fin@, La philosophie de Nietzsche, Paris, 8es Editions de Ainuit, #'?=, ai Breciei, a!+ndoi sunt heracliteieni. Ra ortul dintre He1el 4i Nietzsche este acela dintre un 5da5 care acce t* tot 4i un 5nu5 care contest* tot5C. ,n acest conte7t e care ,l une la dis ozi0ie o istorie luat* ,ntr&un sens uni/ersal at+t de lar1, Nietzsche a are ,n -a0a !a2orit*0ii co!entatorilor s*i ca 1enialul dia1nostician al decaden0ei care a ,ncol0it ,n cadrul culturii euro ene, 5,ntre aceast* cultur* actual* 4i cultura de alt*dat*, Nietzsche caut* o cale, el ,ncearc* s* re1*seasc* /erita3ilele e7i1en0e ale unei culturi naturale, adic* ale unei culturi care s*&# !odeleze 4i s*&# -or!eze e o! ,n totalitatea sa u!an*D cor &s irit. Critica sa a -or!ei conte! orane a culturii este, ,nainte de toate 4i la ur!a ur!ei, o critic* a -or!ei conte! orane a u!anului . Potri/it cu dia1nosticul lui Nietzsche, calea e care se a-l* an1a2at* cultura euro ean* este una se!*nat* cu nu!eroase erori care, ,n !od ine/ita3il, o t+r*sc ,ntr&o -und*tur*. I! erati/ul !a2or e care ,l i! une o!ului rinci iul !eta-izic al e7isten0ei, Via0a, este ca aceasta s* -ie tr*it* la cea !ai ,nalt* cot* de tensiune cu utin0*. 9ceasta ,nsea!n* a tr*i lenar /ia0a, 5aici5 4i 5acu!5. E7ist* ,ns* dou* iedici !a2ore e care o!ul le are de trecut entru ca elanul s*u /ital s*&# oat* ancora de-initi/ 5aici5 ,n aceast* lu!e 4i 5acu!5 ,n rezent. Este /or3a de cre4tinis! care ,l e7tra1e e o! din 5aici5, din lu!ea aceasta ,ndre t+ndu&i /oin0a de a tr*i c*tre lu!ea cealalt*, de dincolo, 4i de istoris! care ne1li2+nd e 5acu!5, rezentul, ,i ,ndru!* ,ntre1ul s*u e-ort de cunoa4tere c*tre trecut. Nietzsche ledeaz* ,n -a/oarea elanului creator al /ie0ii care entru a se asi1ura e sine are ca o ri!* solu0ie an1a2area ,n te! oralitate 4i asu!area, ,n acest caz, a lu tei -*0i4e cu !oartea ce ,n cur1erea ti! ului asalteaz* er!anent Via0a. Pe calea unei er!anente 1ener*ri Via0a tre3uie, continuu, s* se roduc* 4i s* se re roduc* e sine, de re-erin0*, ,n e7e! larele de e7ce 0ie, 1eniile. Nu!ai rin acestea Via0a oten0at* la !a7i!u! de/ine etern*, ,n-runt* ti! ul 4i ,n/in1e !oartea. Conce tul de 1eniu, hot*r+tor entru conce 0ia lui Nietzsche, neteze4te dru!ul 1+ndirii sale c*tre ideea de su ra&o!, ce ,ncununeaz* siste!ul s*u -iloso-ic. Beniul constituie, alt-el zis, instru!entul la care a eleaz* -ondul creator al e7isten0ei, Via0a, entru a se conser/a e sine. Cealalt* 4ans* care i se ,!3ie rinci iului !eta-izic al Vie0ii ,n tendin0a sa de a se conser/a e sine este e/adarea din ti! , re-u1iul din -a0a istoriei, roiectarea e un ecran !itic a3solut, 4i su ra& 4i ate! oral, care ,nal0* -eno!enul /ie0ii deasu ra roce&sualit*0ii istorice. 9ceast* ,! re2urare este cea care deter!in* o 0iunea lui Nietzsche ,n -a/oarea rea3ilit*rii di!ensiunii !itice a3andonate a culturii. Te!a 1eniului se lea1* direct de cea a culturii, 1eniul -iind ti ul de o! uternic, sin1urul ca a3il a roceda la o restaurare a

re1i!ului s iritual ro riu !itului > I3ide!, . ' & iDiae!, . E. < F. 8oGith, De Hegel !ar", Paris, Balli!ard, #'?', . <?;. 9ceste ele!ente care ,i ci!enteaz* ro ria /iziune -iloso-ic* -ac din Nietzsche nu doar un ad/ersar al studiilor istorice al c*ror e7ces ,l duce e o! e c*ile 1re4ite ale cunoa4terii e7cesi/e a trecutului, ru +ndu&# e o! de !iezul -r*!+ntat al ro3le!aticii rezentului. Dar el /a ataca 4i acel -unda!ent s iritual al con4tiin0ei de sine a lu!ii !oderne care este istoris!ul, constituit rin achizi0ii succesi/e, de la ilu!inis!ul ro1resi/ist de ti 8essin1&Herder +n* la istoris!ul ro!antic, tot ro1resi/ist 4i acesta, care 4i&a a-lat ,ncununarea ,n siste!ul he1elian ,n cadrul c*ruia istoria re rezint* rinci alul or1an al de/enirii Ra0iunii uni/ersale. 5Uitarea 0ine de orice -a t* & scrie Nietzsche & cu! /ia0a oric*rui or1anis! at+rn* nu nu!ai de lu!in* ci 4i de ,ntuneric. Un o! care nu ar /rea dec+t s* si!t* ,ntr&un -el nu!ai 4i nu!ai istoric, ar se!*na cu unul care a -ost silit s* se li seasc* de so!n...5% ,n 1eneral, ozi0ia lui Nietzsche este una su ra&te! oral*, ca o alt* -a0* a antiistoris!ului s*u. ,l re0ine te!a rolului ersonalit*0ii ,n istorie rin care 1+ndirea sa tre3uie s* acce te ,n s-era ei de reocu *ri 4i do!eniul -a telor istorice. Preocu area sa -a0* de ersonalit*0i orne4te nu din interesul entru indi/izii istoriei reali, concre0i, ci din ne/oia de&a a-la o nou* atestare a 1eneralului ti ic, ,n intei retarea sa caracterul istoric indi/idual, concret, -iind doar o e7 resie a 1eneralului 4i ti icului. Personalit*0ile /izate 5in concretto5 ,n ale sale #onsidera$ii inact%ale dese!neaz*, con-or! cu ,nclina0iile unei /iziuni anistorice, doar ti uriD D. F. Strauss este ti ul 5-ilistinului cultural5 "5:ildun1s hilister5), Scho enhauer, ti ul -iloso-ului !ode!, Ha1ner, ti ul artistului !odern, ulti!ii doi, ,n 1eneral, ti ul ersonalit*0ii 1eniale ca atare. 5C*ci Nietzsche /ede !arile -i1uri istorice a roa e ,ntotdeauna din o tica unui !od de cercetare su raistoric5C. Cu toat* a/ersiunea lui Nietzsche -a0* de istoris! 4i de e7cesul studiilor istorice, critica sa a rezentului nu se oate dis ensa de trecut. Prezentul o-er*, oricu!, o ers ecti/* rea ,n1ust* entru ca /iitorul de !ari ro or0ii, e care destinul ,l rezer/* o!enirii, s* se construiasc* e7clusi/ e terenul s*u. Di!ensiunile rezentului tre3uie a! li-icate rin aducerea ,n -ront, al*turi de rezent, 4i a trecutului. ,n cazul lui He1el cunoa4terea se realizeaz* ornind, ,n sens in/ers, din rezent, cu sco ul !*rturisit de a&# ,n0ele1e !ai ro-und, dre t care u!3rele sale cad asu ra trecutului de-or!+ndu&l ,ntre anu!ite li!ite. ,n o ozi0ie cu alter*rile de su3stan0* la care u!anis!ul tradi0ional a su us antichitatea, Nietzsche /rea s* re-ac* ade/*rata i!a1ine a e ocii 1reco&ro!ane ca % Nietzsche, 5Vo! Nutzen und Nachtheil der Historie -ur das 8e3en5 ,n &er'e "Taschen 9us1a3e), 8ei zi1, Nau!ann Verla1, #'(?, /oi. II, . ##(. = H. Hasse, Das Pro(lem des )o'rates (ei *riedrich Nietzsche, 8ei zi1, Verla1 /on Feli7 Aeiner, #'#$, . =. trecutul nostru co!un, eli!in+nd din ea tot ceea ce constituie adaos str*in -alsi-icator. Nietzsche nu ur!*re4te ,ns* o cunoa4tere a trecutului de dra1ul trecutului ur 4i si! luD din studiul !ai ro-und 4i !ai autentic al antichit*0ii /rea s* s!ul1* o alt* i!a1ine 4i un alt sens ale rezentului ,nsu4i. El nu leac* din conte! oraneitate c*tre o nou* ,n0ele1ere a trecutului, ci are ,n /edere o *trundere !ai ,n ro-unzi!ile e ocii conte! orane ,n co! ara0ie cu antichitatea. ,n ti! ce la He1el i!a1inea trecutului se schi!3* ,n -unc0ie de rezent ca un ecran e care acesta din ur!* ,4i roiecteaz* retros ecti/ interesele 4i idealurile sale, la Nietzsche nu!ai de la o cunoa4tere a trecutului c+t !ai a roa e de ade/*rul real se do3+nde4te a ro ierea de -iin0a rezentului. Nietzsche /e reinter reta -eno!enul istoric concret al elenit*0ii din ers ecti/a !eta-izic* 1eneral* ce sus0ine ri!atul Vie0ii 4i al e7i1en0elor sale 4i ornind de la datele de cunoa4tere e care i le unea la dis ozi0ie dez& /oltarea -ilolo1iei clasice din e oca sa. ,n #$?% Nietzsche ,nce e studii de teolo1ie 4i -ilolo1ie clasic* la Uni/ersitatea din :onn, & unde este cole1 cu Paul Deussen "#$%=&#'#'), cele3rul istoric al -iloso-iei indiene & continu+ndu&le a oi la Uni/ersitatea din 8ei zi1, unde ur!eaz* cursurile ro-esorului Friedrich Hilhel! Ritschl, socotit ri!a autoritate ,n !aterie de studii clasice a Ber!aniei de atunci. Pri!ele sale cotri3u0ii ,n do!eniu & studii cu ri/ire la o erele 1no!ice ale lui Theo1nis, la lirica lui Si!onide, la iz/oarele lucr*rii do7o1ra-ice a lui Dio1ene 8aertios, la tratatul -lorentin asu ra ri/alit*0ii dintre Ho!er 4i Hesiod & la care se adau1* 4i o reco!andare a ro-esorului s*u Ritschl, ,i aduc ,n #$?' catedra de s ecialitate a Uni/ersit*0ii din :asel. 9lois Riehl, un !ono1ra- al lui Nietzsche, /a a recia c* nu!irea at+t de ra id*, c+nd Nietzsche a/ea doar >= de ani, a -ost l*tit* de el cu un re0 rea !are, c*ci acest succes recoce l&ar -i aca arat cu totul e t+n*rul ro-esor uni/ersitar . 8ec0ia de deschidere, 5Ho!er 4i -ilolo1ia clasic*5, trece dincolo de sarcinile unei rele1eri consacrate ,n ase!enea ocazii, con0in+nd nu doar un !ani-est ,n -a/oarea culturii clasice, ci 4i ro1ra!ul unei acti/it*0i -ilolo1ice care se ,nscrie ,n eri!etrul unei conce 0ii -iloso-ice ce aduce totodat* 4i o nou* /iziune asu ra antichit*0ii clasice ,ns*4i, a !etodelor 4i a !i2loacelor de a o cerceta, recu! 4i a /alorii entru o! a rezultatelor studiilor asu ra antichit*0ii ,n 1eneral. Conce 0ia -iloso-ic* a t+n*rului Nietzsche, a4ezat* su3 aus iciile 1+ndirii lui Scho enhauer, ce de/enea do!inant* ,n !entalitatea 1er!an* nu -*r* a ? 9. Riehl, Nietzsche, der +%nstler %nd der Den'er, Stutt1art, Fro!ann, #'#(, . ,nt+! ina ,ns* rezisten0a !ediilor uni/ersitare, este *truns* de un nou sens al elenis!ului, care las* s* r*z3at*

la su ra-a0* toc!ai !esa2ul educati/ al /echii Brecii. Prin ,n/*0*!+ntul s*u, el nu /a aduce ,n continuare e altarul studiilor clasice do/ezi ale unor erudi0ii seci, ce ,ntoarce s atele /ie0ii, ci ,ncearc* s* -or!eze oa!eni ,n care s* oat* s*di e7i1en0a !ai ,nalt* a unor e-orturi constructi/e cu caracter siste!atic 4i sintetic, ,n sensul !odelului e care ,l indic* acti/itatea -iloso-ic* a lui Scho enhauer. Inte1rat* acestui lan 1eneral de inten0ii, entru Nietzsche -ilolo1ia clasic* nu se !ai oate ,! ot!oli ,n studii istorice de a!*nunte c*ci 5a4a 4i ea se scu-und* ,ntr&o lu!e lin* de culori 4i chi uri ,ntunecate, care e nu!ai durere ad+nc* 4i de ne/indecat 4i o/este4te consolator des re -i1urile du!nezeie4ti, -ru!oase, str*lucitoare ale unei 0*ri !inunate, ,nde *rtate, al3astre, -ericite . Nietzsche 4i&a ,ncheiat discursul inau1ural ,ntr&un -el cu ade/*rat incendiar, c*ci, ie4ind din 1rani0ele str+!te ale strictei s ecialit*0i, o teaz* ,n -a/oarea deschiderii -iloso-ice a -ilolo1iei clasice. 59t+t. Totu4i tre3uie s* !ai adau1 c+te/a cu/inte, e deasu ra, cele !ai ersonale. Ocazia care a dat rile2ul acestui discurs !* /a 2usti-ica. Desi1ur, este 4i dre tul unui -ilolo1 s* str+n1* sco ul str*daniilor sale 4i dru!ul ce duce c*tre ele ,n -or!a restr+ns* a unei ro-esii de credin0* 4i iat*, deci, c* -ac aceasta atunci c+nd ,ntorc o ro ozi0ie a lui SenecaD 5Philoso hia -acta est Iuae hilolo1ia -uit5C. Princi iile no/atoare ,n !aterie ale lui Nietzsche trezesc o ozi0ia cercurilor acade!ice cantonate e ozi0ii conser/atoare, care nu /*d cu ochi 3uni ,ndr*znelile t+n*rului cole1. Un re rezentant al o iniilor ad/erse /a -i 4i Ulrich /on Hilla!oGitz&Aolendor-, care s&a i! us a oi ca unul din nu!ele cele !ai !ari ale -ilolo1iei clasice de totdeauna. Ostilit*0ile se /or redeschide ,ntr&un !od 4i !ai -*0i4 rin u3licarea ,n #$;> de c*tre Nietzsche a lucr*rii Na,terea tragediei- ,ntr&o o er* sus0inut* de ni4te a!3i0ii ce duc !ult !ai de arte dec+t stricta sa s ecialitate, t+n*rul Nietzsche ,4i ro une s* r*stoarne *rerile curente ,ntr&o ro3le!* central* a -ilolo1iei clasiceD ori1inea tra1ediei. 8e1*tura 5Na4terii tra1ediei5 cu s-era de 1+ndire a t+n*rului Nietzsche de acu! este e/ident*. Socrate, e care ,l /izeaz* necru0*toarea critic* a lui Nietzsche ,n-*0i4at ca un ra0ionalist, un anti&DionEsos, este, totodat*, 4i du4!anul culturii tra1ice iar rin aceasta de/ine, i!ediat, un recursor al lui Da/id F. Strau:, ; Nietzsche, 5Ho!er und die Flassiche Philolo1ie5, &er'e "Taschen 9us1a3e), 8ei zi1, Neu!ann Verla1, #'(?, /oi. I, . >?. $ I3ide!, . >?. care ,n ri!a dintre 5Considera0iile inactuale5 & 5Da/id F. Strau: sa/antul 4i scriitorul5 #$;< re rezint* ti ul 5-ilistinului cultural5, /ino/at de criza ,n care a intrat cultura 1er!an*. Cultura 1reac* 4i su-letul 1rec care s&au ,ncor orat ,n ea nu rezint* acea si! litate care cu at+ta u4urin0* le&a -ost acordat*, uneori, ,n e oca !odern*. Nu!eroasele ,ncerc*ri de a deri/a cultura 1reac* dintr&un sin1ur rinci iu ori1inar, a4ez+nd ,ntre1ul ei con0inut su3 se!nul do!inant al ordinii 4i !*surii ra0iunii, s eci-ice !ai ales !odului de a /edea Brecia antic* al ri!ei 1enera0ii a neo&u!anis!ului 1er!an, stau su3 autoritatea intelectual* a !arelui istoric de art* J.J Hinc@el!ann "#;>;&#;?$). 9cesta /a lansa ideea 5no3ilei si! lit*0i 4i a !*re0iei cal!e5 a artei 1rece4ti ca re-le7 al unei st*ri de s irit cu totul ro rie o!ului 1rec care nu a ierdut le1*tura or1anic* cu !inunata natur* 1reac*, din care se deta4eaz* cerul senin, de un al3astru ur 3oltit este Brecia. 5Caracteristica rinci al* a ca odo erelor eline este, ,n ulti!* analiz*, si! litatea no3il* 4i !*re0ia cal!* a atitudinii 4i a e7 resiei. Du * cu! ad+nci!ile !*rii sunt /e4nic otolite, oric+t de -urtunoase ar -i /alurile de la su ra-a0a ei, tot ast-el nu oate ati!a s* tul3ure lini4tea su3li!* a su-letului 4i a e7 resiei5'. De2a He1el, de *4ind s-era de /ederi a 1enera0iei sale clasice, /a identi-ica rintre ri!ii ,n Prelegeri de estetic. s+!3urele ascuns al ira0ionalului care zace ,n -ondul ad+nc, ancestral, al s iritului 1rec, nelini4tea sa ,nn*scut*. I!a1inea Breciei antice, e care Nietzsche o contureaz* cu aceast* ocazie, este ,ndre tat* ole!ic ,! otri/a aceleia a u!anis!ului clasic. ,n nu!ele 1enera0iei sale ro!antice, Nietzsche /a rotesta ,! otri/a acelor si! li-ic*ri ar3itrare care au dus la i!a1inea clasicist* con/en0ional* a Breciei senine "1riechische Heiter@eit). Continu+nd doctrina dualis!ului estetic inau1urat* de Schiller6C rin o ozi0ia dintre nai/ 4i senti!ental, el /a -*uri un ta3lou cu !ult !ai co! le7, a4ez+nd ,n0ele1erea s iritualit*0ii 1rece4ti e dualitatea antino!ic* dintre a ollinic 4i dionEsiac. Cele dou* di/init*0i, tratate ca si!3oluri, e7 ri!* 4i dou* laturi esen0iale, -unda!ental o use, ale s iritului 1rec care ,4i las* a! renta este ,ntrea1a cultur* 1reac*. 9 ollo d* e7 resie laturii ra0ionale a su-letului 1rec. El re rezint* rinci iul indi/idua0iei, al clarit*0ii 4i distinc0iei, a4a cu! se e7 ri!* acesta ,n scul tura 1reac*. 9 ollo ,nsea!n* ,ntoarcerea su-letului c*tre sine 4i desco erirea ,n interior a le1ii ,n0eleas* ca ordine 4i !*sur*. 9 ollinicul dese!neaz* !ai !ult ' J.J Hinc@ele!ann, 5Considera0iuni asu ra i!it*rii o erelor 1rece4ti ,n ictur* 4i scul tur*5, ,n /oi. De la /pollo la *a%st, :ucure4ti, Editura Aeridiane, #';$, . #%. 6( 9su ra ro3le!ei dualis!ului estetic, /ezi T. Vianu, 5Dualis!ul artei5 ,n 0pere, :ucure4ti, Editura Ainer/a, #';$, /oi. VII, . #==&>?%. scul turalul, conturul clar 4i distinct, linia 3ine tras*, ce des arte ener1ic un lucru de altul, dese!n+nd drea ta !*sur* care tre3uie s* do!neasc* este tot 4i ,ntre toate. Prin 9 ollo se ,ntroneaz* uterea ar!oniei interioare ce are s* e7clud* orice tul3urare asional*. El /ine cu senin*tatea sa cal!*, dar 1ra/*, care o re4te cu hot*r+re su/eran* a!estecul con-uz, ira0ional al tru urilor din lu ta centaurilor cu la i0ii, re rezentat* e -rontonul te! lului lui 9 ollo din Oli! ia, 4i ,n/*luie totul ,n lu!ina ra0iunii triu!-*toare. Tendin0a a ollinic* se

realizeaz* ,n crea0ii care aduc cu lu!ea /isului. ,n /is ,i a are 1recului ,n-*0i4area !inunat* a zeilor oli! ici, -iin0e o!ene4ti dar a/+nd ,n lus darul ne!uririi, oa!eni care nu de *4esc ,ns* !*sura o!enescului rin de-or!are !onstruoas* ca la orientali, ci nu!ai o a! li-ic*, ,! in1+nd&o !ai de arte. DionEsos d* e7 resie laturii ira0ionale a su-letului 1rec. El re rezint* rinci iul totalit*0ii, al con-uziei 4i o3scurului a4a cu! a ar acestea ,n !uzica 4i dansul 1rec. DionEsos ,nsea!n* re/*rsarea su-letului ,n a-ar* de sine 4i desco erirea ,n e7terior a li3ert*0ii, care se de-ine4te ca li s* de ordine 4i !*sur*. DionEsiacul este !ai !ult !uzicalul. Prin DionEsos este dat con-uzul 4i o3scurul, dezacordul interior ce trece este interdic0iile oric*rei cenzuri a ra0iunii, s re a se !ani-esta ne,n1r*dit ,n e7altarea 3e0iei. Tendin0a dionEsiac* se realizeaz* ,n crea0ii ce aduc cu starea 3e0iei, c+nd o!ul cade rad* unor senza0ii uternice ca cele ro/ocate de 3*uturi sau de 3e0ia si!0urilor st+rnit* de /enirea ri!*/erii. 9tunci o!ul ca indi/id nu se !ai si!te sin1ur, unul, ci solidar cu ceilal0i oa!eni, cu al0ii, ,n-r*0it cu natura. O!ul do3+nde4te acu! senti!entul li3ert*0ii sale 4i tr*ie4te 2u3il+nd acest senti!ent ,n c+ntec 4i dans. E7altat se crede ase!enea zeilor e care +n* atunci i&a /*zut nu!ai ,n l*s!uirile sale de /is. DionEsos aduce elanul !istic c*tre e7terior, entuzias!ul 4i delirul sacru ,n-*0i4at de Euri ide ,n tra1edia 1achantele- El constituie si!3olul asiunii ,ntunecoase, care las* s* cad* este toate /*lul con-uziei 4i al o3scurit*0ii55. Nietzsche /ede ra ortul dintre a ollinic 4i dionEsiac nu nu!ai su3 as ectul o ozi0iei dar 4i su3 acela al unit*0ii lorK ele sunt co! le!entare -acultatea a ollinnic* scul tural* recla!* ca o ,ntre1ire a sa !ani-est*rile dionEsiace !uzicale. Prelu+nd 4i relucr+nd !oti/e din -iloso-ia !uzicii a lui Scho enhauer, Nietzsche socote4te c*, ,n 1eneral, !uzica e7 ri!* o di!ensiune !ai ad+nc* a su-letului dec+t scul tura, ,ntruc+t ,n alc*tuirea e7isten0ei te! oralitatea este !ai esen0ial* dec+t s a0ialitatea. 9rta dionEsiac* ,i dez/*luie o!ului ade/*rul dureros c* toat* -ru!use0ea lu!ii cu toate 3ucuriile ei constituie nu!ai o a aren0* ,n4el*toare, altoit* e un -ond i!ens de su-erin0* 4i durere, care constituie ade/*rata esen0* a realit*0ii. 9rtistul dionEsiac creeaz* rin !uzic* 4i dans B. 8iiceanu, 2ragic%l- 0 3enomenologie a limitei ,i dep.,irii- :ucure4ti, Editura Uni/ers, #';=. e7 resiile cele !ai adec/ate ale unei lu!i, care ,n !iezul ei ascuns ,nsea!n* Voin0* de a -i, ceea ce echi/aleaz*, ,n lan su-letesc, cu o ne!*r1init* 4i continu* durere 4i su-erin0*. 9rta a ollininc* cu l*s!uirile -*cute din cal! 4i senin*tate ale scul turii 1rece4ti constituie re lica /izionar* dat* realit*0ii dionEsiace. Ea constituie rodusul unui senti!ent eli3erator rin care o!ul e/adeaz* din durerea 4i su-erin0a care ,i co le4esc -iin0a, trans-i1ur+nd 4i ,!3r*c+nd realul ,n haina str*lucitoare a idealului. 9 ollinicul las* curs li3er 3ucuriei de a tr*i ,n !i2locul unei lu!i de a aren0e -ru!oase, ,nsea!n* l*cerea de a ri/i ceea ce a are ochiului ca ur!are a di/iniz*rii a tot ceea ce se na4te din tr*irea -ricii 4i a 1roazei ce o roduc ,n su-letul o!ului realitatea lu!ii a4a cu! este. Prin a ollinic 4i i!a1inile unei arte senine 4i cal!e, care res ect* re1ula !*surii ,n toate, o!ul iu3e4te -or!ele re1ulate 4i contururile recise, culorile intuiti/e i se o-er* ca re!ediu entru eli3erarea sa de su-erin0*. DionEsiacul dez/*luie esen0a realit*0ii, lu!ea a4a cu! este ea, cu in-inita sa durere 4i su-erin0*, iar a ollinicul ne/oia su-leteasc* de a&i ad*u1a a aren0a -ru!oas* 4i l*cut*, o rindu&se asu ra i!a1inii acestei lu!i a4a cu! a are ea, entru ca o!ul s* se oat* 3ucura de ,n4el*ciunea sa a!ar*. Dac* ,n starea 3e0iei dionEsiace o!ul tr*ie4te +n* la !ar1inile e7tre!e ale senti!entului, ,n !od lenar, realitatea a4a cu! este ea, /isul a ollinic d* e7 resie necesit*0ii de a uita aceast* lu!e, de a&i ierde contururile as re ,n i!a1inea /isului, de a ad*u1a realit*0ii date o alt* realitate, creat* su3 se!nul unei ins ira0ii di/ine, realitatea a4a cu! a are ea. ,n -ond, ro3le!a !eta-izic* e care o ridic* analiza a ollinicului 4i a dionEsiacului, recu! 4i a rela0iei dintre ele este aceea a condi0iei ontolo1ice a indi/idului. ,n starea 3e0iei dionEsiace !elodia !uzicii 4i rit!ul dansului conto esc indi/idualit*0ile o!ene4ti distincte ,ntr&o sin1ur* !are unitate. Ai4carea, ,n acest caz, nu conteaz* dre t un rile2 de a-ir!are ci ca unul de ne1are a indi/idualit*0ii, ea nu ,l scoate 4i des rinde e indi/id din totalitatea e care o alc*tuie4te ,! reun* cu ceilal0i indi/izi ci ,l re,ntoarce ,n ea, unde ,l con-und* cu ceilal0i. ,n schi!3, starea conte! lati/* a /isului a ollinic este cea care rin er-ec0iunea re aosului duce la a-ir!area ,n cea !ai de lin* !*sur* a indi/idualit*0ii o!ene4ti, c+nd aceast* inidi/idualitate ca er-ec0iune su re!* se oate re1*si 4i conte! la e sine ca o er* de art*, cu! s une He1el ,n rele1erile sale de -iloso-ia istoriei. Inter ret*rile date -eno!enului 1rec de c*tre 1enera0ia clasic* a culturii 1er!ane, dat* -iind 4i -or!a0ia sa de istoric de art* a lui J.J. Hinc@el!ann, 4e-ul ei s iritual, orniser* de la ca odo erele lasticii 1rece4ti, ,n ri!ul r+nd scul tura, !ai u0in arhitectura. Inter retarea lui Nietzsche orne4te de la s iritul !uzicii 1rece4ti ,n care desco er* e7 resia trans-i1urat* artistic a e7is& ten0ei o!ului ,ntr&o lu!e ,n care totul se a-l* ,ntr&o etern* cur1ere ira0ional*, un torent ,n care se 4ter1e orice distinc0ie ,ntre -or!ele indi/iduale de e7isten0*, ,n !ar1inile unei e7isten0e ast-el conce ute, o!ul tr*ie4te cu senti!entul c* este rins ,n -lu7ul de/enirii uni/ersale ca o -iin0* -ra1il* 4i e-e!er*, artici +nd ea ,ns*4i la acest s ectacol ontolo1ic ,n care toate /e4nic se -ac 4i se des-ac. 9ceast* nou* i!a1ine a lu!ii 1rece4ti tre3uia us* de acord cu arta lastic*, ale c*rei cele !ai re rezentati/e crea0ii inculc*, ,ntr&ade/*r, rin ar!onia alc*tuirii lor, un senti!ent de senin*tate su-leteasc*, de cal! 4i echili3ru e7isten0ial iar nu de -ric* 4i 1roaz* ,n -a0a realit*0ii. Nietzsche -ace ca ,n cele din ur!* -a tele s* cad* de acord ,ntre ele rintr&o seduc*toare s ecula0ie ce tr*deaz* su3tilitatea de care este ca a3il 1eniul s*u. El ,n0ele1e cele3ra 5senin*tate elin*5 ca 5un -eno!en ce se !ani-est* ca o usul unui -eno!en o tic 3ine cunoscut. Dac*, du * ce a! ,ncercat s* ri/i! dre t ,n soare, ,ntoarce!

ca ul, or3i0i, ne a ar ,n -a0a ochilor ete estri0e 4i ,ntunecate, ca un -el de a *rare a /*zului, in/ers, acele a ari0ii lu!inoase ale eroilor lui So-ocle, e scurt, !asca a ollinic*, sunt consecin0ele necesare ale unei ri/iri aruncate ,n s+nul ,n-rico4*tor al naturii 4i ot -i ase!*nate cu ni4te ete lu!inoase, !enite s* t*!*duiasc* ri/irea r*nit* de ,ns *i!+nt*toarea ne1ur*5C. Plin* de -ar!ec s eculati/, e7 lica0ia lui Nietzsche nu este ,n aceea4i !*sur* de con/in1*toare. Cu! a utut su orta e7isten0a, se ,ntrea3* Nietzsche, o orul acesta at+t de sensi3il 4i e7cita3il, ne otolit ,n o-tele sale, at+t de unic ,nclinat ,n -elul s*u c*tre su-erin0*L Co3or+nd ,n a3isul e7isten0ei, tr*ind ,n /ecin*tatea -or0elor cele !ai oar3e ale -iin0ei uni/ersale, entru 1recul antic, terorizat de s ai!a de a -i, realitatea se 2usti-ic* doar ,n e7 resia sa artistic*, ca -eno!en estetic. Solu0ia e7isten0ial* ado tat* de 1reci const* ,n recu erarea estetic* a realit*0ii 4i entru Nietzsche, la -el ca 4i entru re rezentan0ii neou!anis!ului 1er!anK de alt-el, /echii locuitori ai Eladei conteaz* ca 4i o orul estetic al u!anit*0ii. ,n -elul acesta se roduce trans-i1urarea -ondului de su-erin0* care u! le +n* ,n ulti!ele sale col0uri s a0iul su-letesc al /echiului 1rec, ,n -or!e de ,! *care 4i senin*tate. 5Brecii cuno4teau 4i si!0eau s ai!ele 4i 1roz*/ia e7isten0ei. Pentru a utea su orta /ia0a, tre3uiau s&o !ascheze rin crea0ia oniric* oli! ian*5# &M Trans-i1urarea artistic* a realit*0ii, re lica e care arta o d* rin -or!ele sale ure realit*0ii -ac ca aceasta din ur!* cu tot i!ensul ei con0inut de su-erin0* s* de/in* su orta3il* entru sensi3ilul o or 1rec. 9cela4i i! uls l*untric care a che!at la /ia0* arta 1reac* dre t o seduc*toare continuare 4i ,! linire a e7isten0ei a dus la re rezentarea realit*0ii ,ntr&o aureol* !ai ,nalt* su3 -or!a zeilor oli! ici a c*ror lu!e constituie acea o1lind* e care /oin0a 6C Nietzsche, Na,terea tragediei, ,n /oi. De la /pollo la *a%st, :ucure4ti, Editura Aeridiane, #';$, . >#?. #< I3ide!, . #$'. #< 1reac* a reu4it s&o roduc* entru a trans-i1ura realitatea. 59cela4i instinct care d* /ia0* artei, aceast* co! letare 4i ,! linire a e7isten0ei, care te ,ndea!n* s* continui a tr*i, a -*cut s* se nasc* 4i lu!ea oli! ic* rin care N/oin0aO elin* ,nal0* ,n -a0a ei o o1lind* ce o trans-i1ureaz*5 #%. Ca -ilolo1 clasic, Nietzsche a/ea o3li1a0ia ro-esional* de a se ocu a cu cercetarea antichit*0ii, iar ,n calitatea sa de ro-esor uni/ersitar a 0inut !ai !ulte cicluri de rele1eri a/+nd ca su3iect resocraticii. Din cores onden0a ,ntre0inut* cu 3aronul Bersdor- rezult* c* o era sa ri/ind ori1inea tra1ediei 1rece4ti ur!a s* ai3* 4i un endant, o lucrare conce ut* ,n !ai !ulte eta e succesi/e de lucru, dar sortit* s* r*!+n* ,n cele din ur!* neter!inat*. ,n scrisoarea din >% -e3ruarie #$;< Nietzsche i se con-eseaz* lui Bersdor-5D scrierea !ea cre4te 4i rinde -or!* ca un endant la 5Na4terea...5 Titlul /a -i, ro3a3il. *iloso3%l ca medic al c%lt%rii- Eu /reau, de -a t, s*&i -ac cu aceasta o sui riz* lui Ha1ner de /iitoarea lui zi de na4tere56C. Te7tele schi0ate ,ntre #$;>&#$;= ur!au s* se ,nche1e ,ntr&un 3loc unitar ce ar -i tre3uit s* oarte titlul #artea 3iloso3ilor (Das Philosophen 1%cii)- Di-erite -ra1!ente ale acestui roiect, r*!as neis r*/it, au -ost 1ru ate su3 di-erite titluriD 5Ulti!ul -iloso- "5Der letzte Philoso h5)K 5Filoso-ul ca !edic al culturii5 "5Der Philoso h als 9rtz der Fultur5)K 5Ptiin0a 4i ,n0ele ciunea ,n lu t*5 "5Hissenscha-t und Heisheit i! Fa! -e5), toate u3licate ,n /olu!ul al QlQ&lea al o erelor sale co! lete#?. ,n orice caz, aceast* lucrare a relucrat !aterialul adunat de Nietzsche entru cursurile sale 0inute la Uni/ersitatea din :asel din anii #$;>, #$;<, 4i reluate e ur!* ,n #$;?, e te!a -iloso-iei 1rece4ti dinainte de Platon. ,n noie!3rie #$;> Nietzsche ,i scrie disci olului 4i rietenului s*u, ErGin Rohde, c* a 1*sit un titlu otri/it cu inten0iile sale & 5Ulti!ul -iloso- "Der letzte Philoso h5). 9cest titlu tr*deaz*, de -a t, !arile a!3i0ii care ,l rod e NietzscheD o era la care lucreaz* tre3uie s* ,ntreac* rin ,n*l0i!ea sa +n* 4i ira!idele, iar 5ulti!ul -iloso- este Nietzsche ,nsu4i. Din aceea4i cores onden0* urtat* cu ErGin Rohde, Nietzsche las* s* se ,n0elea1* c* !odi-ic*rile ,ntre rinse /izeaz* nu nu!ai titlul ci 4i con0inutul lucr*rii sale. ,n scrisoarea din >> !artie #$;< Nietzsche declar*& 5Eu s er ca ,n cur+nd s* -iu at+t de de arte ,nc+t s*&0i tri!it o 3ucat* !ai !are a #% l3ide!, . #'(. #= Fr. Nietzsche, 1rie3e- 8ei zi1 i! Insei Verla1. #'(>. /oi. I. . ><?. #? Fr. Nietzsche. &er'e, 5Philolo1ica6V :+nd ### & Un/ero--entlichtes zur anti@en Reli1ion und Philoso hie "Hrs1, /on Otto 3rusius und Hilhel! Nestle). 8ei zi1. 9l3ert Froner Verla1, /oi. QIQ, #'#<. #% c*r0ii !ele, care se na4te at+t de ,ncet, des re -iloso-ia 1reac*, s re o lectur* ro/izorie. C+t ri/e4te titlul ,nc* nu este ni!ic si1urK dac* el ar utea s* ,nse!ne N-iloso-ul ca !edic al culturiiO, atunci /ei /edea c* a! de&a -ace cu o -ru!oas* ro3le!* 1eneral* 4i nu nu!ai istoric*5#;. Te7tul redactat ,n #$;< 4i urt+nd titlul de Na,terea 3iloso3iei 4n epoca tragediei grece,ti 5Die Philosophie im tragischen Zeitalter der Griecheri) constituie o e7 unere -*cut* ,n #$;<, entru Cosi!a, so0ia lui Richard Ha1ner. :azele 4tiin0i-ice ale acestei lucr*ri au -ost serios contestate ,n critica -iloso-ic* 4i istoric*&-iloso-ic* ulterioar*. 8a -el ca !ai ,nainte He1el, care ,n rele1erile sale de istoria -iloso-iei a ,ncercat o ri!* ree/aluare siste!atic* a resocraticilor, 4i Nietzsche se a-l* ,n aceea4i situa0ie deza/anta2oas* de a nu utea dis une de totalitatea te7telor ce au r*!as de e ur!a ri!ilor 1+nditori 1reci. Ele /or -i adunate toate la un loc doar ,n #'(< ,n cule1erea *ragmentele presocraticilor (Die *ragmente der 6orso'rati'er, 78777) editat* de Her!ann Diels. 9ceast* stare de lucruri a-ecteaz*, ine/ita3il, caracterul de 4tiin0i-icitate al ,ntre rinderii lui Nietzsche, care nedis un+nd de totalitatea -ra1!entelor autentice nu oate da nici el o lucrare siste!atic*, atotcu rinz*toare, o

cercetare istorico&-iloso-ic* cu reten0ia de a -i inataca3il*#C. I! ortan0a considera0iilor lui Nietzsche des re resocratici este una !ai de1ra3* de un ordin -iloso-ic 1eneralD el ,nsu4i declar* c* o conce 0ie -iloso-ic* tre3uie a reciat* nu!ai ca un docu!ent su3iecti/ de siholo1ie indi/idual*, doar ,ntruc+t reu4e4te s* arunce o lu!in* clari-icatoare asu ra ersonalit*0ii celui care a creat&o. 8a r*d*cina ulti!* a oric*rei as ira0ii siste!atice e t*r+!ul -iloso-iei st* un anu!it senti!ent de /ia0*, -a tul acesta -iind cu deose3ire e/ident ,n cazul resocraticilor. Dra1ostea ardent* a /ie0ii -ace ori1inalitatea resocraticilor, toc!ai senti!entul /ie0ii -iind cel care ,nte!eiaz* unitatea dintre doctrin* 4i /ia0*. De -a t, cel care /or3e4te din a1inile c*r0ii lui Nietzsche este Nietzsche ,nsu4i, ,n ti! ce resocraticii ser/esc doar ca rete7t entru ni4te di/a1a0ii e te!e ce /or de/eni a oi constante ale ro riei sale 1+ndiri. 58a -el cu! Scho enhauer a retins s* se recunoasc* ,n resocratici 4i nu a a/ut niciodat* sti!* dec+t entru -iloso-ii ,n care se recuno4tea, la -el Nietzsche se recunoa4te ,n acela4i ti! ,n resocratici 4i ,n Scho enhauer. Ceea ce el ,n0ele1e din ei este rea u0in entru c+t a us ,n ace4tia. C+nd el /or3e4te de Heraclit 4i de E! edocle, este #; I3ide!, /oi. II, . %(>. #$ Ernst HoGald, Nietzsche %nd die 'lassiche Philologie, Bothau, Verla1 Friediich 9ndreas Perthes 9.B. #'>(. #= Nietzsche cel e care tre3uie s*&# ascult*!. C+nd el /or3e4te de Scho enhauer, este de ase!enea Nietzsche56C. ,n inter retarea lui Nietzsche. resocraticii realizeaz* o -or!ul* de u!anitate inte1ral*, care se !ani-est* ,n ener1ie su rao!eneasc*, !oralitate eroic*, intui0ie 1enial*. Se!nele !*re0iei lor s irituale sunt i! ri!ate ,n toate ac0iunile lor de 1+ndire 4i /ia0*. B*sind ,n sine osi3ilit*0ile unei /ie0i su erioare, ei oart* !esa2ul e7e! lar al 1+ndirii lor este ,ntrea1a lu!e 1reac*. Se re!arc* dre t ni4te -iri co!3ati/e, oa!eni a1onali, al c*ror su-let este ca un stadion, ,n s a0iul c*ruia se ,n-runt* o ozi0iile cele !ai radicale, acestea unindu&se ,ntr&un 2oc rit!ic al lu tei 4i al ,! *c*rii, recu! iu3irea 4i ura. C*l*uzi0i de un instinct !onist, ei reduc toate -eno!enele realit*0ii la o unitate ri!ordial*. 9ceast* tendin0* a unei reduc0ii !oniste ,i a4eaz*, ,ntr&un anu!it sens, ,n contrast cu !itul tradi0ional ce er etueaz* o sensi3ilitate !eta-izic* ro rie unor -or!e de u!anitate !ai a ro iat* de arhaic, a/+nd ni4te e7i1en0e intelectuale !ai reduse, u4or de satis-*cut rin -a3ule consolatoare. ,n /irtutea /italis!ului lor -iloso-ic, resocraticii sunt !eni0i s* schi!3e -a0a lu!ii 1rece4ti ,n chiar te!eliile sale intelectuale. Ei nu -ac -iloso-ie dec+t su3ordonat i! erati/elor /ie0iiD nu caut* ur 4i si! lu s* ar1u!enteze do!eniul cunoa4terii ci s* ,! l+nte actul cunoa4terii 4i !ai ad+nc ,n con0inutul /ie0ii. De aici 4i dis re0ul e care ,l arat* -a0* de orice -or!* de cunoa4tere !arcat* de sterilitate rin li sa unui i! act real cu /ia0a. A+na0i de inten0iile cele !ai ,ndr*zne0e, se lanseaz*, ,n toate do!eniile, ,n critica !oralit*0ii conte! orane /r+nd s* distru1* ata/is!ele ri!iti/e at+t ,n do!eniul ideilor c+t 4i al !ora/urilor. ,n realitate, rin conce 0ia de ansa!3lu a considera0iilor sale des re 1recii antici, Nietzsche rocedeaz* la un trans-er de istorieD sensurile 1eneral u!ane e care el reu4e4te s* le desco ere ,n !esa2ul ,nt+i de toate eda1o1ic, !o4tenit din Elada, sunt roiectate asu ra Ber!aniei /re!ii sale, ,n inten0ia de a -ace din aceasta un -el de ro/incie eda1o1ic* a lu!ii !oderne, ca s* ne e7 ri!*! ,n ter!enii lui Boethe. Cu aceasta 1er!anis!ul 4i elenis!ul sunt use -a0* ,n -a0* 4i te!eiul acestei co! ara0ii ,l constituie o ase!*nare a situa0iei istorice a 9tenei du * /ictoria do3+ndit* asu ra er4ilor cu cea a Ber!aniei /ictorioase ,n r*z3oiul cu -rancezii din #$;(& ;#. 5Stilul olitic al noii Ber!anii a -ost entru -uior oliticus ase!*n*tor schi!3*rii care a stricat cultura 1reac* 6 C Ch. 9ndler, Le pessimisme estheti9%e de Nietzsche- )a philosophie l :epo9%e ;agnerienne- Paris. Editions :ossard, #'>%. . #(;. du * ,n-r+n1erea er4ilor5C. Ber!anis!ul este con-runtat cu i!a1inea sa idealizat* con-or! unui !ecanis! de trans ozi0ie rin care Nietzsche /ede ,ntru at* aceast* i!a1ine ,n -iin0a istoric* a Eladei, ri/it* dre t un !odel de des*/+r4ire s iritual*. Dar, ,n -a t, nici elenis!ul 4i nici 1er!anis!ul nu sunt cele reale, istorice, ci cele n*scute e 3aza conce 0iilor e care t+n*rul Nietzsche le ,! *rt*4e4te acu! cu ri/ire la cultur* 4i sensul ei !eta-izic. Pri/ite lucrurile rin ris!a interesului !ani-estat de Nietzsche entru ti! ul s*u, ro3le!a ,ns*4i a resocraticilor se une ca cea a unui -a t !enit s* aduc* clari-ic*ri ,n ,n0ele1erea orizontului s iritual al ro riei e oci. 9s ectele e care se insist* ,n inter retarea resocraticilor sunt ,n acest sens se!ni-icati/eD -elul ,n care, rin uterea ro riului lor e7e! lu, resocraticii contri3uie la conturarea ideii e care lu!ea conte! oran* 4i&o -ace cu ri/ire la o!ul su erior, 1eniul, ca sin1ur* solu0ie de ie4ire a acestei lu!i din criza s iritual* ce o 3+ntuieK cu! resocraticii sunt !artori 4i 1hizi ai celei !ai -ru!oase /+rste a elenis!ului 4i ce su1estii o-er*, ,n acest sens, ac0iunea lor entru -iloso-ii !oderni, ,n inten0ia acestora de a roceda du * !odelul celor antici, ca 5!edici ai ci/iliza0iei5. Preocu area arz*toare de a&4i ,n0ele1e ro ria sa e oc* ,n ade/*ratul ei con0inut s iritual ,l tri!ite e Nietzsche ,na oi ,n trecut toc!ai ,n Brecia antic*, entru a -ace, a oi, din aceasta locul de unde ,4i tri!ite s*1e0ile criticii sale neiert*toare asu ra rezentului. ,n acest sens, e arcursul considera0iilor sunt edi-icate ni4te aralelis!e se!ni-icati/e. Ele!entele care intr* ,n co! onen0a acestor aralelis!e sunt !ai !ulte. ,n ri!ul r+nd, este /or3a de -a tul c* criza s iritual* ,n care arunc* lu!ea 1reac* ra0ionalis!ul critic de ti ilu!inist al lui Socrate ,4i 1*se4te un cores ondent ,n criza s iritual* din Ber!ania ro riului ti! . 5Co! arat* cu lu!inoasa Brecie, Ber!ania ti! ului s*u a are ca !eschin* 4i li sit* de -ru!use0e. El ar /rea s*&i /ad* e sa/an0i ata4+ndu&se !ai de1ra3*, ,n studiul antichit*0ii, de estetica 4i unitatea ci/iliza0iei elene, c*ci unitatea era cu recizie calitatea ce

li sea 1+ndirii, artei, /ie0ii sociale a o orului 1er!an5 >#. Criza s iritual* iz3ucnit* ,n Ber!ania du * r*z3oiul -ranco& rusac din #$;(R;# a -ost rile2uit* de o iluzie o tic* istoric*, rin care /ictoria ar!atelor 1er!ane a -ost considerat* 4i dre t triu!-al culturii 1er!ane ,n ra ort cu cultura -rancez*. ,n acest conte7t de criz* s iritual*, sarcina ce&i re/ine -iloso-ului este de a&4i asu!a o3li1a0iile ce decur1 din statutul s*u de 5!edic al ci/iliza0iei5 s re a e7ercita un se/er control asu ra st*rii de s*n*tate s iritual* a o orului s*u, denun0+nd toate si! to!ele acelei 3oli >( H. Bloc@ner, Die e%rop.ische Philosophie <on den /n3.ngen (is z%r Gegen;art 8 Stutt1art, Recla!, #'$(, . #(>'. C6 Elsa Niiesch, Nietzsche et l :anti9%ite, =ssai s%r %n ideal de ci<ilisation- Paris, P.U.F., #'>=, . #=. #; care a3ate na0iunea de la calea istoric* natural* a e/olu0iei sale. 9se!enea si! &to!e de 3oal* constituie, du * dia1nosticul sta3ilit de Nietzsche, a3uzul cunoa4terii ra0ionale, curiozitatea nest* +nit*, ,n-r+n1erea asiunilor. Pentru criza s iritual* a /echii Brecii se -ace /ino/at cu deose3ire Socrate, cel care rin indi/idualis!ul s*u, in/estind ra0iunea cu o -unc0ie critic* dizol/ant*, a distrus zidul de a *rare al /echii solidarit*0i na0ionale, cl*dit* e credin0a ,n ni4te !ari !ituri colecti/e. Re!ediile ce se o-er* ,! otri/a acestei ac0iuni distructi/e a ra0iunii sunt, ,n rinci iu, reacti/area -reneziei reli1ioase cu res ectul ins irat de sacru 4i !ai cu sea!* culti/area -ru!osului ca stilizare artistic* a /ie0ii. Un rol sal/ator hot*r+tor este !enit s* ai3* !itulD a3andonarea !itului ad!ite ca unic* solu0ie 1eneral* reinte1rarea ,n at!os-era s iritual* consolidat* de !ituri. 5F*r* !it ,ns* & scrie Nietzsche & orice cultur* ,4i ierde /italitatea s*n*toas* 4i creatoare. Nu!ai un orizont ,! re2!uit de !ituri -*ure4te unitatea unui curent de cultur* . Aitul este cel care a asi1urat unitatea s iritual* a lu!ii 1rece4tiD !ai cu sea!* tra1edia 4i -iloso-ia resocratic*, -eno!ene s irituale a ro7i!ati/ conco!itente, a!+ndou* crescute e trunchiul unei !entalit*0i !itice, constituie +r1hiile care au scos lu!ea 1reac* din lanul de/enirii istorice, au s!uls&o din !+inile ti! ulu 4i ridic+nd&o din ti! 4i este ti! au i!ortalizat&o, con-erindu&i un ro-il de eternitate rin ro!o/area unor /alori culturale cu caracter a3solut. 5Un o or & ca 4i, de alt-el, un indi/id & are /aloare nu!ai ,n !*sura ,n care e ca a3il s* i! ri!e ecetea /e4niciei e tot ceea ce i se ,nt+! l*K c*ci, ast-el, este oarecu! s!uls secolului, alienat acestei lu!i, 4i ,4i !ani-est* con/in1erea inti!* 4i incon4tient* des re relati/itatea ti! ului 4i se!ni-ica0ia real*, adic* !eta-izic*, a /ie0ii. Contrariul se ,nt+! l* atunci c+nd un o or ,nce e s* ia con4tiin0a de sine istorice4te 4i s* distru1* 3astioanele !itului ce&# ,ncon2oar*. 9cest roces, atra1e, de o3icei, du * sine o hot*r+t* secularizare, o ru tur* cu !eta-izica incon4tient* a e7isten0ei lui anterioare, cu toate consecin0ele ei etice555. Cadrul ,n care se !i4c* 1+ndirea lui Nietzsche ,n aceast* -az* de ,nce ut a e/olu0iei sale intelectuale este ,n ,ntre1i!e cel -i7at de conce 0ia -iloso-ic* a lui Scho enhauer. ,ntruc+t ,n -iloso-ie, dac* nu ai un !a1istru, tre3uie s* ,0i 1*se4ti unul, Nietzsche se declar* entru ,nce ut un disci ol al lui Scho enhauer. ,nc* din #$?$, la 8ei zi1, desco er* lucrarea de/enit* cele3r* a acestuia L%mea ca <oin$. ,i ca reprezentare, care ,i /a aduce re/ela0ia unei conce 0ii -iloso-ice care s&a constituit ,ntr&o e7 resie atotcu rinz*toare a rinci iului !eta-izic al Vie0ii. Dac* ,n lu!ea 1reac* tra1ediei 4i -iloso-iei resocratice le&a re/enit un Fr. Nietzsche, Na,terea tragediei---, ,n i >< I6ide7 p' #"8' p' #89' rol sal/ator rin contri3u0ia lor la conser/area !entalit*0ii !itice, aceea4i -unc0ie 3ene-ic* incu!3* ,n /+ltoarea crizei s irituale a lu!ii conte! orane dra!ei Ga1neriene 4i -iloso-iei scho enhaueriene. B+ndirea lui Nietzsche rocedeaz* tr*1+nd dou* !ari linii araleleD necesitatea *str*rii !itului & tra1edia antic* & -iloso-ia resocratic*, e de o arte, necesitatea restaur*rii !itului & dra!a Ga1nerian* & -iloso-ia scho enhauerian+. Nietzsche utilizeaz* !aterialul istoric o-erit de cunoa4terea resocraticilor dre t !oti/ entru a scoate din el un su ort teoretic care s* sus0in* te!ele de 1+ndire care a ar acu! ,n orizontul ro riei sale conce 0ii entru a de/eni un -el de constante ,n e/olu0ia acesteiaD este /or3a de o!ul su erior 4i des re conce 0ia ri/ind caracterul ine/ita3il al na4terii 4i !or0ii ci/iliza0iilor ,n rocesul de/enirii uni/ersale. 9tri3uind resocraticilor un rol si!ilar cu acela e care 4i #&a asu!at el ,nsu4i ,n cadrul culturii 1er!ane a /re!ii, Nietzsche /ede ,n resocratici ceea ce se /rea el ,nsu4iD un 5 uri-icator5 4i un 5lu t*tor5 e t*r+!ul cultural. 9nalizele lui Nietzsche asu ra resocraticilor au Ioc de e ozi0ia unei -iloso-ii 1enerale a s iritului o3iecti/ de su1estie ro!antic*, cl*dit* e ideea ri/alit*0ii dintre -iloso-ie 4i art* ,n ansa!3lul /alorilor care co! un unitatea or1anic* a unei ci/iliza0ii. Pcoala ro!antic*, ,n -runtea c*reia Schellin1 se instalase ca teoreticianul ei cel !ai autorizat, sus0inuse su erioritatea a3solut* a artei care tre3uia s*&4i su3ordoneze -iloso-ia ca o s ecie deri/at*. Potri/it cu idealul ,! *rt*4it de ro!antici, ade/*rata -iloso-ie se ,n-*0i4eaz* ca o o er* a unui de!ers creator de -actur* artistic*, ceea ce deri/* din identitatea o3iectului e care -iecare dintre ele este che!at* s*&# e7 ri!e ,n !od s eci-ic, ade/*rul res ecti/ -ru!osul, ,n0elese ,n sens latonician ,n unitatea lor. 5Nu!ai c*, o rietene, & scrie Schellin1 & du * ce a! de!nostrat su re!a unitate a -ru!use0ii cu ade/*rul, !i se are c* a! do/edit 4i e aceea a -iloso-iei cu oezia. C*ci s re ce altce/a as ir* -iloso-ia dec+t s re acel ade/*r etern care este tot una cu -ru!use0ea necreat* 4i ne!uritoare, care este unul 4i acela4i lucru cu ade/*rul5>%. Ca o reac0ie, e anu!ite laturi ale sale ,n !od cert antiro!antic*, He1el ,!3r*0i4eaz* idealul -or!ulei conce tuale, siste!atice a -iloso-iei care tre3uie s* -ie cunoa4terea urt*toare a unor /alori o3iecti/e, ,n -or!a sa cea !ai ,nalt*, 4tiin0* ,n ,n0elesul de lin

al cu/+ntului. ,n succesiunea -or!elor s iritului a3solut art*&reli1ie&-iloso-ie, sta3ilit* de He1el, arta era destinat* unui ine/ita3il s-+r4itD ru erea le1*turii interne dintre -or!* 4i con0inut ,n cadrul o erei de art* deter& >? Schellin1, 5:runo oder ii3er das 1ottliche und naturliche Prinzi der Zin1e5 &&er'e 8 Aiinchen, :ec@ und Olden3our1, #'>;, /oi. II, . #><. !in* dis ari0ia artei, care cedeaz* locul -or!ei su erioare ,n sche!a sta3ilit*. Di! otri/*, Nietzsche ledeaz* entru eternitatea artei 4i, -*r* ,ndoial*, un !oti/ ce oate -i in/ocat ,n acest sens, ,l constituie con-lictul care se instituie ,ntre -iloso-ie 4i art*, ca unul ce st* la -unda!entul oric*rei culturi. ,n ti! ce -iloso-ia tinde s* ,nl*ture /*lurile e care, de-or!+nd i!a1inea real* a e7isten0ei, le 0ese !itul, di! otri/* arta este che!at* s* resta3ileasc* acea at!os-er* s iritual* care se arat* -a/ora3il* !entalit*0ii !itice. Continu+nd e Scho enhauer, Nietzsche consider* c* -or!ula ideal* a -iloso-iei este cea artistic* ce une la contri3u0ie resursele su3iecti/it*0ii o!ene4ti ,nc+t ro3le!a central* a unei -iloso-ii ast-el ,n0elese /a -i toc!ai aceea a /alorii e7isten0ei indi/iduale concrete a c*rei ne1li2are o 4i re ro4eaz*, la -el ca 4i Fier@e1aard, de alt-el, lui He1el. Se!ni-icati/* entru aceast* orientare a 1+ndirii nietzscheene este de2a Na,terea tragediei care, cu! a reciaz* 9. Riehl, constituie 5o !eta-izic* a artei sus0inut* de inten0ia de a -ace din art* o !eta-izic*5 >=. Din conce 0iascho enhauerian*, ro1ra!atic sus0inut* a /alorii !eta-izice a artei, Nietzsche se rice e s* scoat* un ar1u!ent contra /iziunii istoriste de ti he1elian. ,n ers ecti/a /iziunii istoriste a realit*0ii se declar* istoria, ,n !anier* he1elian*, dre t un roces ra0ional, ur!*rind ,n !od con4tient realizarea unui sco -inal, ideea unui s-+r4it ulti! al istoriei a are ca ine/ita3il*D de /re!e ce lanul -i7at de Ra0iune istoriei s&a ,n-* tuit, !ersul istoriei este de-initi/ 3locat ,ntr&un etern rezent care nu !ai rezint* s eran0a unui /iitor, ,n conce 0ia lui Nietzsche, sco ul istoriei ,l constituie e7e! larele u!ane des*/+r4ite, 1eniile, ,! re2urare ce resu une c* istoria nu are s-+r4it, ,ntruc+t ase!enea e7e! lare nu a ar doar la s-+r4itul rocesului istoric ca o ,ncununare a lui, ci ele ot !arca cu rezen0a lor orice !o!ent al traseului istoric al o!enirii. Beniul ca e7 resie a unei u!anit*0i inte1rale, realizat* la cota sa cea !ai ,nalt*, constituie sco ul er!anent 4i nu doar te! oral al istoriei. 9 olo1ia nietzschean* a 1eniului se lea1* de reac0ia sa -a0* de e7cesul de istoris! al e ocii sale. Pentru el solu0ia ,! otri/a 3olii de istorie de care su-er* e oca sa rezid* ,n ro!o/area ele!entelor su ra&istorice, an&istorice, ale realit*0ii, care rind e7 resie ,n /alorile artei, ,n0eleas* ca la ro!antici, de un Schellin1, ,n ri!* linie, ca 4i crea0ie 1enial*>?. Chiar dac* Nietzsche se are c* ,nclin* uneori s re ideea su eriorit*0ii -iloso-iei ,n ra ort cu arta ,n 1a!a !ani-est*rilor unei culturi, el nu tra1e din aceast* situa0ie concluzia c* entru un o or -iloso-ia ar -i !ai indis ensa3il* dec+t arta. Succesul carierei istorice a unui o or nu at+rn* necondi0ionat de /aloarea sa -iloso-ic*D ro!anii sunt un ast-el de o or cu o e/olu0ie deose3it* >= 9. Riehl, o . cit. . %;. > 5 Fr. Nietzsche, 5Vo! Nutzen und Nachtheil der Historie -,ir das 8e3en5 ,n o cit. . #('&III. 20 e scena istoriei uni/ersale, -*r* s* ai3* s ri2inul unei !ari -iloso-ii. Pentru Nietzsche e7ist* doar un sin1ur o or care de4i a dis us de o de3ordant* s*n*tate nu a utut e7ista -*r* o -iloso-ie 4i ace4tia sunt 1recii, ,n ti! ce cultura 1er!an* !odern* este una 3olna/* rin a3uzul de 1+ndire, e7cesul de s ecula0ie -iloso-ic* -iind cel care i&a declan4at criza. Nietzsche /rea s* e/oce ,n ri!ul r+nd ersonalitatea resocraticilorD siste!ele -iloso-ice oric+t de dura3ile ,n a aren0* sunt 4i ele sortite, !ai de/re!e sau !ai t+rziu, !or0ii. Oric+t de er-ect* ar *rea o -iloso-ie la /re!ea na4terii sale, e7a!inat* su3 as ectul con0inutului ei de ade/*r ,4i 1*se4te un du4!an care nu iart* ,n 4tiin0*. Pro1resele acesteia o /or ,nl*tura, arunc+nd&o e !ar1inea dru!ului e care ,l str*3ate triu!-*tor ra0iunea cunosc*toare a o!ului. Un siste! nu oate conta ca ade/*rat dec+t entru creatorul s*u 4i rin ersonalitatea acestuia, ,n /irtutea ersonalit*0ii care #&a creat 4i care se e7 ri!* rin el. Orice -iloso-ie conteaz*, ,n ri!a linie, ca un docu!ent ,n /ederea cunoa4terii unei ersonalit*0i. Aihi i si scri siS & tre3uie s* constituie i! erati/ul ce e7 ri!* rela0ia oric*rui -iloso- cu o era sa care tre3uie s* -ie o1linda sa -idel* ce dureaz* dincolo de ersonalitatea lui. Interesul lui Nietzsche entru resocratici este unul !ai de1ra3* estetic dec+t le1at de ne/oia a-ir!*rii r*s icate a ade/*rului. Ce r*!+ne atunci ne!uritor dintr&o -iloso-ie !enit* s* !oar* & ,n !od arado7al du * Nietzsche, aceasta este toc!ai i!a1inea ersonalit*0ii o!ene4ti a celui care a creat&o. Ceea ce oate sal/a de-initi/ o -iloso-ie nu este ade/*rul e care ,l con0ine, oricu! de o /ala3ilitate restr+ns*, at+t strict indi/idual* c+t 4i trec*toare ci, !ai de1ra3*, -ru!use0ea ei, care nu oate -i distrus* de trecerea ti! ului. O !are ersonalitate -iloso-ic*, aceea ,n care se 1*se4te destul loc entru ca cunoa4terea s*&4i dea !+na cu arta, r*!+ne rin eternitatea conce 0iei e care a creat&o !ereu ,n actualitate. Prin resocratici se roste4te nu!ai un ade/*r li!itat, ce a ar0ine doar celor care l&au rostit 4i /aloreaz* doar entru ei. Baleria resocraticilor, e care Nietzsche ne&o rezint*, const*, a4adar, nu!ai din ortrete i!a1inare. Sunt reale, deci, -i1urile resocraticilor re,n/iate de NietzscheL 5Da 4i nu & r*s unde Bene/ie/e :ianIuis. Ele sunt a4a cu! Nietzsche ,nsu4i a /rut s* le /ad* 4i s* le icteze. ,n ortretul datorat unui !are ictor nu !odelul este acela care intereseaz* ci artistul, sensi3ilitatea, i!a1i& ># na0ia sa, stilul s*u. 94a 4i nu alt-el este -elul ,n care tre3uie citite aceste a1ini eloc/ente5 .

Creion+nd aceste ortrete i!a1inare, de -a t, Nietzsche se ortretizeaz* e sine su3 chi ul resocraticilor. Cu alte cu/inte, resocraticii ,i o-er* o !asc* su3 care ,4i ascunde ro riul chi . Dar de ce a recurs Nietzsche la !asc*L Desi1ur, entru c* este ro-und 4i, cu! o s une chiar el, cei ro-unzi iu3esc !asca. Din -ric* de e oca saL Pro3a3il c* nu, dar ,n !od si1ur -iindc* o dis re0uia rea !ult ca ti! al unei -alse s iritualit*0i, inca a3il* de a&i rice e 1+ndirea ,n su3stan0a sa autentic*. O e oc* c*reia nu i se utea adresa ,ntr&un dialo1 direct. O /a -ace ,ns* indirect recur1+nd la !arii resocratici, din interiorul unei e oci la care se oate racorda, declar+ndu&4i cosu3stan0ialitatea cu ea. ,n -a t, Nietzsche se si!te conte! oran nu at+t cu e oca sa, c+t cu resocraticiiD se /a adresa e ocii sale dar nu din ea 4i ie4ind, ast-el, din ti! 4i identi-ic+ndu&se cu un alt ti! , acela ideal al resocraticilor, el se /a rezenta, /r+nd&ne/r+nd, ,n du3la i ostaz* de conte! oran 4i cu e oca lor 4i cu e oca sa. N9PTERE9 FI8OSOFIEI TN EPOC9 TR9BEDIEI BRECEPTI V9SI8E AUSCU >; B. :ianIuis, 5Pre-ace5 ,n Nietzsche, La naissance de la philosophie l :epo9%e de la tragedie grec9%e, Paris Balli!ard, #'<$, . #%. 22 E7ist* ad/ersari ai -iloso-iei, 4i e 3ine ca 1lasurile lor s* -ie ascultate, !ai ales atunci c+nd arat* c* !eta-izica nu e reco!anda3il* ca etelor 3olna/e ale 1er!anilor, 4i le redic* di! otri/* uri-icarea rin -izic*, a4a cu! a -*cut Boethe, sau /indecarea rin !uzic*, a4a cu! a -*cut Richard Ha1ner. Aedicii o orului res in1 -iloso-iaK 4i cine /a !ai /rea s* o 2usti-ice /a tre3ui s* de!onstreze entru ce o oarele s*n*toase au ne/oie de -iloso-ie 4i la ce au -olosit&o. Pi dac* reu4esc s* o -ac*, oate chiar 4i 3olna/ii /or a2un1e la ,n0ele1erea salutar* a !oti/elor entru care -iloso-ia le este d*un*toare. Fire4te, e7ist* e7e! le eloc/ente de -elul ,n care s*n*tatea se oate !en0ine rar* nici un -el de ractic* a -iloso-iei sau rin -olosin0a -oarte !oderat* a -iloso-iei, a roa e ca ,n 2oac*D ast-el ro!anii au tr*it ,n e oca lor 3un* -*r* -iloso-ie. Dar a! utea 1*si e7e! lul unui o or a2uns 3olna/ c*ruia -iloso-ia i&ar -i redat s*n*tatea ierdut*L ,n cazurile ,n care -iloso-ia s&a /*dit util*, salutar*, re/enti/*, era /or3a de o oare s*n*toase, e cele 3olna/e ea n&a -*cut ,ntotdeauna dec+t s* le ,!3oln*/easc* !ai tare. Niciodat*, atunci c+nd o na0iune uzat* ,4i si!0ea sl*3indu&i&se le1*turile care&i uneau e cet*0enii s*i, -iloso-ia n& a iz3utit s* str+n1* la loc ,ntr&un ,ntre1 e cei r*zle0i. De -iecare dat* c+nd /reun o! s&a /*zut is itit s* se retra1* la o arte 4i s* tra1* ,n 2urul s*u o 3arier* de izolare e1oist*, -iloso-ia a -ost ,ntotdeauna 1ata s*&i ad+nceasc* aceast* ,nstr*inare 4i s*&# distru1* e o!ul ,nsin1urat rin ase!enea izolare. Filoso-ia este ri!e2dioas* ,ndat* ce nu se !ai 3ucur* de lenitudinea uterilor 4i dre turilor sale, 4i doar o des*/+r4it* s*n*tate na0ional* ,i asi1ur* aceste dre turi & 4i ,nc*, lucrul nu este /ala3il entru toate o oarele. S* ne ,ntoarce! acu! s re acea autoritate su re!* care s* ne oat* a2uta s* ,n0ele1e! ce anu!e ,nsea!n* entru un o or s* -ie s*n*tos. Brecii, ca cei care au -ost ,n ade/*ratul sens al cu/+ntului s*n*to4i, au @%sti3icat o dat* entru totdeauna -iloso-ia ,ns*4i, rin -a tul c* au racticat -iloso-ia, 4i chiar ,ntr&o !*sur* !ult !ai !are dec+t toate celelalte o oare. Ei nici !*car n&au reu4it s* se o reasc* la ti! , c*ci chiar 4i ,n 3*tr+ne0ea cea !ai arid* ei s&au co! ortat ca ad!iratori -er/en0i ai -iloso-iei, chiar dac* nu !ai ,n0ele1eau +n* la altce/a dec+t su3tilit*0i ioase 4i disocieri sacrosancte ale do1!aticii cre4tine. Pi rin -a tul c* nu s&au utut o ri la ti! , ei 4i& au di!inuat ,n !are !*sur* !eritul ,n ochii osterit*0ii 3ar3are, care, ,n i1noran0a 4i ,n i! etuozitatea ei tinereasc*, s&a ,! iedicat -atal!ente ,n lasele 4i cursele arti-icial 0esute ,n e/olu0ia lucrurilor. Di! otri/* ,ns*, 1recii au 4tiut s* ,ncea * la !o!entul otri/it, 4i aceast* ,n/*0*tur*, des re c+nd anu!e tre3uie s* ,ncea * ,ndeletnicirea cu -iloso-ia, ei o e7 ri!* !ai li! ede dec+t oricare alt o or. Pi anu!e, nu ,n cli ele de >= !+hnire, a4a cu! ,n0ele1 cei care -ac s* urcead* -iloso-ia din ne!ul0u!ire. Ci ,n cli ele de -ericire, ,n acea e oc* a 3*r3*0iei !ature, ,n !iezul 3ucuriei ,n-l*c*rate a /+rstei adulte, a cura2ului /ictorios. Fa tul c* 1recii s& au ,ndeletnicit cu -iloso-ia la o ase!enea /+rst* ne ,n/a0* deo otri/* ce este -iloso-ia 4i ce tre3uie s* -ie ea, c+t 4i ce erau ,n realitate 1recii ,n4i4i. Dac* 1recii ar -i -ost e atunci ni4te s irite ractice, edante 4i ioase, ni4te etrec*re0i sear3ezi. a4a cu! 4i&i i!a1ineaz* -ilistinii culti/a0i ai /re!urilor noastre, sau dac* ar -i tr*it ,ntr&o or1ie ne,ntreru t* de entuzias!, de !uzic* 4i de e7cese /e1etati/e 4i e!oti/e, a4a cu! resu un !in0ile i1norante 4i hi!erice, atunci iz/orul -iloso-iei n&ar -i r*z3it la lu!in* rintre ei. 9r -i -ost cel !ult un +r+u re ede ierz+n&du&se ,n nisi uri sau risi indu&se ,n ce0uri, dar niciodat* acel -lu/iu lar1, cur1+nd ,n /aluri !a2estuoase e care&# cunoa4te! ca -iind -iloso-ia 1reac*. E ade/*rat c* ni s&a ar*tat cu tot zelul c+t de !ult au -ost ,n stare s* 1*seasc* 4i s* ,n/e0e 1recii de la str*ini, din Orient, 4i c+t de di-erite au -ost 3unurile e care le&au luat de acolo. Pi ,ntr&ade/*r a! a/ea un s ectacol !inunat dac* i&a! une laolalt* e ace4ti resu u4i ,n/*0*tori din Orient 4i e a aren0ii lor disci oli din Brecia, 4i dac* i& a! a4eza al*turi e Zoroastru cu Heraclit, e indieni l+n1* ela0i, e e1i teni l+n1* E! edocles, sau chiar e 9na7a1oras rintre indieni 4i e PEtha1oras rintre chinezi. ,n cazurile izolate n&a! realizat ast-el !are lucruK dar ideea ,n sine, luat* ca ,ntre1, a! utea&o acce ta, dac* nu ni s&ar i! une ast-el concluzia c* -iloso-ia a -ost doar i! ortat* ,n Brecia, 4i nu ar -i crescut din solul natural 4i -iresc, 4i c* deci, -iind un lucru str*in, !ai de1ra3* i&a ruinat e 1reci dec+t i&a -*cut s* e/olueze. Ni!ic n&ar -i !ai a3surd dec+t s* le atri3ui! 1recilor o cultur* autohton*K di! oti/* ei 4i&au asi!ilat cultura /ie a altor o oare, 4i ei au a2uns at+t de de arte toc!ai

entru c* au 4tiut s* arunce 4i !ai ,nainte suli0a e care un alt o or o l*sase s* se o reasc*. Ei sunt de!ni de ad!ira0ie ,n arta de a ,n/*0a ,n !od rodnicK 4i toc!ai ca 4i ei tre(%ie 4i noi s* ,n/*0*! de la /ecinii no4tri, 4i s* -olosi! ce a! ,n/*0at entru ro ria noastr* /ia0* 4i nu entru cine 4tie ce cunoa4tere erudit*, ci ca s ri2in de la care s* 4ti! s* ne ,n*l0*! !ai sus, dec+t /ecinul. ,ntre3*rile 4i ro3le!ele des re ,nce uturile -iloso-iei sunt a3solut indi-erente, c*ci retutindeni la ,nce ut se a-l* doar 3rutalul, di-or!ul, /idul 4i ur+tul, 4i ,n orice nu au i! ortan0* dec+t tre tele su erioare. Cel care re-er* s* se ocu e ,n loc de -iloso-ia 1reac* cu cea e1i tean* 4i ersan*, entru c* acestea sunt oate !ai 5ori1inale5 4i ,n orice caz !ai /echi, rocedeaz* la -el de ne,n0ele t ca 4i cei care nu&4i 1*sesc lini4tea +n* nu au redus !itolo1ia 1reac*, at+t de !a1ni-ic* 4i de ro-und*, la ,n-*0i4*rile !*runte ale lu!ii -izice, soare, -ul1ere, -urtun*, ce0uri & ca -iind ri!ele ,nce uturi, 4i care, de e7e! lu, ,4i ,nchi uie c* re1*sesc ,n adora0ia o3tuz* a aceleia4i 3oite cere4ti de c*tre ceilal0i indo1er!ani o -or!* !ai ur* a reli1iei dec+t credin0a oliteist* a 1recilor. Dru!ul s re 26 ,nce uturi duce retutindeni s re 3ar3arieK 4i cel care se ocu * cu 1recii tre3uie s* *streze totdeauna ,n !inte ade/*rul c* instinctul necontrolat al cunoa4terii oate -i ,n toate ti! urile la -el de 3ar3ar ca 4i ura -a0* de cunoa4tere, 4i c* 1recii, rin re0uirea acordat* /ie0ii, rintr&o ne/oie ideal* de /ia0*, au 4tiut s*&4i struneasc* instinctul neostoit al cunoa4terii, entru c* ei /oiau s* tr*iasc* ,ndat* ceea ce ,n/*0au. Brecii au -iloso-at ca oa!eni de cultur*, 4i 4i&au ro us 0elurile culturii, 4i 4i&au cru0at ast-el e-ortul de a !ai in/enta o dat* din cine 4tie ce ad+ncuri ,ntunecoase autohtone ele!entele -iloso-iei 4i 4tiin0ei, 4i au urces ne,nt+rziat s* ,! lineasc*, s* dez/olte, s* ,nal0e tot !ai sus 4i s* uri-ice ele!entele reluate de la al0ii, ast-el ,nc+t au de/enit acu!, ,ntr&un sens !ai ,nalt 4i ,ntr&o s-er* !ai ur*, in/entatorii unor lucruri noi. 9nu!e ei au in/entat rinci alele ti uri ale s iritului -iloso-ic, 4i ,ntrea1a lor osteritate nu a !ai ad*u1at ni!ic esen0ial la acestea. Orice o or tre3uie s* se si!t* ru4inat odat* us ,n -a0a unui at+t de !iraculos ideal al unei societ*0i de -iloso-i, cu! e cea alc*tuit* de !ae4trii 1reci /echi, Thales, 9na7i!andros, Heraclit, Par!enides, 9na7a1oras, E! edocles, De!ocrit 4i Socrate. To0i ace4ti 3*r3a0i ar cio li0i e de&a ,ntre1ul dintr&un acela4i 3loc de iatr*. B+ndirea 4i carcaterul lor sunt le1ate laolalt* de o strict* necesitate. Nici un -el de con/en0ionalis! nu&4i !ai are locul ,n ce&i ri/e4te, c*ci e /re!ea aceea nu e7ista o clas*, a ierarhiei a -iloso-ilor 4i ,n/*0a0ilor. Ei to0i, ,n sin1ur*tatea lor !a1ni-ic*, sunt sin1urii a c*ror /ia0* a -ost, atunci, ,nchinat* cunoa4terii. Ei st* +nesc, to0i, acea /irtute ener1ic* a celor /echi, rin care ,i de *4esc e to0i cei de !ai t+rziu, 4i care le er!ite s*&4i 1*seasc* ro ria -or!* 4i s* 4i&o dez/olte 4i !eta!or-ozeze +n* la ,n-*0i4area ei cea !ai ur* ,n detalii 4i cea !ai !*rea0* ,n ro or0ii. C*ci nu le&a /enit ,n a2utor entru a le u4ura sarcina nici un -el de !od*. Pi ast-el 4i&au alc*tuit, ei ,! reun*, ceea ce Scho enhauer a denu!it & s re deose3ire de Re u3lica ,n/*0a0ilor & Re u3lica BeniilorK uria4ii se chea!* ,ntre ei e deasu ra ,ntinderilor inter!ediare ustii ale ti! ului 4i, -*r* s* se lase tul3ura0i de iticii o3raznici 4i z1o!oto4i care se t+r+ie e su3 ei, ei ,4i continu* su3li!ul dialo1 s iritual. Des re acest su3li! dialo1 al s iritelor !i&a! ro us s* /or3esc aici, 4i oate c* surzenia noastr* !odern* /a -i ,n stare s* aud* 4i s* ,n0elea1* ce/a din elK si1ur, doar o -oarte !ic* -r+ntur*. Aie !i se are c* ,n0ele 0ii /echi, de la Thales +n* la Socrate, au rostit ,n acest dialo1, -ie 4i nu!ai ,n ter!enii cei !ai 1enerali, tot ceea ce constituie entru uterea noastr* de o3ser/a0ie ade/*ratul ,n0eles al lu!ii helenice. Ei au dat -or!* ,n s usele lor, a4a cu! au e7 ri!at 4i rin ersonalit*0ile lor, !arile tr*s*turi ale 1eniului 1rec, a c*rei o1lindire u!3rit*, a c*rei co ie con-uz*, 4i din cauza asta /or3indu&ne doar nedeslu4it re rezint* ,ntrea1a istorie a 1recilor. Dac* inter ret*! cu! se cu/ine /ia0a ,ntrea1* a o orului 1rec, /o! 1*si ,ntotdeauna r*s-r+n1erea chi ului care str*luce4te 4i lu!ineaz* ,n culori /ii ,n 1eniile sale cele !ai ,nalte. ,ns*4i ri!a a-ir!are ,n /ia0* a -iloso-iei e *!+ntul 1rec, sentin0ele celor 4a te ,n0ele 0i, constituie o tr*s*tur* li! ede, de neuitat, ,n i!a1inea lu!ii helenice. 9lte o oare ,4i au s-in0i, 1recii au ,n0ele 0i. S&a s us cu dre tate c* un o or nu /a -i carcaterizat at+t rin oa!enii s*i !ari, c+t rin -elul ,n care ,i recunoa4te 4i ,i cinste4te e ace4ti oa!eni !ari. ,n alte /re!uri, -iloso-ul este un r*t*citor sin1uratec, -ac+ndu&4i o a ari0ie ,nt+! l*toare arc* ,ntr&un !ediu ostil, strecur+ndu&se e -uri4 arc*, sau croindu&4i dru! cu u!nii str+n4i. Nu!ai la 1reci -iloso-ul nu este o ase!enea a ari0ie ,nt+! l*toareD c+nd, ,n secolul al 4aselea 4i al cincilea, dintre i!ensele ri!e2dii 4i is ite ale unei /ie0i secularizate, *r*sindu&4i 1rota de la Tro honios, -iloso-ul *4e4te ,n at!os-era -astuoas*, ,n entuzias!ul !arilor desco eriri, al 3o1*0iei 4i senzualit*0ii care constituie !ediul de /ia0* al coloniilor 1rece4ti, si!0i! i!ediat c* el a are ase!enea unui no3il re/estitor, entru a lucra 4i el ,n slu23a acelora4i idealuri entru care ,n acele /eacuri lucra 4i tra1edia 4i e care !isterele or-ice le su1erau ,n iero1li-ele stranii ale riturilor lor. Judec*0ile e care acei -iloso-i le -or!ulau, ,n ri!ul r+nd des re /ia0* 4i e7isten0*, s uneau cu !ult !ai !ult dec+t sunt ,n stare s* s un* 2udec*0ile !oderne, entru c* ei a/eau ,n -a0a lor o /ia0* de o lu7uriant* des*/+r4ire 4i entru c*, ,n cazul lor, s re deose3ire de ceea ce ni se ,nt+! l* nou*, senti!entele 1+nditorului nu se !ai l*sau tul3urate de lu te dintre dorin0a de li3ertate, de -ru!use0e 4i !*re0ie a /ie0ii 4i instinctul ade/*rului reocu at doar de /aloarea /ie0ii. Aisiunea -iloso-ului ,ntr&o cultur* real*, care ,4i are un stil unitar al ei, nu !ai oate -i nici !*car 1hicit* de noi, cei de acu!, deter!ina0i cu! sunte! de ,! re2ur*rile 4i tr*irile noastre, entru c* noi nu tr*i! ,ntr&o ase!enea cultur*. Nu!ai o cultur* cu! a -ost cea 1reac* ne !ai oate /or3i des re ce ,nsea!n* !isiunea -iloso-ului, nu!ai ea oate, cu! s unea!, s* ,ndre t*0easc* 4i s*

2usti-ice cu ade/*rat -iloso-ia, entru c* nu!ai ea, sin1ur*, oate s* 4tie 4i s* de!onstreze cu! e cu utin0* ca -iloso-ul s* nu -ie un r*t*citor care s* r*sar* la ,nt+! lare, du * ca ricii, c+nd ici, c+nd colo. E7ist* o necesitate de o0el care ,l lea1* e un -iloso- ade/*rat de o ade/*rat* cultur*K ,ns* ce se ,nt+! l* c+nd nu e7ist* o ase!enea cultur*L 9tunci -iloso-ul este ase!enea unei co!ete, al c*rei dru! nu oate -i calculat, 4i din cauza aceasta el st+rne4te s ai!*, ,n /re!e ce, ,n ,! re2ur*ri -a/ora3ile, el lu!ineaz* ase!enea unei constela0ii str*lucitoare ,n siste!ul solar al culturii. 9ceasta ,i -ace e 1reci s*&i 2usti-ice e -iloso-iD entru c* nu!ai ,n lu!ea lor -iloso-ul nu este o co!et*. >$ Du * aceste considera0ii !i se /a ,n1*dui, cred, -*r* 1reutate, s* /or3esc des re -iloso-ii re latonicieni ca des re o co!unitate unitar*, 4i se /a ,n0ele1e c* inten0ia !ea este s* le dedic doar lor aceast* scriere. Cu Platon ,nce e ce/a cu totul nouD sau, cu! se oate s une cu e1al* ,ndre t*0ire, ,nce +nd cu Platon constat*! c* le li se4te -iloso-ilor un anu!e lucru esen0ial, ,n co! ar0ie cu cei inte1ra0i ,n acea Re u3lic* a Beniilor cu rinz+ndu&i e cei care au tr*it ,ntre Thales 4i Socrate. Cine /rea s* -or!uleze o a reciere de-a/ora3il* des re ace4ti !ae4tri /echi ,i oate socoti unilaterali, iar e e i1onii lor, ,n -runte cu Platon, !ultilaterali. Aai corect 4i !ai onest ar -i s*&i ,n0ele1e! e ace4tia din ur!* ca -iind ni4te caractere hi3ride ale -iloso-iei, 4i e cei dint+i ca -iind ti urile ure. Platon ,nsu4i este ri!ul !are hi3rid, !ani-est+ndu&se ast-el at+t ,n ceea ce ri/e4te -iloso-ia c+t 4i ,n ersonalitatea sa. ,n a sa doctrin* a ideilor se 1*sesc reunite ele!ente socratice, Etha1oreice 4i heracliticeK din cauza aceasta ea nu !ai constituie un -eno!en ti ic ur. Pi un o! ca Platon reune4te ,n el izolarea re1easc* 4i senin*tatea au1ust*, sie4i a2un1+ndu&i, a lui Heraclit, cu !elancolia 4i co! asiunea cu rinz*toare a le1islatorului PEtha1oras 4i ,nsu4irile de dialectician at+t de ro-und cunosc*tor al su-letului o!enesc cu! a -ost Socrate. To0i -iloso-ii de !ai t+rziu sunt ase!enea caractere i! ure, !i7teK iar ,n cazurile ,n care din r+ndurile lor se des rinde c+te o ersonalitate !ai unitar*, cu! au -ost de ild* cinicii, nu se !ai oate s une c* ar -i /or3a de ti uri, ci de caricaturi. Ault !ai i! ortant este ,ns* c* ei au -ost ,nte!eietori de secte 4i c* sectele constituite de ei au -ost, toate laolalt*, -ocare de o ozi0ie ,! otri/a culturii helene 4i a unit*0ii de stil caracteriz+nd +n* atunci aceast* cultur*. Ei c*utau ,n -elul lor !+ntuirea, dar nu!ai cea a unor indi/izi izola0i sau cel !ult a unor 1ru uri de rieteni 4i disci oli, care le erau lor a ro iate. 9cti/itatea 4i 1+ndirea -iloso-ilor !ai /echi se ,ndrea t* ,ns*, chiar 4i oate e ne4tiute, s re /indecarea 4i uri-icarea tuturor. Ei 4tiau c*, atunci, cursul /i1uros al culturii 1rece4ti nu tre3uia o rit, ri!e2diile ,n-rico4*toare tre3uiau ,nl*turate din dru!, c* -iloso-ul tre3uia s*&4i rote2eze, s*&4i a ere atria. Du * Platon, -iloso-ul este ,n e7il 4i cons ir* ,! otri/a atriei sale. Este un !are nenoroc c* ne&au r*!as at+t de u0ine de la -iloso-ii !ai /echi 4i c* doctrinele lor, ,n construc0ia lor ,ntrea1*, unitar*, ne li sesc. Din cauza acestei ierderi, ,i !*sur*! -*r* s* /re! cu unit*0i de !*sur* -alse 4i, in-luen0a0i de ura ,nt+! lare c* lui Platon 4i 9ristotel nu le&au li sit niciodat* re0uitorii 4i co i4tii, 1+ndi! acu! ,n chi ne-a/ora3il des re cei !ai ti! urii. Sunt unii care cred c* e7ist* o ro/iden0* anu!e a c*r0ilor, o 3at%m li(ellor%mA dar asta ar ,nsenina c* e o ro/iden0* r*u/oitoare cea care a 1*sit cu cale s* ne r* easc* e Heraclit, !inunatul oe! al lui E! edocles, scrierile lui De!ocrit, e care anticii ,l socoteau e1alul lui Platon 4i care ,l de *4e4te e acesta ,n in1enuitate, 4i ni i&a ,! ins ,n !+ini, ca o co! ensa0ie, e stoici, e e icurei 4i e Cicero. Pro3a3il c* artea cea !ai !a1ni-ic* a 1+ndirii 1rece4ti 4i a e7 resiei sale ,n cu/inte s&a ierdut entru noiK o soart* care nu are de ce s*&# !ire e cel ce&4i a!inte4te de destinul ne-ericit al lui Scotus Ori1ena sau al lui Pascal, 4i care se 1+nde4te c* +n* 4i ,n secolul nostru lu!inat, ri!a edi0ie a L%mii ca <oin$. ,i reprezentare a lui Scho enhauer a -ost trans-or!at* ,n !aculatur*. Dac* cine/a /rea s*&4i ,nchi uie c* e7ist* o soart* anu!e, ac0ion+nd ca o -atalitate ,n ase!enea ,! re2ur*ri, oate s&o -ac*, s un+ndu&4i o dat* cu BoetheD 5Nu se l+n1* ni!eni de ti! ul netre3nic, c*ci orice s&ar s une, el e cel uternic5. Sal/ate ,n izolarea lor, ase!enea r*!*4i0e se arat* a a/ea o utere !ai !are dec+t uterea ade/*rului. O!enirea d* rar la i/eal* o carte 3un*, ,n care s* se aud* c+ntecul, ,ndr*zne0 4i li3er, de lu t*, al ade/*rului, c+ntecul erois!ului -iloso-icK 4i de inde de cele !ai !eschine ,nt+! l*ri, de c+te o nea4te tat* ,ntunecare a !in0ii, de tres*ririle 4i r*3u-nirile su ersti0ioase, +n* la ur!* de lenea de a scrie, de carii sau +n* 4i de /re!ea roast* 4i de loaie ca o ase!enea carte s* !ai tr*iasc* un secol ,nc* sau s* a2un1* re ede utreziciune 4i ul3ere. Dar s* nu ne l+n1e! 4i s* rosti! 4i noi cu/intele de do2ana 4i de consolare ale lui Ha!ann, care le s unea celor de l+n1+nd o erele /echi ierduteD 5Oare un artist care a iz3+ndit s* treac* o 3oa3* de linte rin urechile acului, nu are ,ntr&o 3ani0* destule alte 3oa3e de linte entru a&4i e7ercita ,nde!+narea ast-el do3+ndit*L 9ceasta e ,ntre3area care s&ar cu/eni us* tuturor ,n/*0a0ilor care nu se rice s* se -oloseasc* !ai ,n0ele t de o erele antichit*0ii dec+t -ace acela cu 3o3ul de linte5. ,n cazul nostru ar !ai -i de ad*u1at c* n&a! !ai -i a/ut ne/oie s* ne -i trans!is nici un cu/+nt, nici o anecdot*, nici o dat* calendaristic* ,n lus -a0* de cele ce ne&au ar/enit, 4i chiar c* ne&ar -i a2uns 4i !ai u0ine ,nc*, entru a s une cu toat* dre tatea c* 1recii ,4i 2usti-ic* -iloso-ia. O e oc* at+t de !ult a/+nd de su-erit de e ur!a a4a&nu!itei culturi 1enerale, dar care e ,n realitate li sit* de cultur* ade/*rat* 4i de orice unitate de stil ,n /ia0a sa ro rie, nu /a 4ti s* -ac* ni!ic din ce se cu/ine -*cut cu -iloso-ia, chiar dac* 1eniul ,nsu4i al ade/*rului ar rocla!a o ase!enea -iloso-ie ,n str*zi 4i rin ie0e. Filoso-ia r*!+ne ,ntr&o ase!enea e oc* !onolo1ul doct al /is*torilor care&4i -ac li!3area sin1uratec*, ocu a0ia ,nt+! l*toare a unor izola0ii, taina ascuns* rin iatacuri sau *l*/r*1eala anodin* ,ntre 3*tr+ni acade!icieni 4i

co ii. Ni!eni nu se !ai si!te li3er s* ri4te s* ,! lineasc* ,n sine le1ea -iloso-iei, ni!eni nu !ai tr*ie4te o /ia0* de -iloso-, cu acea -idelitate ele!entar*, o!eneasc* a unui antic, care se si!te o3li1at, oriunde ar -i -ost, orice ar -i -*cut, s* se co! orte ca un stoic o dat* ce 2urase credin0* orticului de la Stoa. Toat* -iloso-area !odern* este !*r1init* din unct de /edere olitic, oli0ienesc, de c*tre 1u/erne, 3iserici, acade!ii, !ora/uri, !ode 4i la4it*0i o!ene4ti 4i 30 -*cut* s* ,!3race a aren0ele erudi0ieiD ea se o re4te acu! la c+te un sus in &5dac* totu4i5 sau la constatarea lin* de re1ret 5asta a -ost odat*5. Filoso-ia 4i&a ierdut ra0iunea de a -i, 4i, din cauza aceasta, o!ul !odern, dac* ar a/ea cura2 4i ar -i cinstit cu sine, ar tre3ui s&o re udieze 4i s&o iz1oneasc* ,n cu/inte ase!*n*toare cu cele rin care Platon i&a alun1at e oe0ii tra1ici din cetatea sa. Fire4te, ar !ai utea re lica, a4a cu! 4i oe0ilor tra1ici le !ai r*!+nea o re lic* ,! otri/a lui Platon. Filoso-ia ar utea, dac* ar -i silit* /reodat* s* ia cu/+ntul ,ntru a *rarea ei, s* s un*D 5Po or s*r!anS E /ina !ea oare c* tre3uie s* !* -uri4ez rintre /oi, ca un ro-et r*t*cind ne,n0eles rin 0ar* str*in*, 4i c* tre3uie s* !* ascund 4i s* !* tra/estesc, ca 4i cu! a4 -i un *c*tos, 4i /oi, 2udec*torii !eiL Pri/i0i&o e sora !ea, artaS Pi ea su-er* ca 4i !ine, a! c*zut rintre 3ar3ari 4i nu !ai 4ti! unde s* ne 1*si! !+ntuirea. 9ici, e dre t, nu !ai a/e! ra0iune de a e7istaK ,ns* 2udec*torii care odat* ne /or recunoa4te dre turile /* /or 2udeca 4i e /oi 4i /* /or s uneD ,nt+i s* a/e0i o cultur*, 4i atunci /e0i ,n/*0a 4i /oi ce /rea 4i ce oate s* ,n-* tuiasc* -iloso-ia5. Filoso-ia 1reac* are s* ,ncea * cu o idee -*r* noi!*, cu ro ozi0iunea c* a a ar -i ori1inea 4i +ntecul !atern al tuturor lucrurilor. Este oare ,ntr&ade/*r necesar s* ne o ri! aici 4i s* lu*! o ase!enea idee ,n seriosL Da, 4i anu!e din trei !oti/eD ,n ri!ul r+nd entru c* ozi0iunea aceasta e7 ri!* ce/a des re ori1inea lucrurilorK ,n al doilea r+nd entru c* -ace aceasta -*r* i!a1ini 4i -*r* -a3ule 4i 3as!eK 4i ,n s-+r4it ,n al treilea r+nd entru c* ,n ea se 1*se4te cu rins, chiar 4i dac* nu!ai ,n stare e!3rionar*, 1+ndul c* 5totul este una5. Aoti/ul e care l&a! nu!it ,nt+i ,l las* e Thales ,nc* ,n to/*r*4ia celor reli1io4i 4i su ersti0io4i, cel de al doilea ,ns* ,l scoate din acea co! anie 4i ni&# ,n-*0i4eaz* ca un cercet*tor al naturii, dar rin uterea celui de al treilea din !oti/ele enu!erate Thales se arat* a -i cel dint+i -iloso- 1rec. Dac* ar -i s usD din a * se -ace *!+nt, a! -i a/ut doar o i otez* 4tiin0i-ic*, -als*, ,ns* cu toate acestea 1reu de res ins. ,ns* el a trecut dincolo de do!eniul 4tiin0i-ic. Prin e7 unerea acestei conce 0ii des re unitatea tuturor lucrurilor, cu rins* ,n i oteza des re a * ca trea t* in-erioar* a ,n0ele1erilor -izice, Thales nu nu!ai c* 4i&a de *4it ti! ul s*u, ci a -*cut un salt dincolo de el. O3ser/a0iile s*race 4i dezordonate de ordin e! iric e care Thales le -*cuse Cu ri/ire la !odalit*0ile de rezen0* 4i la trans-or!*rile a ei, sau !ai e7act s us, ale u!idit*0ii, nu i&ar -i er!is o ase!enea 1eneralizare enor!* 4i nici !*car nu i&ar -i su1erat&oK ceea ce #&a ,! ins la aceasta a -ost un rinci iu de credin0* !eta-izic, care ,4i are ori1inea ,ntr&o intui0ie !istic* 4i e care o ,nt+lni! ,n toate -iloso-iile, ,n toate ,ncerc*rile !ereu re,nnoite de a&i da o e7 ri!are !ai adec/at*D & rinci iul 5totul este unul 4i acela4i lucru5. Este re!arca3il c+t de des otic 4i autoritar se co! ort* o ase!enea credin0* cu tot ceea ce 0ine de do!eniul e! irieiD 4i toc!ai de la Thales ute! ,n/*0a cu! a rocedat -iloso-ia ,n toate e ocile atunci c+nd a /rut s* r*z3easc*, dincolo de o3stacolele ridicate de e7 erien0*, s re 0elul ei care o atra1e cu o utere !a1ic*. Ea ,nainteaz* rin salturi u4oare, s eran0e 4i resi!0irea ,i ,nari eaz* 1leznele. Ra0iunea calculatoare ,i !ai 1+-+ie 1reoaie ,n ur!* 4i caut* s ri2inuri !ai 3une s re a !ai a2un1e 4i ea la acea 0int* -ascinant* la care se!ena ei zeiasc* a 4i a2uns. 9i crede c* /ezi doi c*l*tori ,n -a0a unui torent de *dure s*l3atic, care duce cu sine ietrele rosto1oliteD unul sare cu as u4or dincolo, -olosind ietrele ca s ri2in 4i a/+nt+ndu&se de la sine, !ereu !ai de arte, chiar dac* le aude r*sturn+ndu&se du * sine ,n ad+ncuri. Cel*lalt se o re4te nea2utorat ,n orice cli *, tre3uie s*&4i construiasc* ,nt+i te!eiuri, care s*&i sus0in* asul 1reoi, calculat, 4i c+teodat* nu&i reu4e4te, 4i atunci nu&# !ai a2ut* nici un zeu s* treac* este a ele torentului. Pi, deci, ce anu!e duce 1+ndirea -iloso-ic* at+t de 1r*3it* la 0elul eiL Oare se deose3e4te ea de 1+ndirea calculatoare 4i chi3zuitoare doar entru c* str*3ate !ai re ede s a0ii !ai ,ntinseL Nu, c*ci iciorul ei e condus de o utere str*in*, nelo1ic* & -antezia. Purtat* de ea, o ase!enea 1+ndire sare !ai de arte, din osi3ilitate ,n alt* osi3ilitate, care de -iecare dat* este luat* ca -iind si1ur*K ici 4i colo 1+ndirea ,ns*4i cu rinde ,n z3or ase!enea certitudini. Un resi!0*!+nt 1enial i le arat*, 1hice4te de de arte c* ,n acest unct anu!e sunt certitudini de!onstra3ile. Dar -or0a -anteziei este deose3it de /i1uroas* ,n cu rinderea -ul1er*toare 4i ,n lu!inarea ase!*n*rilorD re-lec0ia aduce du * aceea unit*0ile de !*sur* 4i 4a3loanele 4i caut* s* ,nlocuiasc* si!ilitudinile rin echi/al*ri, cele /*zute ,n succesiune rin cauzalit*0i. ,ns* chiar dac* a4a ce/a n&ar -i niciodat* osi3il, chiar ,n cazul lui Thales, actul acesta nede!onstra3il al -iloso-*rii ar a/ea totu4i o /aloareD dac* s&au destr*!at toate rotezele 4i dac* lo1ica 4i ri1oarea e! iriei se ridic* ,! otri/a rinci iului 5totul este a *5, tot !ai r*!+ne, du * r*3u4irea construc0iei 4tiin0i-ice, un rest ,n icioareK 4i toc!ai ,n acest rest se a-l* o -or0* acti/* 4i ,n acela4i ti! s eran0a unei rodnicii /iitoare. Nu /reau -ire4te s* s un c* anu!e 1+ndirea, ,n oricare ,n1r*dire ori atenuare a sa, sau ca ale1orie, !ai *streaz* oate un -el de 5ade/*r5D cu! ar -i de ild* entru un artist lastic, o rit ,n -a0a unei cascade 4i /*z+nd ,n -or!ele care&i r*sar ,n -a0* un 2oc al a elor alc*tuind chi uri artistice cu tru uri de oa!eni 4i ani!ale, cu !*4ti, lante, st+nci, ni!-e, 3*tr+ni 4i orice alt -el de ti uri i!a1ina3ile, ast-el ,nc+t entru el a-ir!a0ia 5totul este a *5 ar -i con-ir!at*. B+ndul lui Thales ,4i are, ,n !ult !ai !are !*sur*, toc!ai ,n aceasta /al&

32 oarea & chiar 4i du * ce a! recunoscut c* este nede!onstra3il & 4i anu!e rin -a tul c* n&a -ost rostit ,n nici un caz la !odul !itic 4i ale1oric. Brecii, dintre care Thales s&a -*cut dintr&o dat* at+t de re!arca3il, erau rin aceasta e7act contrariul oric*ror reali4ti, ,ntruc+t ace4tia nu credeau la dre t /or3ind dec+t ,n realitatea oa!enilor 4i a zeilor 4i socoteau ,ntrea1a natur* deo otri/* doar ca ,ntru are, !ascarad* 4i !eta!or-oz* a acestor zei& oa!eni. O!ul era entru ei ade/*rul 4i s+!3urele central al lucrurilor, toate celelalte doar a aren0* 4i 2oc ,n4el*tor. Pi toc!ai din cauza aceasta le era incredi3il de 1reu s* cu rind* conce tul ca conce tD 4i in/ers -a0* de !oderni entru care chiar 4i ersonalul se su3li!eaz* ,n a3strac0ii, entru ei chiar 4i lucrul cel !ai a3stract se concretiza iar*4i 4i iar*4i ,n ersoan*. Thales ,ns* a s usD 5Nu o!ul, ci a a este realitatea lucrurilor5, 4i el ,nce e s* cread* ,n natur*, ,n !*sura ,n care crede cel u0in ,n a *. Ca !ate!atician 4i astrono! el se ridicase cu r*ceal* ,! otri/a a tot ce era !itic 4i ale1oric, 4i chiar dac* nu i&a reu4it s* se li! ezeasc* +n* la a3strac0ia ur* entru a s une 5totul e unul5, 4i s&a o rit e dru! la o e7 ri!are de do!eniul -izicii, el a -ost totu4i rintre 1recii ti! ului s*u o a ari0ie rar* 4i stranie. Poate c* acei at+t de sur rinz*tori or-ici au !ai a/ut ca acitatea de a ,n0ele1e a3strac0iile 4i de a 1+ndi ne lastic ,ntr&o !*sur* !ai !are dec+t elK nu!ai c* lor nu le&a reu4it e7 ri!area acestei ,n0ele1eri dec+t nu!ai ,n -or!a ale1oriei. Chiar 4i Phere@ides din SEros, care ,i este a roa e lui Thales ,n ti! 4i ,n ce ri/e4te unele din conce 0iile sale -izice, lute4te cu e7 ri!*rile sale ,n acest do!eniu, ,n acea re1iune inter!ediar*, ,n care !itul se !ai ,!3in* cu ale1oria ,nc*K ast-el ,nc+t, de e7e! lu, el ,ndr*zne4te s* co! are *!+ntul cu un ste2ar ,nari at, care lute4te rin /*zduh cu ari ile des-*cute 4i e care Zeus, du * ,n-r+n1erea lui Cronos, ,l ,n/*luie ,ntr&o s lendid* !antie de cere!onie e care el a 3rodat, cu !+na lui, 0*rile, a a 4i r+urile. ,n co! ara0ie cu o ase!enea -iloso-are ,ntunecat&ale1oric*, 4i care se traduce ,n /izi3il, Thales este un !aestru cu uteri creatoare care a ,nce ut s* /ad* natura ,n ro-unzi!ile ei ure -*r* -a3ula0ii -antastice. Dac* ,n acest roces el s&a -olosit de 4tiin0* 4i de no0iuni de!onstra3ile, e care le&a de *4it ,ns* cur+nd, aceasta este de ase!enea un indiciu ti ic al !in0ii -iloso-ice. Cu/+ntul 1rec care ,l dese!neaz* e 5,n0ele t5, a ar0ine din unct de /edere eti!olo1ic -a!iliei lui sapio, 1ust, sapi8ens -iind 1ust*torul, sisBphos o!ul cu 1ustul cel !ai dez/oltatK o de1ustare 4i recunoa4tere recis*, o ca acitate ,nse!nat* de a deose3i constituie deci, din un1hiul de o3ser/a0ie al o orului, arta ro riu&zis* a -iloso-ului. El nu este un o! de4te t, dac* rin de4te t se ,n0ele1e acela care ,n ro riile sale tre3uri des rinde ceea ce e 3unK 9ristotel s une cu dre tateD 5Ceea ce 4tiu Thales 4i 9na7a1oras se /a nu!i a -i neo3i4nuit, ui!itor, di-icil, zeiesc, dar ne-olositor, entru c* ei nu a/eau de a -ace cu lucrurile o!ene4ti5. Prin aceast* selectare 33 4i de(p:rire a ceea ce este neo3i4nuit, ui!itor, di-icil, di)in se deli!iteaz* -iloso-ia de 4tiin0*, tot a4a cu! rin e/iden0ierea ne-olositorului se deli!iteaz* de de4te t*ciune. Ptiin0a se s ri2in*, -*r* ase!enea des rinderi din co!un, -*r* ase!enea su3tilit*0i ale 1ustului, e tot ceea ce oate -i 4tiut, ,n dorin0a oar3* de a cunoa4te totul, cu orice re0K 1+ndirea -iloso-ic*, di! otri/*, este ,ntotdeauna e ur!a lucrurilor care sunt cele !ai de!ne de a -i 4tiute, a celei !ai !ari 4i i! ortante cunoa4teri. 9cu!, conce tul !*re0iei este schi!3*tor, at+t ,n do!eniul !oral c+t 4i ,n cel esteticK ast-el c* dac* -iloso-ia ,nce e cu o le1iuire a !*re0iei, este le1at* de ea 4i utin0a de a da nu!e. 59cesta este !are5, s une ea 4i rin aceasta ,l ridic* e o! !ai resus de o-ta oar3* 4i nest* +nit* a instinctului s*u de cunoa4tere. Ea controleaz* acest instinct rin conce tul !*re0ieiK 4i cel !ai !ult -ace aceasta rin -a tul c* se consider* cea !ai !*rea0* cunoa4tere, cea a esen0ei 4i !iezului lucrurilor, ca -iind cu utin0* de a -i c+4ti1at* 4i chiar ca -iind c+4ti1at*. C+nd Thales s une 5totul e a *5, atunci o!ul z/+cne4te !ai resus de starea ,n care i *ia or3e4te 4i se 0+ra, ase!enea unui /ier!e, ,n 4tiin0ele izolate, el resi!te dezle1area -inal* a ro3le!elor 4i trece, rin aceast* resi!0ire, dincolo de li!it*rile co!une de e trea ta de 2os a cunoa4terii. Filoso-ul caut* s* lase s* r*sune ,n el ,nsu4i acordul de lin al lu!ii 4i se str*duie4te s*&# dez/*luie ,n conce teK ,n /re!e ce este conte! lati/ ase!enea unui artist creator, !ilos ase!enea unui s irit reli1ios, iscodind du * 0eluri 4i cauzalit*0i ase!enea unui o! de 4tiin0*, ,n /re!e ce se si!te a/+n&t+ndu&se c*tre !acrocos!os, el !ai *streaz* luciditatea de a se o3ser/a cu r*ceal* e sine ca e o r*s-r+n1ere a lu!ii, acea luciditate e care o are artistul dra!atic c+nd se !eta!or-ozeaz* ,n alte tru uri, /or3e4te din ele 4i 4tie de ase!enea s*&4i roiecteze ,n a-ar*, ,n /ersuri scrise, aceast* !eta!or-ozare. Ceea ce e aici /ersul entru oet, este entru -iloso- 1+ndirea dialectic*K s re ea ,4i ,ntinde el !+inile, s re a o ri ,n loc /ra2a de care e st* +nit, s re a&i da -or!a unui chi t*iat ,n iatr*. Pi tot a4a cu! entru un artist dra!atic cu/+ntul 4i /ersul sunt doar o 3+i1uial* ,ntr&o li!3* str*in*, entru a utea s une ,n ea ce a tr*it 4i a conte! lat el 4i ceea ce el nu oate /esti direct dec+t rin 1est 4i rin !uzic*, tot ast-el e7 ri!area acelei intui0ii -iloso-ice ro-unde rin dialectic* 4i re-lec0ie 4tiin0i-ic* este, ,ntr& o ri/in0*, sin1urul !i2loc entru a ,! *rt*4i cele conte! late, dar un !i2loc s*r*c*cios, de -a t o traducere !eta-oric*, cu totul 4i cu totul in-idel*, ,ntr&o s-er* 4i o li!3* di-erit*. 9st-el a conte! lat Thales unitatea celor ce suntK 4i c+nd a /rut s* o ,! *rt*4easc* 4i celorlal0i, a /or3it des re a *S Dac* ti ul 1eneral al -iloso-ului r*sare, ,n i!a1inea lui Thales, ,n/*luit ,nc* arc* ,n ce0uri, chi ul !arelui s*u ur!a4 ne /or3e4te !ult !ai li! ede. 9na7i!andros din Ailet, ri!ul scriitor -iloso- al /echi!ii, scrie ,ntoc!ai a4a cu! /a scrie -iloso-ul ti ic, at+ta /re!e c+t s ontaneitatea 4i nai/itatea nu&i sunt r* ite rin solicit*ri ,nstr*inanteD ,ntr&o scriere la idar*, !*re0 stilizat*, aduc+nd ro ozi0iune cu ro ozi0iune !*rturia unei noi ilu!in*ri 4i e7 resia ad*st*rii ,ntr&o conte! la0ie ele/at*. B+ndirea 4i -or!a sa sunt 2aloane e calea c*tre cea

!ai ,nalt* ,n0ele ciune. 9st-el 9na7i!andros s une o dat* cu o ine1ala3il* ener1ie concentrat*D 5De acolo de unde ,4i tra1 ,nte!eierea lucrurile, tot acolo tre3uie s* se 4i r*3u4easc*, otri/it cu necesitateaK c*ci ele tre3uie s* l*teasc* is *4irea 4i s* -ie 2udecate entru nedre t*0ile lor, otri/it cu ordinea ti! ului5. Eni1!atic* sentin0* a unui ade/*rat esi!ist, scriere oracular* e iatra de hotar a -iloso-iei 1rece4ti, cu! te /o! utea t*l!*ci oareL (Nota 7)Sin1urul !oralist cu ade/*rat serios al /eacului nostru /or3e4te ini!ii noastre cu o o3ser/a0ie ase!*n*toare ,n Parerga "/olu!ul II, ca itolul #>, 9daos la ,n/*0*tura des re su-erin0ele lu!ii, 9ne7* la locurile ase!*n*toare)D 5Criteriul cu/enit entru 2udecarea -iec*rui o! este c*, la dre t /or3ind, el este o -iin0* care nici nu tre3uie s* e7iste, ci ,4i is *4e4te e7isten0a rin su-erin0e -elurite 4i rin !oarteK & 4i atunci ce se oate a4te ta de la o ase!enea -* tur*L Nu sunte! de -a t ni4te *c*to4i conda!na0i la !oarteL Ne is *4i! na4terea, ,n ri!ul r+nd rin /ia0*, 4i ,n al doilea r+nd rin !oarte5. Cine cite4te aceast* ,n/*0*tur*, e7tras* din -izio1no!ia destinului nostru o!enesc co!un, 4i recunoa4te aici reaua alc*tuire structural* a -iec*rei e7isten0e o!ene4ti, care -ace ca ni!eni s* nu su orte s* -ie ri/it cu aten0ie 4i din cea !ai !are a ro iere & de4i /re!ea noastr* o3i4nuit* cu s*r*cia 3io1ra-ic* ar *rea s* 1+ndeasc* alt!interi 4i !ai sole!n des re de!nitatea o!uluiK & cine, ase!enea lui Scho enhauer a auzit 5,n aerul ,n*l0i!ilor indice5 cu/+ntul s-+nt des re /aloarea !oral* a e7isten0ei, acela /a -i cu 1reu re0inut s* nu recui1* la o !eta-or* ,n cel !ai ,nalt 1rad antro o&!or-ic*, s* nu tra1* din li!it*rile /ie0ii o!ene4ti o ase!enea concluzie !ohor+t* 4i s* n&o trans un* a oi asu ra carcaterului 1eneral al oric*rei e7isten0e. Poate c* nu e lo1ic, dar ,n orice caz e -oarte o!enesc 4i !ai ales este cu totul ,n stilul acelui salt -iloso-ic e care l&a! descris !ai sus, s* ri/i! acu! laolalt* cu 9na7i!andros, ,ntrea1a de/enire ca e o e!anci are, ce se cu/ine ede sit*, de la -iin0a /e4nic*, ca o nedre tate, care /a tre3ui is *4it* cu dec*derea. Tot ceea ce a de/enit odat*, decade din nou, -ie c* ne 1+ndi! la /ia0a o!ului sau la a * sau la cald 4i receK retutindeni unde sunt constatate anu!ite calit*0i, se cu/ine s* ro-etiz*! dec*derea 4i stin1erea acestor calit*0i, a4a cu! ne este ar*& 35 tat rin do/ezile unei enor!e e7 erien0e. Niciodat* a4adar o -iin0* care st* +ne4te anu!ite ,nsu4iri 4i este alc*tuit* din ele, nu oate -i ori1inea 4i rinci iul lucrurilorK ceea ce -iin0eaz* cu ade/*rat, a conchis 9na7i!andros, nu oate st* +ni nici un -el de ,nsu4iri de-inite, alt!interi ar ,nse!na c* 4i acesta, ase!enea tuturor celorlalte lucruri, a -ost creat 4i /a tre3ui s* se destra!e. Pentru ca de/enirea s* nu ,nceteze, tre3uie ca -iin0a ori1inar* s* -ie nede-init*. Ne!urirea 4i /e4nicia -iin0ei ori1inare const* nu ,n -a tul c* ar -i in-init* 4i ine uiza3il* &a4a cu! resu un ,n 1eneral inter re0ii lui 9na7i!andros & ci ,n -a tul c* ea este li sit* de acele anu!e calit*0i care duc s re ieireK din cauza aceasta ea nici nu oart* alt nu!e dec+t 5indeter!inatul5. 9ceast* -iin0* ori1inar* ast-el nu!it* este ,n*l0at* !ai resus de de/enire 4i toc!ai rin aceasta este chez*4ie a /e4niciei 4i scur1erii nest*/ilite a de/enirii. 9ceast* ulti!* unitate ,n acel 5inde&ter!inat5, o3+r4ia tuturor lucrurilor, nu oate -i dese!nat* de o! alt-el dec+t la !odul ne1ati/, ca ce/a c*reia din lu!ea de/enirii ce ne st* ,n -a0* nu i se oate atri3ui nici un redicat 4i din cauza aceasta ar utea s* -ie socotit* deo otri/* cu 5lucrul ,n sine @antian5. (Nota >)Cine ,ns* este dis us s* se certe cu al0ii ,n ri/in0a aceasta ,ntre3+ndu&se ce ar -i -ost la ur!a ur!ei aceast* su3stan0* ori1inar*, dac* ea ar -i cu!/a ce/a inter!ediar ,ntre aer 4i a * sau oate ,ntre aer 4i -oc, nu #&a ,n0eles deloc e -iloso-ul nostruK ceea ce de ase!enea tre3uie s* se s un* 4i des re cei care se ,ntrea3* cu toat* seriozitatea dac* 9na7i!andros nu 4i&a i!a1inat su3stan0a ri!ordial* ca un a!estec al tuturor su3stan0elor e7istente. Aai de1ra3* tre3uie s* ne ,ndre t*! ri/irile ,ntr&acolo unde ute! ,n/*0a c* 9na7i!andros, de -a t, nu a !ai tratat ro3le!a ori1inei acestei lu!i la !odul ur -izic, 4i anu!e s re acea -or!ulare la idar* e care a! re rodus&o la ,nce ut. C+nd el a /*zut ,n ri!ul r+nd ,n !ulti licitatea lucrurilor create o su!* de nedre t*0i entru care tre3uie s* se dea socoteal*, a cu rins rin aceasta, cu un 1est ,ndr*zne0, ca ri!ul dintre 1reci, 1he!ul celor !ai ro-unde ro3le!e etice. Cu! oate s* iar* ce/a ce are dre tul s* e7isteL Pentru ce aceste na4teri 4i aceast* de/enire -*r* odihn*, entru ce e7 resia aceasta a su-erin0elor dureroase e chi ul naturii, en& tru ce aceast* trenodie niciodat* s-+r4indu&se ,n toate ,! *r*0iile e7isten0eiL Din lu!ea aceasta a nedre t*0ii, a ru4inoasei dec*deri de la unitatea ori1inar*, 9na7i!andros se re-u1iaz* ,ntr&o cetate !eta-izic*, 4i de la ,n*l0i!ile ei a lec+ndu&se, ,4i las* ri/irea s* se roteasc* lar1 2ur ,! re2ur, rentru ca, ,n s-+r4it, du * o t*cere ,n1+ndurat*, s* adreseze tuturor creaturilor ,ntre3areaD 5Ce /aloreaz* e7isten0a /oastr*L Pi dac* nu re0uie4te ni!ic, entru ce sunte0i /oi aiciL Prin ro ria /oastr* /in*, /*d eu, ad*sta0i /oi ,n e7isten0a aceasta. Pi entru ea /a tre3ui s* da0i socoteal* cu !oartea. Pli/i0i cu! se o-ile4te *!+ntul /ostruK !*rile se tra1 ,nd*r*t 4i seac*, scoicile de !are, e !un0i, /* arat* c+t de !ult au secat a ele !*riiK -ocul /a distru1e de e acu! lu!ea, ,n cele din ur!* ea /a ieri <? ,n z*d*rnicie 4i -u!K ,ns* !ereu 4i din nou se /a cl*di iar*4i o ase!enea lu!e a celor trec*toareK cine /a iz3uti s* /* !+ntuie de 3leste!ul de/eniriiL5 Unui o! care une ase!enea ,ntre3*ri, a c*rui 1+ndire a/+ntat* s-+4ie ne,ncetat lasa /icle4u1urilor e! irice, entru a&4i lua !ereu ornirea c*tre cele !ai ,nalte lu!i su ralunare, nu&i oate -i salutar* orice !odalitate de /ia0*. Crede! ,n tradi0ia care ne s une c* el u!3la ,n /est!inte deose3it de sole!ne 4i /*dea, ,n 1esturile 4i ,n

o3i4nuin0ele sale de /ia0*, o !+ndrie cu ade/*rat tra1ic*. Tr*ia toc!ai a4a cu! scriaK /or3ea la -el de sole!n cu! se ,!3r*caK ,4i ridica !+na 4i ,4i a4eza iciorul *4ind ca 4i cu! aceast* e7isten0* ar -i -ost o tra1edie ,n care el -usese n*scut s* 2oace rolul eroului. ,n toate, el a -ost !arele !odel al lui E! edocles. Concet*0enii s*i l&au ales s* conduc* o colonie care a ornit din cetatea natal* & oate c* se 3ucurau ,n acela4i ti! c*&i ot acorda o cinstire 4i c* ot sc* a de el. Chiar 4i 1+ndirea sa ornea s* ,nte!eieze coloniiD ,n E-es 4i ,n Elea se!enii s*i n&au sc* at de el, 4i cu! nu se uteau hot*r, s* r*!+n* ,n locul unde se a-la el, se 4tia totu4i c* cei leca0i a/eau s* -ie condu4i de el 4i acolo unde acu! urcedeau s* *4easc* !ai de arte, -tr* el. Thales arat* ne/oia de a si! li-ica ,! *r*0ia !ulti licit*0ii 4i de a co3or, +n* la si! la dez/oltare sau tra/estire a unei sin1ure calit*0i, a a. 9na7i!andros !er1e !ai de arte dec+t el cu doi a4i. El se ,ntrea3* e de o aneD 5Dac* e7ist* ,n -ond o unitate /e4nic*, atunci cu! e osi3il* aceast* !ulti licitateL5 4i&4i des rinde r*s unsul din caracterul contradictoriu al acestei !ulti licit*0i care se de/oreaz* 4i se nea1* e sine ,ns*4i. E7isten0a acestei !ulti licit*0i de/ine entru el un -eno!en !oral, ea nu e 2usti-icat*, ci ,4i is *4e4te continuu e7isten0a rin ,ns*4i ieirea ei. Dar a oi ,i /ine ,n !inte 4i ,ntre3area aceastaD 5De ce n&a ierit ,nc* de!ult tot ceea ce de/ine, c*ci totu4i s&a scurs acu! o ,ntrea1* eternitate de ti! L De unde acest !ereu re,nnoit curent al de/eniriiL5 Pi nu 4tie s* se sal/eze din -a0a acestei ,ntre3*ri dec+t rin osi3ilit*0i !iticeD /e4nica de/enire nu&4i oate a/ea ori1inea dec+t ,n -iin0a /e4nic*, condi0iile entru c*derea de la acea -iin0* la o de/enire ,ntru nedre tate sunt !ereu acelea4i, constela0ia lucrurilor este ,n a4a -el constituit* ,nc+t nu se re/ede nici un s-+r4it entru des rinderea -iin0elor izolate din +ntecul ori1inar al 5indeter!inatului5. Pi aici a r*!as 9na7i!andros, adic* a r*!as ,n u!3rele ad+nci care se ,ntind ase!enea unor -antas!e uria4e e !un0ii unor ase!enea o3ser/a0ii des re lu!e 4i /ia0*. Cu c+t !ai !ult /oia 1+ndul s* se a ro ie de ro3le!a e7 ri!at* ,n ,ntre3area cu! din indeter!inat oate lua na4tere rin c*dere deter!inatul, din /e4nic &/re!elnicul, din dre tate & nedre tatea, cu at+t !ai ad+nc* era noa tea. Din !iezul acestei no 0i !istice ,n care era ,n/*luit* ,ntre3area lui 9na7i!andros a *4it Heraclit din E-es 4i a lu!inat&o rintr&un -ul1er du!nezeiesc. 5Pri/esc de/enirea, stri1* el, 4i ni!eni nu a ur!*rit /reodat* cu at+ta aten0ie aceast* /e4nic* 3*taie a /alurilor 4i acest /e4nic rit! al lucrurilor. Pi ce a! /*zutL 8e1it*0i, certitudini in-aili3ile, dre tul str*3*t+ndu&4i !ereu acelea4i c*i, Eriniile 2edec*toare, a4te t+nd -iecare ,nc*lcare a le1ilor, ,ntrea1a lu!e s ectacolul unei dre t*0i atotst* +nitoare 4i de!onic atot rezente, su use lor, uterile naturii. Pi nu ede sirea celor de/enite a! /*zut, ci ,ndre t*0irea de/enirii. Pi c+nd s&a dez/*luit 1re4eala, c*derea ,n -or!ele de nestr*!utat, ,n le1ile s-+nt *ziteL 9colo unde st* +ne4te nedre tatea, acolo este ar3itrariu. dezor& dine, nere1ularitate, contradic0ieK ,ns* acolo unde dre tatea 4i -iica lui Zeus, Di@e, st* +nesc sin1ure, ca ,n lu!ea aceasta, cu! s&ar utea a-la acolo s-era /ino/*0iei, a eniten0ei, a 2udec*0ii 4i deo otri/* locul de e7ecu0ie al tuturor conda!na0ilorL5 Din aceast* intui0ie a des rins Heraclit dou* ne1a0ii care !er1 ,! reun* 4i care /or reie4i ,n lu!in* a3ia rin co! ara0ia cu erce tele redecesorilor s*i. Pe de o arte, el a ne1at dualitatea unor lu!i cu totul di-erite, la a c*rei acce tare -usese ,! ins 9na7i!androsK el nu a !ai des *r0it o lu!e -izic* de una !eta-izic*, o ,! *r*0ie a ,nsu4irilor de-inite de o ,! *r*0ie a indeter&!in*rii nede-inite. 9cu!, du * acest ri! as, el nu !ai utea -i o rit nici de la o ,ndr*zneal* cu !ult !ai !are a ne1a0ieiD a ne1at ur 4i si! lu -iin0a. C*ci aceast* sin1ur* lu!e e care a !en0inut&o e7istent* & ,! re2!uit* de /e4nice le1i nescrise, re/*rs+ndu&se 4i retr*1+ndu&se ,n ulsa0ia de 3ronz a rit!ului ete! & nu arat* nic*ieri o ,ncre!enire, o rezisten0* indestructi3il*, o -ort*rea0* care s* d*inuie ,n -uria curentului. Cu !ai !ult* utere dec+t 9na7i!andros 4i&a ridicat stri1*tul HeraclitD 5Nu /*d ni!ic altce/a dec+t de/enirea. Nu /* l*sa0i ,n4ela0iS ,n ochiul /ostru care nu r*z3ate de arte, 4i nu ,n esen0a lucrurilor, st* /ina dac* /e0i crede c* /ede0i unde/a *!+nt, ce/a -er! ,n !area de/enirii 4i a etrecerii. Folosi0i nu!e ale lucrurilor, ca 4i cu! ele ar a/ea o d*inuire ,ncre!enit*K dar chiar r+ul ,n care co3or+0i a doua oar* nu !ai este acela4i de ri!a dat*5. (Nota C)Heraclit ,4i are ,n st* +nirea sa re1easc* uterea cea !ai ,nalt* a re rezent*rii intuiti/eK 4i ,n /re!ea aceasta se arat* nerece ti/ 4i chiar du4!*nos -a0* de cel*lalt !od de re rezentare, cel care lucreaz* cu conce te 4i co!3ina0ii lo1ice, deci ,! otri/a ra0iunii, 4i are s* si!t* chiar o anu!e !ul0u!ire c+nd o oate contrazice cu un ade/*r c+4ti1at e cale intuiti/*D el -ace aceasta ,n -or!ule ca 5Totul are ,n orice ti! contrariul s*u ,n sine5 4i o -ace cu at+ta ,ndr*zneal* ,nc+t 9ristoteles ,l acuz* ,n -a0a tri3unalului ra0iunii de cri!a cea !ai ,nalt*, de a -i *c*tuit ,! otri/a le1ii contradic0iei. Re rezentarea intuiti/* <$ ,ns* ,!3r*0i4eaz* cu rinsuri de dou* -eluriD e de o arte lu!ea rezent*, care ni se i! une, -elurit* 4i schi!3*toare, ,n toate e7 erien0ele noastre, 4i a oi condi0iile ,nse4i ,n care de/ine osi3il* orice tr*ire a acestei lu!i, ti! ul 4i s a0iul. C*ci acestea ot -i erce ute e cale intuiti/*, deci ot -i conte! late ure ,n sine, inde endent de orice e7 erien0*, chiar 4i atunci c+nd sunt li site de con0inut de-init. Pi ast-el, c+nd Heraclit consider* ,n -elul acesta ti! ul, des rins de orice e7 erien0* a tr*irii, el do3+nde4te ast-el si!3olul cel !ai instructi/ entru toate cele care intr* ,n do!eniul re rezent*rii intuiti/e. 94a cu! a ,n0eles el ti! ul, tot ast-el #& a ,n0eles de e7e! lu 4i Scho enhauer, cel care a s us ,n re etate r+nduri des re ti! c* ,n el -iecare !o!ent e7ist* nu!ai ,n !*sura ,n care #&a ni!icit e cel recedent, *rintele s*u, entru ca el ,nsu4i s* -ie la r+ndul s*u la -el de re ede ni!icitK c* trecutul 4i /iitorul sunt deo otri/* de ireale ca orice /is, rezentul -iind doar 1rani0a

li sit* de ,ntindere 4i de d*inuire dintre acestea dou*K 4i c*, ase!enea ti! ului, tot ast-el 4i s a0iul, 4i ca 4i aces& tea, toate cele care sunt ase!enea lui 4i ti! ului, totul nu are dec+t o e7isten0* relati/* 4i nu -iin0eaz* dec+t doar rin 4i entru un altul, deo otri/* cu el, adic* doar la -el de d*inuitor ca 4i el. 9cesta este un ade/*r de cea !ai ,nalt* 4i ne!i2locit* e/iden0* accesi3il oricui 4i toc!ai din cauza aceasta -oarte 1reu de atins e cale conce tual* 4i ra0ional*. Cel care ,ns* ,l are ,n -a0a ochilor, tre3uie s* treac* de ,ndat*, ne!i2locit, la consecin0a sa heraclitic* 4i s* s un* c* ,ntrea1a esen0* a realit*0ii nu este dec+t un e-ect 4i c* nu e7ist* nici un -el de -iin0*K cu! a e7 ri!at acest lucru de alt-el 4i Scho enhauer 5L%mea c% <oin$. ,i reprezentare, /olu!ul #, cartea ,nt+ia, ara1ra-ul %)D 5Doar ac0ion+nd u! le ea s a0iul, u! le ti! ulD ,nr+urirea ei asu ra o3iectului ne!i2locit deter!in* con& te! larea ,n care, sin1ur*, ea e7ist*K ur!area ,nr+uririi -iec*rui alt o3iect !aterial asu ra altuia oate -i recunoscut* doar ,n !*sura ,n care acesta din ur!* ac0ioneaz* alt-el dec+t ,nainte asu ra o3iectului ne!i2locit, 4i const* nu!ai ,n aceasta. O cauz* 4i un e-ect a4adar este ,ntrea1a esen0* a !aterieiK -iin0a sa este ac0iunea ei. ,n !od c+t se oate de otri/it deci este denu!it ,n li!3a 1er!an* cu rinsul ,nsu4i a tot ceea ce e !aterial rin ter!enul &ir'lich'eit, cu/+nt cu !ult !ai se!ni-icati/ dec+t realitate- O3iectul asu ra c*ruia ea ac0ioneaz* este la r+ndul s*u tot !aterieK ,ntrea1a sa -iin0* 4i esen0* const*, a4adar, nu!ai ,n schi!3*rile otri/ite cu le1ea e care o arte a acestei !aterii le aduce ,n cealalt* arte, este, a4adar, ce/a cu totul relati/, otri/it cu o rela0ie /ala3il* doar ,nl*untrul li!itelor sale, 4i tot a4a se etrec lucrurile cu ti! ul, ca4i cu s a0iul5. De/enirea /e4nic* 4i sin1ura real*, nestatornicia des*/+r4it* a tot ceea ce este real, care nu -ace dec+t s* ac0ioneze continuu 4i de/ine 4i nu este, a4a cu! ne ,n/a0* Heraclit, este o conce 0ie rodnic* 4i a!e0itoare iar, ,n ce ri/e4te in-luen0a e care a e7ercitat&o asu ra celor din 2ur, ase!*n*toare cu senza0ia celui care la un cutre!ur de *!+nt ,4i ierde ,ncrederea ,n *!+ntul si1ur de su3 <' icioare. Era ne/oie de o !are, de o ui!itoare -or0* entru a trans une o ase!enea ,nr+urire ,n contrariul ei, ,n senza0ia su3li!ului 4i a ui!irii line de ,nc+ntare. 8ucrul acesta Heraclit #&a realizat rin o3ser/a0iile asu ra rocesului ro riu&zis al oric*rei de/eniri 4i treceri e care le ,n0ele1ea su3 -or!a olarit*0ii, ca des *r0irea unei -or0e ,n dou* acti/it*0i calitati/ di-erite, contrarii 4i tinz+nd s re reunirea lor. ,n er!anen0* o calitate se des rinde de ea ,ns*4i 4i se des arte ,n ro riul ei contrarD ,n er!anen0* aceste contrarii se str*duiesc una s re alta s* se reuneasc*. (Nota D)- E ade/*rat c* /ul1ul crede c* recunoa4te ce/a -er!, -init, d*inuitorK ,n realitate, ,n -iecare cli * lu!ina 4i ,ntunericul, a!arul 4i dulcele sunt le1a0i unul de altul 4i ,!3ina0i unul ,ntr&altul, ca doi lu t*tori, dintre care c+nd unul c+nd cel*lalt au a/anta2ul lu tei. Potri/it lui Heraclit, !ierea este deo otri/* a!ar* 4i dulce, 4i lu!ea ,ns*4i este un /as cu un a!estec care tre3uie !ereu r*sturnat. ,ntrea1a de/enire urcede din r*z3oiul contrariilorK di-eritele ,nsu4iri care ne a ar ca -iind dura3ile e7 ri!* doar su erioritatea !o!entan* a unuia dintre otri/nici, ,ns* r*z3oiul nu s&a ,ncheiat rin aceasta, lu ta d*inuie !ai de arte, ,n /e4nicie. Totul se etrece otri/it acestei /r*2!*4ii, 4i aceast* du4!*nie dez/*luie dre tatea /e4nic*. Este aici o re rezentare !iraculoas*, creat* din ,ns*4i iz/oarele cele !ai ure ale s iritului elenic, 4i anu!e cea care consider* lu ta ca -iind st* +nirea d*inuitoare a unei dre t*0i unitare, uternice, deter!inat* de o le1e. Nu!ai un 1rec a -ost ,n stare s* 1*seasc* aceast* re rezentare ca ,nte!eiere a unei cos!odiceiK este 3una Eris a lui Hesiod e7 licat* de rinci iu -unda!ental al lu!iiK este conce 0ia des re ,ntrecere, co!un* 1recilor izola0i 4i statului 1rec, trans us* ,n ter!enii cei !ai 1enerali din 1i!nazii 4i alestre, de la a1onul artistic la ,n-runtarea dintre artidele olitice 4i a statelor unele cu altele, ast-el ,nc+t acu! ,nsu4i !ecanis!ul ca de ceasornic al cos!osului ,4i ,n/+rte4te roti0ele su3 st* +nirea ei. 94a cu! orice 1rec se lu t* ca 4i cu! el sin1ur ar a/ea dre tatea de artea sa 4i !*sura nes-+r4it de si1ur* a sentin0ei 2udec*tore4ti hot*r*4te ,n -iecare cli * de ce arte se ,nclin* /ictoria, tot ast-el se lu t* ,nsu4irile unele cu altele du * le1i 4i criterii nestr*!utate, i!anente lu tei. 8ucrurile ,nsele, ,n a c*ror soliditate 4i constan0* cred !in0ile !*r1inite ale oa!enilor 4i ani!alelor, nu au c+tu4i de u0in o e7isten0* ro riu zis*, ele sunt -ul1erarea 4i sc+nteierea s*3iilor trase, sunt str*lucirea /ictoriei ,n lu ta calit*0ilor contradictorii. 9cea lu t*, care&i este ro rie oric*rei de/eniri, aceast* /ictorie !ereu schi!3*toare le descrie de ase!enea Scho enhauer 5L%mea ca <oin$. ,i reprezentare, /olu!ul I, cartea II, ara1ra-ul >;)D 5Constant tre3uie s*&4i schi!3e -or!a !ateria d*inuitoare, rin -a tul c*, duse e -irul conduc*tor al cauzalit*0ii, a aren0ele !ecanice, -izice, chi!ice, or1anice, ,! in1+ndu&se laco!e s* ias* la i/eal*, s-+4ie lu t+ndu&se ,ntre ele !ateria, c*ci -iecare /rea s*&4i e7 ri!e ro ria idee. 9ceast* lu t* se las* ur!*rit* rin ,ntrea1a natur*, 40 de -a t natura ,ns*4i const* doar ,n ea5. Pa1inile ur!*toare ale lui Scho enhauer redau ,n cele !ai re!arca3ile i!a1ini, aceast* lu t*K doar c* tonul -unda!ental al acestor descrieri r*!+ne !ereu un altul dec+t la Heraclit, ,n !*sura ,n care entru Scho enhauer lu ta este o do/ad* a autoscind*rii /oin0ei de /ia0*, o autode/orare a acestui instinct ,ntunecat, surd, su3 ,n-*0i4*rile unui -eno!en de&a dre tul ,n-rico4*tor, c+tu4i de u0in 3ine-*c*tor. 9rena 4i o3iectul acestei lu te este !ateria e care -or0ele naturale caut*, -iecare la r+ndul ei, s* o s-+4ie, ca 4i s a0iul 4i ti! ul, a c*ror uniune realizat* rin cauzalitate este ,ns*4i !ate& ,n /re!e ce i!a1ina0ia lui Heraclit !*sura cos!osul ,n neodihnit* !i4care, 5realitatea5, cu ochiul unui s ectator ,nc+ntat, care /ede nenu!*rate erechi ,n-runt+ndu&se ,n ,ntreceri ale rieteniei su3 su ra/e1herea unui ar3itru atot uternic, #&a n* *dit o 4i !ai ,nalt* resi!0ireD nu le&a !ai utut ur!*ri, erechile acestea, ,n-runt+ndu&se,

des *r0ite de ar3itri, ar3itrii ,n4i4i *reau s* se lu te ,ntre ei, lu t*torii ,n4i4i *reau s*&4i 2udece lu ta & 4i cu!, ,n -ond, el erce ea doar unica dre tate /e4nic st* +nitoare, a ,ndr*znit s* e7cla!eD 5,ns*4i lu ta celor !ul0i este dre tatea ur*S Pi !ai alesD Unul este Aulti lul. C*ci ce sunt toate aceste ,nsu4iri ,n esen0a lorL Sunt ele zeii ne!uritoriL Sunt ele -* turi izolate de la ,nce ut 4i -*r* s-+r4it ac0ion+nd entru sineL Pi dac* lu!ea e care o /ede! cunoa4te doar de/enirea 4i trecerea, ,ns* ,n nici un -el 4i statornicia, atunci nu tre3uie, oate, ,nsu4irile acestea s* constituie o lu!e !eta-izic* alt!interi alc*tuit*, e ade/*rat nu o lu!e a unit*0ii, a4a cu! o c*uta 9na7i!andros ,n s atele /*lului -lutur*tor al !ulti licit*0ii, ci o lu!e a !ulti licit*0ii /e4nice 4i esen0ialeL5 & N& a a2uns oare Heraclit rintr&un ocol, iar*4i la acea du3l* or+nduire a lu!ii, e care o co!3*tuse cu at+ta ener1ie, cu un Oli! cu nu!ero4i zei 4i de!oni ne!uritori & anu!e al !ultelor realit*0i & 4i cu o lu!e a oa!enilor care nu /*d dec+t norul de ra- st+rnit de lu tele oli! ice 4i str*lucirea l*ncilor zeie4ti & adic* doar o de/enireL 9na7i!andros -u1ise toc!ai din -a0a acestor ,nsu4iri anu!e re-u1iindu&se ,n s+nul 5indeter!inatului5 !eta-izic toc!ai entru c* aceste ,nsu4iri de/eneau 4i treceau ierz+ndu&se el le re-uzase e7isten0a ade/*rat* 4i su3stan0ial*K dar acu! nu tre3uie oare s* se ar* c* de/enirea nu e altce/a dec+t ,n-*0i4area /izi3il* a unei lu te a /e4nicelor ,nsu4iriL Nu ar ,nse!na c* ne re,ntoarce! la sl*3iciunea caracteristic* a cunoa4terii o!ene4ti dac* /or3i! des re de/enire & e c+nd ,n esen0a lucrurilor oate c* nu e7ist* nici o de/enire, ci doar o al*turare a !ultor realit*0i ade/*rate, nede/enite, indestructi3ileL 9cestea sunt c*i laterale 4i c*r*ri r*t*cite, neheracliticeK 4i el !ai stri1* odat*D 5Unul este Aulti lul5. Aultele ,nsu4iri e7istente nu sunt nici esen0e /e4nice 4i nici -antas!e ale si!0urilor noastre "ca e ri!ele le&a 1+ndit !ai t+rziu 9na7a1oras, ca e cele din ur!*, Par!enide), nu sunt nici -iin0a -er!*, su/eran*, nici a aren0e -u1are r*t*cind doar ,n !in0ile o!ene4ti. Cea de a treia osi3ilitate, care&i r*!+ne, sin1ur*, lui Heraclit, n&o /a utea 1hici cine/a ,nar!at doar cu su3tilitate dialectic* 4i deo otri/* calculatoareK c*ci ceea ce a ideat el aici este o ciud*0enie chiar 4i ,n do!eniul incredi3ilului !itic 4i al !eta-orelor cos!ice nea4te tate. 8u!ea este @oc%l lui Zeus, sau e7 ri!at ,n ter!eni -izicali, al 3oc%l%i, cu sine ,nsu4i, 4i Unul este, nu!ai ,n acest sens, ,n acela4i ti! 4i Aulti lul. Pentru a e7 lica ,n ri!ul r+nd introducerea -ocului ca o -or0* creatoare de lu!e, a! s* a!intesc ,n ce !od a dez/oltat 9na7i!andros teoria des re a * ca ori1ine a tuturor lucrurilor. 9cord+nd, ,n aceast* ri/in0*, ,n esen0*, ,ncredere lui Thales 4i con-ir!+nd 4i a! li-ic+nd o3ser/a0iile acestuia, 9na7i!andros nu a utut -i totu4i con/ins c*, ,naintea a ei 4i ,n acela4i ti! dincolo de a *, n&ar !ai e7ista o alt* trea t* a calit*0ilor !aterieiD ci lui i se *rea c* u!edul ,nsu4i se n*4tea din cald 4i din rece, 4i caldul 4i recele tre3uiau rin aceasta s* -ie tre tele re!er1*toare ale a ei, calit*0ile ,nc* 4i !ai ri!ordiale. O dat* cu des *r0irea lor din -iin0a ori1inar* a 5indeter!inatului5 ,nce e de/enirea. Heraclit, care ca -izician i se su3ordoneaz* ,n ce ri/e4te ,nse!n*tatea lui 9na7i!andros, 4i&a e7 licat aceast* c*ldur* de care /or3ea 9na7i!andros ca -iind su-lul, r*su-larea cald*, a3urul uscat, e scurt ca ce/a ce 0ine de -ocD 4i des re acest -oc el s une acu! acela4i lucru e care Thales 4i 9na7i!andros l&au s us des re a *, c* str*3ate, ,n nenu!*rate !eta!or-oze, ,ns*4i traiectoria de/enirii, ,n ri!ul r+nd su3 -or!a celor trei st*ri -unda!entale, c*ldura, u!edul, -ir!a!entul. C*ci a a trece, ,n arte, co3or+ndu&se, ,n *!+nt, urc+ndu&se, ,n -ocK sau cu! se are c* s&ar -i e7 ri!at Heraclit !ai e7actD din !are se ,nal0* nu!ai a3urii uri, care&i slu2esc dre t hran* -ocului ceresc al stelelor, din *!+nt nu!ai cei ,ntuneco4i, ce0o4i, din care u!ezeala ,4i tra1e hrana. 93urii uri ,4i 1*sesc calea de trecere, e care o re rezint* !area, c*tre -oc, cei i! uri calea de trecere, e care o re rezint* *!+ntul, s re a *. Pi ast-el se a4tern necontenit cele dou* c*i de !eta!or-oz* ale -ocului, ,n sus 4i ,n 2os, ,nainte 4i ,nd*r*t, una al*turi de alta, de la -oc s re a *, de acolo s re *!+nt, de la *!+nt iar*4i ,nd*r*t s re a *, de la a * la -oc. Dac* Heraclit, ,n cea !ai i! ortant* dintre aceste re rezent*ri, de e7e! lu s un+nd c* -ocul rin e!ana0ia de a3uri se ,ntre0ine sin1ur, sau s un+nd c* din a * se des rinde ,n arte *!+ntul, ,n arte -ocul, este un disci ol al al lui 9na7i!andros, el se arat*, e de alt* arte, inde endent 4i ,n contradic0ie cu 42 acesta, rin -a tul c* e7clude recele din rocesul -izic ,n /re!e ce 9na7i!andros ,l a4ezase cu dre turi e1ale al*turi de cald, entru a -ace u!edul s* se nasc* din a!3ele. Dar entru Heraclit era o necesitate s* rocedeze a4a cu! a -*cut, c*ci dac* totul tre3uie s* -ie -oc, atunci, ,n toate osi3ilit*0ile reschi!3*rilor sale, nu oate e7ista deo otri/* 4i ceea ce ar -i contrariul s*u a3solutK 4i atunci, ceea ce se nu!e4te recele nu oate -i inter retat dec+t ca un 1rad anu!e al caldului 4i nu&4i oate 1*si o 2usti-icare dec+t rintr&o ase!enea inter retare. Ault !ai i! ortant* ,ns* dec+t aceast* a3atere de la doctrina lui 9na7i!andros este ,ns* ( alt* otri/ire cu aceastaD el crede, ca 4i ,nainta4ul s*u, ,ntr&un s-+r4it, eriodic, !ereu re et+ndu&se, al lu!ii 4i ,ntr&o !ereu re,nnoit* re,n*l0are a unei alte lu!i din con-la1ra0ia atotni!icitoare. Perioada ,n care lu!ea se reci it* s re o ase!enea con-la1ra0ie 1eneral* 4i s re destr*!area ,n -ocul cel ur este caracterizat* de el ,n !od cu totul sur rinz*tor ca -iind cea a unei dorin0e 4i ne/oi, 4i de lina ieire a lu!ii ,n -oc, dre t ur!are a sa0iet*0iiK !ai r*!+ne s* ne une! ,ntre3area cu! a ,n0eles 4i a denu!it el instinctul, !ereu de4te t+ndu&se, al cl*dirii lu!ii, re/*rsarea de sine a lu!ii ,n -or!ele !ulti licit*0ii. S&ar *rea c* -or!ularea 1receasc*, a4a cu! a -olosit&o el, ne /ine ,n a2utor e7 ri!+nd 1+ndul c* 5Sa0ietatea na4te cri!a "HE3ris)5K 4i ,ntr&ade/*r ne ute! ,ntre3a o cli * dac* Heraclit nu a dedus, oate, acea re,ntoarcere c*tre !ulti licitate din HE3ris. (Nota E)- S* lu*! o cli * ,n serios acest 1+ndD ,n lu!ina e care o arunc* el, se reschi!3*, ,n -a0a ri/irilor noastre, chi ul

lui Heraclit ,nsu4i, lu!ina or1olioas* a ochilor s*i se stin1e, o tr*s*tur* ase!enea unui rid de renun0are dureroas*, de ne utin0*, # se ,nti *re4te e -a0*, 4i ni se are atunci c* 4ti! de ce antichitatea de !ai t+rziu #&a nu!it 5-iloso-ul care l+n1e5. Nu este acu!, ast-el ,n0eles, ,ntre1ul roces de de/enire a lu!ii un act de ede sire a HE3risuluiL Aulti lul, rezultat al unei cri!e, al unei 1re4eli /ino/ateL Aeta!or-ozarea urului ,n i! ur, o ur!are a nedre t*0iiL Nu a -ost oare a4ezat* acu! /ino/*0ia ,n !iezul lucrurilor, 4i, rin aceasta, oate, lu!ea de/enirii 4i a indi/idualit*0ilor a -ost eli3erat* de aceast* /ino/*0ie, dar ,n acela4i ti! os+ndit* s* oarte !ereu, iar*4i, /e4nic, ur!*rile eiL (Nota 7)9cest cu/+nt lin de ri!e2dii, HB(ris, este de -a t, iatra de ,ncercare entru orice heracliteanK aici oate ie4i la lu!in* dac* el 4i&a ,n0eles 3ine sau 1re4it !aestrul. E7ist* /ino/*0ie, nedre tate, contradic0ie, su-erin0* ,n lu!ea aceasta a noastr*L Da, stri1* Heraclit, dar nu!ai entru oa!enii li!ita0i, entru cei care se ri/esc unii e al0ii 4i nu cu to0ii ,! reun*, nu entru zeul constituti/K entru aceasta, toate cele care se r*z3oiesc ,ntre ele se re/ars* laolalt* ,ntr& o ar!onie, in/izi3il* e dre t entru ochiul o!ului o3i4nuit, dar de ,n0eles entru acela care, aido!a lui Heraclit, este ase!enea Zeului conte! lator. ,n -a0a ri/irii sale de -oc nu !ai r*!+ne nici o ic*tur* de nedre tate ,n lu!ea care i s&a re/*rsat ,n 2urK 4i chiar 4i acea iedic* e care a! utea&o nu!i cardinal*, ,ntre3area cu! anu!e -ocul cel ur se oate a3sor3i ,n -or!e at+t de i! ure, e de *4it* de el rintr&o co! ara0ie su3li!*. O de/enire 4i o trecere ,ntru ieire, cl*direa 4i distru1erea, -*r* nici o co! ensare !oral*, ,ntr&o ne/ino/*0ie, /e4nic r*!+n+nd ase!enea sie4i nu are e lu!ea aceasta dec+t 2oaca artistului 4i a co ilului. Pi ast-el, a4a cu! se 2oac* artistul 4i co ilul, se 2oac* 4i -ocul care tr*ie4te /e4nic, cl*de4te 4i destra!*, ,n ne/ino/*0ie & 4i 2ocul acesta ,l 2oac* Eonul cu sine ,nsu4i. Preschi!3+ndu&se ,n a * 4i ,n *!+nt, el ,4i cl*de4te, ca un co il, castele de nisi e !ar1inea !*rii, le ,nal0* 4i a oi le destra!*K din ti! ,n ti! ,4i ,nce e de la ca *t, 2ocul. O cli * de sa0ietateK a oi ,l cu rinde din nou ne/oia, a4a cu! e artist ,l constr+n1e ne/oia de a crea. Nu cura2ul /ino/*0iei, ci instinctul, !ereu, din nou, trezindu&se de a se 2uca chea!* lu!i noi la /ia0*. C+teodat* co ilul ,4i arunc* la o arte 2uc*riaK dar cur+nd o ridic* iar*4i, ,ntr&o toan* ne/ino/at*. Dar ,ndat* ce se a uc* s* cl*deasc*, el ,!3in*, a4eaz* 4i -or!eaz* totul otri/it unor le1i 4i unor or+nduiri l*untrice. 9st-el ri/e4te lu!ea nu!ai o!ul estetic, cel care a a-lat de la artist 4i de la !odul de a se constitui al o erei de art* cu! cearta celor !ulti le oate urta totu4i ,n sine o le1e 4i o ,ndre t*0ire, cu! artistul se o re4te conte! lati/ a lec+ndu&se asu ra o erei de ait* 4i ac0ioneaz* asu ra ei, cu! necesitatea 4i 2ocul, contradic0ia 4i ar!onia, tre3uie s* se ,! erecheze entru conce erea actului artistic. (Nota 8)Pi cine ar !ai cere de la o ast-el de -iloso-ie o etic*, cu i! erati/ul cate1oric 5Tre3uie s* -aci asta5, sau cine !*car i&ar !ai -ace din li sa uneia un re ro4 lui HeraclitS O!ul este, +n* la ulti!a -i3r* a -iin0ei sale, necesitate 4i cu totul 4i cu totul 5neli3er5, & dac* rin li3ertate se ,n0ele1e reten0ia ne3uneasc* de a&4i utea schi!3a esen$a ro rie du * toane, ca e /e4!inte, o reten0ie e care orice -iloso-ie serioas* de +n* acu! a res ins&o cu dis re0ul cu/enit. C* at+t de u0ini oa!eni cu con4tiin0* tr*iesc ,ntru 8o1os 4i otri/it cu !*surile ochiului atoateconte! lator al artistului, se e7 lic* rin -a tul c* su-letele lor sunt u!ede 4i c* ochii 4i urechile oa!enilor, 4i !ai ales intelectul lor, este un !artor ,n4el*tor atunci c+nd 5noroiul u!ed le cu rinde su-letele5. De ce anu!e stau ast-el lucrurile, aceasta nu se ,ntrea3*, a4a cu! nu se ,ntrea3* de ce -ocul se reschi!3* ,n a * 4i ,n *!+nt. Heraclit nu are nici un !oti/ "a4a cu! a/ea 8ei3niz) s* tre(%iasc. s* do/edeasc* c* aceast* lu!e ar -i anu!e cea !ai 3un* cu utin0*, lui ,i a2un1e c* ea este 2oaca -ru!oas* 4i ne/ino/at* a Eonului. O!ul ,i a are, chiar ,n tr*s*turile sale 1enerale, ca o -iin0* nera0ional*D ceea ce nu contrazice a-ir!a0ia c* ,n ,ntrea1a sa -iin0* el ,nde line4te le1ea ra0iunii atoatest* +nitoare. De -a t, o!ul nici nu ocu * o ozi0ie deose3it de ri/ile1iat* ,n natur*, a c*rei a aren0* cea !ai ,nalt* este -ocul, de ild* su3 ,n-*0i4area stelei, 4i nu o!ul at+t de neco! licat. Dac* el, rin le1ea necesit*0ii, a ri!it o arte din -oc, atunci el este ce/a ra0ionalK at+ta /re!e c+t este alc*tuit doar din a * 4i *!+nt, lucrurile stau rost cu ra0iunea sa. O ,ndatorire ca el s* tre3uiasc* s* recunoasc* 8o1osul, anu!e entru c* el este o!, nu e7ist*. Dar de ce e7ist* a *, de ce e7ist* *!+ntL Pentru Heraclit aceasta este o ro3le!* !ult !ai serioas* dec+t s* se ,ntre3e de ce sunt oa!enii at+t de ro4ti 4i at+t de r*i. ,n cei !ai su3li!i 4i ,n cei !ai er/erti0i oa!eni se dez/*luie 4i se e7 ri!* aceea4i le1itate 4i dre tate. Dac* ,ns* a! /rea s*&i une! ,n -a0* lui Heraclit ,ntre3area D de ce -ocul nu este ,ntotdeauna -oc, de ce este el acu! a *, acu! *!+ntL atunci el ar r*s unde doarD 5Este o 2oac*, n&o lua0i la !odul at+t de atetic, 4i !ai ales nu la cel !oralS5 Heraclit descrie doar lu!ea e7istent*, 4i si!te ri/ind&o, aceea4i l*cere conte! lati/* cu care artistul ,4i ri/e4te o era sa ,n curs de des*/+r4ire. Pe el ,l 1*sesc ,ntunecat, !elancolic, l*cri!os, su!3ru, atra3ilar, esi!ist 4i !ai cu sea!* odios, doar cei care au !oti/ele lor s* nu -ie !ul0u!i0i de !odul ,n care el descrie natura o!eneasc*. Pe ace4tia ,ns*, cu toate anti atiile 4i si! atiile lor, cu ura 4i iu3irea lor, el i&ar ri/i cu des*/+r4it* indi-eren0* 4i le&ar r*s unde doar cu rece te cu! ar -i 5C+inii ,l latr* e cel e care nu&# cunosc5 sau 5A*1arului ,i lac !ai !ult aiele dec+t aurul5. De la ase!enea ne!ul0u!iri ornesc 4i nu!eroasele l+n1eri des re o3scuritatea stilului heracliticD ro3a3il c* niciodat* nu a e7istat un o! care s* scrie !ai li! ede 4i !ai lu!inos. Fire4te, -oarte concis, 4i rin aceasta o3scur, 3ine,n0eles entru cei care citesc 1r*3it. Dar este cu totul ine7 lica3il cu! anu!e ar utea s* scrie cu

inten0ie neclar, un -iloso- & cu! se o3i4nuie4te s* i se re ro4eze lui Heraclit & dac* nu are !oti/e s*&4i ascund* 1+ndurile, sau nu e destul de 4arlatan s*&4i tra/esteasc* ,n cu/inte li sa de 1+nduri. Dac* tre3uie, a4a cu! s une 4i Scho enhauer, ca ,n chestiunile care 0in de /ia0a o3i4nuit*, ractic*, s* e/it*! cu 1ri2*, rintr&o c+t !ai !are claritate, orice ne,n0ele1eri osi3ile, atunci cu! a! a/ea /oie ca ,n do!eniile cele !ai di-icile, !ai a3struse, !ai 1reu accesi3ile ale 1+ndirii, care constituie sarcinile -iloso-iei, s* ne e7 ri!*! nel*!urit, 3a chiar eni1!aticL Pi ,n ceea ce ri/e4te concizia, Jean Paul ne o-er* o 3un* ,n/*0*tur*D 5,ntru totul este otri/it ca tot ceea ce este !*re0 & adic* a/+nd !ult ,n0eles entru cel dotat cu uterea rar* de ,n0ele1ere & s* se /or3easc* doar e scurt 4i " rin aceasta) o3scur, ast-el ca s iritul cal s*&4i l*!ureasc* aceste s use !ai de1ra3* ca -iind li site de sens dec+t s* 4i le traduc* ,n ro ria lui 1oliciune de sens. C*ci s iritele /ul1are au o a3ilitate ur+cioas* de a nu /edea %= ,n cea !ai ro-und* 4i !ai 3o1at* s us* ni!ic altce/a dec+t ro ria lor o inie !*runt*, de toate zilele5. De alt-el, cu toate acestea, Heraclit nu le&a sc* at 5s iritelor cal e5 ,nc* 4i stoicii l&au r*st*l!*cit ,n 1+ndirea lor lat* 4i au co3or+t erce 0ia sa -unda!ental*, at+t de no3il estetic*, a 2ocului lu!ii ,n considera0iile co!une des re carcaterul utilitar al lu!ii, 4i anu!e entru -oloasele oa!enilorK ast-el c*, ,n ase!enea ca ete, -izica sa a de/enit un o ti!is! 1rosolan cu in/ita0ii continui adresate lui Q 4i lui V ,nde!n+ndu&iD pla%dite amicii 4 Heraclit era !+ndruK 4i c+nd un -iloso- a2un1e la !+ndrie, e /or3a atunci de o !are !+ndrie. 8ucrarea sa nu #&a ,! ins niciodat* ,n -a0a unui 5 u3lic5, ,n -a0a a lauzelor !aselor de oa!eni 4i corului entuziast al conte!& oranilor. Esen0a -iloso-ului este de natur* s*&# ,nde!ne !ai cur+nd la a arcur1e sin1uratic dru!ul s*u. ,nzestr*rile sale sunt dintre cele !ai rare, ,ntr&un anu!it sens cele !ai nenaturale, 4i, rin acesta chiar, -*c+ndu&l e7clusi/ 4i du4!*nos chiar -a0* de cei cu daruri deo otri/*. Zidurile ,ntre care el ,4i a2un1e sie4i tre3uie s* -ie de dia!ant, dac* nu se /or s arte 4i d*r+!ate, c*ci totul 4i toate sunt ,n !i4care ,! otri/a lui. C*l*toria sa s re ne!urire este !ai 1rea 4i !ai res*rat* cu o3stacole dec+t a oric*rui altuiaK 4i totu4i ni!eni nu oate s* cread* cu !ai !ult* si1uran0* dec+t toc!ai -iloso-ul c* el /a a2un1e la 0int* & entru c* el nu 4tie unde anu!e ar tre3ui s* se a4eze dec+t e ari ile lar1 des-*cute ale tuturor ti! urilorK c*ci ne *sarea -a0* de cele rezente 4i !o!entane st* ,n -iin0a ,ns*4i a !arilor naturi -iloso-ice. El are ade/*rulD roata ti! ului n&are dec+t s* se rosto1oleasc* ori,ncotro /rea, ea nu /a utea niciodat* -u1i de ade/*r. Este i! ortant s* a-l*! des re ase!enea oa!eni c* au tr*it cu ade/*rat odat*. De e7e! lu, nu ne&a! utea i!a1ina niciodat* !+ndria lui Heraclit ca o si! l* osi3ilitate nerealizat*. (Nota F)- ,n sine, -iecare e-ort s re cunoa4tere are, rin ,ns*4i natura lui, s* -ie /e4nic nesatis-*cut 4i nesatis-*c*tor. Din cauza aceasta ni!eni, dac* nu s&a l*sat ,n/*0at de istorie, nu /a utea crede /reodat* cu o at+t de i! erial* con/in1ere 4i re0uire entru sine ,nsu4i c* ar -i sin1urul retendent cu succes al ade/*rului. 9se!enea oa!eni tr*iesc ,ntr&un solar ro riuK acolo se cu/ine s* -ie c*uta0i. Chiar 4i un PEtha1oras, un E! edocles se co! ortau -a0* de ei ,n4i4i cu o re0uire su rao!eneasc*, a roa e cu o s-ial* reli1ioas*K ,ns* lan0ul !ilei, rins ,n /eri1ile !*re0ei con/in1eri ,n ade/*rul !i1ra0iei su-letelor 4i a unit*0ii celor ce /ie0uiesc, i&a condus din nou c*tre ceilal0i oa!eni, s re /indecarea 4i !+ntuirea lor. Si!0*!+ntul sin& %? 1ur*t*0ii ,ns*, care ,i *trunde ,ntrea1a -iin0* ere!itului din E-es din rea2!a te! lului 9rte!isei, nu oate -i 3*nuit dec+t de cei care ,ncre!enesc ,n ustiet*0ile cele !ai s*l3atice ale !un0ilor. De la el nu iz/or*4te nici un si!0*!+nt uternic al i! ulsurilor !ilei, nici o dorin0* de a /oi s*&i a2ute, s*&i /indece 4i s*&i sal/eze e se!eni. Este o stea li sit* de at!os-er*. Ochiul s*u, +l +itor ,ndre tat s re l*untru, ri/e4te !ort 4i ,n1he0at, arc* *relnic doar, s re a-ar*. Jur ,! re2urul lui, ne!i2locit s *r1+ndu&se de zidurile -ort*re0ei !+ndriei sale, iz3esc /alurile a!*1irii 4i ale a3surdit*0iiK el ,4i ,ntoarce cu sil* -a0a de la ele. Dar chiar 4i oa!enii cu ini!a si!0itoare ,4i lea *d* o ase!enea !asc* turnat* arc* ,n 3ronzK o ase!enea -iin0* ar utea *rea !ai u4or de ,n0eles ,ntr&un sanctuar de *rtat, izolat, rintre i!a1ini zeie4ti, ,ntr&o arhitectur* rece, lini4tit&su3li!*. Printre oa!eni, Heraclit era, ca o!, cu ne utin0* de ,n0eles, incredi3ilK 4i c+nd era, oate, /*zut cu! ur!*rea cu aten0ie 2ocul z1o!otos al co iilor, atunci -*r* ,ndoial* el 1+ndea ceea ce nici un o! n&a 1+ndit /reodat* ,ntr&o ase!enea ,! re2urareD c* este ase!enea 2ocului !arelui co il al lu!ii, Zeus. El nu a/ea ne/oie de oa!eni, nici chiar entru lucr*rile sale de cunoa4tereK entru el nu e7istau lucruri des re care el i&ar -i utut ,ntre3a e ei 4i des re care celelalte -iin0e s& ar -i utut osteni s*&l ,ntre3e. Vor3ea cu dis re0 des re ase!enea oa!eni dis u4i s* ,ntre3e, s* culea1*, e scurt 5istorici5. 5Pe !ine ,nsu!i !* caut 4i !* scrutez eu5, s unea el des re sine, cu un cu/+nt rin care se denu!e4te cercetarea unui oracolD ca 4i cu! el ar -i -ost cel care cu ade/*rat ar -i ,! linit 4i des*/+r4it -or!ula del-ic*D Cunoa4te&te e tine ,nsu0i5, el 4i ni!eni altul. ,ns* ceea ce el des rindea din ascultarea acestui oracol, era un lucru e care el ,l socotea dre t ,n0ele ciunea ne!uritoare 4i /e4nic de!n* de a -i cu! *nit* 4i inter retat*, cu o ne!*r1init* utere de ac0iune 4i ti! , du * chi ul s uselor ro-etice ale Si3Elei. Este de a2uns entru o!enirea ori c+t de t+rzie, de du * elD -ie 4i nu!ai c* un ase!enea !esa2 s&ar l*sa deslu4it doar ca o s us* a oracolului, ceea ce el, ase!enea zeului del-ic, 5nici nu s une, nici nu ascunde5. S usele lui, 5-*r* sur+s, odoa3e 4i !irodenii5, !ai de1ra3* ca 4i cu 5s u!e la 1ur*5 rostite, /or tre3ui s* r*z3at* +n* la6!iile de urechi ale /iitorului. C*ci lu!ea are /e4nic ne/oie de ade/*r, 4i deci are /e4nic ne/oie de HeraclitK cu toate c* el nu are ne/oie de lu!e 4i de oa!enii ei. Ce&i as* lui de renu!ele 4i -ai!a saL Fai!a l%i rintre 5!uritorii !ereu erind+ndu&se !ai de arte5, cu! e7cla!* el cu ironie. Fai!a lui ,i

i! resioneaz* oate e oa!eni, nu e el, ne!urirea u!anit*0ii are ne/oie de el, nu el de ne!urirea o!ului Heraclit. 8ucrul acela e care #&a conte! lat el, ,n/*0*tura des re rezen0a legii 4n de<enire ,i a @oc%l%i 4n necesitate /a tre3ui de acu! ,nainte s* -ie /e4nic conte! lat*K el este cel care a ridicat cortina din -a0a acestui cel !ai !*re0 dintre s ectacolele 2ocului. 47 resus de orizontul nostruK ci ,n -a0a noastr*, 4i retutindeni, ,n orice de/enire este cu rins ce/a care este 3iind ,i ,n acti/itate. Dar cu acestea ,i !ai r*!+nea sarcina de a da r*s uns e7act la ,ntre3areaD 5Ce este de/enireaL5 & 4i aici a -ost !o!entul ,n care el a tre3uit s* -ac* acel salt, entru ca s* nu cad*, de4i oate entru ase!enea naturi cu! este cea a lui Par!enides chiar 4i acest salt are de -a t se!ni-ica0ia unei c*deri. Dar a2un1e cu asta, c*ci chiar intr*! ,n cea0*, ,n !istica acelor 9%alitates occ%ltae, 4i chiar ,ntr&un -el ,n !itolo1ie. Par!enides conte! l*, ca 4i Heraclit, de/enirea 4i nestatornicia 1eneral* 4i&4i oate e7 lica o trecere ,ntru ieire doar rin -a tul c* ne-iindul tre3uie s* ai3* /in* ,n aceast* ri/in0*. C*ci cu! ar utea -iin&dul s* oarte /ino/*0ia ieiriiL Tot ast-el ,ns* tre3uie ca na4terea, intrarea ,n -iin0*, s* se roduc* cu a2utorul ne-iinduluiD c*ci -iindul e7ist*, dintotdeauna de -a0* 4i nu oate, de la sine, s* a2un1* la -iin0* 4i nu oate e7 lica nici un -el de c* *tare a -iin0ei. 9st-el c*, at+t na4terea ,ntru -iin0* c+t 4i ieirea din -iin0* se roduc rin ,nsu4irile ne1ati/e. Fa tul, ,ns*, c* cel care a luat -iin0* are un con0inut, 4i c* cel care iere ,4i ierde un con0inut, resu une c* ,nsu4irile oziti/e & adic* toc!ai acest con0inut & ele ,nsele se ,! art deo otri/* ,n a!3ele rocese. Pe scurt, rezult* rinci iulD 5Pentru de/enire este necesar at+t -iindul c+t 4i ne-iindulK c+nd ace4tia doi ac0ioneaz* laolalt*, rezult* o de/enire5. Dar cu! a2unN s* se ,! erecheze oziti/ul 4i ne1ati/ulL Nu ar tre3ui, di! otri/*, s* -u1* /e4nic unul de altul, ca -iind contrarii, 4i rin aceasta -*c+nd i! osi3il* orice de/enireL 9ici Par!enides a eleaz* la 9%alitas occ%lta, la o ,nclinare !istic* a contrariilor de a se a ro ia 4i atra1e reci roc, 4i el -ace sensi3il* aceast* o ozi0ie rin nu!ele de 9 hrodita 4i rin rela0ia e! iric cunoscut* a !asculinului cu -e!ininul. Puterea 9 hroditei este cea care le lea1* laolalt*, ,! erechindu&le e aceste contrarii, -iindul 4i ne-iindul. O dorin0* aduce laolalt* ele!entele r*z/r*tindu& se unul ,! otri/a altuia 4i ur+ndu&se unul e altulK rezultatul este o de/enire. C+nd dorin0a aceasta s&a ,! linit, ura 4i ,! otri/irea l*untric* ,! in1 -iindul 4i ne-iindul iar*4i de arte unul de altul & 4i atunci o!ul s une 5lucrul acesta iere5. !8 Ins* ni!eni nu se a/entureaz* ne ede sit ,n a3strac0ii at+t de ,n-rico4*toare cu! sunt 5Fiindul5 4i 5Ne-iindul5K ,0i ,n1hea0* tre tat s+n1ele ,n /ine c+nd le atin1i. 9 -ost o zi c+nd Par!enides a a/ut o idee ciudat*, care *rea s* de/alorizeze toate co!3ina0iile sale !ai ti! urii de 1+ndire, ast-el c* i&a /enit che-ul s* le arunce la o arte ca e o un1* cu !onede /echi 4i scoase din uz. 50 ,n !od o3i4nuit se consider* c* 4i o i! resie din a-ar*, nu nu!ai consec/en0a din*untru, acti/*, a unor conce te ca 5-iindul5 4i ne-iindul5, au contri3uit laolalt* la ideea ori1inal* e care a a/ut&o ,n acea zi, 4i anu!e cunoa4terea teolo1iei 3*tr+nului 4i !ult u!3latului ra sod, al c+nt*re0ului zei-ic*rii !itice a naturii, Qeno hanes din Colo hon. Qeno hanes a tr*it o /ia0* ie4it* din co!un ca oet r*t*citor 4i rin c*l*toriile sale a a2uns un o! -oarte ,n/*0at 4i -oarte ,n !*sur* s*&i ,n/e0e e al0ii, el se rice ea s* ,ntre3e 4i s* o/esteasc*K din cauza aceasta Heraclit ,l nu!*ra rintre olihistori 4i !ai cu sea!* rintre naturile 5istorice5 ,n ,n0elesul de care a! o!enit. De unde 4i c+nd ornirea aceasta !istic* #&a condus s re Unul 4i Ve4nicul Ne!i4cat nu /a utea sta3ili ni!eni /reodat*. Poate c* a -ost o conce 0ie -ireasc* entru 3*tr+nul, ,n s-+r4it, a2uns s* se statorniceasc* du * a1ita0ia r*t*cirilor sale 4i du * neodihnitele studii 4i cercet*ri ale celor ,nalte 4i !*re0e, deschiz+ndu&4i ochii s re /iziunea unei lini4ti zeie4ti, a ,ncre!enirii tuturor lucrurilor ,ntr&o anteistic* ace ri!ordial*, a4a cu! i se ar*ta ,n -a0a su-letului. De alt-el, !i se are ur ,nt+! l*tor -a tul c* e7act ,ntr&un acela4i loc. ,n Elea, au tr*it un ti! laolalt* doi oa!eni care urtau -iecare ,n !inte c+te o conce 0ie unitar*K ei nu alc*tuiesc o 4coal* 4i nu au ni!ic ,n co!un din care unul din ei s* oat* ,n/*0a de la cel*lalt 4i s*&i oat* ,n/*0a !ai de arte e al0ii. C*ci iz/orul acestei conce 0ii des re unitatea lucrurilor este la oricare din ei de&o cu totul alt* natur*, chiar o us*, celei a celuilaltK 4i dac* /reunul din ei a cunoscut !*car ,n/*0*tura celuilalt, ar -i tre3uit, ca s&o oat* ,n0ele1e, s* 4i&o traduc* ,nt+i ,n ro ria sa li!3*. Dar rintr&o ase!enea traducere s&ar -i ierdut, oricu!, e7act s eci-icul celeilalte doctrine. Dac* Par!enides a a2uns la unitatea Fiindului e7clusi/ rintr&o resu us* consec/en0* lo1ic*, 4i a des rins&o din conce tul Fiin0ei 4i Ne-iin0ei, Qeno hanes este un !istic reli1ios 4i, rin conce 0ia sa des re unitatea !istic*, a ar0ine de&a dre tul secolului al Vl&lea. Chiar dac* nu a -ost o ersonalitate la -el de do!inatoare cu! a -ost PEtha1oras, a !ani-estat totu4i, ,n c*l*toriile sale, aceea4i ,nclina0ie 4i ornire de a&i -ace e oa!eni !ai 3uni, de a&i uri-ica, de a&i /indeca. El este ,n/*0*torul ,n do!eniul !oral, dar a-lat ,nc* e trea ta ra soduluiK ,n /re!uri !ai t+rzii, ar -i -ost un so-ist. ,n ,ndr*znea0* sa desconsiderare a !ora/urilor 4i a recierilor e7istente, el nu&4i are e1al ,n BreciaK dar rin aceata el nu s&a retras c+tu4i de u0in ,n sin1ur*tate, cu! au -*cut&o Heraclit 4i Platon, ci, di! otri/*, s&a ,n-*0i4at ,n W -a0a u3licului, a c*rui ad!ira0ie 1*l*1ioas* -a0* de Ho!er, a c*rui ,nclina0ie *ti!a4* s re onorurile la 2ocurile 4i ser3*rile s orti/e, a c*rui adorare acordat* ietrelor cio lite cu chi o!enesc el le&a conda!nat cu !+nie 4i dis re0, 4i totu4i alt!interi dec+t o -*cea cert*re0ul Thersit. 8i3ertatea indi/idului atin1e cu el un unct -oarte ,nalt, 4i el este ,nrudit !ai ,ndea roa e cu

Par!enides toc!ai rin aceast* a roa e de ni!ic strunit* le *dare a oric*ror con/en0ionalis!e, !ai de1ra3* dec+t rin cunoa4terea acelei unit*0i 4i unicit*0i su re!e, di/ine, e care el a conte! lat&o odat*, cu o intensitate a /iziunii unic* entru secolul s*u, 4i care nu are ,n co!un cu Fiin0a unic* a lui Par!enides dec+t -or!ula 4i ter!enul, dar si1ur, nu 4i ori1inea. Aai de1ra3* s&ar utea s une c* starea de s irit ,n care Par!enides 4i&a 1*sit doctrina des re Fiin0* era e7act o us*. Pi ,n aceast* stare de s irit 4i ,n cli a res ecti/* el 4i&a c+nt*rit cele dou* contrarii ac0ion+nd laolalt*, a c*ror dorin0* iu3itoare 4i ur* constituie lu!ea 4i de/enirea, Fiindul 4i Ne-iindul, ,nsu4irile oziti/e 4i ne1ati/e & 4i s&a o rit ,ntr&o d*inuitoare ne,ncredere -a0* de conce tul ,nsu4irii ne1ati/e, Ne-iindul. C*ci oate ce/a care nu este s* -ie o ,nsu4ireL Sau, -or!ul+nd ,ntre3area la un !od !ai rinci ialD oate oare ce/a care nu este s* -ieL Sin1ura -or!* de cunoa4tere ,ns*, c*reia ,i acord*! i!ediat o ,ncredere ne!i2locit* 4i a c*rei na1are echi/aleaz* cu ne3unia, este tautolo1ia 9X9. ,ns* toc!ai aceast* cunoa4tere tautolo1ic* i&a stri1at ne,ndu lecat* ,n -a0*D Cee ce nu este, nu esteS Ceea ce este, esteS Pi deodat* el a si!0it un *cat lo1ic !onstruos a *s+ndu&i /ia0aK el doar acce tase dintotdeauna, -*r* /reo ezitare, c* e7ist* calit*0i ne1ati/e, c* e7ist* adic* Ne-iindul, c* deci, -or!al e7 ri!at, 9Xnon 9K ceea ce nu oate e7 ri!a altce/a dec+t de lina er/ersitate a 1+ndirii. E ade/*rat, a4a cu! se 1+ndea el !ai de arte, !area !ul0i!e a oa!eniloi 2udec* cu o e1al* er/ersitate a 1+ndiriiD el ,nsu4i nu a -*cut altce/a dec+t s* artici e la cri!a 1eneral* ,! otri/a lo1icii. Dar ,n aceea4i cli * ,n care el se 4tie acuzat de o ase!enea cri!*, ,l ,! resoar* deodat* aureola unei desco eriri, entru c* a 1*sit un rinci iu, cheia entru taina lu!ii, !+ntuindu&# de orice ne3unie o!eneasc*, 4i el co3oar* acu!, sus0inut de !+na -er!* 4i ,n-rico4*toare a ade/*rului tautolo1ic, *4ind este Fiin0*, ,n ad+ncul tuturor lucrurilor. Pi ,n dru!ul s*u ,ntr&acolo, ,l ,nt+lne4te e Heraclit & o ,nt+lnire nenorocoas*S 8ui, care a !izat totul e cea !ai ri1uroas* des *r0ire a Fiin0ei de Ne-iin0*, tre3uia s*&i -ie, e7act ,n cli a aceea, ro-und detesta3il 2ocul de antin& o!ii al lui HeraclitK rinci iu ca acesta 5Sunte! 4i tot deodat* nu sunte!5, 5Fiin0a 4i Ne-iin0a este, deo otri/* 4i deodat*, aceea4i iar*4i 4i deo otri/* neaceea4i5, rinci iul rin care de/enea iar*4i tul3ure 4i ine7trica3il tot ceea ce el ,nsu4i toc!ai lu!inase 4i li! ezise, i&a insu-lat acu! o -urie nest* +nit*D 5,n l*turi cu oa!enii, a stri1at el atunci, care ar s* ai3* dou* ca ete 4i totu4i nu 4tiu ni!icS Pentru ei toate se !i4c* /e4nic 4i cur1, chiar 4i 1+ndirea lorS Ei ri/esc nesi!0itori lucrurile din 2ur, dar ar tre3ui s* -ie deo otri/* surzi 4i or3i entru a ,n/*l!*4i ast-el laolalt* contrariileS5 Felul ,n care ne,n0ele1erea !aselor era 1lori-icat* rin 2ocul antino!iilor 4i l*udat* ca -iind ,nsu4i iscul oric*rei cunoa4teri era entru el o e7 erien0* dureroas* 4i de ne,n0eles. Pi atunci el s&a cu-undat ,n 3aia ,n1he0at* a cu! litelor sale a3stractiz*ri. Ceea ce este ade/*rat tre3uie s* -ie ,ntr&un /e4nic rezent, des re acel lucru nu se oate s une 5a -ost5, 5/a -i5. Fiindul nu oate -i un de/enit, c*ci de unde 4i din ce anu!e ar -i utut de/eni elL Din Ne-iindL Dar acela nu e7ist* 4i nu oate da na4tere la ni!ic din sine. Din FiindL 9cesta nu ar utea z*!isli ni!ic altce/a dec+t e sine ,nsu4i. Tot ast-el stau lucrurile 4i cu ieireaK ea este doe otri/* i! osi3il* ca 4i de/enirea, ca orice schi!3are, ca orice cre4tere, orice sc*dere. Pi este /ala3il ,ntrutotul rinci iulD Toate cele des re care se oate s une 5a -ost5 sau 5/a -i5 nu sunt, nu e7ist*, 4i des re ni!ic din cele ce au -iin0* nu se /a utea s une niciodat* 5nu este5. Cel care are -iin0*, Fiindul, este indi/izi3il, c*ci unde e7ist* o a doua utere care l&ar utea di/izaL Este i!o3il, c*ci unde anu!e s&ar utea !i4caL El nu oate -i nici nes-+r4it de !are, nici nes-+r4it de !ic, c*ci este des*/+r4it, 4i o nes-+r4ire dat* ca -iind des*/+r4it* este o contradic0ie. Pi ast-el lute4te Fiindul li!itat, des*/+r4it, i!o3il, retutindeni ,n echili3ru, ,n -iecare unct al s*u deo otri/* des*/+r4it, ase!enea unei s-ere, dar nu ,ntr&un s a0iuK c*ci alt!interi acest s a0iu ar -i un al doilea Fiind. Dar nu ot e7ista !ai !ulte Fiinduri, c*ci entru a le des *r0i ar tre3ui s* !ai e7iste ce/a ,ntre ele care s* nu -ie FiindulK o resu unere care se e7clude de la sine. 9st-el c* e7ist* doar /e4nica Unitate. C+nd, ,ns*, Par!enides ,4i ,ntoarce ri/irea s re lu!ea de/enirii, a c*rei e7isten0* el c*utase !ai ,nainte s&o ,n0elea1* rin co!3ina0ii at+t de *trunz*toare, atunci i s&a !+niat ochiul, entru c* /edea retutindeni de/enirea, 4i urechea entru c* auzea aceea4i de/enire. 5Nu !ai ur!a0i ochiul acesta rost, sun* acu! i! erati/ul s*u, 4i nici auzul r*sun*tor sau li!3a, ci cerceta0i doar cu uterea 1+ndiriiS5 Prin aceasta el a -or!ulat o -oarte i! ortant*, chiar dac* ne,ndestul*toare 4i, ,n ur!*rile ei, -atal* ri!a critic* a a aratului de cunoa4tereD rin -a tul c* a des *r0it cu 3rutalitate si!0urile de ca acitatea de a 1+ndi ,n a3strac0ii, deci de ra0iune, 4i ca 4i c+nd ar -i /or3a de dou* utin0e cu totul se arate una de alta, el a s-*r+!at ,nsu4i intelectul 4i a ,ncura2at acel di/or0 ,n ,ntre1i!e eronat dintre 5s irit5 4i 5tru 5, 4i care, !ai ales de la Platon, a as* asu ra -iloso-iei ca un 3leste!. Toate erce 0iile senzoriale, se ronun0* Par!enides, rezult* doar ,n ,n4el*ciuni, ,n erori, 4i rinci ala eroare este toc!ai c* ele creeaz* iluzia c* 4i Ne-iindul ar -i, c* 4i de/enirea ar a/ea o -iin0*. Toat* acea !ulti licitate 4i di/ersitate colorat* a lu!ii cunoscute rin e7 erien0*, schi!3area necontenit* a ,nsu4irilor ei, ordonarea ei ,n curs ascendent 4i descendent, sunt res inse tar* cru0are ca o si! l* a aren0* 4i n*lucireK de la ea nu e ni!ic de a-lat 4i de ,n/*0at, deci e o si! l* risi * orice osteneal* e care ne&a! !ai da&o cu aceast* lu!e !incinoas*, cu totul 4i cu totul iluzorie, 4i ,n-*0i4+ndu&ni&se ,n4el*toare rin si!0uri. Pi cine 2udec* ,n toate, a4a cu! a -*cut&o Par!enides, ,nceteaz* de a !ai -i ,n detalii izolate cu un cercet*tor al naturii, si! atia sa -a0* de -eno!enele naturii !oare, 4i el ,4i hr*ne4te sin1ur ura ornit* din -a tul c* nu oate sc* a de aceast* /e4nic* ,n4el*ciune a si!0urilor. Nu!ai ,n cele !ai decolorate 4i !ai a3stracte 1eneraliz*ri, nu!ai ,n ,n/eli4urile 1oale ale celor !ai i! recise cu/inte ar !ai utea s*l*4luiacu! ade/*rul, ca ,ntr&un cocon de

+nze de *ian2enK 4i al*turi, l+n1* un ase!enea 5ade/*r5 -iloso-ul ,nsu4i adast* ase!enea unei a3strac0ii -*r* /ia0*, ,n/*luit* ,n -or!ule. P*ian2enul /rea s* su1* s+n1ele /icti!ei saleK ,ns* -iloso-ul ar!eni&dian ur*4te de -a t s+n1ele /icti!ei, s+n1ele e! iriei care&i este 2ert-it*. Pi acesta a -ost un 1rec, a c*rui erioad* de ,n-lorire este a ro7i!ati/ si!ultan* cu iz3ucnirea re/olu0iei ioniene. Unui 1rec ,i era e atunci cu utin0* s* -u1* din realitatea rea ,!3el4u1at* ca dintr&un sche!atis! 4arlatanesc, doar al uterilor i!a1ina0iei & nu, de ild*, ca Platon ,n ,! *r*0ia ideilor /e4nice, ,n atelierul creatorilor de lu!i entru a&4i odihni ochiul rintre -or!ele ori1inare indestructi3ile ale lucrurilor & ci ,n lini4tea ,n1he0at* de !oarte, a conce telor celor !ai reci, !ai !ute, ale -iin0ei. Dar ar tre3ui s* ne -eri! s* e7 lic*! o ase!enea situa0ie rin -alse analo1ii. 9cea -u1* nu era -u1a de lu!e ,n sensul e care i&# dau -iloso-ii indici, ea nu era deter!inat* de o ro-und* con/in1ere reli1ioas* a de ra/*rii, nestatorniciei, 4i ur+0eniei e7isten0eiK acel ulti! sco , lini4tea -iin0ei, nu era dorit ca o scu-undare !istic* ,ntr&o conte! la0ie sie4i su-icient*, /olu toas*, care entru oa!enii o3i4nui0i r*!+ne o eni1!* 4i o ro3le!*. B+ndirea lui Par!enides nu are ,n sine ni!ic din a3urul ,ntunecat, ,!3*t*tor, al 1+ndirii indice, care oate nu e cu totul i! erce ti3il la PEtha1oras 4i E! edoclesK lucrul re!arca3il ,n aceast* situa0ie, la /re!ea aceasta, este oate toc!ai inodorul, incolorul, ne,nsu-le0itul, di-or!ul, totala li s* de s+n1e, de reli1iozitate 4i de c*ldur* etic*, sche!atis!ul a3stract & la un 1recS & 4i, !ai resus de toate, ,ns*, -or!ida3ila ener1ie a tensiunii s re certit%dine, ,ntr&o e oc* a 1+ndirii !itice 4i a unei -antezii -antastic ,nsu-le0ite. 5O sin1ur* certitudine doar acorda0i&!i zeilorS5 este ru1*ciunea lui Par!enides, 54i -ie e !area nesi1uran0ei o sin1ur* sc+ndur* de&a2uns de lat* entru a !* utea ,ntinde e eaS Tot ceea ce de/ine, tot ceea ce e ,!3el4u1at, !ulticolor, ,n-loritor, ,n4el*tor, -ascinant, /iu, toate acestea lua0i&le entru /oiK 4i !ie da0i&!i doar o sin1ur* certitudine s*rac* 4i 1oal*S5 Te!a ontolo1iei este cea care reludiaz* ,n -iloso-ia lui Par!enides. E7 erien0a nu i&a o-erit niciodat* o Fiin0* a4a cu! o 1+ndea el, dar din -a tul c* o utea 1+ndi el a hot*r+t c* tre3uia s* e7isteK o concluzie care se s ri2in* e re!isa c* a/e! un or1an al cunoa4terii care *trunde ,n esen0a lucrurilor 4i este inde endent de e7 erien0*. Aateria 1+ndirii noastre, otri/it lui Par!enides, nu se a-l* c+tu4i de u0in ,n conte! lare, ci /ine de altunde/a, dintr&o lu!e e7trasenzorial* la care a/e! acces doar rin 1+ndire. De -a t, 9ristotel a de!onstrat ,n !od con/in1*tor ,n cazul unor ase!enea so-is!e c* e7isten0a nu -ace arte niciodat* din esen0*, e7isten0a nu a ar0ine esen0ei lucrului. Toc!ai din cauza aceasta nu tre3uie, ca ornind de la conce tul de 5Fiin0*5 & a c*rei essentia este toc!ai -iin0area & s* se conchid* ,ntr&o e"istentia a -iin0ei. 9de/*rul lo1ic al o ozi0iei 5-iin0*5 4i 5ne-iin0*5 este cu totul /id, 4i dac* nu oate -i dat o3iectul care constituie -unda!entul, dac* nu oate -i dat* intui0ia din care, rin a3strac0ie, este dedus* aceast* o ozi0ie, ea r*!+ne, -*r* o ase!enea ,ntoarcere la intui0ie 4i conte! lare, doar un 2oc cu re rezent*rile, rin care ,n -a t nu se oate cunoa4te ni!ic. C*ci criteriul ur lo1ic al ade/*rului, cu! ne ,n/a0* Fant, anu!e concordan0a unei cunoa4teri cu le1ile 1enerale 4i -or!ale ale ,n0ele1erii 4i ra0iunii, este ,ntr&ade/*r acea conditio sine 9%a no%, rin ur!are condi0ia ne1ati/* a oric*rui ade/*rK !ai de arte ,ns* lo1ica nu oate !er1e, 4i eroarea care ri/e4te nu -or!a, ci con0inutul, lo1ica nu o oate desco eri rin nici o iatr* de ,ncercare. ,ndat* ,ns* ce se caut* con0inutul ade/*rului lo1ic al o ozi0iei 5ceea ce este, esteK ceea ce nu este, nu este5, nu se 1*se4te ,n -a t nici o sin1ur* realitate care s* -ie alc*tuit* ri1uros otri/it acestei o ozi0iiK ot s* s un des re un ar3ore at+tD 5este5 ,n co! ara0ie cu toate celelalte lucruri care nu sunt ar3ori, c+t 4i 5de/ine5, ,n co! ara0ie cu el ,nsu4i ,ntr&un alt !o!ent al ti! ului s*u, c+t 4i ,n s-+r4it, 5nu este5, de ild* 5acesta nu este ,nc* un ar3ore5, at+ta /re!e c+t ri/esc ar3ustul. Cu/intele sunt doar si!3oluri entru rela0iile lucrurilor ,ntre ele 4i -a0* de noi 4i nu atin1 nicic+nd ade/*rul a3solutK 4i ,nsu4i cu/+ntul 5a -i5 des!eneaz* doar rela0ia cea !ai 1eneral* care lea1* laolalt* toate lucrurile, tot a4a cu! o -ace 4i cu/+ntul 5a nu -i5. Dac* ,ns* e7isten0a lucrurilor ,nse4i nu oate -i do/edit*, atunci rela0ia lucrurilor ,ntre ele, a4a nu!ita 5-iin0*5 4i 5ne-iin0*5 nu ne oate conduce cu nici un as !ai a roa e de t*r+!ul ade/*rului. Prin cu/inte 4i conce te nu /o! r*z3ate niciodat* dincolo de eretele rela0iilor, cu!/a ,n /reun -a3ulos -ond ori1inar al lucrurilor, 4i chiar 4i ,n -or!ele ure ale senzorialului 4i ale ra0iunii, ,n ce ri/e4te s a0iul, ti! ul 4i cauzalitatea nu c+4ti1*! ni!ic care s* se!ene cu o <eritas aeterna- Pentru su3iect este a3solut i! osi3il s* /rea s* /ad* 4i s* cunoasc* ,n a-ar* 4i dincolo de sine ,nsu4i, ,n a4a !*sur* i! osi3il ,nc+t cunoa4terea 4i -iin0a sunt cele !ai contradictorii dintre toate s-erele. Pi dac* Par!enides, ,n nai/itatea lin* de i1noran0* a criticii intelectului a4a cu! se ,n-*0i4a ,n acea /re!e, ,4i utea ,nchi ui c* ar a2un1e de la conce tul entru /e4nicie su3iecti/ la o -iin0*&,n&sine, ast*zi, du * Fant, este o cras* i1noran0* dac* ici 4i colo, !ai ales rintre teolo1ii li si0i de instruc0ie 4i care /or s* se 2oace de&a -iloso-ii, se !ai rezint* sarcina -iloso-iei 5cu rinderea a3solutului rin con4tiin0*5, oate chiar su3 -or!a 5a3solutul este dat dinainte, alt!interi cu! ar !ai utea -i el c*utatL5, du * cu! s&a e7 ri!at He1el, dar cu ,ntors*tura e care i&a dat&o :ene@e, anu!e 5c* -iin0a tre3uie ,ntr&un -el s* -ie dat*, tre3uie ,ntr&un -el s* -ie accesi3il* entru noi, c*ci alt!interi nici n&a! utea a/ea no0iunea -iin0ei.5 No0iunea -iin0eiS Ca 4i cu! nu s&ar ar*ta chiar 4i ,n eti!olo1ia cu/+ntului -ie 4i cea !ai s*r*c*cioas* ori1ine e! iric*S C*ci esse ,nsea!n* ,n -ond doar 5a res ira5D c*ci dac* o!ul are ne/oie de res ira0ie !ai resus de orice alt lucru, atunci el ,4i trans une aceast* con/in1ere, a -a tului c* el ,nsu4i res ir* 4i tr*ie4te, dintr&o !eta-or*, adic* rin ce/a ilo1ic, asu ra celorlalte lucruri 4i conce te e7isten0a lor ca res ira0ie rin analo1ie cu oa!enii. ,n0elesul ori1inar al cu/+ntului se 4ter1e cur+ndK dar r*!+ne ,ntotdeauna -a tul c* o!ul ,4i re rezint* e7isten0a altor lucruri rin analo1ie cu ro ria lui e7isten0*, deci

antro o!or-ic, 4i oricu! rintr&o transla0ie nelo1ic*. Chiar 4i entru oa!eni, deci dincolo de orice trans unere, -raza 5res ir, deci e7ist* o -iin0are5, este cu totul ne,ndestul*toareK ,ntruc+t ,! otri/a ei tre3uie s* se ridice aceea4i o3iec0ie ca 4i ,! otri/a unei -or!ul*ri cu! ar -i am(%lo, ergo s%m, sau ergo est!# Cealalt* no0iune, a/+nd o s-er* !ai lar1* dec+t cea a -iin0ei, 4i ea de ase!enea ,nte!eiat* de Par!enides, chiar dac* nu la -el de -ericit a licat* ca de disci olul s*u Zenon, este cea a in-initului. Nu oate e7ista ni!ic in-init, c*ci ornind de la o as!enea resu unere s&ar a2un1e la no0iunea contradictorie a unei in-init*0i -inite. ,ntruc+t ,ns* realitatea noastr*, lu!ea care ne este dat*. rezint* retutindeni caracterul unei ast-el de in-init*0i -inite, aceasta ,nsea!n* c* ea este ,n esen0a ei o contradic0ie -a0* de lo1ic, 4i rin aceasta ,! otri/a realului, 4i este iluzie, !inciun*, -antas!*. Zenon s&a -olosit !ai ales de !etoda indirect* de de!onstra0ieK s unea de e7e! lu, 5nu oate e7ista nici o !i4care de la un loc la altulK c*ci dac* ar e7ista a4a ce/a, atunci ar e7ista o in-initate -init*K ,ns* aceasta este o i! osi3ilitate5. 9chile nu oate a2un1e e 3roasca 0estoas* care ,n trecere are un !ic a/ansK c*ci entru a a2un1e la unctul de la care orne4te 3roasca 0estoas*, el tre3uie s* -i aler1at de2a nenu!*rate, in-init de !ulte s a0ii, anu!e, la ,nce ut, 2u!*tatea s a0iului care&i des arte, a oi, o *tri!e, a oi, o o ti!e, a oi, o 4ais rezeci!e 4i tot a4a !ai de arte, ,n in-initu!. Dac* el o a2un1e ,n -a t e 3roasca 0estoas*, atunci aceasta este un -eno!en ilo1ic, 4i deci oricu! nu este un ade/*r, nu este nici o realitate, nici o ade/*rat* -iin0*, ci doar o iluzie. C*ci nu este niciodat* osi3il s* se duc* la 3un s-+r4it ceea ce este nes-+r4it, in-init. Un alt !i2loc, !ai o ular, de e7 ri!are a acestei ,n/*0*turi este cel cu s*1eata ,n z3or 4i totu4i ,n acela4i ti! i!o3il*, odihnindu&se ,n s a0iu. ,n -iecare cli * a z3orului ei, s*1eata ocu * un anu& !it loc, 4i ocu +ndu&#, ,nsea!n* c* se a-l*, se odihne4te, e acel loc. 9r -i acu! su!a acestor locuri nes-+r4ite de odihn* identic* cu !i4careaL Pi ar -i acu! odihna, la nes-+r4it re etat*, !i4care, a4adar ro riul ei contrarL In-initul e -olosit aici ca un acid care atac* realitatea, ,n contact cu el ea se dizol/*. Dac* ,ns* conce tele sunt -er!e, /e4nice 4i -iin0eaz* & 4i -iin0a 4i 1+ndirea se su ra un din unctul de /edere al lui Par!enides &, dac* a4adar in-initul nu oate -i niciodat* -init, dac* o rirea nu oate de/eni niciodat* !i4care, atunci ,n realitate s*1eata nu a z3urat deloc, ea nu s&a urnit c+tu4i de u0in de la locul ei, nu s&a scurs nici un !o!ent din ti! . Sau alt-el s usD Nu e7ist* ,n aceast* a4a&nu!it* realitate, care. de -a t, e doar a arent*, nici ti! , nici s a0iu, nici !i4care. P+n* la ur!* s*1eata ,ns*4i este doar o iluzie, c*ci ea ro/ine din !ulti licitate, din -antas!a1oria creat* de si!0uri a Ne&Unului. Presu un+nd c* s*1eata ar a/ea o -iin0*, atunci ea ar -i i!o3il*, -*r* ti! . nede/enit*, 0ea *n* 4i /e4nic* & o re rezentare i! osi3il*S Presu un+nd c* !i4carea ar -i ,ntr&ade/*r real* atunci nu ar e7ista nici o o rire nici o odihn* deci nici un loc e care s*&# ocu e s*1eata deci nici un s a0iu & o re rezentare i! osi3il*S Presu un+nd c* ti! ul ar -i real atunci el nu ar utea s* -ie di/izi3il la in-initD ti! ul de care ar a/ea ne/oie s*1eata ar tre3ui s* constea dintr&un nu!*r li!itat de !o!ente de ti! 4i -iecare din aceste !o!ente ar tre3ui s* -ie un ato! & o re rezentare i! osi3il*S Toate re rezentat ile noastre. ,ndat* ce con0inutul lor e! iric dat. alc*tuit din aceast* lu!e concret*, ar -i luat dre t <erit%s aeterna, conduc la contradic0ii. Dac* e7ist* !i4care a3solut*, atunci nu e7ist* s a0iuK dac* e7ist* s a0iu a3solut, atunci nu e7ist* !i4careK dac* e7ist* o -iin0* a3solut*, atunci nu e7ist* !ulti licitate. Dac* e7ist* o !ulti licitate a3solut*, atunci nu e7ist* unitate. Pi atunci ar tre3ui s* -ie li! ede entru toat* lu!ea ,n c+t de !ic* !*sur* atin1e! noi cu ase!enea conce te ini!a lucrurilor sau des-ace! nodurile realit*0iiK ,n /re!e ce Par!enides 4i Zenon. di! otri/*, se a1a0* de ade/*rul 4i /ala3ilitatea total* a no0iunilor 4i res in1 lu!ea concret* ca -iind contrariul no0iunilor ade/*rate 4i /ala3ile, ca -iind o o3iecti/are a nelo1icului 4i contradictoriului. Ei ornesc, ,n toate de!onstra0iile lor, de la re!isa cu totul nede!onstra3il*, de -a t i! ro3a3il*, care ne s une c*, ,n aceast* ca acitate de a -or!ula conce te, noi a! oseda criteriul cel !ai de sea!*, hot*r+tor ,n ce ri/e4te -iin0a 4i ne-iin0a, adic* ,n ce ri/e4te realitatea o3iecti/* 4i contrariul eiD aceste conce te n&ar Y tre3ui s* se /eri-ice 4i s* se concretizeze ,n contactul cu realitatea, a4a cu! ,n -ond ele au -ost deri/ate de la ea, ci tre3uie di! otri/* s* !*soare 4i s* controleze realitatea, 4i, ,n cazul unei contradic0ii cu lo1ica, tre3uie chiar s* o conda!ne. Pentru a le utea atri3ui aceste ,! uterniciri 2udiciare, Par!enides a tre3uit s* le d*ruiasc* aceea4i -iin0* e care el de -a t o socotea sin1ura -iin0* -iin0*&toareD 1+ndirea 4i acea s-er* des*/+r4it* 4i li sit* de de/enire a -iin0+ndului nu !ai utea -i acu! ,n0eleas* ca re rezent+nd dou* cate1orii di-erite ale -iin0ei, c*ci nu a/ea /oie s* e7iste o dualitate a -iin0ei. Pi ast-el a de/enit necesar* acea intui0ie su rate!erar* de a e7 lica 1+ndirea 4i -iin0a ca -iind identiceK nici o -or!* a conte! la0iei, nici un si!3ol, nici o co! ara0ie nu !ai utea -i che!at* ,n a2utorK intui0ia aceasta era cu totul ini!a1ina3il*, dar era necesar*, 4i ea s*r3*torea, toc!ai ,n li sa oric*rei osi3ilit*0i de a -i re rezenta3il* rin si!0uri, cel !ai ,nalt triu!- asu ra lu!ii 4i a cerin0elor si!0urilor. B+ndirea 4i acea -iin0*, noduroas* 4i s-eric*, ,n toate unctele ei !asi/* 4i !oart* 4i 0ea *n i!o3il*, tre3uiau, otri/it i! erati/ului ar!enidic, 4i s re s ai!a oric*rei -antezii, s* se str+n1* ,ntr&un sin1ur tot 4i s* -ie cu totul 4i cu totul unul 4i acela4i lucru. Pi chiar dac* aceast* identitate contrazicea si!0urileS Toc!ai ,n aceasta st* chez*4ia c* ea nu este ornit* din si!0uri. !; De alt-el se !ai oate aduce ,! otri/a.lui Par!enides ,nc* o ereche /i1uroas* de arg%menta %dhominem sau e" concessis rin care, e ade/*rat, nu ade/*rul ,nsu4i oate -i scos la lu!in*, ci neade/*rul acelei se ar*ri a3solute dintre lu!ea si!0urilor 4i lu!ea conce telor 4i identitatea dintre -iin0* 4i 1+ndire. ,n ri!ul r+nd, dac* 1+ndirea

intelectului este real* ,n conce te, atunci tre3uie ca 4i !ulti licitatea 4i !i4carea s* ai3* realitate, c*ci 1+ndirea ra0ional* este ,n !i4care, 4i este /or3a chiar de o !i4care de la conce t la conce t, deci ,nl*untrul unei !ulti licit*0i de realit*0i. ,n aceast* ri/in0* nu e7ist* nici o alt* ie4ire, este cu totul i! osi3il s* de-ini! 1+ndirea ca o i!o3ilitate -i7*, ca o /e4nic* 4i ne!i4c*toare 1+ndire&de&sine&,ns*4i a unit*0ii. ,n al doilea r+nd, dac* de la si!0uri /in nu!ai ,n4el*ciuni 4i a aren0e, 4i nu e7ist* ,n ade/*r dec+t identitatea e1al* a -iin0ei cu 1+ndirea, atunci ce sunt ,nse4i si!0urileL ,n orice caz nu!ai o a aren0*D ,ntruc+t ele nu se su ra un, nu coincid cu 1+ndirea 4i rodusul ei, lu!ea si!0urilor nu cores unde cu -iin0a. Dac* ,ns* si!0urile ,nse4i, sunt a aren0e, atunci ele sunt a aren0ele entru cineL Cu! ot si!0urile, -iind ireale, s* !ai ,n4eleL Ne-iindul nu oate nici !*car s* ,n4ele e cine/a. R*!+ne deci ,ntre3area, la ce 3un o ase!enea ,n4el*ciune 4i a aren0*, o eni1!*, chiar o contradic0ie. Nu!i! aceste arg%menta ad hominem o3iec0ia intelectului !o3il 4i cea a ori1inii a aren0ei. Din ri!a ar decur1e realitatea !i4c*rii 4i a !ulti licit*0ii, din cea de a doua i! osi3ilitatea a ren0ei ar!enidiceK cu condi0ia ca doctrina lui Par!enides cu ri/ire la -iin0* s* -ie luat* dre t ,ndre t*0it*. 9ceast* doctrin* ,nsea!n* c* -iin0a sin1ur* are o a aren0*, ne-iindul nu este. Dac* !i4carea ,ns* este o ase!enea a aren0*, atunci este /ala3il entru ea ceea ce este /ala3il ,n ri!ul r+nd 4i ,n orice caz entru -iindD ea este ,n a-ara =$ de/enirii, /e4nic*, indestructi3il*, -*r* cre4tere 4i descre4tere. Dar dac* este eli!inat* a aren0a din lu!ea aceasta cu a2utorul acelei ,ntre3*ri, la ce 3un a aren0aL Dac* scena a4a&nu!itei de/eniri, a schi!3*rilor e7isten0ei noastre !ulti-or!e, nelini4tite, colorate 4i ,!3el4u1ate este a *rat* de o3iec0iile 4i res in1erea lui Par!enides, atunci e necesar s* caracteriz*! aceast* lu!e a altern*rilor 4i trans-or!*rilor ca o su!* a unor ase!enea esen0e ,n realitate e7istente, 4i e7ist+nd deo otri/* ,n ,ntrea1a /e4nicie. De o schi!3are ,n sensul ri1uros al cu/+ntului, de o de/enire, -ire4te c* nici ,n cazul unei ase!enea resu uneri nu oate -i /or3a ,n nici un -el. Dar acu! !ulti licitatea are o ade/*rat* -iin0*, toate calit*0ile au o ade/*rat* -iin0*, 4i !i4carea nu !ai u0inK 4i din -iecare !o!ent al acestei lu!i, chiar 4i dac* aceste !o!ente alese ar3itrar sunt des *r0ite ,ntre ele de !ilenii, ar tre3ui s* se oat* s uneD toate esen0ialit*0ile ade/*rate date acolo sunt, toate ,! reun*, deo otri/* acolo, neschi!3ate, ne4tir3ite, -*r* cre4tere, -*r* sc*dere. O !ie de ani !ai t+rziu al*turarea lor acolo este e7act aceea4i, ni!ic nu s&a schi!3at. Pi dac* totu4i lu!ea arat* o dat* cu totul alt-el dec+t o alt* dat*, aceasta nu este o iluzie, nu este o a aren0* doar, ci e o ur!are a /e4nicei !i4c*ri. 9de/*ratul -iind este !i4cat, c+nd ,ntr&un -el, c+nd ,ntr&altul, contract+ndu&se 4i dilat+ndu&se ,n sine, urc+nd 4i co3or+nd ,n sine. ,ntre& *trunz+ndu&se -*r* o rire. !< Cu aceast* re rezentare a! -*cut de -a t un as ,n do!eniul doctrinei lui 9na7a1oras. El este cel care a ridicat cu toat* uterea cele dou* o3iec0ii, cea a 1+ndirii !o3ile 4i cea a ori1inii a aren0ei, ,! otri/a lui Par!enidesK dar ,n -ond Par!enides #&a su32u1at e el ca 4i e to0i ceilal0i -iloso-i 4i cercet*tori ai naturii de !ai t+rziu. Ei cu to0ii nea1* osi3ilitatea de/enirii 4i a ieirii a4a cu! le 1+ndesc !in0ile /ul1ului 4i a4a cu! 9na7i!andros 4i Heraclit le resu& useser* 4i ei cu !ai !ult* t*rie 4i totu4i ,n chi nechi3zuit. O ase!enea a ari0ie 4i ,n*l0are !itolo1ic* din ni!ic, dis ari0ie ,n ni!ic, o ase!enea reschi!3are ar3itrar* a ni!icului ,n ce/a, o ase!enea con-undare, res in1ere 4i atrac0ie du * lac a ,nsu4irilor era /*zut* de acu! ,ncolo ca -iind -*r* sensK dar era socotit* la -el de ne/ala3il* 4i entru acelea4i !oti/e 4i o a ari0ie a Aultului din Unul, a calit*0ilor !ulti le dintr&o sin1ur* ,nsu4ire ori1inar*, ,n -elul ,n care o /*zuse Thales sau Heraclit. 9cu! era ridicat* !ai de1ra3* ro3le!a ro riu& zis*, a trans unerii ,n/*0*turii des re -iin0a nede/enit* 4i netrec*toare asu ra lu!ii acesteia date, -*r* a !ai 1*si un re-u1iu ,n teoria a aren0ei 4i ,n4el*ciunii rin si!0uri. Dac* ,ns* lu!ea e! iric* nu !ai tre3uie s* -ie a aren0*, dac* lucrurile nu !ai sunt deri/ate din ni!ic 4i cu at+t !ai u0in din un anu!e ce/a, atunci toate lucrurile acestea ,nse4i tre3uie s* con0in* o -iin0* ade/*rat*, !ateria 4i con0inutul lor tre3uie nea *rat s* -ie reale, 4i orice schi!3are nu se !ai oate ra orta dec+t la -or!*, adic* la ozi0ia, ordonarea, 1ru area, a!estecul, dizol/area acestei esen0ialit*0i /e4nice deo otri/* e7istente. 9tunci e ca la 2ocul cu zarurileD sunt toat* /re!ea acelea4i zaruri, dar c*z+nd c+nd a4a, c+nd alt-el ele ,nsea!n* entru noi de -iecare dat* altce/a. Toate teoriile !ai /echi se s ri2ineau e un ele!ent ori1inar, !atrice 4i cauz* ri!ar* a de/enirii, -ie acesta a a, aerul, -ocul sau acel ini-init nedetenninat al lui 9na7i!andros. Di! otri/*. 9na7a1oras sus0ine acu! c* din 9se!enea nu oate urcede niciodat* Nease!enea 4i c* shi!3area nu oate -i niciodat* e7 licat* dintr&un sin1ur Fiind. Fie c* ne 1+ndi! acu! la acea !aterie dat* ca -iind diluat* sau condensat*, nu se /a a2un1e niciodat*, rintr&o ase!enea condensare sau diluare, la ceea ce dori! s* e7 lic*!D !ultitudinea ,nsu4irilor. Dac* ,ns* lu!ea e lin* de cele !ai di-erite ,nsu4iri, atunci, dac* ele nu sunt a aren0*, tre3uie s* ai3* o -iin0*, adic* tre3uie s* -ie /e4nice, nede/enite, netrec*toare 4i ,ntotdeauna deo otri/* e7ist+nd. Dar ele nu ot -i a aren0*, c*ci ,ntre3area ri/ind ori1inea a aren0ei r*!+ne -*r* r*s uns, 3a chiar i se r*s unde cu NuS Cercet*torii !ai /echi /oiser* s* si! li-ice ro3le!a de/enirii rin -a tul c* au ro us doar o sin1ur* su3stan0*, care urta ,n ea ,ns*4i osi3ilit*0ile oric*rei de/eniriK acu! se s une di! otri/*D e7ist* nenu!*rate su3stan0e, ,ns* nici !ai !ulte, nici !ai u0ine, 4i nici noi. Doar !i4carea le r*scole4te, le ,! in1e !ereu iar*4i ,n dezordineD c* ,ns* !i4carea este un ade/*r 4i nu o a aren0*. 9na7a1oras a do/edit, ,! otri/a lui Par!enides. rin incontesta3ila succesiune a re rezent*rilor noastre ,n 1+ndire. 9/e! ast-el ,n chi ne!i2locit intui0ia ade/*rului !i4c*rii 4i succesiunii, rin -a tul c* noi 1+ndi! 4i a/e! re rezent*ri. Pi ast-el, oricu!, este eli!inat* -iin0a unic*, ri1id*, ne!i4cat*, !oart*, cu! e cea a lui Par!enidesK e7ist* !ulte -iin0e, -iin0+nde. tot at+t de si1ur c+t e 4i -a tul c* aceste !ulte -iin0e "e7isten0e,

su3stan0e) sunt ,n !i4care. Schi!3area este !i4care & dar de unde iz/or*4te !i4careaL 8as* oate aceast* !i4care esen0a ri riu&zis* a acelor !ulte su3stan0e inde endente, izolate, cu totul neatins*, 4i nu tre3uie, ,n con-or!itate cu conce tul ri1uros al -iin0*rilor, s* le -ie str*in*L Sau este aite, cu toate acestea, din ,ns*4i -iin0a lucrurilorL Sunte! ,n -a0a unei hot*r+ri i! ortanteD ,n oricare direc0ie ne&a! ,ndre ta, ,nsea!n* c* *4i! e teritoriul lui 9na7a1oras sau al lui E! edocles sau al lui De!ocrit. Tre3uie us* ,ntre3area critic*D dac* e7ist* !ulte su3stan0e 4i dac* aceste !ulte su3stan0e se !i4c*, ce le !i4c* atunciL Se !i4c* ele unele -a0* de alteleL 8e !i4c* oate doar -or0a 1ra/ita0ieiL Sau e7ist* -or0e !a1ice ale atra1erii sau ale res in1erii lucrurilor ,nse4i. Sau cauza !i4c*rii st* unde/a ,n a-ara acestor !ultor su3stan0e realeL Sau, ,ntre3+nd !ai ri1uros, dac* dou* lucruri arat* o succesiune, o schi!3are reci roc* a locului lor, aceasta /ine din ele ,nseleL Pi aceasta are o e7 ica0ie !ecanic* sau !a1ic*L Sau, dac* acesta nu ar -i cazul, este altce/a, un al treilea care le !i4c*L E o ro3le!* di-icil*D c*ci Par!enides -usese ,n stare, chiar ad!i0+nd c* ar -i e7istat !ulte su3stan0e, s* de!onstreze totu4i, ,! otri/a lui 9na7a1oras, i! osi3ilitatea !i4c*rii. El -usese ,n !*sur* anu!e s* s un*D s* lu*! dou* esen0e e7istente ,n sine, -iecare cu o esen0* cu totul di-erit*, inde endent*, nedeter!inat* & 4i de acest -el sunt su3stan0ele lui 9na7a1oras & ele nu ot ast-el niciodat* s* se ciocneasc* unele cu altele, nu ot s* se !i4te niciodat*, nu se ot atra1e niciodat*, nu e7ist* ,ntre ele nici o cauzalitate, nici o unte, ele nu se atin1, ele nu se tul3ur* unele e alteie, nu au ni!ic de a -ace ,ntre ele. Ciocnirea dintre ele este atunci la -el de ine7 lica3il* ca 4i atrac0ia !a1ic*D ceea ce este nea *rat 4i necondi0ionat str*in de altce/a nu oate e7ercita nici un -el de e-ect asu ra altcui/a, deci nu se oate !i4ca, 4i nici l*sa !i4cat. Par!enides ar -i ad*u1at chiarD sin1ura ie4ire care /* !ai r*!+ne, este s* atri3ui0i lucrurilor ,nsele !i4careaK atunci ,ns* tot ceea ce cunoa4te0i 4i /ede0i ca !i4care este doar o iluzie 4i nu ade/*rata !i4care, c*ci sin1urul -el de !i4care e care l&ar utea a/ea acele su3stan0e necondi0ionate, -iecare a/+nd esen0a sa, ar -i doar o !i4care ro rie, -*r* nici un -el de e-ect ,n a-ar*. 9cu! s* lu*! ,ns*4i !i4carea, entru a e7 lica acel e-ect al schi!3*rii, al de las*rii ,n s a0iu, al !odi-ic*rii, e scurt cauzalitatea 4i rela0iile lucrurilor ,ntre ele. Dar toc!ai aceste e-ecte nu ar -i e7 licate 4i r*!+n la -el de ro3le!atice ca 4i ,nainteD 4i atunci nu s&ar !ai ,n0ele1e de ce ar -i necesar s* !ai resu une! o !i4care, ,ntruc+t aceasta nu !ai realizeaz* ceea ce i se cere s* ,n-* tuiasc*. Ai4carea nu !ai a ar0ine esen0ei lucrurilor 4i le este /e4nic str*in*. Potri/nicii unicit*0ii ne!i4cate eleate au -ost is iti0i s*Re o un* unei ase!enea ar1u!ent*ri rin in/ocarea unei re2udec*0i care orne4te din si!0uri. Pare de necontestat c* -iecare -iin0+nd real este un cor care u! le un anu!it s a0iu, un 3o0 de !aterie, !are sau !ic, dar ,n orice caz a/+nd e7tensiune s a0ial*K ast-el ,nc+t dou* sau !ai !ulte ase!enea 3uc*0i de !aterie nu se ot a-la ,ntr&un acela4i s a0iu. Pornind de la aceast* re!is*, 9na7a1oras, ca !ai t+rziu De!ocrit, a resu us c* aceste cor uri ar tre3ui s* se ciocneasc* ,ntre ele dac* se ,nt+lnesc unele cu altele ,n !i4carea lor, c* tre3uie s*&4i dis ute ,ntre ele acela4i s a0iu 4i c* aceast* lu t* este toc!ai ceea ce ro/oac* toate schi!3*rile. Cu alte cu/inteD acele su3stan0e cu totul izolate, ,ntru totul di-erite ,ntre ele 4i /e4nic neschi!3*toare, nu au -ost totu4i 1+ndite ca -iind a3solut di-erite ,ntre ele, 4i a/eau, toate laolalt*, ,n a-ara unei ,nsu4iri s eci-ice, cu totul s eciale, 4i un su3strat ,ntru totul ase!*n*tor, o 3ucat* de !aterie susce ti3il* s* u! le un s a0iu. Ele erau deci deo otri/* rin artici area lor la !aterie, 4i uteau deci s* ac0ioneze unele asu ra altora, adic* s* se ciocneasc* ,ntre ele. Pi ,n ri!ul r+nd orice schi!3are nu de inde c+tu4i de u0in de di/ersitatea acelor su3stan0e ci de uni-or!itatea lor ca !aterie. E7ist* aici, ,n i oteza asu!at* de 9na7a1oras, ,n -ond o eroare lo1ic*D entru c* ceea ce -iin0eaz* cu ade/*rat ,n sine tre3uie s* -ie e de&a&ntre1ul necondi0ionat 4i unitar, nu tre3uie deci s* resu un* ni!ic ca -iind cauza sa & ,n ti! ce toate acele su3stan0e ale lui 9na7a1oras au totu4i ce/a care le condi0ioneaz*, !ateria, ce/a a c*rei e7isten0* ei o resu un dinainteD su3stan0a 5ro4u5 de e7e! lu, era entru 9na7a1oras nu nu!ai ro4ie ,n sine, ci ,n a-ar* de aceasta, la !odul tacit, 4i o 3ucat* de !aterie li sit* de ,nsu4iri. Nu!ai rin aceasta ac0iona 5ro4ul ,n sine5 asu ra altor su3stan0e, nu rin Ro4ul, ci rin ceea ce nu este condi0ionat ca ro4u, colorat 4i ,n ri!ul r+nd nu e condi0ionat calitati/. Dac* ro4ul ar -i luat la !odul strict ca ro4u, ca su3stan0a ro riu&zis* ,ns*4i, deci -*r* /reun su3strat, atunci 9na7a1oras nu ar -i ,ndr*znit, desi1ur, s* /or3easc* de o ac0iune a ro4ului asu ra altor su3stan0e, 4i nu -ire4te rin -or!ula c* 5ro4ul ,n sine5 ar -i i! lantat rin i! uls !ai de arte !i4carea ri!it* de la 5tru escul ,n sine5. 9tunci ar -i -ost li! ede c* un ase!enea -iin0+nd real nu ar -i utut -i !i4cat niciodat*. !$ Tre3uie s*&i ri/i! e otri/nicii elea0ilor entru a re0ui cu! se cu/ine e7traordinarele a/anta2e ale i otezei asu!ate de Par!enides. Ce co! lica0ii & e care Par!enides le e/itase & ,l a4te tau e 9na7a1oras 4i e to0i cei care credeau ,ntr&o !ulti licitate a su3stan0elor, la ,ntre3areaD 5c+t de !ulte su3stan0eL5 9na7a1oras a -*cut saltul, a ,nchis ochii 4i a s usD 5nes-+r4it de !ulte5K ast-el cel u0in el a trecut ,n z3or este necesitatea de a do/edi incredi3il de la3orios e7isten0a unui nu!*r deter!inat de articule ele!entare. Cu! acestea tre3uiau s* e7iste nes-+r4it de !ulte, -*r* a cre4te ,n nu!*r 4i neschi!3ate, dintru /e4nicie, atunci ,n aceast* i otez* era dat* contradic0ia unei in-init*0i 1+ndite ca ,ncheiate 4i -inite. Pe scurt, !ulti licitatea, !i4carea, in-initatea, alun1ate de Par!enides rin rinci iul ui!itor al unei sin1ure -iin0e, se ,ntorceau din sur1hiunul lor 4i&4i dezl*n0uiau 3o!3ardele ,! otri/a otri/nicilor lui Par!enides entru a le ro/oca r*ni entru care nu e7ist* /indecare. Este e/ident c* acei otri/nici nu a/eau con4tiin0a si1ur* des re -or0a teri3il* a acelui 1+nd eleat, 5nu oate e7ista

ti! , !i4care, s a0iu, c*ci e toate acestea nu le ute! 1+ndi dec+t ca in-inite, 4i chiar e de o arte in-init de !ari, e de alt* arte in-init di/izi3ileK ,ns* orice in-init nu are nici un -el de -iin0*, nu e7ist*5, lucru de care nu se ,ndoie4te ni!eni din cei care ,n0ele1 ri1uros ,n0elesul cu/+ntului 5a -i5, 4i care consider* i! osi3il* e7isten0a a ce/a contradictoriu, de e7e! lu a unei in-init*0i a3sol/ite. Dac* ,ns* toc!ai realitatea ni se arat* nou* 62 tuturor nu!ai ,n -or!a in-init*0ii ,! linite, des*/+r4ite, atunci sare ,n ochi c* ea se contrazice e sine ,ns*4i, deci nu are o realitate ade/*rat*. Dac* ,ns* acei ad/ersari ar /oi s* o3iectezeD 5dar chiar 4i ,n 1+ndirea /oastr* e7ist* totu4i succesiune, deci atunci s&ar utea ca nici 1+ndirea /oastr* s* nu -ie real* 4i deci s* nu oat* do/edi ni!ic5, atunci Par!enides, ase!enea lui Fant ,ntr&un caz ase!*n*tor, 4i la o o3iec0ie si!ilar*, ar -i utut r*s undeD 5Pot. e ade/*rat, s* s un c* re rezent*rile !ele se ur!eaz* una alteiaK iar aceasta ,nsea!n* doar at+tD noi sunte! con4tien0i de ele ca ,n-*0i4+ndu&ni&se ,ntr&o suit* te! oral*, adic* du * -or!a si!0ului nostru l*untric. Deci ti! ul nu este ce/a ,n sine, 4i nu este nici o condi0ionare care s* a ar0in* o3iecti/ lucrurilor5. 9r -i deci de -*cut o deose3ire ,ntre 1+ndirea ur*, care ar -i ate! oral* ca 4i o -iin0* ar!enidic*, 4i con4tiin0a acestei 1+ndiri, 4i aceasta din ur!* a 4i tradus 1+ndirea ,n -or!a a aren0ei, deci a succesiunii, a !ulti licit*0ii 4i a !i4c*rii. E ro3a3il c* Par!enides s&ar -i ser/it de aceast* cale de ie4ireD de alt-el atunci i s&ar -i utut o3iecta ceea ce 9. S ir (Den'en %nd &ir'lich'eit 8 G ndire ,i realitate, ed. a Ii&a, /oi. #, . >(' ur!.) i&a o3iectat lui Fant. 59cu! ,ns* este ,n ri!ul r+nd li! ede c* eu nu ot 4ti ni!ic des re o succesiune ca atare dac* eu nu a! dintr&o dat* ,n con4tiin0* !e!3rele care se ur!eaz* unul altuia ale acestei succesiuni. Re rezentarea unei succesiuni nu este deci ea ,ns*4i deloc succesi/*, 4i deci este di-erit* cu totul 4i de succesiunea re rezent*rilor noastre. ,n al doilea r+nd, aceast* i otez* a lui Fant i! lic* ni4te a3surdit*0i at+t de e/idente, ,nc+t nu e de !irare cu! a utut&o l*sa el neluat* ,n sea!*. Cesar 4i Socrate nu sunt otri/it acestei i oteze cu ade/*rat !or0i, ei tr*iesc ,nc* la -el de 3ine ca acu! dou* !ii de ani 4i ar doar s* -ie !or0i, ca ur!are a unui aran2a!ent al 5si!0ului !eu l*untric5. Oa!enii /iitorului tr*iesc de e acu!, 4i dac* ei ,nc* nu se ,n-*0i4eaz* ca tr*ind, aceasta se datoreaz* de ase!enea acelui aran2a!ent al 5si!0ului l*untric5. 9ici se ridic* ,naintea a orice altce/a ,ntre3areaD cu! oate e7ista ,nce utul 4i s-+r4itul /ie0ii con4tiente ,ns*4i, ,! reun* cu toate ,n0elesurile sale interne 4i e7terne ur 4i si! lu ,n conce 0ia si!0ului l*untricL Fa t este ,ns* c* nu oate -i ,n nici un -el ne1at* realitatea schi!3*rii. Dac* e alun1at* e -ereastr*, atunci se strecoar* din nou ,n*untru rin 1aura cheii. Se s uneD 5Ai se are !ie nu!ai c* se schi!3* st*rile 4i re rezent*rile5 & ast-el 4i aceast* a aren0* ,ns*4i este ce/a dat o3iecti/ 4i ,n ea succesiunea are ne,ndoielnic o realitate o3iecti/*, ce/a ur!eaz* ,ntr&ade/*t du * altce/a. Pe l+n1* aceasta tre3uie re!arcat c* ,ntrea1a critic* a ra0iunii nu oate a/ea -unda!ent 4i ,ndre t*0ire dec+t cu condi0ia ca re rezent*rile noastre ,nse4i s* ar* a4a cu! sunt. C*ci dac* 4i re rezent*rile ne&ar a *rea alt-el dec+t sunt ele ,n realitate, atunci n&a! !ai utea -or!ula nici o a-ir!a0ie /ala3il* des re ele. 4i deci n&a! !ai utea aduce nici o teorie a cunoa4terii 4i nici o analiz* 5transcendental*5 ?< de /reo /ala3ilitate o3iecti/*. Pe de alt* arte ,ns* este ,n a-ar* de orice ,ndoial* c* re rezent*rile noastre ,nse4i a ar ca succesi/e. O3ser/area acestor succesiuni 4i !i4c*ri ne,ndoielnice, si1ure, #&a ,! ins e 9na7a1oras la o i otez* de!n* de luat ,n considerare. Este e/ident c* re rezent*i6ile se !i4c* ele ,nsele, nu sunt ,! inse 4i nu au nici o ori1ine a !i4c*rii ,n a-ara lor inselor. Deci, 4i&a s us el, e7ist* ce/a care oart* ,n sine ,nsu4i ori1inea 4i ,nce utul !i4c*riiK ,n al doilea r+nd, o3ser/* el, aceast* re rezentare se !i4c* nu nu!ai e sine ,ns*4i ci 4i altce/a ,nc*, cu totul deose3it, tru ul. El desco er* deci, ,n e7 erien0a cea !ai ne!i2locit*, un e-ect al re rezent*rilor asu ra !ateriei e7tinse ,n s a0iu, e-ect care se las* cunoscut ca !i4care a acesteia din ur!*. 9ceasta i s&a *rut o stare de -a tK 4i de a3ia ornind de aici a si!0it el i! ulsul s* e7 lice 4i aceast* stare de -a t. 92un1ea c* el dis unea de o sche!* re1ulatoare a !i4c*rii ,n lu!e, e care el o 1+ndea -ie ca o !i4care a ade/*ratelor esen0ialit*0i izolate, rin re rezent*ri, rin No%s, -ie ca !i4care rin ceea ce era dinainte !i4cat. C* aceast* din ur!* !odalitate, trans unerea !ecanic* a !i4c*rilor 4i i! ulsurilor, ,n -elul ,n care o conce ea el cu rindea de ase!enea ,n sine o ro3le!*, se are c* i&a sc* atD 1eneralitatea 4i o3i4nuitul e-ectului rin i! uls i&a ,nne1urat -*r* ,ndoial* ri/irea -a0* de ceea ce e eni1!atic ,n a4a ce/a. Di! otri/*, el si!0ea ceea ce -ace caracterul ro3le!atic, 4i chiar contradictoriu al unui ase!enea e-ect ornind de la re rezent*ri asu ra unor su3stan0e e7istente ,n sine, 4i a c*utat deci s* deduc* 4i acest e-ect dintr&un i! uls 4i o ulsiune, lui *r+ndu&i&se c* -iind e7 lica3il ,n chi !ecanic. No%s era ,n orice caz o ase!enea su3stan0* e7istent* ,n sine 4i era caracterizat de el ca o !aterie -oarte delicat* 4i -in*, cu ,nsu4irea s eci-ic* a 1+ndirii. Presu un+ndu&I ca a/+nd un ase!enea caracter era -iresc ca e-ectul acestei !aterii asu ra unei alte !aterii s* -ie e7act de acela4i -el ca 4i cel e care o alt* su3stan0* ,l e7ercit* asu ra unei a treia, adic*, un e-ect !ecanic, susce ti3il s* i! ri!e !i4carea rin resiune 4i i! uls. Oricu!, el a/ea acu! o su3stan0*, care e ea ,ns*4i !i4cat* 4i !i4c* altele, a c*rei !i4care nu /ine din a-ar* 4i nu de inde de ni!eni altcine/aK ,n /re!e ce *rea a roa e indi-erent cu! ar -i ur!at s* -ie 1+ndit* acu! aceast* !i4care de sine ,nsu4i, oate ,n !od ase!*n*tor cu tre!urul 4i alunecarea de colo +n* colo a unor !ici 4i delicate s-ere de !ercur. Dintre toate ro3le!ele le1ate de !i4care, nu e nici una !ai s inoas* dec+t cea ridicat* de ,ntre3area ri/ind ,nce utul !i4c*rii. C*ci dac* a/e! er!isiunea s* 1+ndi! toate celelalte !i4c*ri ca -iind ur!*ri 4i e-ecte, tre3uie ,n continuare s* e7 lic*! ri!a !i4care ori1inar*K entru

!i4c*rile !ecanice ri!a /eri1* a lan0ului nu oate ,n nici un caz sta ,ntr&o !i4care !ecanic*, entru c* aceasta ar ,nse!na c* a! recur1e la no0iunea contradictorie a unei c%%sa s%i- Pi nu !er1e de ase!enea nici s* le atri3ui! lucrurilor /e4nice, necondi0ionate, o !i4care ro rie chiar de la ,nce ut, ca o zestre a e7isten0ei lor. C*ci !i4carea nu oate -i re rezentat* -*r* o direc0ie dins re care /ine 4i ,ncotro se ,ndrea t*, e osi3il* adic*, doar ca o rela0ie 4i condi0ionareK c*ci un lucru nu !ai este e7istent rin sine 4i necondi0ionat c+nd e condi0ionat, rin natura sa, ,n !od necesar de ce/a e7istent ,n a-ara sa. ,n aceast* di-icultate, 9na7a1oras a crezut c* /a 1*si un a2utor 4i o ie4ire e7traordinar* ,n acel No%s care se !i4c* e sine ,nsu4i 4i e alt!interi inde endentD ,ntruc+t esen0a lui este toc!ai de&a2uns de o3scur* 4i ascuns* entru a utea ascunde -a tul c* 4i asu!area lui ,n -ond i! lic* acea interzis* ca%sa s%i- Pentru o3ser/atorul e! iric e un lucru care are acce tat de la sine c* re rezentarea nu este o ca%sa s%i, ci e-ectul lucr*rii !in0ii, a creierului, 4i chiar oate *rea o !inunat* des&-r+nare s* se considere 5s iritul5, rodusul lucr*rii creierului, inde endent de ro ria sa ca%sa 4i de a&# socoti du * aceast* se arare ca -iind ,nc* e7istent. 8ucrul acesta #&a -*cut 9na7a1oras 4i el a uitat creierul, ui!itoarea sa !*iestrie artistic*, delicate0ea 4i co! lica0ia circu!/olu0iunilor 4i circu!locu0iunilor sale 4i a decretat 5s iritul ,n sine5. 9cest 5s irit ,n sine5 a/ea ca ricii, el sin1ur dintre toate su3stan0ele a/ea ca ricii & o desco erire su er3*S El utea c+nd/a, odat*, s* se a uce de unerea ,n !i4care a lucrurilor din a-ara lui, sau, di! otri/*, /re!i nes-+r4ite s* se reocu e doar de sine ,nsu4i & e scurt, 9na7a1oras 4i&a luat er!isiunea s* resu un* un ri! !o!ent al !i4c*rii ,ntr&un anu!e ti! ori1inar, ca -iind unctul ori1inar al ,ntre1ii a4a& nu!itei de/eniri, adic* al tuturor schi!3*rilor, anu!e al ,! in1erii 4i schi!3*rii din loc a su3stan0elor /e4nice 4i a articulelor. C*ci chiar dac* s iritul ,nsu4i e /e4nic, el nu e totu4i c+tu4i de u0in silit s* se osteneasc* din /e4nicii cu !utarea din loc a articulelor de !aterieK 4i ,n orice caz a e7istat un ti! 4i o stare a acelor !aterii & indi-erent dac* a -ost o durat* !ai scurt* sau !ai lun1* & ,n care acest No%s nu ac0ionase ,nc* asu ra lor, ,n care ele erau ,nc* ne!i4cate. 9ceasta era erioada haosului ana7a1oreic. != Haosul lui 9na7a1oras nu este un conce t care s* se lase ,n0eles ne!i2locitK entru a&# conce e, tre3uie s* -i ,n0eles re rezentarea e care 4i&o -or!ase -iloso-ul nostru cu ri/ire la a4a nu!ita 5de/enire5. C*ci, ,n sine, starea tuturor e7isten0elor ele!entare di-erite ,nainte de orice !i4care nu i! lic* c+tu4i de u0in, ,n !od necesar, un a!estec a3solut al tuturor 5se!in0elor lucrurilor5, cu! sun* e7 ri!area lui 9na7a1oras, un a!estec e care el ,nsu4i 4i&# i!a1ina ca e o ,n/*l!*4eal* de lin* a celor !ai !ici articule, du * ce toate acele e7isten0e ele!entare -useser* isate ca ,ntr&o iu* 4i -*r+!i0ate ,ntr&o ade/*rat* ul3ere de ato!i, ast-el ,nc+t s* oat* -i a!estecate laolalt* ,n acel haos ca ,ntr&un utinei ,n care se 3ate la tele. S&ar utea s une c* aceast* conce 0ie a haosului nu are ni!ic necesarK ar a2un1e s* asu!*! !ai de1ra3* doar o stare ,nt+! l*toare, oarecare, a tuturor acelor e7isten0e, dar nu 4i o di/iziune nes-+r4it* a acestoraK ar a2un1e 4i o al*turare dezordonat*, nu ar -i ne/oie de o co!3inare, cu at+t !ai u0in de o at+t de total* ,n/*l!*4ire 4i a!estecare laolalt*. Cu! a a2uns atunci 9na7a1oras la o re rezentare at+t de 1reoaie 4i co!& licat*L Cu! a! s us, ornind de la asu!area de/enirii e! iric date. Din e7 erien0a sa, el a creat ,nt+i un rinci iu c+t se oate de sur rinz*tor des re de/enire, 4i de la acest rinci iu s&a n*scut cu e-ort, ca o consecin0* a sa, acea doctrin* des re haos. O3ser/area roceselor de na4tere ,n natur*, 4i nu ,nte!eierea e un siste! anterior, i&a d*ruit lui 9na7a1oras ,n/*0*tura c* tot%l se na,te din tot%lA aceasta a -ost con/in1erea cercet*torului naturii, 3azat* e o induc0ie !ultilateral*, ,n -ond ,ns*, -ire4te, neli!itat de s*r*c*cioas*. El do/edea aceasta du * cu! ur!eaz*D dac* ,nsu4i contrariul se oate na4te din contrariu, de e7e! lu ne1rul din al3, atunci totul este osi3ilK lucrul acesta se ,nt+! l* adic* din dizol/area z* ezii al3e ,n a * nea1r*. Hr*nirea tru ului el o e7 lica rin -a tul c* ,n 3ucatele de hran* tre3uie s* -i -ost *r0i co! onente !inuscule, in/izi3ile, de carne sau s+n1e sau oase, care, ,n rocesul hr*nirii tru ului, se se ar* 4i se unesc cu cele ase!enea lor din tru ul o!enesc. Dar dac* totul oate de/eni din totul, -er!ul din -luid, ce este dur din ce este !oale, ne1rul din al3, c*rnosul din +ine, atunci tre3uie ca 4i toate s* -ie cu rinse ,n tot. Nu!ele lucrurilor e7 ri!* atunci doar redo!inan0a unei anu!ite su3stan0e asu ra celorlalte, care r*!+n su3stan0e !ai !ici, deseori ne!aia2un1+nd s* -ie !ase erce ti3ile. ,n aur, adic* ,n ceea ce a potiore este dese!nat cu nu!ele de 5aur5 tre3uie s* -ie cu rinse 4i ar1intul, z* ada, +inea 4i carnea, dar doar ,n articule cu totul 4i cu totul !*runteK 4i totul ri!e4te denu!irea otri/it cu su3stan0a redo!inant*, adic* aurul. Cu! este ,ns* cu utin0* ca o su3stan0* s* redo!ine 4i s* u! le lucrul ,ntr&o !as* !ai !are dec+t cea e care o osed* celelalteL E7 erien0a arat* c* aceast* redo!inan0* se creeaz* tre tat doar rin !i4care, c* redo!inan0a aceasta este rezultatul unui roces e care noi ,l denu!i! ,n 1eneral de/enireK -a tul c*, di! otri/*, totul este ,n totul, nu e rezultatul unui roces, ci este condi0ia reala3il* a oric*rei !i4c*ri, 4i, deci, a oric*rei de/eniri. Cu alte cu/inteD e7 erien0a e! iric* ne ,n/a0* c* ,n er!anen0* ase!*n*torul este condus s re ase!*n*tor, cu! se ,nt+! l* de ild* rin hran*, c*, deci, la ori1ine lucrurile acestea nu erau laolalt* 4i str+nse laolalt*, ci des *r0ite. Aai !ult, ,n rocesele e! irice care ne stau ,n -a0a ochilor, ase!*n*torul este ,ntotdeauna scos dintre cele nease!*n*toare 4i !i4cat la o arte "de ild*, atunci c+nd ne hr*ni!, ?? articulele de carne sunt scoase din +ine 4i a4a !ai de arte), 4i ast-el ,n/*l!*4eala di-eritelor su3stan0e este

-or!a !ai /eche a constituirii lucrurilor 4i se a-la ,ntr&un ti! ,nainte de orice de/enire 4i !i4care. Dac*, deci, toat* a4a nu!ita de/enire este o se arare 4i resu une un a!estec anterior, atunci se na4te ,ntre3area ce 1rad anu!e tre3uie s* -i a/ut la ori1ine acest a!estec, aceast* ,n/*l!*4eal*. De4i rocesul acesta re rezint* o !i4care a ase!*n*torului c*tre ase!*n*tor, 4i de/enirea dureaz* de2a de o /e4nicie, se oate recunoa4te totu4i, cu! o -ace! 4i acu!, c* ,n toate lucrurile sunt cu rinse r*!*4i0e 4i articule se!inale ale tuturor celorlalte lucruri, care ,4i a4tea t* se ararea, 4i c* doar ici 4i colo se a2un1e la o redo!inare a unei su3stan0eK a!estecul ori1inar tre3uie s* -i -ost unul des*/+r4it, adic* i! lic+nd toate su3stan0ele +n* la cele nes-+r4it de !ici, ,ntruc+t se ararea acestui a!estec a a/ut ne/oie de un s a0iu de ti! nes-+r4it. Pi de aici se i! une cu t*rie 1+ndul c* tot ceea ce osed* o -iin0* esen0ial*, este di/izi3il la nes-+r4it, -*r* a&4i ierde s eci-icul. Pornind de la aceste re!ise, 9na7a1oras ,4i re rezint* e7isten0a ori1inar* a lu!ii ca ce/a ase!*n*tor unei !ase r*-oase de uncte line, nes-+r4it de !ici, dintre care -iecare este s eci-ic 4i si! lu 4i nu are dec+t o sin1ur* ,nsu4ire, dar ,n a4a -el ,nc+t -iecare ,nsu4ire s eci-ic* este re rezentat* ,n nes-+r4it de !ulte uncte izolate. 9ristotel a denu!it ase!enea uncte ho!oio!erii, 0in+nd sea!a de -a tul c* *r0ile ase!*n*toare ,ntre ele sunt *r0i ale unui ,ntre1 de acela4i -el cu *r0ile sale. 9r -i ,ns* o !are eroare s* echi/al*! acea ,n/*l!*4eal* ori1inar* a tuturor unor ase!enea uncte, a acestor Y6se!in0e ale lucrurilor5 cu acea unic* !aterie ori1inar* a lui 9na7i!androsD c*ci aceasta din ur!*, nu!it* 5nedeter!inatul5 este o !as* cu totul unitar* 4i s eci-ic* sie4i, iar ri!a este un a1re1at de !aterii. E dre t c* se oate s une des re acest a1re1at de !aterii acela4i lucru ca 4i des re nedeter!inatul lui 9na7i!androsD a4a cu! a -*cut 9ristotelK el nu oate -i nu!it nici al3, nici cenu4iu, nici ne1ru, nici colorat ,n /reun -el, este insi id, -*r* !iros 4i ca ,ntre1 nu era constituit nici cantitati/ nici calitati/K +n* aici se oate /or3i des re ase!*narea dintre nedeter!inatul lui 9na7i!andros 4i a!estecul ori1inar al lui 9na7a1oras. 93strac0ie -*c+nd ,ns* de aceast* ase!*nare ne1ati/*, ele se deose3esc la !odul oziti/ rin -a tul c* acesta din ur!* este alc*tuit din lucruri str+nse laolalt*, iar cel dint+i este o unitate. 9na7a1oras, ,n i oteza haosului s*u, a/ea cel u0in a/anta2ul -a0* de 9na7i!andros c* nu a !ai a/ut ne/oie s* deri/e !ultul din Unul sin1ur, de/enindul din -iind. E ade/*rat, el a tre3uit s* lase deo arte o e7ce 0ie din a!estecul s*u 1eneral de se!in0e ale lucrurilorD No%s nu a -ost nici atunci 4i nu este !ai cu sea!* nici acu! a!estecat cu /reun lucru. C*ci dac* el ar -i a!estecat cu un sin1ur -iind, atunci ar tre3ui s* se a-le, ,n di/iz*ri nes-+r4ite, ,n toate lucrurile. 9ceast* e7ce 0ie este din unct de /edere lo1ic -oarte delicat*, !ai ales 0in+nd ?; sea!a de natura descris* !ai ,nainte ca -iind !aterial* a lui No%s, ea are ce/a !itolo1ic 4i are ar3itrar*, dar ea era, otri/it re!iselor lui 9na7a1oras, o necesitate ri1uroas*. S iritul, de alt-el di/izi3il la nes-+r4it ca orice alt* !aterie, dec+t c* nu rin /reo alt* !aterie, ci rin sine ,nsu4i, atunci c+nd se di/ide, di/iz+n&du&se 4i construindu&se ,n a1lo!er*ri, c+nd !ici, c+nd !ari, ,4i are din ,ntrea1a /e4nicie o aceea4i !as* 4i calitateK 4i ceea ce ,n cli a aceasta ,n ,ntrea1a lu!e, ,n ani!ale, lante, oa!eni, este s irit, a -ost tot s irit, -*r* /reun !ai !ult sau !ai u0in, chiar dac* alt-el ,! *r0it, 4i acu! o !ie de ani. Dar chiar 4i acolo unde el a a/ut /reodat* /reo rela0ie cu /reo alt* su3stan0*, el nu a -ost niciodat* a!estecat cu ea, ci o lua ,n st* +nire rin /oin0a sa, o !i4ca 4i o de lasa du * 3unul s*u lac, e scurt o st* +nea. El, care sin1ur are ,n sine !i4care, osed* de ase!enea, tot sin1ur, st* +nirea ,n lu!ea ,ntrea1* 4i arat* aceasta rin !i4carea se!in0elor de su3stan0*. ,ncotro ,ns* le !i4c* elL Sau este cu utin0* s* -ie 1+ndit* o !i4care -*r* direc0ie, -*r* un sens al eiL Este s iritul ,n ase!enea i! ulsuri deo otri/* de ar3itrar, a4a cu! este el ca ricios atunci c+nd d* un i! uls sau nu&# d*L Pe scurt, ,n !i4care do!ne4te ,nt+! larea, adic* cel !ai or3 ar3itrarL 9ici este -runtariul dincolo de care *4i! ,n s-+nta s-intelor ,n do!eniul re rezent*rilor lui 9na7a1oras. !9 Ce tre3uie s* se -ac* acu! cu acea ,n/*l!*4eal* haotic* a st*rii ori1inare dinaintea oric*rei !i4c*ri, entru ca din ea, -*r* /reun adaos 4i cre4tere de noi su3stan0e 4i -or0e, s* se -ac* lu!ea dat*, cu or3itele re1ulate ale astrelor, cu -or!ele le1iuite ale anoti! urilor 4i ceasurilor zilelor, cu !ulti la ei -ru!use0e 4i ordine, e scurt, entru ca din haos s* se dez/olte un cos!osL 9ceasta oate -i doar ur!are a !i4c*rii, dar a unei !i4c*ri deter!inate 4i ,n0ele 0e4te or+nduit*. 9ceast* !i4care ,ns*4i este !i2locul -olosit de No%s, sco ul s*u /a -i se ararea des*/+r4it* a ase!*n*torului, un sco +n* acu! neatins, entru c* dezordinea 4i a!estecul au -ost la ,nce ut in-inite. 9cest sco oate -i atins doar rintr&un roces uria4, neisc+ndu&se deodat*, rintr&o lo/itur* de 3a1het* !itolo1ic*K dac* /reodat*, ,ntr&un /iitor nes-+r4it de de *rtat, el /a -i atins, ast-el ca toate cele ase!*n*toare s* -ie str+nse laolat* 4i acu! e7isten0ele ori1inare s* -ie laolalt*, nedi/izate, unele al*turi de altele, ,n ordine -ru!oas*, dac* -iecare articul* ,4i /a -i 1*sit to/ar*4a 4i atria sa, dac* se /a -i instalat acea cea !are, du * !area di/izare 4i s-*r+!are a su3stan0elor, 4i nu /a !ai e7ista ni!ic s-*r+!at 4i d/izat, atunci, No%s se /a ,ntoarce iar*4i la auto!i4carea sa, 4i ne!ai-iind de acu! el ,nsu4i di/izat 4i ,! *r0it, /a *trunde, ,n !ase c+nd ?$ !ai !ari, c+nd !ai !ici, ca s irit al lantelor sau s irit ani!al, lu!ea 4i se /a a4eza s* locuiasc* ,n alte !aterii. ,ntre ti! , sarcina sa nu a -ost ,nc* dus* +n* la ca *tK dar !odalitatea !i4c*rii e care a 1+ndit&o No%s entru a& 4i ,nde lini aceast* sarcin*, /*de4te o !inunat* -idelitate, c*ci, rin ea, sarcina de care e /or3a este ,n -iecare nou* cli * tot !ai !ult dus* la ,! linire. Ea are, anu!e, caracterul unei !i4c*ri circulare ur!+ndu&se

concentricK ea a ,nce ut dintr&un unct oarecare al a!estecului haotic, su3 -or!a unui !ic /+rte2 4i ,n or3ite tot !ai !ari aceast* !i4care circular* str*3ate ,ntrea1a -iin0* care e dat*, retutindeni acceler+nd des *r0irea ase!*n*torului de ase!*n*tor. ,nt+i acest /+rte2 rotitor le aduce e toate cele dense al*turi de cele dense, toate cele diluate l+n1* cele diluate, 4i tot ast-el cu toate cele ,ntunecate, lu!inoase, u!ede, uscate, -iecare la cele ase!enea lorK 4i !ai resus de aceste ru3rici 1enerale, e7ist* ,nc* altele dou* 4i !ai cu rinz*toare, anu!e Eterul, adic* tot ceea ce este cald, u4or, a-+&nat, 4i 9erul, dese!n+nd tot ce e ,ntunecat, rece, 1reu, -er!. Prin des *r0irea !aselor eterice de cele aeriene se constituie, ca ur!*tor e-ect ale acestei ro0i rotindu&se ,n cercuri !ereu !ai !ari, ce/a ase!*n*tor unui !are /+rte2 e care&l oate -ace cine/a ,ntr&o a * st*t*toareK articulele co! onente 1rele sunt ,! inse 4i resate laolalt* la !i2loc. Tot ast-el se -or!eaz* acea roat* de a *, tot !ai de arte rotindu& se ,n haos ,ns re a-ar* din articulele eterice, a-+nate, u4oareK ,ns re ,n*untru din cele noroase, 1rele, u!ede. 9 oi se des arte, ,n continuarea acestui roces, din !asa ,nl*untrul ei a1lo!er+ndu&se, a a 4i din a * iar*4i *!+ntul, iar din *!+nt, su3 ac0iunea -ri1ului ,n-rico4*tor, ietrele. Pi iar*4i unele !ase de iatr* sunt s!ulse de -or0a rotitoare a /+rte2ului de arte de *!+nt 4i aruncate ,n ,! *r*0ia eterului -ier3inte 4i u4orK acolo, ,n ele!entul s*u arz+nd ,n -l*c*ri, ele sunt aduse ,n stare de incandescen0* 4i urtate ,n !i4carea circular* eteric*, 4i ele iradiaz* atunci lu!in* 4i lu!ineaz* 4i ,nc*lzesc *!+ntul ,n sine ,ntunecat 4i rece, 4i ele sunt soarele 4i stelele. ,ntrea1a conce 0ie este de&o !inunat* ,ndr*zneal* 4i si! litate 4i nu are ,n sine ni!ic din acea 1reoaie teolo1ie antro o!or-ic*, care s&a a1*0at adesea de nu!ele lui 9na7a1oras. 9ceast* conce 0ie ,4i do/ede4te !*re0ia 4i su er3ia ei toc!ai ,n -a tul c* -ace s* decur1* ,ntre1ul cos!os al de/enirii din cercul acesta !i4c*tor, ,n /re!e ce Par!enides conte! la ade/*ratul -iind ca e o s-er* ne!i4cat*. Dac* acel cerc a -ost la ,nce ut !i4cat 4i us ,n rotire de No%s, atunci ,ntrea1a ordine, le1itate 4i -ru!use0e a lu!ii este ur!area -ireasc* a acelui ri! i! uls. Ce nedre tate i se -ace lui 9na7a1oras c+nd i se re ro4eaz* ,n aceast* conce 0ie ,n0elea t* re0inere de la teleolo1ie care se ,n-*0i4eaz* aici 4i c+nd se /or3e4te cu dis re0 des re No%s al s*u ca des re un de%s e" machinal Aai de1ra3* 9na7a1oras, toc!ai ca ur!are a ,nl*tur*rii conce telor !iraculoase ale !itolo1iei 4i teis!ului 4i a sco urilor 4i utilit*0ilor antro o!or-e, s&ar -i utut slu2i de ase!enea cu/inte line de !+ndrie, cu! au -ost cele -olosite de Fant ,n 7storia nat%ral. a cer%l%i- C*ci este aici un 1+nd su3li!, s* ,nte!eiezi acea su er3* -ru!use0e a cos!osului 4i alc*tuirea ui!itoare a c*ilor stelare cu totul 4i cu totul ca ornind de la o !i4care si! l*, ur !ecanic* 4i ,n acela4i ti! de la o -i1ur* !ate!atic* !o3il*, 4i deci nu de la inten0iile 4i !+inile a uc*toare ale unui zeu !a4in*, ci doar de la un -el de 3r+nci, care o dat* ce a ,nce ut odinioar*, este necesar* 4i deter!inat* ,n e/olu0ia ei 4i atin1e e-ecte care sunt deo otri/* cu cele !ai ,n0ele te calcule ale lucidit*0ii creatoare 4i cu -inalitatea cea !ai 3ine 1+ndit*, -*r* s* -ie totu4i a4a ce/a. 5Bust l*cerea, s unea Fant, ca -*r* a2utorul unor oetiz*ri ar3itrare, ,n cadrele unor le1i acce tate ale !i4c*rii, s* /*d n*sc+ndu&se un ,ntre1 3ine ordonat, at+t de ase!*n*tor acelui siste! al lu!ii care e al nostru, ,nc+t nu !* ot ,! iedica s*&# consider ca -iind chiar acesta. ,!i are c* aici s&ar utea s une, cu anu!it* ,n0ele1ere a lucrurilor, 4i -*r* a de *4i !*suraD da0i&!i !aterie, /oi -ace din ea o lu!eS5 !4 Chiar dac* acce t*! acu! ca /ala3il* e7isten0a acelui a!estec ori1inar, ar totu4i s* se ridice unele ,ndoieli de ordinul !ecanicii ,n -a0a acestei !ari schi0e a alc*tuirii lu!ii. 9nu!e, chiar dac* s iritul st+rne4te ,ntr&un loc o !i4care circular*, atunci continuarea acesteia, !ai ales 0in+nd sea!a de -a tul c* ea tre3uie s* -ie in-init* 4i c* tre3uie s* antreneze cu sine tre tat toate !asele e7istente, este ,nc* -oarte 1reu de re rezentat. De la ,nce ut s&ar utea resu une c* resiunea ,ntre1ii !aterii din 2ur ar ,n*3u4i aceast* !ic* !i4care circular* de&a3ia iscat*K -a tul c* nu s&a ,nt+! lat aceasta resu une din artea acestui No%s cu rol iritant ca el s* -i ornit dintr&o dat* cu o -or0* ,n-rico4*toare, oricu! at+t de ra id ,nc+t s* tre3uiasc* s* nu!i! !i4carea un /+rte2, a4a cu!, ,n orice caz, ,4i i!a1ina De!ocrit un ase!enea /+rte2. Pi cu! acest /+rte2 tre3uie s* -ie nes-+r4it de uternic entru ca s* nu oat* -i o rit rin ,ntrea1a lu!e a nes-+r4itului care ur!a de atunci ,nainte, atunci el tre3uie s* -ie in-init de ra id, c*ci uterea nu se oate e7terioriza la ori1ine dec+t rin ra iditate. Dar e !*sur* ce cercurile concentrice sunt a oi !ai lar1i, cu at+t !ai ,nceat* /a -i !i4carea aceastaK ca !i4carea s* oat* atin1e /reodat* ca *tul lu!ii in-init e7tinse, atunci ea tre3uie s* ai3* dinainte in-init de !ica ra iditate a rota0iei. Pi in/ers, dac* 1+ndi! !i4carea in-init de !are, adic* in-init de ra id*, anu!e ,nc* de la ri!a ornire a !i4c*rii, atunci tre3uie ca 4i cercul de ,nce ut s* -i -ost in-init de !icK 4i c* *t*! ast-el ca ,nce ut un unct care se rote4te ,n 2urul s*u ,nsu4i, cu un con0inut !aterial in-init de !ic. Ins* aceasta nu ar e7 lica ,n nici un -el !i4carea !ai de arteK ute! s* 1+ndi! toate unctele !asei ori1inare rotin& 70 du&se ,n 2urul lor ,nselor, 4i totu4i ,ntrea1a !as* ar r*!+ne ne!i4cat* 4i nese arat*. Dac* di! otri/* -iecare din unctele !ateriale de in-init* !ici!e cu rinse 4i ,! inse de No%s nu ar -i rotite ,n 2urul lor ,nselor, ci ar descrie o eri-erie, care ar -i ar3itrar de !are, atunci aceasta ar a2un1e de -a t s* iz3easc* alte uncte ca s* le un* ,n !i4care, s* le risi easc*, s* le -ac* s* z/+cneasc* 4i ast-el s* st+rneasc* tre tat un ade/*rat tu!ult !o3il 4i rezon+nd ,n sine, ,n care, ca rezultat, ar tre3ui s* se roduc* de la sine acea se arare a !aselor aeriene de cele eterice. 94a cu! ornirea !i4c*rii ,ns*4i este un act ar3itrar al lui No%s, ,n aceea4i !*sur* este un act ar3itrar al lui No%s, ,n aceea4i !*sur* este ar3itrar* !odalitatea acestei orniri, ,n !*sura ,n care ri!a !i4care ,nscrie un cerc a c*rui raz* este ar3itrar aleas* ca -iind !ai !are dec+t un unct.

!" Pi aici, a! utea, -ire4te, s* ne ,ntre3*! ce anu!e l&a deter!inat e No%s a4a, deodat*, s* dea un i! uls unui unctule0 !aterial oarecare din !ul0i!ea nenu!*rat* de uncte, s*&# orneasc* ,ntr&un dans rotitor, 4i de ce nu i& a /enit un ase!enea 1+nd alt* dat*, !ai de/re!e. 8a aceasta 9na7a1oras ar r*s undeD 5El are ri/ile1iul ca riciului, el oate orni o dat* du * 3unul s*u lac, el de inde doar de sine, ,n /re!e ce toate celelalte sunt deter!inate din a-ar*. El nu are nici o ,ndatorire 4i de ase!enea nici un sco e care s* -ie silit s*&# ur!*reasc*K 4i dac* a ornit o dat* cu acea !i4care 4i 4i&a sta3ilit un sco , atunci aceasta a -ost doar & r*s unsul e 1reu, ar ,ntre1i aici Heraclit & doar o 2oac*5. 9ceasta are s* -i -ost ,ntotdeauna entru 1reci ulti!a solu0ie sau e7 lica0ie care s* le /in* e 3uze. S iritul lui 9na7a1oras este cel al unui artist, 4i anu!e 1eniul cel !ai /i1uros al !ecanicii 4i artei construc0iilor, cre,nd cu !i2loacele cele !ai si! le -or!ele 4i traseele cele !ai !*re0e 4i deo otri/* o arhitectur* !o3il*, dar ornind de la acel ca riciu ira0ional care se ascunde ,n ro-unzi!ile su-letului artistic. E ca 4i cu! 9na7a1oras l&ar -i ar*tat e Phidias 4i ,n -a0a uria4ei o ere de art* a cos!osului, ca 4i cu! ar -i -ost ,n -a0a Parthenonului, ne&ar stri1aD 5De/enirea nu este un -eno!en !oral, ci unul artistic5. 9ristotel o/este4te c* ,ntre3at de ce anu!e E7isten0a ar -i entru el un lucru re0ios, ar -i r*s unsD 5Pentru a utea conte! la Cerul 4i ,ntrea1a ordine a cos!osului5. El trata -eno!enele -izice cu tot at+ta recau0ie 4i cu tot at+ta e/la/ie tainic* cu! a! sta noi ,n -a0a unui te! lu anticK doctrina sa a de/enit un -el de e7erci0iu reli1ios de s iritualitate li3er*, a *r+ndu&se rin de/iza odi pro3an%m <%lg%s et arceo, 4i ale1+n&du&4i ade 0ii cu toat* 1ri2a din societatea cea !ai ,nalt* 4i cea !ai no3il* a 9tenei. ,n co!unitatea ,nchis* a ana7a1oreilor atenieni !itolo1ia o ular* nu !ai era ,n1*duit* dec+t ca o li!3* si!3olic*K toate !iturile, to0i zeii, to0i eroii nu re rezentau aici dec+t hiero1li-e ale inter ret*rii naturii 4i ,nsu4i e osul ho!eric a/ea s* -ie doar c+ntarea canonic* a do!niei lui No%s 4i a lu telor 4i le1ilor PhEsis&ului. Ici 4i colo r*z3ea /reun ton din aceast* societate a su3li!elor s irite li3ere +n* ,n o orK ,n s ecial !arele Euri ide, oric+nd ,ndr*zne0 +n* la te!eritate, !ereu ,n c*utarea noului, a ,ndr*znit uneori s* lase s* se aud* r*s icat, rin !asca sa tra1ic*, ceea ce *trundea ,n si!0urile !aselor ase!enea unei s*1e0i, !esa2ul de care !asele nu se !ai uteau eli3era dec+t rin caricaturi 1rote4ti 4i ret+lcuiri ridicole. Cel !ai !are dintre ana7a1oreici este ,ns* Pericles, o!ul cel !ai !*re0 4i !ai de!n din lu!eK 4i toc!ai des re el de une Platon !*rturie c* sin1ur* -iloso-ia lui 9na7a1oras a -ost cea care i&a insu-lat 1eniului s*u z3orul s*u ,nalt. C+nd se ridica ,n -a0a o orului sau ca /or3itor u3lic, ,n -ru!oasa cu! *nire 4i ne!i4care a unui zeu oli! ic din !ar!ur*, cal!, ,n/*luit ,n !antia&i, c*z+ndu&i ,n -alduri neschi!3*toare, -*r* nici o !odi-icare a e7 resiei chi ului, -*r* sur+suri, cu acelea4i tonuri uternice, !ereu e1ale ale 1lasului, cu/+nt+nd deci cu totul 4i cu totul alt!interi dec+t De!osthene, ci ,ntoc!ai ca Pericles, tun+nd, -ul1er+nd, ni!icind 4i !+ntuind & atunci el era ,ns*4i a3re/i&a0ia cos!osului lui 9na7a1oras, i!a1inea acelui No%s care 4i&a cl*dit sin1ur cea !ai -ru!oas* 4i cea !ai de!n* dintre ,n-*0i4*ri 4i totodat* ,ntru area /izi3il* ,n tru o!enesc a -or0ei constructi/e, !i4c*toare, se aratoare, ordonatoare de sus conte! latoare, artistic nedeter!inate -or0e ale s iritului. 9na7a1oras ,nsu4i a s us c* o!ul este cea !ai ra0ional* -iin0*, sau tre3uie s* 1*zduiasc* ,n sine ,ntr&o !ai !are de lin*tate acest No%s dec+t toate celelalte -iin0e, toc!ai entru c* el are ni4te or1ane at+t de !inunate cu! sunt !+inileK el a tras de aici ,ncheierea c* acest No%s, ,n ro or0ia 4i ,n !*sura ,n care se ,nst* +ne4te asu ra unui tru !aterial, ,4i construie4te totdeauna din aceast* !aterie unelte de lucru, unelte care cores und, ,n ce ri/e4te er-ec0iunea 4i des*/+r4irea, toc!ai cu 1radul ,n care el st* +ne4te !ateria, ast-el c* ele a2un1 s* -ie des*/+r4it de -ru!oase 4i de e-iciente atunci c+nd No%s se a-ir!* ,n des*/+r4irea 4i lenitudinea sa. Pi a4a cu! -a ta cea !ai !inunat* 4i !ai e-icient* ,n -inalitatea ei a No%s8%G%i tre3uie s* -i -ost acea !i4care ori1inar* circular*, ,ntruc+t atunci s iritul era cu rins ,n sine 4i ,nc* nedi/izat, tot ast-el -*r* ,ndoial* c* i&a a *rut atunci deseori eloc/en0a lui Pericles lui 9na7a1oras ascult+ndu&#, ca un si!3ol al acelei !i4c*ri ori1inare circulareK c*ci 4i aici si!0ea ac0ion+nd, la ,nce ut cu o -or0* i!ens*, dar 4tiind s* se !i4te ordonat, un /+rte2 de 1+ndire care cu rindea tre tat ,n cercuri concentrice 4i e toate cele a ro iate 4i e toate cele de *rtate 4i le urta cu sine, ast-el ,nc+t atunci c+nd ,4i atin1ea ca *tul utea s une c* trans-i1urase, ordon+ndu&# 4i a4ez+ndu&# du * cu/iin0*, ,ntre1ul o or. 72 Felul ,n care 9na7a1oras se -olosise de acest No%s al s*u entru e7 licarea lu!ii li s&a *rut -iloso-ilor !ai t+rzii ai 9ntichit*0ii straniu 4i chiar constituind o a3atere de neiertatK li se *rea c* el desco erise un instru!ent su er3 dar e care nu&# ,n0elesese 3ine, 4i ei au c*utat s* re/alori-ice ceea ce cel care 1*sise acest instru!ent trecuse cu /ederea ,n aceast* ri/in0*. Ei nu au ,n0eles, cu alte cu/inte, ce sens a/ea renun0area, *truns* de cel !ai ur s irit 4tiin0i-ic al !etodei lui 9na7a1oras care, ,n oricare din cazuri 4i ,nainte de orice altce/a, ,4i une ,ntre3area rin ce este ce/a (ca%sa e33iciens) 4i nu din ce cauz* este ce/a (ca%sa3malis)- No%s a -ost in/ocat de 9na7a1oras nu entru a r*s unde ,ntre3*rii s eciale 5cu! e7ist* !i4carea 4i cu! e7ist* !i4c*ri re1ulateL5K Platon ,ns* ,i re ro4eaz* c* ar -i tre3uit s* arate & 4i nu a -*cut&o & c* -iecare lucru se 1*se4te ,n cel !ai -ru!os, cel !ai 3un 4i !ai e-icient !od ,n -elul s*u 4i la locul s*u. 94a ce/a ,ns* 9na7a1oras nu a ,ndr*znit s* o -ac* ,n nici un sin1ur caz, c*ci entru el lu!ea a4a cu! e7ist* nu era nici !*car cea !ai des*/+r4it* lu!e care ar -i utut -i 1+ndit*, entru c* el /edea cu! -iecare lucru decur1e dintr&un altul 4i nu 1*sea des *r0irea su3stan0elor rin ac0iunea acestui No%s ca -iind des*/+r4it* 4i ,nde linit* nici la ca *tul s a0iului u! lut de su3stan0e al lu!ii, nici ,n

-iin0ele izolate. ,i a2un1ea e de&a ,ntre1ul entru cunoa4terea sa s* -i ,nt+lnit o !i4care, ,n !*sur*, rin si! la ei continuare, s* creeze ordinea /izi3il* din haosul total ,n care toate se a-lau a!estecate, 4i el s&a -erit s* un* ,ntre3area entru ceL acestei !i4c*ri, sco ului ra0ional al !i4c*rii. C*ci. anu!e dac* acest No%s ar -i a/ut de ,nde linit un sco care s* -ie necesar ,n ,ns*4i esen0a lui, atunci aceasta ,nse!na c* nu !ai de indea de toanele lui s* ,ncea * ,ntr&un !o!ent anu!it !i4careaK ,n !*sura ,n care el este /e4nic, el ar -i tre3uit s* -i -ost /e4nic deter!inat de acest sco 4i atunci n&ar -i -ost cu utin0* s* -i e7istat nici un unct anu!e ,n ti! ,n care s* nu -i e7istat !i4carea, 4i ar -i -ost chiar interzis din unct de /edere lo1ic s* se resu un* un unct ini0ial al !i4c*riiK 4i rin aceasta de ase!enea ar -i de/enit i! osi3il* re rezentarea haosului ori1inar, care este ,nsu4i -unda!entul ,ntre1ii e7 lica0ii ana7a1oreice a lu!ii. Pentru a e/ita ase!enea di-icult*0i e care le creeaz* teleolo1ia, 9na7a1oras a tre3uit s* accentueze 4i s* sus0in*, cu cea !ai !are ener1ie 4i ,ntotdeauna, c* s iritul este ar3itrarK toate actele sale, chiar 4i acea !i4care ori1inar*, ar -i acte ale 5/oin0ei li3ere5, ,n ti! ce, di! otri/*, ,ntrea1a cealalt* lu!e se constituie strict deter!inat*, 4i anu!e !ecanic deter!inat*, du * acel !o!ent ori1inar. Dar aceast* /oin0* a3solut li3er* /a utea -i 1+ndit* ca -iind doar li sit* de sco , a ro7i!ati/ ,n -elul unui 2oc de co ii sau al instinctului de 2oc artistic. Este o eroare s*&i atri3ui! lui 9na7a1oras con-uzia o3i4nuit* a teleolo1ilor, care conte! l+nd e7traordinara -inalitate, cores onden0a des*/+r4it* a *r0ilor cu ,ntre1ul, cu deose3ire ,n !ateria or1anic*, resu un c* ceea ce e7ist* entru intelect, a 4i luat de ase!enea na4tere ca ur!are a ac0iunii intelectului, 4i c* ceea ce intelectul sta3ile4te doar su3 conducerea conce tului de -inalitate, tre3uie s* -i -ost sta3ilit 4i de natur* rin cu! *nire 4i otri/it conce tului de -inalitate. "Scho enhauer, L%mea ca <oin$. ,i reprezentare, /olu!ul II, cartea a doua, ca itolul >?, des re teleolo1ic) Dar 1+ndit* ,n !aniera lui 9na7a1oras, !ateria este di! otri/* ordinea 4i -inalitatea lucrurilor ,n !od direct doar rezultatul unei !i4c*ri oar3e !ecaniceK 4i nu!ai entru a utea rile2ui aceast* !i4care, entru a utea ie4i c+nd/a din lini4tea de !oarte a haosului, a instituit 9na7a1oras acest No%s ar3itrar, de inz+nd nu!ai de sine. El re0uia la acest No%s toc!ai ,nsu4irea de a -i oarecare, deci de a untea ac0iona necondi0ionat, nedeter!inat, neconduc+ndu&se nici du * cauze nici du * sco uri. PROIECTE DE CONTINU9RE ",nce utul lui #$;<) Cea !ai 3un* do/ad* c* aceast* conce 0ie 1eneral* a doctrinei lui 9na7a1oras tre3uie s* -ie e7act* o constituie !odul ,n care ur!a4ii lui 9na7a1oras, E! edocles din 91ri1ent 4i ato!is!ul lui De!ocritau criticat&o 4i corectat&o ,n siste!ele lor anta1oniste. Aetoda e care au -olosit&o ,n aceast* critic* a lor este ,n ri!ul r+nd a licarea ,n continuare a rezer/ei de care au dat do/ad* ,n s iritul 4tiin0i-ic de care a! /or3it, ,n le1ea econo!iei du * care s&au c*l*uzit ,n e7 lica0iile lor asu ra naturii. Se acord* ,n !od necesar re-erin0* i otezei care e7 lic* lu!ea real* cu cea !ai !ic* cheltuial* de ostulate 4i de !i2loaceK c*ci ea er!ite ,n cea !ai !ic* !*sur* ar3itrariul 4i interzice 2ocul li3er al osi3ilului. Dac* e7ist* dou* i oteze care, a!3ele, e7 lic* lu!ea, se cu/ine s* se /eri-ice cu stricte0e care din cele dou* satis-ace cel !ai 3ine aceast* necesitate a econo!iei. Cel care oate o era cu -or0ele cele !ai si! le 4i !ai 3ine cunoscute, ,n ri!ul r+nd cele de ordin !ecanic, ,n aceste e7 lica0ii, cine deduce construc0ia real* a lu!ii din 2ocul c+tor !ai u0ine -or0e osi3ile, /a -i ,ntotdeauna re-era3il celor care las* li3er un 2oc creator al lu!ii din ac0iunea unor -or0e !ai co! licate 4i !ai u0in cunoscute 4i ,nc* ,ntr& un nu!*r !ai !are. 9st-el ,l /ede! e E! edocles str*duindu&se s* eli!ine din ,n/*0*tura lui 9na7a1oras risosul de i oteze. Ca ri!a i otez* de/enit* necesar* cade des re No%s8%G ana7a1oreic, c*ci asu!area ei e !ult rea co! le7* entru a e7 lica un lucru at+t de si! lu cu! este schi!3area. 92un1e, deci, doar s* se e7 lice cele dou* !oduri ale !i4c*rii, !i4carea rin care un o3iect se a ro ie de altul 4i !i4carea rin care el se de *rteaz*. Dac* de/enirea noastr* actual* este o !i4care de se arare, chiar dac* nu una total*, atunci, se ,ntrea3* E! edoclesD ce ,! iedic* se ararea total*L Este /or3a deci de o -or0* o un+ndu&i&se, adic* de o !i4care latent* de atra1ere. 75 Pi atunciD entru a e7 lica acest haos, tre3uie s* -i e7istat dinainte o -or0* acti/*, este necesar* adic* entru aceast* ,! letire inti!* o anu!it* !i4care. Deci, desi1ur, re onderen0a eriodic* a uneia sau a celeilalte -or0e. 9ceste -or0e sunt anta1oniste. For0a atrac0iei ac0ioneaz* ,nc* 4i acu!, c*ci -*r* ea nu ar e7ista nici un o3iect, toate ar -i se arate. 9cesta este esen0ialulD dou* !oduri de !i4care. Pi e acestea nu No%s8%G le e7 lic*. Di! otri/*, Iu3irea 4i UraD /ede! doar cu certitudine c* acestea i! ri!* !i4care, tot a4a cu! /ede! c* 4i No%s8%G se !i4c*. Pi acu! conce 0ia st*rii ri!ordiale se schi!3*D ea este starea cea !ai -ericit*. Pentru 9na7a1oras, haosul era ,naintea o erei de construire, de arhi&tectonizare, ce/a deo otri/* cu o ,n1r*!*dire de ietre e 4antierul construc0iei. E! edocles conce use 1+ndul unei -or0e o un+ndu&se 1ra/ita0iei, o -or0* n*sc+ndu&se rin rota0ie (De coelo, I, . >$%), Scho enhauer, L%mea ca <oin$. ,i reprezentare, II. <'(. El considera c* este i! osi3il* continuarea !i4c*rii circulare de care /or3ea 9na7a1oras. E7ista un /+rte2, adic* o usul !i4c*rii ordonate. Dac* articulele ar -i -ost la nes-+r4it a!estecate laolalt*, atunci cor urile ar -i utut -i ru te de laolalt* -*r*

e-ortul unei -or0e, ele nu s&ar utea !en0ine laolalt*, ar -i ase!enea -irelor de ra-. For0a care str+n1e laolalt* ato!ii 4i d* consisten0* !asei, E! edocles o nu!e4te 5Iu3ire5. Este o -or0* !olecular*, o -or0* consituti/* a cor urilor. ,! otri/a lui 9na7a1oras. #. De ce s* ad!ite! No%s8G"G 4i s* nu ne !ul0u!i! cu e7isten0a unei /oin0e, dac* nu e /or3a dec+t s* e7 lic*! !i4careaL >. Haosul resu une de2a !i4carea. <. ,n conce 0ia lui 9na7a1oras ni!ic nu ar ,! iedica deza1re1area total*. Ce se ,nt+! l* atunci c+nd No%s8nG 4i& a ,ncheiat lucrarea sa de disociereL Din acest !oti/ e7ist* o eriodicitate necesar*. 76 %. Dac* articulele ar -i a!estecate la in-init, cor urile ar utea -i ru te -*r* e-ort, ele ar -i -*r* coeren0*, s&ar des-ace ,n ra- 4i ul3ere. For0a care -ace ato!ii s* adere unul la altul 4i care i! ri!* !asei soliditate, E! edocles o nu!e4te Iu3ire. Este o -or0* !olecular*, o -or0* constituti/* a cor urilor. Cu! ar !ai e7ista !i4care dac* n&ar e7ista ,n toate cor urile o contra&!i4careL =. E! edocles consider* dre t i! osi3il* o !i4care 1iratorie ordonat* 4i continu*, cu! e cea e care 4i&o i!a1ineaz* 9na7a1oras. Nu oate e7ista dec+t un /+rte2, adic*, de -a t, o usul unei !i4c*ri ordonate. El consider* c* acest /+rte2 se na4te din ur*. Cu! ac0ioneaz* unul asu ra altuia cor urile de *rtate, soarete asu ra *!+ntuluiL Dac* totul ar -i !ai de arte de /+rte2, a4a ce/a ar -i cu ne utin0*. Deci, dou* -or0e !otrice, cel u0in, care tre3uie s* -ie inerente lucrurilor. E! edolces a/usese ideea unei -or0e tan1en0iale o use 1ra/ita0iei, -or0a rodus* de aceast* !i4care ,n circuit. "De coelo, I, . >$%). Scho enhauer, L%mea ca 6oin$., II, ca . >?, Despre 2eleologic?. De ce -iin0e ,n nu!*r in-init, dac* e7ist* articule ,n nu!*r in-initL De *4irea e7 erien0ei. Deci !ic4orarea nu!*rului calit*0ilor reale. 9na7a1oras se 1+ndea la ato!i chi!ici. El considera a1re1atele ca -iind esen0iale, 4i c*ldura ca -iind coordonat*. Deci a1re1atele a/+nd dre t cauz* res in1erea 4i atrac0ia. Patru -or!e ale !ateriei. ;. ,n studierea -iin0elor /ii, E! edocles /rea s* rocedeze du * acelea4i rinci ii. Pi aici el nea1* -inalitatea. Este realizarea sa cea !ai i! ortant*. 8a 9na7a1oras, un dualis!. Nu e ne/oie de sco uri entru a e7 lica ada tarea, deci nu e ne/oie de No%s- Fiin0ele a te entru /ia0*. Ai4carea nu a2un1e entru a e7 lica un or1anis!. 9na7a1oras a recurs la No%s- O e7 lica0ie unic* /aloreaz* !ai !ult. Via0a nu este deloc etern*, ea este rodus* de anu!ite ,nt+lniri ,ntre ato!i. Feno!en chi!ic nouD /ia0a const* ,n -or!a, ,n 1ru area ato!ilor. Identitate a tot ceea ce tr*ie4te. Cu! o deduce E! edoclesL Ea este calitatea care se roduce cel !ai rar. Si!3olica iu3irii se7uale. 9ici, ca 4i ,n -a3ula latonician*, se arat* nostal1ia unit*0ii, se arat* c* a e7istat de2a odinioar* o !ai !are unitateD dac* aceast* unitate !ai !are ar -i restaurat*, atunci 4i aceasta ar tinde s re una 4i !ai !are. Credin0a ,n unitatea tuturor lucrurilor /ii 1aranteaz* c* a e7istat odinioar* un or1anis! /iu i!ens, din care noi sunte! *r0iD acesta este ,nsu4i )phairos8%l- El este zeitatea cea !ai -ericit*. Totul era le1at laolalt* doar rin Iu3ire, deci totul era ,n cea !ai ,nalt* !*sur* otri/it cu !enirea sa. Pi aceasta s&a s-+4iat 4i s-+rtecat rin Ur*, totul des-ac+ndu&se ,n ele!entele sale 4i ast-el -iind ucis, li sit de /ia0*. Din acest /+rte2 nu se !ai nasc nici un -el de -iin0e /ii. P+n* la ur!* totul s&a se arat delaolalt* 4i acu! ,nce e erioada noastr*. "El ,i o une a!estecului ori1inar al lui 9na7a1oras o se arare ori1inar*.) Iu3irea, oar3* cu! e, reci it* cu o 1ra3* -urioas* iar*4i ele!entele unul ,! otri/a altuia, ,ncerc+nd s* le aduc* iar*4i la /ia0*. Ici 4i colo, ea reu4e4te aceasta. Pi aceastaD continu*. Ia na4tere ,n -iin0e ,nsu-le0ite de /ia0* o resi!0ire c* tre3uie s* se str*duiasc* s re reuniri ,nc* 4i !ai ,nalte dec+t cele care le&au -ost atrie 4i stare ori1inar*. Eros. Este o cri!* ,n-rico4*toare s* ucizi /ia0a, c*ci rin aceasta te ,! in1i ,nd*r*t s re se ararea ori1inar*. Odat* 4i odat* totul tre3uie s* -ie iar*4i o sin1ur* /ia0*, starea de -ericire des*/+r4it*. ,n/*0*tura Etha1oreic&or-ic* ,n a licarea ei la 4tiin0ele naturaleD E! edocles st* +ne4te cu de lin* con4tiin0* a!+ndou* !i2loacele de e7 ri!are, rin aceasta el este ri!ul retor. Zeluri olitice. Du3la natur*D cea a1onal* 4i cea iu3itoare, lin* de co! asiune. Tentati/a re-or!ei totale a helenis!ului. Toat* !ateria anor1anic* s&a n*scut din cea or1anic*, este !aterie or1anic* !oart*. Cada/ru 4i o!. Cea !ai !are si! li-icare osi3il* a i otezelor. #. E7ist* !i4care, deci s a0iu /id, deci Ne-iin0+nd. B+ndirea o !i4care. >. Dac* e7ist* un Fiin0+nd, el tre3uie s* -ie indi/izi3il, adic* a3solut lin. Se ararea sa, des-acerea sa ,n 3uc*0i este e7 lica3il* nu!ai rin s a0iile /ide, rin ori. Un lucru a3solut oros este nu!ai Ne-iin0+ndul. <. ,nsu4irile secundare ale !ateriei nomo, nu&,n&sine. %. Sta3ilirea ,nsu4irilor ri!are, atoma- De ce ase!enea de ce di-eriteL =. St*rile a1re1ate ale lui E! edocles "% ele!ente) resu un e7isten0a doar a ato!ilor ase!*n*tori, nu ot deci ,nsele s* -ie onta?. Ai4carea este indisolu3il le1at* de ato!i, e-ectul -or0ei de 1ra/ita0ie. E icur. Critic*D ce ,nsea!n* 1ra/ita0ia ,ntr&un s a0iu /id in-initL ;. B+ndirea este !i4carea ato!ilor de -oc. Su-letul, /ia0a, erce 0iile senzoriale.

Valoarea !aterialis!ului 4i di-icult*0ile ,n care intr* acesta. Platon 4i De!ocrit. Cercet*torul no3il, a atrid, care se retra1e din lu!e. De!ocrit 4i Etha1oreicii 1*sesc ,! reun* -unda!entul 4tiin0elor naturii. Care sunt cauzele care au ,ntreru t o -izic* e7 eri!ental* ,n-loritoare ,n antichitate du * De!ocritL 9na7a1oras a reluat de la Heraclit conce 0ia c* ,n -iecare de/enire 4i -iin0* se a-l* laolalt* 4i o usul ei. El si!0ea desi1ur c* este contradictoriu ca un cor s* ai3* !ulte ,nsu4iri, 4i #&a p%l<erizat, ,n credin0a c* l&ar -i dizol/at acu! ,n ade/*ratele sale ,nsu4iri. Platon, la ,nce ut heraclitean, sce tic consec/entK totul, chiar 4i 1+ndirea, o cur1ere. Prin Socrate, a2uns la er!anen0a :inelui, Fru!osului. 9cestea asu!ate ca -iind. 8a ideea :inelui, Fru!osului, artici * toate idealurile s eciilor 4i au 4i ele, rin aceasta, -iin0* "a4a cu! su-letul artici * la ideea /ie0ii). Ideile tar* -or!*. Prin conce 0ia trans!i1r*rii, !eta!or-ozei su-letelor a lui PEtha1oras i se r*s unde ,ntre3*riiD cu! ute! cunoa4te ce/a des re Idei. S-+r4itul lui PlatonD Sce ticis!ul din Parmenides- Res in1erea doctrinei Ideilor. $ Concluzia B+ndirea 1recilor ,n e oca tra1ic* este esi!is! sau o ti!is!, artistic. Judecata lor des re /ia0* s une !ai !ult. Unul, -u1a din -a0a de/enirii. /%t Unitate, a%t 2oc de artist. Pro-und* ne,ncredere ,n -a0a Realit*0iiK ni!eni nu !ai recunoa4te un Du!nezeu 3un, care s* -i creat totul optimeSectele reli1ioase ale Etha1oreicilor. 9na7i!andros. E! edocles. ;' Elea0ii. 9na7a1oras. Heraclit. De!ocritD lu!ea -*r* se!ni-ica0ie !oral* 4i estetic*, esi!is!ul hazardului. Dac* ,i a4ez*! e to0i ,n a-ara tra1ediei, atunci ri!ii trei ar recunoa4te&o ca o o1lind* a ne-ericirii e7isten0ei, Par!enides ca e o a aren0* trec*toare, Heraclit 4i 9na7a1oras ca e o construc0ie artistic* 4i o i!a1ine a le1ilor uni/ersale, De!ocrit, ca rezultat al lucr*rii !a4inale. Cu Socrate ,nce e o ti!is!ul, cel care nu !ai este artistic, nu !ai crede ,n teleolo1ie 4i ,n credin0*, ,n Du!nezeul cel 3unK credin0a ,n o!ul 3un, 4tiutor. Destr*!area instinctelor. Socrate se des rinde de 4tiin0a 4i cultura de +n* la el, el /rea s* se re,ntoarc* la /echea /irtute cet*0eneasc* 4i la stat. Platon se des rinde de stat, atunci c+nd ,4i d* sea!a c* acest stat /a de/eni identic cu noua cultur*. Sce ticis!ul socratic este ar!a ,! otri/a culturii 4i 4tiin0ei de +n* atunci. "Voi. Q, . '<&#(() .CHI>E DE 0LAN DIN VARA ANULUI !49# ,IL-.-,UL LA GRECI Ce anu!e este helenic ,n -iin0a lor. De aici ti urile eterne. Non&artis&tul ,ntr&o lu!e artistic*. 8aolalt* ei re rezint* 3%ndal%l e7isten0ei 1rece4ti, recu! 4i rez%ltat%l artei. Conte! orani ai Tra1ediei. ,n ace4ti -iloso-i, ele!entele dis ersate din care /a lua na4tere Tra1edia. Na4terea Tra1ediei considerat* dintr&un alt unct de /edere. Con-ir!area ei decur1+nd din -iloso-ia conte! oranilor ei. *iloso3ii epocii tragediei- Dedicat* a!intirii lui Scho enhauer. 8i3ertatea -a0* de Ait. Tra1icul ca 2oc. Beniul. E7cesul lo1icii 4i al necesit*0ii. Dra1ostea 4i s*rutul d*ruit lu!ii ,ntre1iS Voin0a. 9uditoriul. 9to! & Nu!*r. Ptiin0ele naturale. Aete! sihoz* & dra!aticul. Aetastaza instinctului tra1ic artistic ,n 4tiin0*. 2hales ,i /na"imandros- Pesi!is!ul 4i ac0iunea. Heraclit:- Ri/alitatea. Joc. ParmenidesH 93strac0ia 4i li!3a2ul. Poet 4i -iloso-. Conce tul de roz*. /na"agorasH 8i3erul cu1et*tor. Nu 5s irit & !aterie5. =mpedoclesH Iu3irea. Retor. Panhelenic. 91onal. DemocritH Brecii 4i Str*in*tatea. 8i3ertatea -a0* de con/en0ie. PBthagoreiciiH Rit!ul 4i !etrica. Aete! sihoz*. )ocrate ,i PlatonH Cultura. De a3ia acu! 54coala5. Ostilitate -a0* de e7 lica0iile rin 4tiin0ele naturale. I!a1ina0i&/* c* oetul ar -i un r*t*citor 4i ar a2un1e ,n -a0a 1recilor & a4a se ,n-*0i4eaz* el ,n -a0a resocraticilor. Ei sunt ase!enea unor str*ini, unor str*ini dezorienta0i. Orice -iloso- este un ast-el de str*in ,n !ediul str*in, 4i el /a si!0i ,n !od necesar chiar 4i ceea ce este !ai a ro iat ca e ce/a str*in. Herodot rintre str*ini & Heraclit rintre 1reci. Istoricul 4i 1eo1ra-ul rintre str*ini, -iloso-ul ,n atria sa. Ni!eni nu e ro-et ,n ro ria sa atrie. !8

Totul ,4i ia de/enirea dintr&unul sin1ur. Dis ari0ia este o edea s*. Pieirea 4i na4terea se roduc du * o le1e. Pieirea 4i na4terea sunt iluzieD Unul este. Toate ,nsu4irile sunt /e4nice. Nu e7ist* de/enire. Toate calit*0ile sunt cantit*0i. Toate e-ectele sunt !a1ice. Toate e-ectele sunt !ecanice. Toate conce tele sunt -er!e, altce/a ni!ic. 8a Socrate totul e -alsK conce tele nu sunt -er!e, -i7e, 4i nici i! ortanteK cunoa4terea nu este sursa a ceea ce este dre t 4i !ai ales nu este -ertil*K ea nea1* cultura. Credin0a se ,nte!eiaz* e o !ul0i!e de ra0iona!ente rin analo1ie, care ne a *r* de a ne l*sa ,n4ela0i. 9colo unde o!ul ,nceteaz* s* !ai cunoasc*, el ,nce e s* cread*. El ,4i roiecteaz* ,ncrederea sa !oral* asu ra acestui unct 4i acu! s er* c* /a -i r*s l*tit cu aceea4i !oned*D c+inele ne ri/e4te cu ochi ,ncrez*tori 4i /rea ca 4i noi s* a/e! ,ncredere ,n el. Pentru 3inele o!ului, cunoa4terea nu are at+ta i! ortan0* c+t credin0a. Chiar ,n ce ri/e4te desco erirea unui ade/*r, de ild* al unuia !ate!atic, 3ucuria este rodusul ,ncrederii sale necodi0ionate c* /a utea construi ce/a ronind de aici. C+nd ai credin0a, o0i s* te li se4ti de ade/*r. !# Ce anu!e !+n* instinctele uternice e calea 3ine-aceriiL ,n 1eneral, Iu3irea. Iu3irea entru cetatea natal* ,nchide ,n ea 4i st* +ne4te instinctul a1onal. Iu3irea entru a roa ele triu!-a ,ntru sco ul educ*rii 4i -or!*rii lui. Fru!use0ea se a-l* ,n slu23a Iu3iriiK este trans-i1urarea care se des*/+r4e4te constant, a4a cu! o zu1r*/e4te Platon. Procrea$ia 4ntr% 3r%m%se$e este cu ade/*rat helenic*. De descris cre4terea, dez/oltarea Erosului & C*snicia, Fa!ilia, Statul. Initatea 6oin$ei- 8 Intelectul doar un !i2loc s re satis-ac0ii !ai ,nalte. Ne1area Voin0ei & deseori nu!ai resta3ilirea unor unit*0i etnice uternice. 9rta ,n slu23a Voin0eiD Heraclit. Iu3irea 4i Ura ,n BreciaD E! edocles. 8i!itele lo1iciiD ea este ,n slu23a Voin0eiD Elea0ii. 9scetis!ul 4i !orti-icarea ,n slu23a Voin0eiD PEtha1oras. I! eriul cunoa4teriiD Nu!*rulD 9to!is!ul 4i Etha1oreicii. Ilu!inis!ul, lu ta ,! otri/a instinctuluiD 9na7a1oras, Socrate, Platon. Voin0a de a caracterizaD !etodele sale entru a a2un1e la ra0ional. Esen0a !ateriei & lo1ica a3solut*. Ti! ul, s a0iul 4i cauzalitatea ca ostulate ale e3ect%l%i posi(ilR*!+n dis oni3ile -or0eD ,n -iecare cli * in-initezi!al*, alte -or0eD ,ntr&un s a0iu in-init de !ic, !ereu o -or0* nou*, adic*, -or0ele nu sunt a3solut deloc reale. Nu e7ist* deci, la dre t /or3ind, e-ect al -or0ei asu ra -or0eiK ci ,n realitate e7ist* nu!ai o a aren0*, o i!a1ine. ,ntrea1a !ea !aterie este doar as ectul e7teriorD ,n realitate, tr*ie4te 4i ac0ioneaz* un 9ltce/a cu totul di-erit. Si!0urile noastre ,ns* sunt prod%s%l materiei ,i al o(iectelor, la -el este 4i spirit%l nostr%- Vreau s* s un, tre3uie ca ornind de la ,tiin$ele nat%rale s* a2un1e! la un l%cr% 4n sineVoin0a este tot ce !ai r*!+ne & c+nd a! eli!inat din calcul Intelectul cunosc*tor. Este cu utin0* s* reco! une! !aterial senza0iaK dac* ,n reala3il a! e7 licat c* !ateria or1anic* este !aterial*. Cea !ai si! l* senza0ie este o chestiune nes-+r4it de co! licat*D nu e deloc /or3a de /reun -eno!en ori1inar. Pentru aceasta e necesar* acti/itatea cere3ral*, !e!oria 4i a4a !ai de arte, e l+n1* !i4c*rile re-le7e de toate 1enurile. Dac* a! -i ,n stare s* construi! o -iin0* si!0itoare ornind de la !aterie & nu s&ar dez/*lui rin aceasta o 2u!*tate ,ntrea1* a NaturiiL 9 aratul de cunoa4tere, in-init de co! licat, este condi0ia reala3il* a senza0ieiD cunoa4terea este necesar* entru a ad!ite 4i asu!a !ateria. ,ns* credin0a ,n !ateria /izi3il* este o ur* iluzie a si!0urilor. Fa tul c* Natura procedeaz. la 3el ,n toate do!eniileD o le1e care este /ala3il* entru oa!eni este /ala3il* entru ,ntrea1a Natur*. O!ul este ,n realitate un !icrocos!. Creierul este realizarea cea !ai ,nalt* a Naturii. !< Introd&cere I!ortalitatea !arilor !o!ente. Brecii e ocii tra1ice ca -iloso-iS Cu! au si!0it ei e7isten0aL 9ici se ascunde /aloarea lor /e4nic*. ,n rest, toate siste!ele se de/oreaz* ,ntre ele.

Pictur* a istoriei. Re1*si! su3 o alt* -or!* ele!entele e ice, lirice, toate rechizitele Tra1ediei. Cu! se tr*ie4te -*r* reli1ie, cu -iloso-iaL Dar, la dre t /or3ind, ,ntr&o e oc* tra1ic*, artistic*. 2hales- O ozi0ia resocraticilor ,! otri/a socraticilor. 9titudinea lor ,n -a0a /ie0ii este nai<i- #ei ,apte 4n$elep$i ca re rezentan0i ai /irtu0ilor cardinale etice. Eli3erarea de Ait. Brecul e ocii tra1ice se 1+nde4te toc!ai e sine ,nsu4i 4i de une !*rturie ,n acest sens. C+t de i! ortant este astaS C*ci ,n a recierea tra1ediei 1rece4ti tre3uie ,ntotdeauna s* ni&# re rezent*! e o!ul 1rec. Instinctul artistic ,n -or!a sa de crisalid* & ca -iloso-ic $% !$ /rtist%l %ni<ersal 4i om%l %ni<ersal- Oa!enii ,n e oca tra1ediei. Eschil ca artist totalK auditoriul s*u, descris ,n atelierul s*u. Vo! ,ncerca s* ,n/*0*! s*&# cunoa4te! e 1recul e care&# cuno4tea Eschil ca -iind auditorul s*u. De data aceasta ne /o! slu2i de -iloso-ul s*u, de cel care 1+ndea ,n acea e oc*. S*&# descrie! ,nt+i e Eschil, e atletul entatlonului, a oi e auditor, ornind de la di-eritele ti uri de -iloso-i. "/oi. Q, . #((&#(?) NOTE COERENTE PENTRU INTRODUCERE "#$;=) #. Vine entru -iecare un ceas c+nd se /a ,ntre3a cu sur rindereD Ia te uit*, cu! !ai tr*i!S Pi tr*i! totu4i & un ceas, ,n care o!ul ,nce e s* ,n0elea1* deodat* c* 4i el are o sensi3ilitate de acela4i -el ca cea e care o ad!ir* la lante, care se ,ntorc 4i se ca0*r* 4i ,n cele din ur!* r*z3esc la lu!in* 4i a2un1 s* st* +neasc* u0in din ,! *r*0ia asta a *!+ntului, 4i ast-el ,4i creeaz* entru ele ,nsele artea lor de 3ucurie ,ntr&un sol neos italier. ,n descrierile e care 4i le -ace c+te cine/a des re ro ria sa /ia0*, e7ist* ,ntotdeauna un ase!enea unct, ,n care o!ul se !inuneaz* cu! de !ai ot tr*i lantele aici e *!+ntul acesta, 4i cu! ele ,4i !ai continu* truda aceasta de a tr*i cu un cura2 e care ni!eni nu li&l zdruncin*. E7ist* /ie0i ,n care 1reut*0ile au crescut +n* la a de/eni i!ense, 4i anu!e /ie0ile 1+nditorilorK 4i aici se cu/ine s* ascult*! cu aten0ie atunci c+nd se o/este4te c+te ce/a des re aceasta, c*ci aici ,n0ele1e! ce/a din osi3ilit*0ile /ie0ii, 4i nu!ai ascult+ndu&le si!0i! -ericirea 4i uterea, ele sunt cele care creeaz* entru cei de !ai t+rziu o lu!in*K aici este totul at+t de -ecund, de chi3zuit, de te!erar, de dezn*d*2duit 4i, ,n acela4i ti! , de lin de s eran0*, cu! ,nt+lni! doar ,n c*l*toriile !arilor desco eritori ai lu!ii, 4i, de -a t, chiar 4i este ce/a de -elul acesta, e /or3a de c*l*torii +n* ,n 0inuturile cele !ai ,nde *rtate 4i ri!e2dioase ale /ie0ii. 8ucrul ui!itor ,n ase!enea /ie0i const* ,n -a tul c* ,n ele e7ist* dou* instincte ostile unul altuia, tinz+nd -iecare ,n direc0ii di-erite 4i care sunt aici constr+nse s* se su un* deo otri/* su3 un acela4i 2u1K cel care dore4te cunoa4terea tre3uie s* *r*seasc* !ereu *!+ntul e care tr*ie4te o!ul s* cuteze s* se a/+nte ,n nesi1ur, iar cel care /oie4te /ia0a tre3uie s* caute !ereu 4i !ereu entru sine un teren c+t de c+t si1ur e care s* se oat* s ri2ini. Ne a!inti! ast-el de Ja!es Coo@, care a tre3uit s*&4i caute, cu -irul de lu!3 ,n !+n*, dru!ul rintr&un lan0 de st+nci ti! de trei luniK 4i la ri!e2diile e care le ,n-runta 4i care deseori a2un1eau at+t de a!enin0*toare ,nc+t chiar a -ost s* se ,ntoarc* s* caute s ri2in ,ntr&o situa0ie e care cu u0in ,nainte o socotise ca -iind cea !ai lin* de ericole entru el. "8ichten3er1, IV, #=>). Pi aceast* $? lu t* ,ntre /ia0* 4i cunoa4tere de/ine cu at+t !ai dur*, aceast* constr+n1ere su3 un sin1ur control a2un1e cu at+t !ai a *s*toare, cu c+t sunt !ai uternice instinctele, 4i deci cu at+t !ai de lin* 4i !ai 3o1at* /ia0a, 4i, la r+ndul ei, cu c+t este !ai insa0ia3il* cunoa4terea 4i cu c+t !ai nes*0ioas* ,! in1e ea s re tot soiul de a/enturi. >. Nu !* !ai satur str*duindu&!* s*&!i a4ez ,n -a0a su-letului un 4ir de 1+nditori, dintre care -iecare luat ,n arte ,n-*0i4eaz* ,n sine acea calitate at+t de 1reu de ,n0eles 4i st+rne4te ,n !od necesar acea ui!ire care ne -ace s* ne ,ntre3*! cu! a reu4it el s*&4i 1*seasc* osi3ilit*0ile ro rii de /ia0*D 1+nditorii care au tr*it ,n e oca cea !ai /i1uroas* 4i cea !ai -ecund* a Breciei, ,n secolul dinaintea r*z3oaielor !edice 4i ,n ti! ul acestoraK c*ci ace4ti 1+nditori au desco erit chiar osi3ilit*0ile -ru!oase ale /ie0iiK 4i !i se are c* 1recii de !ai t+rziu au uitat ce era !ai 3un ,n ce desco eriser* ,nainta4ii lorK 4i ce o or ar !ai utea s une +n* ,n zilele noastre c* le&ar -i desco erit elL & S*&i co! ar*! e 1+nditorii altor /re!uri 4i altor o oare cu acel 4ir de statui, care ,nce e cu Thales 4i se s-+r4e4te cu De!ocrit, 4i chiar s*&i a4ez*! e Socrate 4i e disci olii s*i al*turi de acei 1reci /echi & asta /re! s* -ace! ,n aceast* lucrare 4i e de n*d*2duit c* al0ii o /or -ace !ai 3ine dec+t o ute! -ace noiK oricu!, eu cred c* o ase!enea !edita0ie se /a ,ncheia oric+nd cu aceast* e7cla!a0ieD ce -ru!o4i suntS Nu /*d rintre ei nici o -i1ur* cris at* 4i 1oal* de 1+nduri, nici un chi o esc, nici un ascet desc*rnat al ustiilor, niciunul din -anaticii care ,n-ru!use0eaz* !incinos lucrurile rezente, nici un -alsi-icator teolo1izant, nici un ,n/*0at co! le7 4i alid la -a0* "de4i ,n to0i e7ist* se!in0ele unor ase!enea er/ertiri 4i a2un1e s* adie doar o 3oare de /+nt r*u entru a -ace s* ,n-loreasc* toate 3uruienile de -elul acesta). Nu /*d rintre ei e niciunul din cei care ,4i dau at+ta i! ortan0* cu 5!+ntuirea ro riului su-let5 sau cu ,ntre3area 5ce este -ericirea5, +n* ,ntr& at+t ,nc+t s* uite de lu!e 4i de oa!enii ei. Cine oare ar utea desco eri din nou 5aceste osi3ilit*0i ale /ie0ii5S Poe0ii 4i istoricii ar tre3ui s* !editeze la o ase!enea !isiuneK c*ci ase!enea oa!eni sunt rea rari ,nc+t s* ne ute! er!ite s*&i l*s*! s* se iard*. Aai

de1ra3* ar tre3ui s* nu ne !ai 1*si! odihna +n* c+nd nu le&a! re roduce !odelele 4i le&a! zu1r*/i de sute de ori e ere0ii no4tri & 4i nici c+nd a! a2un1e acolo & la dre t /or3ind, nici atunci nu ar tre3ui s* ne ,n1*dui! lini4tea. C*ci /re!ii noastre at+t de in/enti/e ,i li se4te ,n continuare toc!ai acea desco erire, acea in/en0ie e care au tre3uit s* o ,n-* tuiasc* /echii -iloso-iD de unde altunde/a ar /eni alt!interi at+t de ad!ira3ila lor -ru!use0e, de unde ro ria noastr* ur+0enieS &C*ci ce este -ru!use0ea, dac* nu i!a1inea e care o /ede! ,n o1lind* a unei e7traordinare 3ucurii a Naturii, entru -a tul c* s&a dez/*luit o nou* osi3ilitate -ecund* a /ie0iiL Pi ce este ur+tul, dac* nu ne!ul0u!ire 4i descura2are de sine 87 ,nsu4i, ,ndoiala dac* oa!enii se !ai rice cu ade/*rat ,nc* s* traduc* ,n -a t arta /ie0iiL <. Filoso-ia 1reac* are s* ,ncea * cu o idee a3surd*, cu rinci iul c* a a ar -i ori1inea 4i !atricea ori1inar* a tuturor lucrurilorK a/e! /oie s* ne ,ntre3*!, este oare cu ade/*rat necesar s* ne o ri! aici 4i s* ne 1+ndi! serios la aceastaL & Da, 4i din trei !oti/eD ,n ri!ul r+nd, entru c* rinci iul acesta s une ce/a des re ori1inea lucrurilor, ,n al doilea r+nd, entru c* o -ace -*r* a recur1e la i!a1ini 4i la -a3ula0ii !itice 4i, ,n s-+r4it, ,n al treilea r+nd, entru c* ,n el, chiar 4i nu!ai ,n stadiul acesta de crisalid*, este cu rins 1+ndulD 5Totul este unul5. Cel dint+i enun0at !oti/ ,l las* e Thales ,nc* ,n to/*r*4ia reli1io4ilor 4i su ersti0io4ilor, cel de al doilea ,l scoate dintr&o ase!enea co!unitate 4i ,l arat* ca -iind ri!ul cercet*tor al Naturii, 4i din al treilea !oti/ Thales ,4i do3+nde4te /aloarea de ri! -iloso- 1rec. ,n Thales ,n/in1e entru ri!a dat* o!ul 4tiin0i-ic asu ra celui !itic 4i, ,nc*, o!ul ,n0ele t asu ra celui 4tiin0i-ic. "/oi. Q, . ><<&><=) Cu! a -ost oare osi3il ca 2hales s* se eli3ereze de !itL Thales ca o! de statS 9ici tre3uie s* se -i etrecut ce/a. Dac* olis&ul a -ost -ocarul /oin0ei helenice 4i s&ar -i ,nte!eiat e !it, atunci renun0area la !it ,nsea!n* renun0area la /echiul conce t al cet*0ii. 9cu!, 4ti! c* Thales a ro us crearea unei -edera0ii a cet*0ilor, a olis& urilor, dar nu a a/ut succesK el a e4uat ,n -a0a /echii conce 0ii !itice a olis&ului. ,n acela4i ti! el a si!0it ,ns* i!ensa ri!e2die care a!enin0a Brecia dac* aceast* -or0* izolatoare a !itului cet*0ii ar -i !en0inut cet*0ile des *r0ite. ,ntr&ade/*r, dac* Thales 4i&ar -i realizat -edera0ia cet*0ilor e care o ro usese, Brecia ar -i -ost cru0at* de r*z3oaiele !edice 4i rin aceasta 4i de /ictoria atenienilor 4i he1e!onia lor. To0i -iloso-ii !ai /echi s&au str*duit s* o30in* o ase!enea schi!3are a conce tului de olis 4i crearea unei con4tiin0e an&helenice. Heraclit are chiar s* -i de!olat 3ariera dintre 3ar3ari 4i heleni, entru a crea o !ai !are li3ertate 4i a -ace s* e/olueze /echile conce 0ii ,n1uste. & El 1+nde4te o ordine uni/ersal* care s* -ie dincolo 4i !ai resus de cea helenic*. /na"imandrosH lu ta ,! otri/a !itului ,n !*sura ,n care acesta ,i !ole4e4te 4i&i -ace su er-iciali e oa!eni 4i ast-el ,i aduce e 1reci ,n ri!e2die. ParmenidesH !ini!alizare teoretic* a lu!ii ca -iind o iluzie. 8u ta ,! otri/a a ceea ce este -antastic 4i -luid ,n ,ntrea1a conce 0ie des re lu!eK el /rea s* le dea oa!enilor lini4tea ,! otri/a asiunilor olitice. S* creeze le1i. /na"agorasH lu!ea este ira0ional*, dar ar!onioas* 4i -ru!oas*K a4a ar tre3ui s* -ie 4i o!ul 4i ast-el #&a 1*sit el rintre atenieniD Eschil 4i a4a !ai de arte. Filoso-ia ca o1lind* a 9tenei /echiD crearea de le1i entru oa!eni care nu au ne/oie de le1i. =mpedoclesH re-or!ator an&helenic, /ia0* Etha1oreic*, ,nte!eiat* 4tiin0i-ic. Nou* !itolo1ie. Intui0ia ira0ionalului celor dou* instincte, Iu3irea 4i Ura. Iu3irea, de!ocra0ia, co!unitatea 3unurilor. Co! ara0ia cu Tra1edia. DemocritH lu!ea este ira0ional*, 4i nici ar!onioas* 4i -ru!oas*, ci doar necesar*. ,nl*turarea necondi0ionat* a tot ceea ce este !itic. 8u!ea este co! rehensi3il*. El /rea olis&ul ",n locul 1r*dinii e icureice)K era o osi3ilitate a /ie0ii helenice. )ocrateH tra1ica ra iditate a 1recilor. Filoso-ii !ai /echi nu au ac0ionat, nu 4i&au e7ercitat e-ectele. Virtuozi ai /ie0iiD -iloso-ii /echi 1+ndesc ,ntotdeauna icaricEste si1ur c* 1recii nu au -ost niciodat* su rae/alua0iD c*ci atunci ar -i tre3uit s* -i -ost re0ui0i a4a cu! !eritauK ,ns* toc!ai aceasta este i! osi3il. Cu! a! utea -i noi dre 0i ,n re0uirea lorS Noi i&a! re0uit totdeauna ,n chi 3als"/oi. Q, . ><;) Ca -iloso- 4i ca !eta-izician, 9na7i!enes este !ult !ai u0in ori1inal 4i uternic dec+t 9na7i!andros, dar este !ult !ai i! ortant ca sa/ant... El este prim%l care recunoa4te c* totul s&a -or!at rin condensarea sau rare3ierea unei materii primordiale--Ceea ce el nu!e4te rare-iere este echi/alentul ,nc*lzirii, ceea ce el nu!e4te condensare este r*cirea. Prin rare-iere, aerul de/ine -oc, rin condensare, de/ine /+nt, a oi nor, a oi a *, a oi *!+nt, ,n s-+r4it ietre. I! ortan0a acestui rinci iu const* ,n ersisten0a ,n a e7 lica uni/ersul rin ra0iuni mecaniceA este stadiul reli!inar al siste!elor ato!istice 4i !aterialiste. ,ns* este un stadiu !ult !ai recent, care ,i resu une e Heraclit 4i Par!enides. I!ediat du * 9na7i!andros, asist*! la un salt ciudat. 9/e! aici ri!a teorie cu ri/ire la mod%l de e<ol%$ie ornind de la o !aterie ri!ordial*K e oca lui 9na7a1oras, E! edocles, De!ocrit ,nce e acu!, adic* o -az* !ai recent* a 4tiin0elor naturale. ,n erioada /eche nu se une ,nc* ro3le!a lui c%m9na7i!enes este un naturalist e!inent, care, se are, a re udiat !eta-izica lui Par!enides, ,ns* c*ut+nd e de alt* arte s*&4i consolideze cealalt* teorie. Dar este cu totul -als s*&i introduce! ,n aceast* serieD 5Thales, a a,

9na7i!andros, /peiron, 9na7i!enes, aerul, Heraclit, -ocul5. C*ci ceea ce ,i a ar0ine lui ro riu&zis, este ,n !ult !ai !ic* !*sur* ale1erea !ateriei ori1inare. Prin aceasta el a ar0ine unei e oci !ai !oderne... De la Thales 4i +n* la so-i4ti 4i la Socrate, sunt 4a te ru3rici independente, adic* de 4a te ori a ari0ia unor -iloso-i inde enden0i 4i ori1inaliD #. 9na7i!andros, >. Heraclit, <. Elea0ii, %. PEtha1oras, =. 9na7a1oras, ?. E! edocles, ;. 9to!is!ul "De!ocrit). $' Sunt 4a te conce 0ii des re lu!e cu totul di-erite. Punctul lor de contact, ceea ce -iecare ,i datoreaz* celuilalt, este ,n 1eneral ce au ei !ai sla3. 9na7i!enes este recursorul celor trei din ur!*. El a !urit t+n*r 4i nu oate -i us e acela4i lan cu ceilal0i 4a te. Este ,n ra ort cu ei ,n aceea4i situa0ie ca 8euci -a0* de De!ocrit, Qeno hanes -a0* de Par!enides, Thales -a0* de 9na7i!andros. EAPEDOC8ES E! edocles -ace arte din -a!ilia agonalaA la Oli! ia, el a -*cut senza0ie. Se arat* ,n/e4!+ntat ,n ur ur*, ,ncins cu cin1*toare de aur, cu sandale de 3ronz ,n icioare, cu o cunun* del-ic* e -runte. ,4i urta *rul lun1K -a0a ,i era neschi!3*toare 4i su!3r*. 9/ea 1ri2* s* -ie totdeauna ur!at de slu2itori. Ca sacri-iciu entru /ictorie, a 2ert-it un taur -*cut din -*in* 4i !iere, entru a nu contrazice rinci iile ro rii. 9 ,ncercat ,n chi e/ident s*&i con/erteasc* e to0i 1recii la noua !odalitate de a tr*i 4i de a -iloso-a a Etha1oreicilorK ,n a aren0* nu era /or3a dec+t de o re-or!* a riturilor sacri-iciale. 8a Oli! ia a us un ra sod s*&i c+nte catharmele, care ,nce eau rintr& un a ostro- la adresa rietenilor s*i din 91ri1entD 5R*!+ne0i cu 3ineS Nu !ai trec rintre /oi ase!enea unui !uritor, ci ase!enea unui zeu ne!uritor, /enerat de to0i, a4a cu! se cu/ine, ,! odo3it cu an1lici 4i 1hirlande ,n/erzite. Pi ,ndat* ce a2un1 ,n cet*0ile ,n-loritoare, sunt /enerat de to0i, 3*r3a0i 4i -e!eiK !* ur!eaz* cu !iile, entru a a-la de la !ine calea !+ntuirii, cer+nd, unii oracole, al0ii, -or!ulele care s* /indece !ulte 3oli de e ur!a c*rora au su-erit !ari chinuri. Dar de ce s* !ai z*3o/esc asu ra acestor lucruri ca 4i c+nd ar a/ea /reo ,nse!n*tate, c+t* /re!e sunt cu !ult !ai resus de !izera3ilii !uritori5. 9 ,ncercat, deci, s*&i -ac* e to0i s* /ad* %nitatea a tot ceea ce tr.ie,te, e7 lic+nd c* a consu!a carne este ,ntr& un -el o auto-a1ie, asasinarea a ceea ce ne este !ai a ro iat. Voia s*&i -ac* e oa!eni s* treac* rintr&o uri-icare ne!ai/*zut*. Eloc/en0a sa se e7 ri!* ,n 1+ndul c* tot ceea ce tr.ie,te este %n%l, zeii, oa!enii 4i ani!alele. Initatea celor care <ie$%iesc este 1+ndul ar!eni&dian al unit*0ii -iin0ei, su3 o -or!* in-init !ai -ecund*K i se adau1* o si! atie ro-und* cu ,ntrea1a natur*, o co! asiune care se re/ars* asu ra a toate. Sco ul e7isten0ei i se are a -i re ararea relelor ro/ocate de ur*, rocla!area, ,ntr&o lu!e a urii, a 1+ndului unit*0ii, o-erirea unui re!ediu retutindeni unde ,4i -ace a ari0ia su-erin0a, ur!are a urii. Su-er* c* tre3uie s* tr*iasc* ,n aceast* lu!e a chinurilor 4i a contradic0ieiK nu&4i oate e7 lica rezen0a ,n aceast* lu!e '( alt-el dec+t ca ur!are a unei cul eK a tre3uit -*r* ,ndoial*, ca ,ntr&o e oc* oarecare, necunoscut*, s* -i s*/+r4it o cri!*, un o!or, un s er2ur. E7isten0a lui ,ntr&o ase!enea lu!e nu oate -i dec+t ur!area unei cul e. El este -iloso-ul tragic, conte! oranul lui Eschil. Ce i! resioneaz* cel !ai !ult la el este e7traordinarul s*u esi!is!, dar un esi!is! acti/, 4i nu chietist. Dac* o iniile sale olitice sunt de!ocratice, 1+ndirea sa -unciar* se str*duie4te s*&i aduc* e oa!eni la 5societatea de rieteni5 a Etha1oreicilorK ur!*re4te deci re-or!a social* 4i a3olirea ro riet*0ii. Pentru a ,nte!eia do!nia e7clusi/* a dra1ostei -raterne, 4i&a ales /ia0a ro-etului r*t*citor, du * ce a dat 1re4 la 91ri1ent. In-luen0a sa este de do!eniul in-luen0elor Etha1oreice care se dez/olt* la acea e oc* "dar nu ,n Sicilia). ,n %%(, Etha1oreicii, alun1a0i de este tot, se retra1 la Rhe1iu!K ,n-r+n1erea Etha1oreicilor tre3uie ,n !od e/ident us* ,n le1*tur* cu sur1hiunirea lui E! edocles 4i cu !oartea sa ,n Pelo onez. Este de alt-el -oarte osi3il c* nu a a/ut rela0ii directe cu Etha1oreiciiK a -ost !ai t+rziu acuzat de a -i tr*dat secretul esen0ial al sectei. E ade/*rat c* el se 1*se4te ,n aceea4i rela0ie cu !isticis!ul Etha1oreic 4i or-ic, ca 4i 9na7a1oras cu !itolo1ia helenic*. 8ea1* aceste instincte reli1ioase de ni4te e7 lica0ii 4tiin0i-ice. Este ra0ionalist, 4i din acest !oti/ ur+t de cei credincio4i. F*r* s* !ai socoti! c* el ad!ite ,ntrea1a lu!e a zeilor 4i de!onilor, ,n realitatea c*reia crede la -el de !ult ca ,n cea a oa!enilor. El ,nsu4i se si!te un zeu ,n e7ilK sus in* 1+ndindu&se la cul!ile cinstirii 4i -ericirii de e care s&a r*3u4itD 5Pl+n1ea! 4i !* la!enta! c+nd a! dat ochii cu aceste locuri necunoscute5. :leste!* ziua ,n care a atins cu 3uzele sale hrana ,ns+n1erat*K aceasta i se are a -i -ost cri!a sa, +n1*rirea rin o!or. Descrie su-erin0ele celor dint+i cri!inaliD !+nia eterului care i&a az/+rlit ,n !are, !area i&a az/+rlit e *!+nt, *!+ntul ,i ,! in1e s re -l*c*rile soarelui, 4i acesta ,i tri!ite ,nd*r*t s re eter. 9st-el, -iecare ,l ri!e4te din !+inile celuilalt, dar cu to0ii ,l ur*sc. Pi ast-el se are c* de/in oa!enii !uritoriD 5O, stir e ne-ericit* 4i li sit* de noroc a !uritorilor, din ce discordie, din ce l+n1eri ai urcesS5 Auritorii i se ar deci a -i zei dec*zu0i 4i ede si0i. P*!+ntul este o e4ter* ,ntunecat*, c+! ia ne-ericirii, /izuina cri!ei, resenti!entului 4i a altor Fere, a !aladiilor, a utreziciunii. P*!+ntul se ,nte!eiaz* e anta1onis!ul unei !ul0i!i de de!oni. Deris 4i Har!onia, Callisto 4i 9ischre, Thoosa 4i Denaie, Ne!erte 4i 9sa heia, PhEso 4i Phti!ene "natura 4i distruc0ia). Oa!enii sunt sla3i, acu!ularea ne-ericirilor ,i a!enin0* 4i&i 3ui!*ce4te. Ei se z3at de&a lun1ul unui -ra1!ent !*runt de /ia0* de netr*it, a oi un destin re!atur ,i r* e4te 4i&i risi e4te ase!enea -u!ului. Nu socotesc real dec+t o3stacolul de care se iz3escK dar oricare din ei se laud* a -i desco erit el totul, & de4ert*ciuneS C*ci totul nu este dec+t !enit a -i nici /*zut nici auzit de oa!eni, nici ,n0eles cu inteli1en0a. E! edocles se ,n/er4uneaz* cu /iolen0* s* descrie aceast*

i1noran0*. ,n aceast* lu!e a discordiei, a su-erin0ei 4i a con-lictului, el nu desco er* dec+t un sin1ur rinci iu care s*&i 1aranteze o ordine cu totul deose3it* a lu!iiD este 9 hroditaK toat* lu!ea o cunoa4te, dar nu ca e un rinci iu cos!ic. Via0a se7ual* i se are tot ce oate -i !ai 3un 4i !ai no3il, rezisten0a cea !ai uternic* ,n -a0a instinctului discordiei. 9ici ,4i -ace a ari0ia cu cea !ai !are e/iden0* tendin0a *r0ilor des *r0ite de a se uni entru a z*!isli o nou* -iin0*. Ceea ce ,4i a ar0inea laolalt* a -ost des *r0it 4i as ir* s* se reuneasc*. Philia /rea s* triu!-e asu ra i! eriului lui nei'osA el o denu!e4te Philotes, Stor1e, CE ris, 9 hrodita, Hannonia. Resortul inti! al acestei tendin0e este nostal1ia ase!*n*toruluiK uniunea celor dis arate d* na4tere 3ucuriei, ,n !*sura ,n care -iin0a resi!te ne/oia 4i 1ustul ase!*n*torului 4i dez1ustul -a0* de disi!ilar. Nu ute! /edea *!+ntul dec+t cu a2utorul *!+ntului, a a cu a2utorul a ei, eterul cu a2utorul eterului, dra1ostea cu a2utorul dra1ostei, ura cu a2utorul urii. Or, 1+ndirea ade/*rat* a lui E! edocles este %nitatea a tot ceea ce se i%(e,teA e7ist* ,n toate lucrurile un ele!ent care le ,! in1e s* se a!estece 4i s* se uneasc*, dar de ase!enea 4i o -or0* ostil* care le des arte cu 3rutalitateK aceste dou* instincte sunt ,n lu t* unul cu altul. 8u ta lor roduce ,ntrea1a de/enire 4i ,ntrea1a destruc0ie. Este o is *4ire, o edea s* teri3il* & s* -ii ast-el su us urii. Ai1ra0ia rin toate aceste ele!ente cores unde, ,n ordinea naturii, !ete! sihozei lui PEtha1orasK E! edocles el ,nsu4i ,4i a!inte4te a -i -ost as*re, tu-i4, e4te, 3*iat 4i -at*. El -olose4te ,n ase!enea cazuri e7 resia !itic* a Etha1oreicilor. Ceea ce ,l -ace 1reu de ,n0eles este c*, la el, 1+ndirea !itic* 4i 1+ndirea 4tiin0i-ic* ,nainteaz* una al*turi de altaK el c*l*re4te doi cai ,n acela4i ti! , s*rind c+nd e unul c+nd e altul. Ici 4i colo ale1oria de/ine erce ti3il* ,n locul !ituluiK ast-el, el crede ,n to0i zeii, dar ele!entele naturii sunt cele e care el le denu!e4te zei. Inter retarea lui 9 ollo este cea !ai re!arca3il* dintre toate, c*ci el /ede ,n acest zeu S iritul. 5Nu ne ute! a ro ia de el 4i nici nu&# ute! atin1e cu !+inile, nu are ca care s* se ,nal0e !ai resus de !e!3rele sale, nu are nici ra!uri care s*&o orneasc* din trunchi, nici icioare, nici 1enunchi re ezi, nici se7K el nu a -ost creat dec+t ca s irit, phren, s-+nt 4i nes us de !are, ale c*rui 1+nduri re ezi str*3at lu!ea5. Zeii, e l+n1* toate acestea, sunt to0i de/eni0i 4i nu /e4nici "ei nu sunt dec+t ma'raiones)- S iritul nu este !otorul !i4c*rii, a4a cu! 1+ndea 9na7a1oras. Dar a2un1e s* ne -ac* s* ,n0ele1e! ,ntrea1a !i4care ,ndat* ce ea este ,nsu-le0it* de ur* sau dra1oste. Vede! aici, co! ar+ndu&# cu 9na7a1oras, c* el tinde s* ad!it* un !ini! de No%s entru a e7 lica !i4carea, oricare ar -i eaK No%s i se are ,nc* rea co! le7 4i rea linK l*cerea 4i durerea, -eno!enele ulti!e ale /ie0ii ,i a2un1, -iind '> rezultatele instinctelor de atrac0ie 4i de res in1ere. C+nd ele se ,nst* +nesc asu ra ele!entelor, totul decur1e de aici, chiar 4i 1+ndirea. E! edocles ,nlocuie4te No%s8ul indistinct rin philia 4i nei'os, care sunt !ai recise. F*r* ,ndoial*, el su ri!* ast-el orice !i4care !ecanic*, ,n ti! ce 9na7a1oras nu&i atri3uia lui No%s dec+t declan4area !i4c*rii 4i conce ea !i4c*rile su3sec/ente ca -iind e-ecte indirecte. Era logic ast-elK c*ci ar utea un lucru !ort, o -iin0* ri1id* s* ac0ioneze asu ra altei -iin0e ri1ideL Nu e7ist* e7 lica0ie !ecanic* a !i4c*rii, ea nu oate -i e7 licat* dec+t ornind de la i! ulsuri, de la acte sihice. Ele doar ot s* !i4te, nu o sing%r. datJ, ci constant 4i retutindeni. ,ns* ro3le!a ca ital* entru el const* ,n a -ace s* se nasc* l%mea ordonat. din aceste instincte o use, -*r* a2utorul nici unui sco , al nici unui No%sK se !ul0u!e4te cu acel 1+nd 1randios, c*, rintre nenu!*ratele -or!e !onstruoase 4i i! osi3ile ale /ie0ii, ot s* se 1*seasc* unele care s* -ie 3ine articulate 4i a te de /ia0*K 3una ada tare deter!in* nu!*rul -iin0elor e7istente. Siste!ele !aterialiste nu au a3andonat nicio& dat* aceast* idee. ,nt+lni! o a lica0ie anu!e a ei ,n teoria lui DarGin. Dra1ostea, ,n uniunile e care le ,n-* tuie4te, nu se reocu * s* ada teze, ci s* uneasc*. Ea ,! erecheaz* totul, creeaz* tru uri de tauri cu ca ete o!ene4ti, oa!eni cu ca ete de tauri, -iin0e deo otri/* 3*r3*te4ti 4i -e!eie4ti 4i !on4trii osi3ili. Pu0in c+te u0in, !e!3rele se adun* laolalt* tot !ai ar!onios, !ereu c*l*uzite de a-initatea ase!*n*torului cu ase!*n*torul. 9cestea sunt -or0ele !otriceK dar cele ce sunt !i4cate, sunt -iin0ele a4a cu! 4i le i!a1ina Par!enidesD ne& de/enite, indestructi3ile, in/aria3ile. ,n /re!e ce 9na7a1oras ad!itea c* toate calit*0ile sunt reale, deci eterne, E! edocles nu 1*se4te reale dec+t patr% realit*0iD *!+ntul, -ocul, a a 4i aerul... 9ceste atru ele!ente ri!ordiale cu rind ,n ele ,ntrea1a !aterie, care nu oate nici s ori, nici sc*dea. Fizica s&a !en0inut la acest rinci iu ti! de >((( de ani. Nici un -el de co!3ina0ie nu le oate altera calit*0ileK nu se a!estec* ,ntre ele dec+t atunci c+nd articulele unui cor *truns ,n intersti0iile care se ar* articulele altui cor K chiar 4i c+nd a!estecul este total, nu e7ist* ,n -ond dec+t un a!al1a! de articule. In/ers, c+nd un cor se na4te dintr&un altul, el nu se trans-or!* ,n acest altul, ci su3stan0ele se de1a2eaz* din ri!a lor co!3ina0ie. Dac* dou* cor uri sunt ,n !od su3stan0ial des *r0ite unul de altul, 4i dac* totu4i ac0ioneaz* unul asu ra altuia, aceasta are loc rin des rinderea articulelor !inuscule 4i in/izi3ile care *trund *trund rin ori-iciile celuilalt cor . Cu c+t ori-iciile unui cor cores und !ai e7act e-lu/iilor 4i articulelor unui alt cor , cu at+t ele sunt !ai a te s* se a!estece laolalt*K ast-el, s une el, cor urile de acela4i -el 4i c*rora le /ine !ai u4or s* se a!estece sunt cor uri rietene, ase!*n*torul ,4i dore4te ase!*n*torulK ceea ce nu se oate a!esteca se ur*4te. Verita3ilele !otoare sunt ,ntotdeauna philia 4i nei'os, adic* e7ist* un ra ort necesar ,ntre 93 e-ectele lor 4i -or!a lucrurilor. Tre3uie ca aceste cor uri s* -ie a!estecate 4i con-or!e, ast-el ,nc+t s* -ie

analoa1e 4i s*&4i cores und*K nu!ai atunci se roduce philiaDar ceea ce d* na4tere lucrurilor este la ori1ine anan'e, 4i nu inteli1en0a. Philia, 4i ca este o3tuz*K ea nu cunoa4te dec+t o tendin0*, c*tre ceea ce ,i este ase!*n*tor. Toate !i4c*rile, otri/it lui E! edocles, se nasc ,n chi non8 mecanic, dar nu duc dec+t la un rezultat !ecanicK a!estec ciudat de /ederi !aterialiste 4i idealiste. Vede! aici o su ra/ie0uire a 1+ndirii lui 9na7a1orasD toate lucrurile ne-iind dec+t un a!al1a! de !aterii ri!ordiale, dar de data aceasta nu ,n nu!*r in-init, doar a atru homoemerii- Pe ur!* 4i o ,ncercare de a a3oli acest d%alism al mi,c.rii, ad!is de 9na7a1oras, ac0iune a lui No%s, 4i !i4care ro/enit* din 4oc. C*ci E! edocles a /*zut e 3un* dre tate c* dou* -iin0e a3solut di-erite nu ot e7ercita una asu ra alteia nici un e-ect de 4oc. Dar el nu a !ai reu4it e de&a ,ntre1ul s* re1*seasc* ,n orice s ecie de !i4care ulterioar* aceast* -or0* !otrice ri!ordial*, philia 4i nei'os, ca sin1ure ac0ion+nd, sin1ure rinci ii !otoare. Concluzia e c* dac* ne i!a1in*! philia ca -iind sin1ura -or0* ac0ion+nd, du * o scurt* !i4care, si!ultan*, totul se i!o3ilizeaz* din nou. Dac* ne i!a1in*! nei'os sin1ur* ac0ion+nd, du * o se arare a3solut*, totul /a re/eni ,n i!o3ilitate. Tre3uie deci ca aceste dou* rinci ii s* -ie ,n lu t* una cu alta. El se a ro ie aici de Heraclit 1lori-ic+nd polemos, *rintele oric*rei ac0iuni si!ultane, 4i din nou se /a a2un1e la ine7isten0a !i4c*riiK tre3uie, deci s* alterneze erioadele de re onderen0* a uneia 4i a celeilalte. ,n )phairos do!nesc la ori1ine ar!onia 4i re aosulK a oi ura ,nce e s* se a1ite 4i totul se risi e4te ,n toate sensurileK a oi ac0ioneaz* dra1ostea, se -or!eaz* un /+rte2 ,n care ele!entele se a!estec* 4i dau na4tere di-eritelor -iin0e naturale. Pu0in c+te u0in ura scade 4i cedeaz* ,n -a0a dra1ostei, 4i a4a !ai de arte. Dar nu totul este li! ede aiciD este analo1ia o consecin0* a philia8ei, sau philia se roduce ,n analo1ieL Pi atunci de unde /ine analo1iaL E/ident sunt aici, la E! edocles, 1er!enii unei conce 0ii ur ato!iste 4i !aterialiste, de e7e! lu, teoria 3orma$iilor 3ort%ite, adic* a tuturor co!3ina0iilor a3surde osi3ile ,ntre ele!ente, dintre care unele sunt 3ine ada tate 4i /ia3ile. Cu! -or0a philia8ei 4i nei'os8""! nu se las* !*surate, E! edocles ,n -ond nu e7 lic* ni!icK n% se ,tie nici care din aceste do%. 3or$e 4n<inge, nici c t de mare este aceast. <ictorie- De alt-el nici nu e7ist* un acord real ,ntre di-eritele conce 0ii ale lui E! edoclesD luralitatea lucrurilor este atri3uit* philia8ei deo otri/* ca nei'os8ului. Desi1ur ar ,nse!na s* -i! esi!i4ti dac* a! 1+ndi c* *!+ntul nu ar -i dec+t c+! ul de ac0iune e7clusi/ al nei'os8%G%i- O ase!enea conce 0ie nu se acord* cu cea a unei /+rste aradisiace a u!anit*0ii, nici chiar cu cos!o1onia lui E! edocles. Do!eniul hazardului nu este de-init. Teoria aporrheelor re& '% su une un s a0iu /idK or, el nea1* un ase!enea s a0iu /id, ca 4i 9na7a1oras. Di! otri/*, !*re0ia sa const* ,n a -i preg.tit ato!is!ul ,n ,n0elesul s*u strictK #&a de *4it cu !ult e 9na7a1oras. Aai r*!+nea de dedus o consecin0* natural*D reducerea acestei -or0e e care o re rezint* philia la o -or0* latent* ,n lucruriK De!ocrit considera c* a2un1e s* ad!it* 1ra/ita0ia 4i -or!a. De ase!enea, odat* in/entate aporrheele, tre3uia s* ad!it* /idul, a4a cu! a -*cut&o De!ocrit. I oteza 1enezei ada t*rii era ,n !od deose3it str*lucit*. E! edocles a intuit toate conce 0iile -unda!entale ale ato!is!ului, adic* i oteza -unda!ental* a 4tiin0elor naturale a4a cu! le 1+ndeau anticii, 4i care, relun1it* !etodic, se de *4e4te e ea ,ns*4i, a4a cu! a! /*zut c* e cazul ,n 4tiin0ele !oderne ale naturii. 9st-el c*, ,n ri/alitatea cu 9na7a1oras, el ,l de *4e4te hot*r+t. 9su ra unui sin1ur unct #&a ,n-runtat e 9na7a1oras -*r* a&# -i ,n/ins, un+nd rinci iile philia 4i nei'os entru a eli!ina dualitatea !i4c*rii. 9na7a1oras nu a recurs dec+t o sin1ur* dat* Ia re1nul ine7 lica3il al lui No%sA E! edocles ad!ite constant un ase!enea re1n, ine7 lica3il, i! enetra3il, ira0ional 4i nici chiar ast-el el nu e !ul0u!it. Dac* reduce! ,ntrea1a !i4care la ac0iunea unor -or0e insesiza3ile, la ,nclina0ie 4i a/ersiune, 4tiin0a se dizol/* ,n !a1ie. E! edocles se !en0ine ne,ncetat e aceast* li!it*, 4i a roa e ,n toate el ,4i arat* un ase!enea chi echi/oc. Aedic sau !a1, oet sau retor, zeu sau o!, sa/ant sau artist, o! de stat sau reot, PEtha1oras sau De!ocrit, lute4te !ereu ,ntre dou* e7tre!e. El re rezint* -i1ura cea !ai colorat* a -iloso-iei /echi, el une ca *t e ocii !itului, a tra1ediei, a or1iacului, dar ,n acela4i ti! se ,nal0* cu el i!a1inea 1recului !odern, de!ocrat, orator, ra0ionalist, creator de ale1orii, o! de 4tiin0*. Dou* secole se ,n-runt* ,n elK este din cre4tet +n* ,n t*l i o!ul agonalVoi. QIQ, . #$'&>(# DEAOCRIT Pu0ine lucruri se 4tiu cu certitudine des re /ia0a sa ,n, schi!3, !ulte le1ende. C*l*torii e7traordinare, ruina !aterial*, onorurile ri!ite de la concet*0eni, sin1ur*tatea ,n care 4i&a tr*it /ia0a, !area utere de !unc*. O tradi0ie t+rzie a-ir!* c* 4tia s* r+d* de orice 4i de toate... '= De!ocrit 4i 8euci ornesc de la elea0i. Dar unctul de ornire al lui De!ocrit st* ,n -a tul c* el crede ,n realitatea !i4c*rii, entru c* 1+ndirea e !i4care. E unctul s*u de atacD !i4carea e7ist*, c*ci eu 1+ndesc 4i 1+ndirea are realitate. Dar dac* e7ist* !i4care, tre3uie s* e7iste un s a0iu /id, ceea ce ,nsea!n* c* non&-iin0a este la -el de real* ca 4i -iin0a. Dac* s a0iul ar -i cu totul lin, nu ar utea e7ista !i4care ,n el. ,ntr&ade/*rD #. !i4carea ,n s a0iu nu oate a/ea loc dec+t ,n /id, c*ci linul nu oate ri!i ,n sine ni!ic care s*&i -ie etero1enK dac* dou* cor uri ar utea ocu a un acela4i loc ,n s a0iu, ar utea intra acolo o in-initate de cor uri c*ci cel !ai !ic l&ar utea ri!i ,n sine e cel !ai !areK >. rare-ierea 4i condensarea nu se e7 lic* dec+t rin s a0iul /idK <. cre4terea nu se e7 lic* dec+t entru c* hrana *trunde ,n intersti0iile cor uluiK %. ,ntr&un /as lin de cenu4* se !ai oate

turna ,nc* la -el de !ult* a * ca 4i atunci c+nd ar -i -ost 1ol, cenu4a dis *r+nd ,n intersti0iile /ide ale a ei. Non& -iin0a este, deci, de ase!enea 4i linul, naston "de la nasso, str ng), este stereon- Plinul este ceea ce nu cu rinde nici un 'enon- Dac* orice !*ri!e ar -i di/izi3il* la in-init, n&ar !ai e7ista nici un -el de !*ri!e, n&ar !ai e7ista -iin0*. Dac* tre3uie s* !ai su3ziste un lin, adic* o -iin0*, nu tre3uie ca di/iziunea s* oat* !er1e +n* la in-init. Dai& !i4carea de!onstreaz* deo otri/* -iin0a ca 4i non-iin0a. Dac* ar e7ista doar non&-iin0e, nu ar !ai e7ista !i4care. R*!+n atomii- Fiin0a este unitatea indi/izi3il*. Dar dac* aceste -iin0e tre3uie s* ac0ioneze unele asu ra altora rin 4ocuri, e necesar ca ele s* -ie de natur* identic*. De!ocrit a-ir!* deci, odat* cu PEtha1oras, c* -iin0a tre3uie s* -ie ase!*n*toare cu sine ,n toate unctele sale. Fiin0a nu a ar0ine unui unct anu!e ,n !ai !are !*sur* dec+t altui unct. Dac* un ato! ar -i ceea ce un alt ato! nu ar -i, ar e7ista o non&-iin0*, ceea ce este o contradic0ie. Doar si!0urile noastre sunt cele care ne arat* lucrurile di-erite din unct de /edere calitati<- 8e nu!i! atunci ideai sau schemata- Toate ,nsu4irile sunt nomo, -iin0ele nu di-er* dec+t rin cantitate. Tre3uie deci ca toate calit*0ile s* -ie reduse la di-eren0e cantitati<eEle nu se deose3esc dec+t rin -or!* (rhBs8mos, schema), rin ordine (diathinge, ta"is), rin ozi0ia (trope, thesis)- 9 se deose3e4te de N rin -or!*, 9N de N9 rin ordine, Z de N rin ozi0ie. Princi ala deose3ire este cea rin -or!*, care indic* di-eren0a de !*ri!e 4i de 1reutate. Breutatea a ar0ine -iec*rui cor "ca !*sur* a tuturor cantit*0ilor sale). Toate -iin0ele -iind de aceea4i natur*, 1reutate tre3uie s* le a ar0in* deo otri/* tuturor, adic*D la aceea4i !as*, aceea4i 1reutate. Fiin0a este deci de-init* ca -iind linul, dotat cu o -or!*, a/+nd o 1reutateK cor urile sunt identice acestor redicate. ,nt+lni! aici distinc0ia care re/ine 4i la 8oc@eD calit.$ile primare a ar0in lucrurilor ,n sine, ,n a-ar* de re rezentarea noastr*K nu se oate -ace a3strac0ie de eleK ele sunt ,ntinderea, i! er!ea3ilitatea, -or!a, nu!*rul. Toate celelalte calit*0i sunt sec%ndare, roduse rin ac0iunea calit*0ilor ri!are asu ra or1anelor noastre de si!0 c*rora ele nu le sunt dec+t i! resiiD culoare, sunet, 1ust, !iros, duritate, !oliciune, netezi!e, as eritate etc. Pute! -ace deci a3strac0ie de natura cor urilor ,n !*sura ,n care ea nu este dec+t ac0iunea ner/ilor asu ra or1anelor si!0urilor. Un lucru ia na4tere c+nd se roduce o anu!it* 1ru are de ato!iK el dis are c+nd aceast* 1ru are se des-ace, se schi!3* c+nd se schi!3* situarea sau dis unerea acestui 1ru sau o aite din el este ,nlocuit* de o alt* arteK se !*re4te dac* i se adau1* al0i ato!i. Orice ac0iune a unui lucru asu ra altui lucru se roduce rin 4ocul, ciocnirea ato!ilorK dac* e /or3a de o se arare ,n s a0iu se recur1e la teoria aporrhoai- Vede! deci c* E! edocles a -ost -olosit din lin ,n ,n/*0*tura sa, c*ci el a -ost cel care a deslu4it dualis!ul !i4c*rii la 9na7a1oras 4i care -*cuse recurs la ac0iunea !a1ic*. De!ocrit ado t* o ozi0ie o us*. 9na7a1oras recuno4tea atru ele!enteK De!ocrit s&a str*duit s* le caracterizeze ornind de la ato!ii de aceea4i natur*. Focul este -*cut din ato!i !ici 4i rotunziK ,n celelalte ele!ente sunt a!esteca0i ato!i di-eri0iK ele!entele nu se deose3esc dec+t rin !*ri!ea *r0ilor lor. Din cauza aceasta a a, *!+ntul, aerul se ot na4te unul dintr&altul rin disociere. De!ocrit 1+nde4te laolalt* cu E! edocles c* nu!ai ase!*n*torul ac0ioneaz* asu ra ase!*n*torului. Teoria acelor pores 4i aporrhoai o re1*te4te e cea a 'enon8%G%G- Punctul de lecare al lui De!ocrit, realitatea !i4c*rii, ,i este co!un cu 9na7a1oras 4i E! edocles, ro3a3il la -el 4i deduc0ia sa care leac* de la realitatea 1+ndirii. Cu 9na7a1oras el are co!un /peira, sau !ateriile ori1inare. Fire4te, el orne4te !ai ales de la Par!enides, este cel care&i do!in* toate conce 0iile -unda!entale. El se re,ntoarce la ri!ul siste! al lui Par!enides, otri/it c*ruia lu!ea se co! unea din -iin0* 4i non&-iin0*. ,! ru!ut* de la Heraclit credin0a a3solut* ,n !i4care, ideea c* orice !i4care resu une o contradic0ie 4i c* con-lictul este *rintele tuturor lucrurilor. Dintre toate siste!ele antice, cel al lui De!ocrit este cel !ai lo1ic, el resu une ca -iind retutindeni rezent* necesitatea cea !ai strict*, nu e7ist* nici ,ntreru ere 3rusc*, nici inter/en0ie str*in* ,n cursul natural al lucrurilor. Doar 1+ndirea se des rinde de orice conce 0ie antro o!or-ic* a !itului, 4i a2un1e! ,n s-+r4it la o ipotez., utiliza3il* din unct de /edere 4tiin0i-icK aceast* i otez*, !aterialis!ul, a -ost totdeauna de cea !ai !are utilitate. Este conce 0ia cea !ai terestr*K orne4te de la calit*0ile reale ale !ateriei, nu caut* dintr&o dat*, ca ,n i oteza lui No%s sau cauzele -inale ale lui 9ristotel, s* de *4easc* -or0ele cele !ai si! le. E o 1+ndire !*rea0* ,ntoarcerea la !ani-est*rile nenu!*rate ale unei -or0e unice, de s ecia cea !ai co!un*, entru a e7 lica uni/ersul do!inat de ordine 4i -inalitate strict*. Aateria care se !i4c* con-or! le1ilor celor !ai '? '; 1enerale, d* na4tere, cu a2utorul unui !ecanis! or3, unor e-ecte care ar sco urile unei ,n0ele ciuni su re!e. S* citi! ,n Fant, 7storia nat%ral. a cer%l%i, " a1. %$, edi0ia Rosen@rantz)D 59d!it c* !ateria ,ntre1ului uni/ers se 1*se4te ,ntr&o stare de dis ersie 1eneral* 4i din aceasta -ace un haos des*/+r4it. V*d su3stan0ele -or!+ndu&se ,n /irtutea le1ilor co!une ale atrac0iei 4i !odi&-ic+ndu&4i rin 4ocuri !i4carea. Bust l*cerea de a /edea un tot 3ine ordonat n*sc+ndu&se -*r* a2utorul unor -a3ule ar3itrare, ca e-ect al le1ilor !ecanice 3ine cunoscute, 4i acest tot este at+t de ase!*n*tor uni/ersului e care&# a/e! su3 ochi ,nc+t nu !* ot ,! iedica s*&# socotesc a -i ,nsu4i acest uni/ers. Nu /oi contesta deci c* teoria lui 8ucre0iu sau a redecesorilor s*i, E icur, 8euci 4i De!ocrit, rezint* o !are analo1ie cu ro ria !ea teorie. Ai se are c* s&ar utea s une aici ,ntr&un sens, -*r* o rea !are i! ruden0*D NDa0i&!i !ateria, 4i a! s* /* -ac o lu!eO5. "Vezi, Fr. 9l3. 8an1e. Geschichte des !aterialism%s-) Iat* cu! ,4i re rezint* De!ocrit -or!area unei lu!i dateD ato!ii lutesc er!anent a1ita0i ,n s a0iul in-initK din antichitate ,nc* a -ost 3la!at acest unct de lecare s un+ndu&se c* lu!ea ar -i -ost !i4cat* 4i s&ar -i n*scut din

5,nt+! lare5, rin hazard, conc%rs% 9%odam 3ort%ita, c* 5hazardul or35 ar do!ni ,n 1+ndirea !ateriali4tilor. Dar aceasta este un !od -oarte u0in -iloso-ic de a ne e7 ri!a. Ceea ce tre3uie s us este c* e7ist* o cauzalitate -*r* -inalitate, anan'e -*r* inten0ii. Nu e aici /or3a de hazard, ci de un ansa!3lu de le1i ri1uroase, ,ns* nera0ionale... De!ocrit deduce orice !i4care din s a0iul /id 4i din 1ra/ita0ie. 9to!ii 1rei cad 4i -ac s* urce ,n sus ato!ii u4ori su3 resiunea lor. Ai4carea ori1inar* este, 3ine,n0eles, /ertical*, o c*dere re1ulat* 4i /e4nic* ,n in-initul s a0iuluiK nu i se oate indica /iteza, c*ci s a0iul -iind in-init 4i c*derea re1ulat*, nu e7ist* entru ea o /itez* dre t criteriu de !*sur*... Cu! au a2uns ato!ii s* -ac* !i4c*ri laterale, s* -or!eze /+rte2uri ,n re1ularitatea co!3ina0iilor care se -or!au 4i se des-*ceauL Dac* totul c*dea cu aceea4i /itez*, aceasta ar -i echi/alent cu re aosul a3solutK /iteza -iind ine1al*, ei se ,nt+lnesc, unii sunt res in4i, se roduce o !i4care 1iratorie. V+rte2ul acesta a ro ie la ,nce ut ceea ce este de aceea4i natur*. C+nd ato!ii ,n echili3ru sunt at+t de nu!ero4i ,nc+t nu se !ai ot !i4ca, cei !ai u4ori sunt res in4i c*tre /idul e7terior, ca 4i cu! ar -i e7 ulza0iK ceilal0i r*!+n laolalt*, se ,! letesc ,ntre ei 4i -or!eaz* un -el de con1lo!erat... Fiecare din aceste con1lo!erate care se se ar* din !asa cor urilor ri!iti/e constituie o lu!eK e7ist* un nu!*r in-init de lu!i. S&au n*scut, /or ieri. De -iecare dat* c+nd ia na4tere o lu!e, ,nsea!n* c* o !as* rodus* de 4ocul ato!ilor etero1eni s&a se arat, s&a des *r0itK *r0ile, cele !ai u4oare sunt ,! inse ,n susK su3 e-ectul co!3inat al -or0elor o use, !asa intr* ,n rota0ie, ele& !entele res inse ,n a-ar* se de un la e7terior ca o elicul*. 9ceast* an/elo * se su30iaz* tot !ai !ult, anu!ite *r0i din ea -iind antrenate s re centru de !i4carea de rota0ie. 9to!ii centrali -or!eaz* *!+ntul, cei care se ridic* ,n sus -or!eaz* cerul, -ocul, aerul. 9nu!i0i ato!i -or!eaz* !ase dense, ,ns* aerul care le antreneaz* este el ,nsu4i antrenat ,ntr&un /+rte2 ra idK se usuc* u0in c+te u0in 4i a2un1 s* ia -oc datorit* ra idit*0ii !i4c*rii "e /or3a de a4tri). 8a -el, articulele cor ului terestru sunt u0in c+te u0in s!ulse de /+nt 4i de a4tri 4i se in-iltreaz* ,n a * rin intersti0ii 4i ad+ncituri. P*!+ntul se solidi-ic* ast-el. Tre tat el a2un1e s* ocu e o ozi0ie -i7* ,n centrul uni/ersuluiK la ,nce ut, c+nd era ,nc* !ic 4i u4or, se !i4ca de ici colo. Soarele 4i luna, la un stadiu !ai /echi al -or!a0iei lor, au -ost sor3i0i de !asele care se !i4cau ,n 2urul nucleului terestru 4i s&au 1*sit ast-el atrase ,n siste!ul nostru sideral. Na4terea 3iin$elor 4ns%3le$ite- Esen0a su-letului st* ,n -or0a sa ,nsu-le0itoareK ea este cea care !i4c* -iin0ele ,nsu-le0ite. B+ndirea este o !i4care. Su-letul tre3uie deci s* -ie -*cut din !ateria cea !ai !o3il*, din ato!i su3tili, netezi 4i rotun2i0i "de -oc). Particulele acestea de -oc sunt r*s +ndite ,n tot cor ulK ,ntre to0i ato!ii cor orali se intercaleaz* c+te un ato! de su-let. Ei se !i4c* er etuu. Prin su3tilitatea 4i rin !o3ilitatea lor ei risc* s* -ie s!ul4i din cor de c*tre aerul ,ncon2ur*tor. De aceasta ne a *r* res ira0ia care ne aduce -*r* ,ncetare dina-ar* noi ato!i de -oc 4i de su-let entru a ,nlocui ato!ii dis *ru0i, 4i care ,i res in1e s re ,nl*untrul cor ului e acei ato!i care ar /rea s* sca e ,n a-ar*. Dac* res ira0ia ,nceteaz* -ocul interior sca * ,n a-ar*. Rezultatul e !oartea. 9ceasta nu se roduce deodat*, ,ntr&o cli *K se oate ca /ia0a s* -ie resta3ilit* du * dis ari0ia unei *r0i a su-letului. )omn%l 8 moarte aparen$i--2eoria percep$iilor prin sim$%ri- Contactul nu e i!ediat, se realizeaz* cu a2utorul a4a nu!itelor aporrhoai9cestea *trund ,n cor rin si!0uri 4i se r*s +ndesc ,n toate *r0ile cor uluiK de aici se na4te re rezentarea e care o a/ea des re lucruri. Sunt necesare dou* condi0iiD o anu!it* -or0* a i! resiilor 4i a-initatea or1anelor care le ri!esc. Nu!ai ase!*n*torul oate resi!0i ceea ce ,i este ase!*n*tor, erce e! lucrurile cu a2utorul *r0ilor din -iin0a noastr* care sunt analoa1e acestor lucruri... Perce 0ia este identic* cu 1+ndirea. Pi una 4i cealalt* sunt !odi-ic*ri !ecanice ale !ateriei su-letuluiK dac* su-letul este adus de aceast* !i4care la o te! eratur* con/ena3il*, el erce e e7act o3iectele, 1+ndirea e s*n*toas*. Dac* !i4carea ,l ,nc*lze4te sau ,l r*ce4te ,n e7ces, re rezent*rile sunt -alse 4i 1+ndirea este nes*n*toas*. De aici ornesc ade/*ratele di-icult*0i ale !aterialis!ului, entru c* el ,nce e s*&4i si!t* el ,nsu4i ro riul proton pse%dos- Tot ceea ce este o3iecti/, are ,ntindere, ac0ioneaz*, deci e !aterial, tot ceea ce !ate& rialis!ul consider* dre t -unda!entul s*u cel !ai solid nu este dec+t un dat '' e7tre! de !ediat, un concret e7tre! de relati/, care a trecut rin !ecanis!ul creierului 4i s&a aco!odat -or!elor ti! ului, s a0iului 4i cauzalit*0ii, datorit* c*rora el se ,n-*0i4eaz* ca a/+nd ,ntindere ,n s a0iu 4i ac0ion+nd ,n ti! . Dintr&un ase!enea dat !aterialis!ul /rea ,n rezent s* deduc* sin1urul dat i!ediat, re rezentarea. Dar aceasta constituie un rodi1ios so-is! al unei petit io principi ,n serieK dintr&o dat* ulti!a /eri1* a lan0ului a are ca -iind unctul de ornire de care de indea dinainte ri!a /eri1* a lan0ului. 9st-el !aterialis!ul a utut -i co! arat cu 3aronul din -a3ul* care, atunci c+nd tra/ersa c*lare un r+u, ,4i ridica ,n sus calul str+n1+ndu&# ,ntre ul e, 4i se ridica e sine ,nsu4i tr*1+n&du&se ,n sus de eruca ro rie. 93surditatea const* ,n -a tul c* se leac* de la un dat o3iecti/, c+nd, de -a t, orice dat o3iecti/ este deter!inat ,n !ai !ulte -eluri de c*tre su3iectul care 1+nde4te 4i dis are cu totul c+nd se -ace a3strac0ie de su3iect. Pe de alt* arte, !aterialis!ul este o i otez* re0ioas* 4i de un ade/*r relati/, chiar 4i du * ce a -ost desco erit acel proton pse%dosA el constituie o re rezentare co!od* ,n 4tiin0ele naturale, 4i toate rezultatele ,i r*!+n ade/*rate entru noi, dac* nu ,n a3solut. E /or3a de o lu!e care este a noastr*, 4i la roducerea c*reia noi coo er*! toat* /re!ea. I&a! r*!+ne datori lui De!ocrit !ulte sacri-icii -unerare chiar dac* n&ar -i dec+t entru a ,ndre ta c+t de u0in

nedre t*0ile s*/+r4ite ,n trecut ,n ce&# ri/e4te. Este ,ntr&ade/*r un lucru rar ca un scriitor de i! ortan0* considera3il* s* -i su-erit at+tea atacuri din at+tea !oti/*ri di/erse. Teolo1ii 4i !eta-izicienii au ,n1r*!*dit asu ra lui o3iec0iile lor /echi -a0* de !aterialis!. Di/inul Platon nu a !ers chiar +n* la a&i socoti scrierile at+t de ri!e2dioase ,nc+t ur!*rea s* le distru1* rintr&un autoda-e articularL Pi n&a -ost ,! iedecat de la aceasta dec+t 1+ndindu&se +n* la ur!* c* era, oricu!, rea t+rziu, c* otra/a se r*s +ndise de2a. Aai t+rziu, o3scuranti4tii din antichitate s&au r*z3unat e el, introduc+nd su3 nu!ele s+u, rinti&o ade/*rat* contra3and*, scrierile lor de !a1ie 4i alchi!ie, ceea ce #&a ,! o/*rat e acest *rinte al tuturor tendin0elor ra0ionaliste cu re uta0ia unui !are !a1ician. Cre4tinis!ul atunci n*sc+ndu&se, ,n s-+r4it, a reu4it s* un* ,n a licare lanul ener1ic al lui PlatonK 4i -*r* ,ndoial* un secol anticos!ic a/ea ,n !od necesar s* considere scrierile lui De!ocrit, ca 4i e cele ale lui E icur, ca -iind ,ntru area *1+nis!ului. I&a r*!as ,n s-+r4it e ocii noastre rolul de a&i ne1a o!ului !*re0ia -iloso-ic* 4i de a&i atri3ui un te! era!ent de so-ist. Toate aceste atacuri se des-*4oar* e un teren e care nu&# !ai ute! a *ra. Fra1!entele de !oralii au, ,n arte, un ton -luent, de o! de lu!e, recu! 4i o -or!* -ru!oas*. Nu a!intesc nici de stoicis!, nici de latonis!, ci, e ici, e colo, te -ac s* te 1+nde4ti la 9ristotel 4i la metropathia sa. #(( Ele nu sunt deloc nede!ne de De!ocrit. E o ro3le!* siholo1ic* s* o0i -i si1ur cine le&a scris. Tradi0ia nu do/ede4te ni!ic... 8a aceasta se adau1* o3scuritatea ,n care ne a-l*! ,n continuare ,n ce&# ri/e4te e 8euci . Presu un+nd c* el ar -i in/entatorul ideii rinci ale, ute! totu4i s*&i atri3ui! 4i lui De!ocrit o !are di/ersitate de /ederi. To0i !ateriali4tii consider* c* dac* o!ul este ne-ericit, aceasta ,nsea!n* c* el nu cunoa4te natura. )istem%l Nat%rii , ,nce e cu aceste cu/inteD 5O!ul este ne-ericit entru c* nu cunoa4te Natura5. ,n ro3le!a crea$iei l%mii, De!ocrit 4tie recis cu! stau lucrurile. O suit* nes-+r4it* de ani, la -iecare o !ie de ani c+te o ietricic* ad*u1at* celorlalte, 4i *!+ntul s-+r4e4te rin a -i ceea ce este acu!. ,n ce ri/e4te ro3le!a originii l%mii, el a -*cut de ase!enea cu totul 4i cu totul lu!in*. !aterialism%l este ele!entul conser/ator ,n 4tiin0* ca 4i ,n /ia0*. Etica lui De!ocrit este conser/atoare. 5Aul0u!e4te&te cu lu!ea a4a cu! este ea5, acesta e canonul !oral e care #&a rodus !aterialis!ul. O de lin* /irilitate a 1+ndului, 4i a cercet*rii se arat* ,n 1+ndirea lui De!ocrit. Cu toate acestea el nu ierde si!0ul oeziei. 9ceasta o do/ede4te ro ria sa descriere, 2udec*0ile sale des re oe0i, e care&i consider* ro-e0i ai ade/*rului "acesta i se are un lucru -iresc). Nu crede! ,n o/e4ti, dar le si!0i! totu4i -or0a oetic*. Caracteristic* a 1+ndirii lui De!ocritD Bustul entru 4tiin0*. /itiai- C*l*torii. Claritate. 9d/ersitate -a0* de 3izarerie. Si! litatea !etodei. 9/+nt oetic " oezie a ato!is!ului). Senti!ent al unui uternic ro1res, ,ncredere a3solut* ,n siste!ul s*u. R*ul e7clus din siste!ul s*u. 8ini4te a su-letului, rezultatul studiului 4tiin0i-ic. PEtha1oras. Nelini4ti !iticeD ra0ionalis!. Nelini4ti !oraleD ascetis!. Nelini4ti oliticeD chietis!. Nelini4ti con2u1aleD ado tarea unui -iu. [ C-. 8an1e, Geschichte des !aterialism%s#(# Vau/enar1ues s une cu dre tate c* !arile 1+nduri /in din ini!*. ,n !oral* se a-l* cheia -izicii lui De!ocrit. Cu! s* te si!0i eli3erat de orice 8ucru care nu oate -i cunoscut & acesta este sco ul -iloso-iei sale. Siste!ele anterioare nu&i d*ruiser* acest senti!ent, c*ci l*sau s* su3ziste un ele!ent ira0ional. Din aceast* cauz*, a c*utat s* reduc* totul la ceea ce este cel !ai u4or de ,n0eles, c*derea, 4ocul ciocnirii. Voia s* se si!t* ,n lu!e ca ,ntr&o ,nc* ere lu!inoas*. Ra0ionalist ,ntru at, *rinte al ra0ionalis!ului, el se aco!oda ,n -elul s*u cu zeii, cu s ectacolul 2ert-elor etc. De!ocrit tre3uie -*r* ,ndoial* s* -ie trecut de ase!enea rintre !elancolici... Sco ul este oti%m litterat%mH 5s* ai3* lini4tea5. De!ocrit, un Hu!3oldt al lu!ii /echi. Se si!te ,! ins s* r*t*ceasc* rin lu!e. Se re,ntoarce s*rac 4i li sit de resurse, constr+ns, ase!enea unui cer4etor, s* tr*iasc* din o!ana -ratelui s*u. Cetatea sa natal* ,l consider* a -i un o! !iraculos. I se re-uz* o ,n1ro *ciune onora3il*, +n* ,n ziua c+nd rudele sale iau artea de-unctului 4i se ridic* !onu!ente ,n cinstea celui care, dis re0uit ,n ti! ul /ie0ii, a -ost c+t e aci s* !oar* de -oa!e. ,4i rezol/* rea re ede ,ndatorirea de a construi uni/ersul 4i a construi !orala. Pro3le!ele cele !ai ro-unde ,i r*!+n ascunse. Pentru c* /oin0a este cea care constituie resortul cercet*rii saleK ceea ce /rea el este s* ter!ine cu toate 4i s* a2un1* la cuno4terea ulti!*. Se aran2eaz* ,n aceast* !unc*, 4i aici ,4i 1*se4te si1uran0a 4i ,ncrederea ,n sine. Nu re!arcase +n* la el, atunci c+nd a trecut ,n re/ist* siste!ele redecesorilor, o a3unden0* in-init* a unor uncte de /edere di-eriteK a *strat de la rarii s*i redecesori ceea ce era o!o1en cu /ederile sale, ceea ce i se *rea inteli1i3il 4i si! lu, 4i a conda!nat, -*r* !ena2a!ente, intruziunea unei lu!i !itice. Este deci un ra0ionalist lin de ,ncredereK crede ,n /irtutea eli3eratoare a siste!ului s*u 4i eli!in* din el tot ceea ce este r*u sau i! er-ect. Este ast-el ri!ul dintre 1reci care a ,n0eles caracter%l s iritului 4tiin0i-ic, care const* ,n a e7 lica ,n chi coerent

o !ul0i!e de -eno!ene, -*r* a introduce ,n !o!entele di-icile /reun de%s e" machina- 9cest nou ti de 1+ndire i&a i! resionat e 1reci. Un ase!enea de/ota!ent -a0* de 4tiin0*, care a a/ut dre t rezultat o /ia0* de r*t*ciri 4i nelini4ti, lin* de ri/a0ii, 4i, la s-+r4it, o 3*tr+ne0e etrecut* ,n s*r*cie, era contrar* unei culturi ar!onioase, unei !ediocrit*0i ar!onioase. De!ocrit el ,nsu4i si!0ea c* e7ista aici un rinci iu nou de /ia0*K el considera c* o desco erire 4tiin0i-ic* este ce/a !ai re0ios 4i !ai su3li! dec+t i! eriul ersan. Credea a -i 1*sit ,n /ia0a o!ului de 4tiin0* #(> sco ul oric*rui eude!onis!. Conda!na din acest unct de /edere /ia0a /ul1ului 4i e cea a /echilor -iloso-i. E7 lica su-erin0a 4i relele u!anit*0ii rin -a tul c* ea duce o /ia0* ne4tiin0i-ic* 4i !ai ales rin -rica e care o si!t oa!enii -a0* de zei. Se 1+ndea -*r* ,ndoial* atunci la !arele s*u ,nainta4 E! edocles 4i la su!3ra sa !itolo1ie. 9/ea o ,ncredere a3solut* ,n ra0iune. 8u!ea 4i oa!enii, du * cele ce credea el, ,i -useser* dez/*luite lui, ast-el c* res in1ea /*lurile 4i 3ornele e care al0ii le i! un acestei ra0iuni. O /ia0* 4tiin0i-ic* la /re!ea aceea consituia un arado7, 4i De!ocrit se co! orta ca un a ostol entuziast al doctrinei noi. De aici -lac*ra oetic* a e7 unerii sale, care nou* ni se are u0in ostentati/*. Poezia nu intr* ,n siste!ul s*u, ci ,n credin0a e care o are el ,n acest siste!. 8a -el tre3uie s* ne e7 lic*! 4i entuzias!ul Etha1oreicilor -a0* de Nu!*rK ri!ii co!entatori ai cunoa4terii 4tiin0i-ice au -ost ri/i0i de 1reci cu ri/iri line de un -el de ui!ire a 3e0iei. Aetoda de 1+ndire a lui De!ocrit a/ea deci, din unctul lui de /edere, o /aloare !oral*K credea c* oa!enii ar -i -erici0i dac* !atoda sa 4tiin0i-ic* ar -i a2uns s* -ie us* ,n a licareK rin aceasta ne -ace s* ne 1+ndi! la 9u1uste Co!te. 9ceast* credin0* #&a -*cut s* -ie oet, oric+t de u0in ar -i aici oezia ,n cauz*. Pi&a dedicat ,ntrea1a /ia0* e-ortului de a *trunde tot -elul de ade/*ruri cu a2utorul !etodei sale. 9 -ost ast-el ri!ul care a e7 lorat siste!atic toate 4tiin0ele. De!ocrit, o -ru!oas* natur* 1reac*, ase!*n*tor unei statui, ,n a aren0* rece, dar ,nsu-le0it de un -oc tainic. O3i4nui! s*&i dis re0ui! u0in e de!ocritienii zilelor noastre, e 3un* dre tate. C*ci ei sunt oa!enii care nu au ,n/*0at ni!ic, su-lete seci. 9to!is!ul ,n sine co! ort* o oezie 1randioas*. O loaie /e4nic* de !ici cor uri di-erite care cade cu !i4c*ri -oarte /ariate 4i, lou+nd ast-el, se ,! letesc +n* a2un1 s* -or!eze un /+rte2. Su3tilitatea acestei aitologia ,l caracterizeaz* e De!ocrit. Ceea ce caracterizeaz* ato!is!ul lui De!ocrit este calitatea concret* 4i inteli1i3il* a -eno!enelor naturale. E! edocles ,i unea e ato!i rin dra1oste 4i ur*. NeGton este cel care a re urtat triu!-ul asu ra rinci iului lui De!ocrit. De!ocrit este ri!ul care a e7clus ,n chi ri1uros orice ele!ent !itic. El este ri!ul ra0ionalist. ,n acest ansa!3lu se laseaz* o erele sale !orale... Este -iresc s*&# -i ad!irat e PEtha1orasK /ia0a sa ,ns*4i are ce/a Etha1oreic... Calo!nia nu&# atin1e. Fra1!entele sale de !orali ,l a *r* din acest unct de /edere. 9ceste o ere !orale arat* c* nucleul -iloso-iei sale se 1*se4te ,n !oral*. Idealul s*u este s* -ie l*sat ,n ace s*&4i duc* /ia0a sa lini4tit* de sa/ant. Ia ,n considerare di-eritele as ecte rin care oa!enii ot a2un1e s* si!t* nelini4tea. #(< Ent&zia(7&l pe care?! (i7te pentr& 1tiin: e(te p@tAagoreic' E pro6a6il c: era 7ate7atician 1i 7&zician' Democrit i Leucip, - *d&6lii*' N& pot fi a7Bndoi no)atori' A(tfel Epic&r nega eCi(tena l&i Le&cip' .e7n de i7pertinen:''' De7ocrit e(te de(ig&r di(cipol&l' Dac: el 1i?a eclip(at tot&1i 7ae(tr&l 1i a fondat o 7are 1coal: tre6&ie (: eCi(te pentr& acea(ta rai&ni an&7e' Dn orice caz el 1i?a dep:1it 7ae(tr&l 1i Dnc: de departe' Ari(totel Di ad7ir: &ni)er(alitatea' C:l:toriile (ale (&nt (e7n&l &nei c&riozit:i &ni)er(ale' Caracter&l filo(ofiei (ale e(te tran(parena ele7entelor 1i li7pezi7ea' Dn pl&( a/+ntul poetic' Dn ace(t a)Bnt toc7ai (e 7anife(t: ent&zia(7&l pentr& (i(te7&l s*u. .: ne gBndi7 la toate siste!ele !aterialiste. Toate cred c: ar -i rezol/at eni1!a &ni)er(&l&i 1i i?ar fi f:c&t a(tfel fericii pe oa7eni' De7ocrit este pri7&l care eCcl&de c& (e)eritate orice ele7ent 7itic' El e(te pri7&l raionali(t' .crierile (ale etice (&nt toc7ai de ordin&l ace(ta' Ar fi (&rprinz:tor ca De7ocrit s* n&?1i fi dat (ea7a de orientarea 7oral: a propri&l&i (:& (i(te7' /tha%mastia -a0* de ordinea fizic: 1i fa: de 7it Di caracterizeaz: pe toi 7ateriali1tii''' De7ocrit a i7pri7at doctrinei (ale o for7: fr&7oa(:' El este un oet, ca 1i L&crei&' Acea(ta eCplic: de ce doctrina (a 1i?a croit dr&7' 4i n&7ele l&i De7ocrit a aE&n( 7ai pre&it decBt cel al l&i Le&cip a4a cu! nu!ele lui A7erigo a tri&7fat a(&pra ade):rat&l&i de(coperitor' Dn caz&l acesta cel !ai uni/ersal din cei doi e(te cel care a eCtin( (i(te7&l a(&pra &nor s-ere noi' "/oi. QIQ, assi!) PVTH9BOREICII 0entr& a Dnelege principiile lor f&nda7entale tre6&ie (: porni7 de la eleati(7' C&7 e(te po(i6il: o pl&ralitateF 0rin fapt&l c: non?fiina are o fiin:' Ei identific: deci non?fiina c& Apeiron-u\ l&i AnaCi7andro( c& Nedeter7inat&l a6(ol&t c& ceea ce n& are nici o Dn(&1ireG ace(t&ia i (e op&ne Dn 7od a6(ol&t Deter7inat&l Peras. Dar a7Bndoi con(tit&ie co7p&n Un&l de(pre care (e poate (p&ne c: e(te 1i par 1i i7par deli7itat 1i neli7itat necalificat 1i calificat' Ei afir7: deci D7potri)a eleailor c: dac: Un&l eCi(t: el a fo(t for7at Dn orice caz din do&: principii c:ci eCi(t: at&nci de a(e7enea o pl&ralitateG din

&nitate p&rcede (eria de n&7ere arit7etice H7onadiceI apoi n&7erele geo7etrice (a& 7:ri7ile Hfor7e (paialeI' Deci Unitatea a de)enit deci eCi(t: 1i o pl&ralitate' Dndat: ce a/e! unctul, linia, su ra-e0ele 4i cor urile, a/e! 1i o3iectele !aterialeK nu!*rul este esen0a ro rie a lucrurilor. Elea0ii s unD 5Nu e7ist* non&-iin0a, deci totul este o unitate5. PEtha1oreiciiD 5Unitatea este ea ,ns*4i rezultatul unei -iin0e 4i al unei non&-iin0e. deci e7ist* ,n orice caz 4i non&-iin0* deci de ase!enea o luralitate5. 8a ri!a /edere este /or3a aici de o s ecula0ie cu totul insolit*. Punctul de ornire !i se are a -i apologia ,tiin$ei matematice ,! otri/a eleatis!ului. Ne a!inti! de dialectica lui Par!enides. 9colo se s une des re Unitate " resu un+nd c* nu e7ist* luralitate)D #. c* ea nu are *r0i 4i nu este un totK >. deci c* nu are nici li!iteD <. deci c* ea nu este nic*ieriK %. c* nu oate nici s* -ie ,n re aos etc. Dar e de alt* arte, Fiin0a 4i Unitatea dau Unitatea e7istent*, deci di/ersitatea, 4i *r0ile !ulti le, 4i nu!*rul 4i luralitatea -iin0ei, 4i deli!itarea etc. 9ici e /or3a de un de!ers analo1D este atacat conce tul Unit*0ii e7istente, entru c* el co! ort* redicate contradictorii, e /or3a deci de un o3iect contradictoriu, i! osi3il. Aate!aticienii Etha1oreici credeau ,n realitatea le1ilor e care le desco eriser*K le a2un1ea c* e7isten0a Unit*0ii -usese a-ir!at* entru a deduce ast-el 4i luralitatea. Pi ei credeau c* distin1 esen0a ade/*rat* a lucrurilor ,n ra orturile lor nu!erale. Nu e7ist* deci calit*0i, ni!ic altce/a dec+t cantit*0i, nu cantit*0i de ele!ente "a *, -oc etc.) ci deli!it*ri ale neli!itatului, ale lui /peironA este analo1ic -iin0ei oten0iale a acelui h<le al lui 9ristotel. 9st-el orice lucru se na4te din doi -actori o u4i. Din nou aici, dualis!. Un re!arca3il ta3el alc*tuit de 9ristotel (!etaphisica, #, =)D deli!itat, neli!itatK i! ar, arK unu. !ulti luK drea ta, st+n1aK !asculin, -e!ininK i!o3il, a1itatK dre t, cur3K lu!in*, tene3reK 3un, r*uK *trat, o3lon1. 9ceasta a!inte4te de ta3ela !odel a lui Par!enides. *iin$a este lu!in*, deci su3til*, cald*, acti/*, non83iin$a este noa tea, deci dens*, rece, asi/*. Punctul de lecare care ne er!ite s* a-ir!*! c* tot ceea ce este cali-icati/ este cantitati/ se 1*se4te ,n acustic*... "Teoria coardelor sonoreK ra ortul dintre inter/aleK !odul dorian). ,ntr&ade/*r, !uzica este cel !ai 3un e7e! lu entru ceea ce /oiau s* se!ni-ice Etha1oreicii. Auzica ,n !*sura ,n care nu e7ist* dec+t ,n ner/ii no4tri 4i ,n creierul nostruK ,n a-ar* de noi sau ,n ea ,ns*4i ",n sensul lui 8oc@e), ea nu se co! une dec+t din ra orturi nu!erice ,n ce ri/e4te rit!ul, dac* e /or3a de cantitatea sa, 4i ,n ce ri/e4te tonalitatea, dac* e /or3a de calitatea sa, du * cu! ,i lu*! ,n considerare ele!entul ar!onic sau ele!entul rit!ic. ,n acela4i sens a! utea e7 ri!a -iin0a uni/ersului, c*ruia !uzica ,i este, cel u0in ,ntr&un sens, i!a1inea, cu a2utorul e7clusi/ al nu!erelor. Pi aici este, strict /or3ind, do!eniul chi!iei 4i al 4tiin0elor naturale. Este /or3a de a 1*si -or!ule !ate!atice entru -or0ele a3solut i! enetra3ile. Ptiin0a noastr* este, ,n sensul acesta #(= Etha1oreic*. ,n chi!ie, a/e! un a!estec de ato!is! 4i de Etha1oreis!, c*ruia Ec hantus, ,n antichitate, ,i era socotit deschiz*tor de dru!. Contri3u0ia ori1inal* a Etha1oreicilor este deci o in/en0ie e7tre! de i! ortant*K se!ni-ica0ia nu!*rului, deci osi3ilitatea unei cercet*ri e7acte ,n -izic*, ,n celelalte siste!e de -izic* era tot ti! ul /or3a de ele!ente 4i de co!3ina0iile dintre ele. Calit*0ile se n*4teau rin co!3ina0ii 4i rin disociereK acu! ,n s-+r4it se a-ir!* c* aceste calit*0i rezid* ,n di/ersitatea ro or0iilor. Dar era! ,nc* de arte de la acest resenti!ent la a lica0ia e7act*. Pentru !o!ent ei s&au !ul0u!it cu analo1ii -anteziste... "Si!3olis!ul nu!erelor Etha1oreiceK unul este ra0iunea, doi, o inia, atru, dre tatea, cinci, !aria2ul, zece, er-ec0iunea etcK unu este unctul, doi este linia, trei, su ra-a0a, atru, /olu!ul. Cos!o1onie. Uni/ersul 4i lanetele s-erice. 9r!onia s a0iilor). Dac* ne ,ntre3*! de ce anu!e ute! le1a -iloso-ia Etha1oreic*, 1*si! ,nt+i siste!ul lui Par!enides, care -*cea s* se nasc* toate lucrurile dintr&o dualitateK a oi /peiron al lui 9na7i!andros, deli!itat 4i !i4cat de -ocul lui Heraclit. Dar, e/ident, aici nu sunt dec+t ro3le!e secundareK la ori1ine a -ost desco erirea analo1iilor nu!erice ,n uni/ers, unct de /edere cu totul nou. Pentru a a *ra aceast* idee ,! otri/a doctrinei unitare a elea0ilor, ei au tre3uit s* construiasc* no0iunea de nu!*r, a tre3uit deci ca Unitatea, ea ,ns*4i, s* -ie e-ectul unei de/eniriK au reluat atunci ideea heraclitian* a lui Polemos, *rinte al tuturor lucrurilor, 4i a 9r!oniei, care une4te calit*0ile o useK aceast* -or0*, Par!enides o nu!ea 9 hrodita. Ea si!3oliza 1eneza tuturor lucrurilor ornind de la octa/*. 9u desco! us cele dou* ele!ente din care se na4te nu!*rul, ,n par 4i impar- 9u identi-icat aceste no0iuni cu ter!enii -iloso-ici de2a uzuali. 9 denu!i /peiron Parul, aceasta este !area lor ino/a0ieK entru c* i! arii, e care&i nu!eau gnomones, d*deau na4tere unei serii neli!itate de nu!ere, nu!erele *trate. Se ,ntorc ast-el le1+ndu&se de 9na7i!andros, care rea are aici entru ulti!a dat*. Dar ei identi-ic* aceast* li!it* cu -ocul lui Heraclit, a c*rei !isiune este ,n rezent s* dizol/e inde-initul ,n tot at+tea ra oarte nu!erale de-initeK este ,n esen0* o -or0* calc%latoare- Dac* ar -i ,! ru!utat de la Heraclit cu/+ntul logos, ar -i ,n0eles rin aceasta propor$ia "ceea ce -i7eaz* ro or0iile, a4a cu! peras -i7eaz* li!ita). Ideea lor -unda!ental* esteD materia pe care ne8o reprezent.m c% tot%l desp%iat. de calitate, n% cap.t. dec t prin raport%ri n%merale c%tare sa% c%tare calitate de3ini$ii- Este r*s unsul dat ro3le!ei lui 9na7i!andros. De/enirea este un calcul. 9ceasta a!inte4te -or!ula lui 8ei3niz care s unea c* !uzica este e"erciti%m arithmeticae occ%lt%m nescientis #(?

se n%merare animi- PEtha1oreicii ar -i utut s une acela4i lucru des re uni/ers dar -*r* a utea s une cine -ace acest calcul. "/oi. QIQ, . >#%&>>%) SOCR9TE Socrate este un le3eu incult, 4i care nu 4i&a corectat, rin -a tul c* a a2uns un autodidact, ceea ce i&a li sit instruirii ,n ro ria sa tinere0e. El este ,n !od cu totul deose3it un o! ur+t 4i, cu! a s us el ,nsu4i, ,nzestrat cu asiunile cele !ai /iolente. Nasul lat, 3uzele 1roase, ochii ie4i0i din or3ite. 9risto7ene "al c*rui tat*, S intharos, ,l cuno4tea e Socrate) aduce !*rturie des re ,nclina0ia sa s re !+nie. Era un autodidact ,n !oral*K un su-lu de !oralitate e!an* de la el. Ener1ie e7tre!*, ,ncordat* s re o re-or!* !oral*. ,n aceasta st* sin1urul interes e care&# rezint*. Re!arca3il este mi@loc%l de care se -olose4te aceast* re-or!* !oral*K ,n ce ri/e4te re-or!a ,ns*4i, ea este 4i sco ul Etha1oreicilorK este !i2locul ales, episteme- Ceea ce ,l deose3e4te e Socrate, -a tul c* a ales cunoa4terea ca dru! al /irtu0ii, aceasta ,i de-ine4te te! era!entul s*u -iloso-icK dialectica este calea %nicJ- 8u ta ,! otri/a /olu t*0ii, dorin0ei, !+niei etc. este ,ndre tat* ,! otri/a unei amathia care le este cauz*. El este ri!ul care a -iloso-at asu ra <ie$ii, 4i toate 4colile lec+nd de la el sunt ,n ri!ul r+nd -iloso-ii ale /ie0ii. O /ia0* condus* de 1+ndireS B+ndirea slu2e4te /ie0ii, ,n ti! ce la to0i -iloso-ii anteriori /ia0a slu2ea 1+ndirii 4i cunoa4teriiK la Socrate /ia0a inte1r* este sco ul, entru ceilal0i este o trea t* e!inent* a cunoa4terii e7acte. 9st-el, -iloso-ia socratic* este a3solut practiciA este ostil* oric*rei cunoa4teri care nu este unit* cu e-ecte !orale & este -olosit* entru to$i, o ular*, c*ci sus0ine c* /irtutea oate -i ,n/*0at*. Nu -ace a el nici la 1eniu, nici la -acult*0ile su erioare ale ,n0ele1erii. P+n* atunci oa!enii se !ul0u!eau cu !ora/uri si! le 4i cu rescri 0ii reli1ioaseK -iloso-ia Celor Pa te ,n0ele 0i se reduce la -or!ula !oral* ractic* 4i /ie, res ectat* ,n ,ntrea1a Brecie. 9cu! ,nce e contestarea /alorii instinctelor !oraleK cunoa4terea clar* /a constitui sin1urul !erit, aceast* cunoa4tere li! ede ,i /a aduce o!ului de ase!enea 4i /irtutea. C*ci este credin0a lui Socrate c* 4i cunoa4terea 4i !oralitatea sunt identice. Dar dac* in/ers*! ter!enii, o30ine! aceast* a-ir!a0ie tul3ur*toareD retutindeni unde li se4te cunoa4terea clar* este r*ul ('a'ori)- 9ici Socrate de/ine cenzor%l timp%l%i s*uK el e7a!ineaz* ,n ce !*sur* oa!enii #(; ac0ioneaz* ,n /irtutea unor i! ulsuri o3scure sau ,n de lin* cuno4tin0*K ,n cunoa4tere li! ede. El o30ine acest rezultat de!ocratic, anu!e c* !e4te4u1arii cei !ai u!ili le sunt su eriori oa!enilor de stat. oratorilor, arti4tilor /re!ii sale. S* lu*! un dul1her, un cazan1iu, un constructor de na/e, un chirur1 4i s* le e7a!in*! cuno4tin0ele tehnice & -iecare din ei /a 4ti s* s un* de la ce ersoane 4i rin ce !i2loace a do3+ndit aceste cuno4tin0e. Dar dac* ,ntre3*!D Ce este dre tateaL ietateaL de!ocra0iaL le1eaL toat* lu!ea /a crede c* 4tie s* r*s und*. Socrate nu 1*se4te ,ns* aici dec+t rezu!0ie 4i amathia- El ,4i asu!* rolul celui care chestioneaz*, ,ns* ,4i con/in1e interlocutorii de ro ria lor in-erioritate. Pri!a sa e7i1en0* este, deci, s* o30in* o de-ini0ie scoas* din do!eniul !oral, social 4i oliticK rocedeul s*u este dialectic sau e a1o1ic. 8u!ea ,ntrea1* a ceea ce nu!e4te el anthropina ,i a are ca o lu!e a amathiei- E7ist* cu/inte, dar care nu sunt solid le1ate de nici o idee. E-ortul s*u tinde s* un* ordine ,n aceast* lu!e, c*ci el crede c*. odat* -*cut* ordinea, o!ul nu /a utea -ace alt-el dec+t s* tr*iasc* otri/it /irtu0ii. O doctrin* a 53unurilor !orale5 constituie sco ul tuturor 4colilor care urced de la el, un -el de arit!etic* 4i de !*sur*toare a lu!ii !orale. ,ntrea1a -iloso-ie anterioar* a ar0ine ,nc* e ocii ,n care instinctele !orale sunt intacte. Heraclit, 9na7a1oras, De!ocrit. E! edocles sunt i! re1na0i de !oralitate helenic*, ,ns* ,n -or!ele di/erse ale !oralei helenice. 9cu! ,nt+lni! c*utarea unei !orale ur o!ene4ti ,nte!eiat* e 3azele unei 4tiin0e, unei cunoa4teri. 8a cei dinainte ea era rezent* ca un su-lu /iu. 9ceast* !oral*, ur u!an*, c*utat* acu!, se o une conduitei 1rece4ti tradi0ionaleK conduita !oral* tre3uie s* -ie redus* la un act de cunoa4tere. Tre3uie s us de ase!enea c*, ,n e ocile de deza1re1are, !orala socratic* 4i&a slu2it cel !ai 3ine sco ulK dintre oa!enii care re-lectau, cei !ai 3uni tr*iau ,n con-or!itate cu o etic* -iloso-ic*. O raz* !oral* e!aneaz* deci de la SocrateK el este ,n aceasta ro-et 4i reot. 9re senti!entul !isiunii sale... Socrate a crezut dintotdeauna c* /a -i conda!nat, nu 4i&a re1*tit a *rarea ",! iedicat de de!onul s*u). Se 1+ndea c* /enise entru el !o!entul s* !oar*, c* 3*tr+ne0ea i&ar -i -*cut cu ne utin0* s*&4i ur!eze !odul o3i4nuit de /ia0*K credea, e l+n1* acestea, c* o ase!enea !oarte ar constitui o ,n/*0*tur* de !are utere. 9st-el tre3uie ,n0eleas* 1randioasa sa a olo1ieK /or3e4te entru osteritate. Ce !a2oritate sla3* a -ost cea care #&a conda!nat, din ==; de 2udec*tori, a3ia ? sau ; este 2u!*tateS F*r* ,ndoial* ei au reac0ionat ast-el la o-ensa adus* tri3unalului. Qeno hon s une la !odul e7 res c* ar -i -ost cu u4urin0* achitat de c*tre Dicasti, dac* s&ar -i ar*tat ,n c+t de !ic* !*sur* !ai !oderat. Socrate 4i&a atras sentin0a de 3un* /oie. Pedea sa ur!a s* -ie -i7at* de un /erdict s ecial al DicastilorK acuzatorul #&a ,ntre3at ce edea s* cerea el #($ ,nsu4iK 4i aici, Socrate, !ai aro1ant dec+t oric+nd, a su1erat c* ar -i /rut s* -ie hr*nit toat* /ia0a la PrEtaneu. Ca a!end*, ro une o !in*K Platon 4i rietenii s*i ,l s-*tuiesc s* cear* treizeci de !ine, 4i se declar* 1aran0i entru aceasta. Dac* ar -i ro us treizeci de !ine, -*r* alte i! ertinen0e, ar -i -ost achitat. ,ns* tri3unalul s&a si!0it ro-und o-ensat.

Socrate 4tia ce -*ceaK ,4i /oia !oartea. 9/ea o ocazie !a1ni-ic* s* arate +n* la ce unct era su erior oric*rei -rici 4i oric*rei sl*3iciuni o!ene4ti 4i care era de!nitatea !isiunii sale di/ine. Brotius s une c* !oartea #&a ,n*l0at ,n ,ntrea1a sa 1randoare 4i ,n toat* 1loria sa, ase!enea unui soare tro ical ,n a!ur1. Instinctele au -ost ,n/inseK luciditatea s iritual* ,i conduce /ia0a 4i ale1e !oarteaK toate siste!ele de !oral* ale antichit*0ii se str*duiesc s* atin1* sau s* ,n0elea1* acest act su3li!. Socrate con2ur+nd -rica de !oarte este ulti!ul ti de ,n0ele t care ne !ai este o-eritD ,n0ele tul ,n/in1*tor asu ra instinctelor rin ,ntrea1a sophia e care o st* +ne4te. Cu el se ,ncheie linia celor e care&i nu!i! sophoi ori1inari 4i caracteristiciK ne 1+ndi! la Heraclit, la Par!enides, la E! edocles, la De!ocrit, la Socrate. Ceea ce ,nce e acu! este o nou* e oc* a sophoi, ,nce +nd cu Platon, caractere co! le7e -or!ate rin reuniunea curentelor /enite de la ase!enea sophoi ori1inari 4i e7clusi/i. 9! atins deci ca *tul e care !i&# ro usese!K a! s* /or3esc !ai t+rziu des re 4colile socratice 4i des re se!ni-ica0ia lor entru /ia0a helenic*. "/oi. QIQ, . >>;&>>', ><<&><?) NOTE Nota !' Traducerea -ra1!entului ,n edi0ia ro!+neasc* ",n /olu!ul *iloso3ia greac. p n. la Platon, /oi. I, artea I, . #$#, Editura Ptiin0i-ic* 4i Enciclo edic*, :ucure4ti, #';') esteD 5De acolo de unde se roduce na4terea lucrurilor, tot de acolo le /ine 4i ieirea, otri/it cu necesitatea, c*ci, ele tre3uie s* dea socoteal* unele altora, entru nedre tatea -*cut*, otri/it cu r+nduiala ti! ului5 "trad. -ra1!. du * Si! licius, PhBs- >%, #<, /ersiune ro!+neasc* de A. Aarinescu Hi!u). Nota #' S&a -*cut re!arca, !ai ales de c*tre traduc*torii ,n -rancez* ai c*r0ii lui Nietzsche c* acesta a 0inut la traducerea rin 5Indeter!inat5 a ter!enului /peiron al -iloso-ului 1rec. El a -ost trans us ,n -eluri /ariate & In-init, Nes-+r4it, Neli!itat, sau rin transcrierea ter!enului 1rec, /peiron, 4i e7 licat de ase!enea ,n -eluri di-erite, dar !ereu cu accentuarea caracterului !aterial e care se resu une c* i #&a atri3uit 1+nditorul. Nota ;' Insisten0a asu ra as ectului !oral al de/enirii este cea care&# /a -ace e Nietzsche, cu! s&a o3ser/at, s* traduc* ter!enul hB(ris nu rin 1re4eal*, 4i nici rin /ino/*0ie, ci de&a dre tul rin crim. (*re<et)Nota <' "Edi0ia -rancez* a /olu!ului are ad*u1ate aici asa2e din te7tul r*!as ,n edi0ia ostu!*, la /olu!ul QIQ al 0perelor, adic* din notele entru cursurile 0inute de Nietzsche ,n erioada res ecti/* la Uni/ersitate, din care de alt-el s&au reluat 4i celelalte te7te de relun1ire ale c*r0ii. 8e re roduce! aici entru c* se includ ,n te7tul de -a0*). Dou* as ecte !inunate i&au re0inut ri/ireaD !i4carea /e4nic*, ne1a0ie a duratei 4i a i!o3ilit*0ii, 4i le1ea unic* control+nd aceast* !i4care. Sunt dou* intui0ii a!e0itoareD calea 4tiin0elor naturale era -*r* ,ndoial* atunci -oarte scurt* 4i u0in si1ur*K dar erau ade/*ruri ,n care s iritul se si!0ea dator s* cread*, oric+t ar -i -ost, e de o arte, de ,n-rico4*toare /iziunea deschis* ast-el, e c+t era, ##( e de alt* arte, de lini4titoare... El consider* o 1re4eal* 4i o rostie credin0a ,n ce/a er!anent. Dar !ai adau1* 4i 1+ndul acesta, c* tot ceea ce este su us de/enirii este ,ntr&o /e4nic* !eta!or-oz*, 4i le1ea acestei !eta!or-oze /e4nice, logos%l rezent ,n lucruri, este toc!ai acest ele!ent unic, pBr, -ocul. 9st-el, sin1urul lucru care este ,n de/enire ,4i este sie4i ro ria le1eK -a tul c* de/ine, -elul ,n care de/ine, de inde de ase!enea de el ,nsu4i. Dac*, deci, Heraclit nu desco er* dec+t un sin1ur ele!ent unic, o -ace ,ntr&un sens dia!etral o us de cel al conce 0iei lui Par!enides. Toate calit*0ile lucrurilor, toate le1ile, toate na4terile 4i toate distru1erile re rezint* !ani-estarea constant* a e7isten0ei UniculuiK luralitatea care este, du * Par!enides, o iluzie a si!0urilor, este entru Heraclit, /e4!+ntul, -or!a -eno!enal* a Unicului, c+tu4i de u0in o iluzieK Unicul nu se oate !ani-esta alt-el... 5Tot ceea ce este a-ectat de calit*0i se na4te 4i se distru1e, tre3uie s* e7iste o -iin0* li sit* de calit*0i5, aceasta era doctrina lui 9na7i!andros. De/enirea este o adi'ia care tre3uie is *4it* rin phthora- Dar cu! oate de/eni /peiron8%G un ele!ent in-luen0at de calit*0i, de ,nsu4iri, o de/enireL Pi cu! o lu!e, su us* unei re1ularit*0i /e4nice, ar utea -i o su!* de adi'iai luate -iecare ,n sineL Di! otri/*, c*ile oric*rui lucru 4i ale oric*rui indi/id sunt scrise dinainte 4i nu ot -i trans1resate de hB(ris- Di'e se !ani-est* ,n aceast* re1ularitate. Dar dac* de/enirea 4i uitarea sunt rezultatul unei Di'e, nu e7ist* dualitate ,ntre lu!ea /peiron8%l%i 4i lu!ea ,nsu4irilor, c*ci aceste ,nsu4iri sunt instru!entele 1ener*rii 4i distru1erii, deci !i2loacele de ac0iune ale Di'e8eGAai de1ra3* /rche, Unicul, este cel care tre3uie s* se a-ir!e ,n 1enerare 4i distru1ere, deci 4i ,n ,nsu4irile ele!entului ri!ordialK contrar 1+ndului lui 9na7i!andros, el tre3uie s* osede toate redicatele, toate ,nsu4irile, entru c* toate de un !*rturie entru Di'e- Heraclit inter reteaz* lu!ea luralit*0ii, deci, ca o lu!e a Unicului, !ani-estat* ,n toate ,nsu4irile ei di-erite, ,ns* rin asta 1enerarea 4i distru1erea de/in atri3ute toc!ai ale ri!ului rinci iu. Phthora nu !ai este deloc o is *4ire, o edea s*. Pi ast-el, !arelui s*u recursor, -iloso-ului acelei adi'ia a uni/ersului, Heraclit ,i o une o cos&!odicee. "/oi. QIQ, . #;<, #;$) Nota $' Dac* totul este ,n de/enire, nici un redicat nu !ai oate -i atri3uit dura3il unui lucru, c*ci orice lucru este cu rins ,n cur1erea de/enirii. Or, Heraclit a o3ser/at c* redicatele o use se atra1K a4a cu! a s us 4i Platon ,n Phaidon, des re l*cere 4i su-erin0*, care sunt le1ate arc* rintr&un nod. 5,n -iecare o!, de e7e! lu, -or0a !or0ii 4i -or0a /ie0ii ac0ioneaz* ,n -iecare cli *. Via0a 4i !oartea, /e1hea 4i so!nul nu -ac dec+t s* arate re onderen0a a arent* a uneia din -or0e asu ra celeilalte 4i e care ea ,nce e i!ediat s* o iard* ,n

### !+inile ri/alei sale. Cele dou* -or0e ac0ioneaz* ,n acela4i ti! , c*ci con-lictul lor /e4nic nu ,n1*duie nici triu!-ul 4i nici o ri!area care s* d*inuie5. Din aceea4i surs* cur1 lu!ina or3itoare a /ie0ii 4i u!3ra !or0ii. Rela0ia aceasta este zu1r*/it* de rela0ia o!ului cu aerul care&# ,ncon2oar* (perie'on)- Ziua, acest erie@on -iind u! lut de rinci iul de /ia0* al -ocului, o!ul este unit cu rinci iul co!un, "Bnon, este deci emphron, st* +n e si!0urile sale, treaz 4i /iu. Noa tea, c+nd -ocul se stin1e, le1*tura care&# une4te e o! cu rinci iul co!un se ru e. O!ul este redus la sine ,nsu4i, tre3uie s* a rind* o la! *, adoar!e, uit*, !oare. Nu se /a trezi la /ia0* dec+t la o alt* a ro iere a -ocului a4a cu! c*r3unii -u!e1+nd, a ro ia0i de c*r3uni a rin4i, ard cu o -lac*r* de acela4i -el. 9ceasta este i!a1inea /ie0ii o!ene4ti. "/oi. QIQ, . #;'&#$() Nota =' Traducerea lui Nietzsche a ter!enului hB(ris rin cri!* a -ost, cu! s unea!, re!arcat* de editori. Se e7 lic* ast-el ur!*toarele ar1u!ent*ri ale lui Nietzsche ,n aceast* ri/in0* "n. trad.). Nota ;. I1nor*! cu! denu!ea el tendin0a s re luralitate... Pro3a3il c* el socotea Focul ca -iind /e4nic, ,ns* lu!ea de/enind, ca 4i 9na7i!andros. ,n ideea e care 4i&o -*cea desi1ur des re hB(ris, des re na4terea lu!ii 4i des re 2udecata rin -oc, re1*si! un as ect, doar e 2u!*tate de *4it, al 1+ndirii lui 9na7i!androsK entru Heraclit de ase!enea, luralitatea *streaz* ce/a de neacce tat, trans-or!area urului ,n i! ur nu se 1+nde4te -*r* o /ino/*0ie. Aeta!or-oza ,n ansa!3lul s*u ur!eaz* le1ile lui Di'e, indi/idul izolat este a3sol/it de adi'ia, ,ns* -ocul ,nsu4i este ede sit de acest limos 4i de aceast* chresBmone entru hB(ris8%G care este ,n el... Tre3uie s* re0ine! de aici c* -ocul 4i Di'e sunt unul 4i acela4i lucruK -ocul este ro riul s*u 2udec*tor... "/oi. QIQ, . #$>&#$<) Nota 4' Este o conte! lare ur estetic* a lu!ii. Orice tendin0* !oral*, ca 4i orice teleolo1ie e e7clus* de aiciK c*ci De!iur1ul co il nu ac0ioneaz* ,n sco uri de-inite, ci ,n /irtutea unei Di'e i!anente. El nu oate ac0iona dec+t otri/it unor 0eluri, 4i con-or! le1ii, ,ns* el nu&4i ro une un anu!e sco . Este aici un ade/*rat a3is ,ntre Heraclit 4i 9na7a1oras. Pi aici e unctul e care co!entatorii !oderni nu l&au ,n0eles... Focul care se 2oac* /e4nic ,n a construi lu!ea conte! l* aceast* construc0ie a4a c&7 o conte7pl: ,nsu4i Heraclit, 4i ,n /irtutea acestei conte7plaii ,4i atri6&ie Dnelepci&nea' Unirea c& aceast* inteligen: conte7plati): 1i n& c& acea(t: inteligen: l&cr:toare e(te Dnelepci&nea' Tre6&ie (: di(tinge7 Dntre Dike Dn for7a proce(&l&i 1i acea(t: pri)ire int&iti): !!# care ,n1lo3eaz* totul, una este 2usti0ia i!anent* sau gnome care ac0ioneaz* rin !i2locul anta1onis!elor, cealalt* este -or0a -ocului care do!in* cu ri/irea ,ntre1ul polemos- Pentru a e7 lica acest 1+nd, tre3uie s* -ace! a el la acti/itatea altistuluiD Di'e sau gnome i!anent*K polemos care este le1*tura ,ntre ele, ansa!3lul ri/it ca un 2oc, 4i, 2udec+nd totul, artistul creator, el ,nsu4i identic cu o era sa. 9na7a1oras /rea cu totul altce/a. Ei consider* c* o /oin0* de-init* 4i inten0ional* cu! este /oin0a o!eneasc* ordoneaz* lu!ea ,ntrea1*. Din ricina acestei conce 0ii teleolo1ice 9ristoteles ,l nu!e4te ri!ul -iloso- cu 3un si!0. El introduce ,n ini!a lucrurilor o -acultate cunoscut* de to0i, cea a <oin$ei con,tiente, No%s8%G s*u este !ai de1ra3* /oin0a, ,n ,n0elesul o ular al cu/+ntului, o /oin0* a -inalit*0ii. Pentru ri!a dat* a are aici ,n -iloso-ie antino!ia 1rosolan* ,ntre su-let 4i !aterieK e de o arte o -acultate care cunoa4te, a4az* sco urile, dar care de ase!enea /rea. care !i4c* etc, 4i e de alt* arte, !ateria inert*. Este re!arca3il c* -iloso-ia 1reac* a rezistat !ult* /re!e acestei teorii. Nu e 1reac* aceast* idee, a distinc0iei dintre cor 4i su-let ,n0elese ca -iind, unul, !aterial, cel*lalt i!aterial... Punctul de /edere al lui Heraclit este autentic 1rec, entru c* e cu totul l*untric. Nu e7ist* nici o o ozi0ie ,ntre !aterial 4i i!aterial, acesta e ade/*rul. E, deci, -als s* res in1e! aceast* conce 0ie des re inteli1en0*, entru c*, otri/ii lui 9ristotel, 9na7a1oras a -ost ri!ul care a introdus ideea de No%s- Pi atunci cu! /o! 2udeca ideea de e'pBrosisiK Heraclit a ad!is, du * 9na7i!andros, c* *!+ntul se usuc*, c* s-+r4itul se /a roduce rin -oc... De!iur1ul co il construie4te 4i distru1e tar* ,ncetare. ,ns* din ti! ,n ti! -ocul re,nce e e noi 3azeK un !o!ent de sa0ietate, e ur!* ne/oia rea are... 9ceast* continu* acti/itate constructi/* 4i destructi/* este o chres8mosBneA cu! artistul are ne/oie s* construiasc*, paidia este o ne/oie. Din ti! ,n ti! se a2un1e la o satura0ie, nu !ai r*!+ne ni!ic altce/a dec+t -ocul, totul e !istuit de el. Nu hB(ris8%G, ci instinctul 2ocului este cel care se de4tea & t* 4i ,! in1e din nou c*tre dia'omesis"/oi. QIQ, . #$%&#$=, #$?) 9DDEND9 2e"t%l de 3a$. constit%ie ane"a <ol%m%l%i Filoso-ia ,n e oca tra1ic* a 1recilor ap.r%t. 4n 1F>D la Leipzig 4n edit%ra +roner ,i poate 3i cea mai (%n. prezentare c% pri<ire la ela(orarea acestei opere de tinere$e a l%i Nietzsche- =l ##< este semnat de Lichard 0ehler, %n%l din primii editori ai O erelor co! lete p%(licate de Nietzsche /rchi< ,i poart. data 3e(r%arie 1F>D,nc* de e c+nd era student, Nietzsche s&a ocu at cu redilec0ie de -iloso-ii resocratici. Ca ro-esor la :asel el ,4i anun0ase cursul e se!estrul de iarn* #$?'&#$;( cu rele1eri de c+te dou* ore s* t*!+nal des re 5-iloso-ii re la&tonici ,! reun* cu inter retarea unor te7te alese5 4i ,i scria ,n le1*tur* cu aceasta ,n iulie #$?' lui RohdeD

5,n se!estrul /iitor /oi reda -iloso-ii de +n* la Platon5. Proiectul nu a -ost realizat. Nietzsche i&a tratat entru ri!a dat* e resocratici ,n se!estrul de /ar* ,n #$;>, ,n rele1eri de c+te trei ore s* t*!+nal, iar cursul a -ost re etat ,n /ara lui #$;< 4i ,n #$;?. S&a *strat o transcriere ,n1ri2it* a acestor rele1eri 4i ea a -ost u3licat* ,n /olu!ul QIQ al ri!ei edi0ii de 0pere complete,n iarna #$;>&#$;< Nietzsche a hot*r+t s* alc*tuiasc* din aceste e7 uneri istorice o #arte a 3iloso3%l%i de di!ensiuni a!3i0ioase. 8a $ -e3ruarie #$;< le scria ast-el !a!ei 4i suroriiD 5De alt-el, a! -ost -oarte acti/, 4i dac* starea s*n*t*0ii 4i /acan0a de Pa4ti ,!i /or ,n1*dui, /oi -i 1ata cu o nou* carte la ,nce utul /erii. Se nu!e4te, du * c+te ,!i dau sea!a, *iloso3ia 4n epoca tragic. a grecilor- De -a t transcrierea, cel u0in a *r0ilor ter!inate, a -ost -*cut* ,nc* din ri!*/ara lui #$;<. Aanuscrisul tre3uia s* -ie d*ruit lui Richard Ha1ner de ziua lui, la >> !ai, 4i, ro3a3il, o arte din el a -ost citit de Nietzsche ,n cursul unei /izite e care a -*cut&o ,! reun* cu Rhode la :aEreuth, de Pa4ti #$;<. ,n iarna #$;<&#$;% 4i ,n dece!3rie #$;= Nietzsche a !ai reluat de c+te/a ori !anuscrisul entru relucrare 4i co! letare. Dar nu s&a a2uns nici de data aceasta la de-initi/are, ,n cele din ur!*, ,n dece!3rie #$;', c+nd credea c* ,l /or l*sa uterile, Nietzsche i&a dictat !a!ei sale cea de a doua re-a0* scurtat* entru a ,ncheia s re u3licare !anuscrisul ,n -or!ula e7istent*. Dar nici cu acest ulti! rile2 nu s&a a2uns nici la de-initi/are 4i nici la u3licare. Fra1!entul ca atare, ,! reun* cu unele co! let*ri, a -ost editat entru ri!a dat* ,n /olu!ul Q al edi0iei de 0pere complete ,n #'(<. 9 !ai a *rut ,ntr&o edi0ie 3i3lio-il* ,n editura Societ*0ii Nietzsche, la Aunchen, ,n #'><. Nu este o ,nt+! lare -a tul c* Nietzsche s&a ocu at ,n re etate r+nduri ,n cursul anilor ;( de -iloso-ii resocratici. 9ceste studii erau str+ns le1ate de !arile sale lanuri -iloso-ice din erioada res ecti/* care ur!*reau o trans-or!are 1eneral* a conce 0iei des re cultur*. 8a s-+r4itul lui -e3ruarie #$;< ,i scria AalGidei /on AeEsen3ur1D 5Cu aceast* scriere intru din nou ,ntr&o ro3le!* cultural* a3ordat* la !odul c+t se oate de ractic5. Cartea s&a dez/oltat 4i se constituie ca o -a0et* lateral* a Na,terii tragediei "scrisoarea c*tre Bersdor--, >% -e3ruarie #$;<). 5E Na,terea tragediei /*zut* dintr&un alt un1hi. Con-ir!area ei de c*tre -iloso-ia conte! oranilor5 "Schi0* de lan). ,n Na,terea tragediei Nietzsche /or3ise c+t se oate de neechi/oc des re ceea ce considera el a -i dec*derea artei 1rece4ti du * e oca tra1ic* a 1recilor, adic* du * secolele VI 4i V ,n /re!ea lui Euri ideK /*zuse cauza rinci al* a acestei situa0ii ,n dez/oltarea o!ului teoretic, al c*rui re rezentant rinci al ,l considera a -i Socrate. Pornind de aici, el distin1ea ers ecti/e uria4e des re ri!e2diile care a!enin0* dez/oltarea culturii, le1ate de a ari0ia lui Socrate 4i, odat* cu ea, de a-ir!area ti ului u!an care nu !ai creeaz* instincti/, ci teoretiz+nd. *iloso3ia 4n epoca tragic. a grecilor ur!a s* recizeze 4i s* dez/olte aceast* direc0ie de dez/oltare a ar1u!entului. C*ci Nietzsche a/ea con/in1erea, e care 4i&a *strat&o +n* la ur!*, c* -iloso-ii resocratici au -ost ade/*ra0ii -iloso-i 1reci 4i cei !ai /aloro4i de alt-el, c* Socrate 4i Platon sunt 5si! to!e ale dec*derii, instru!ente ale destr*!*rii culturii 1rece4ti, sunt seudo&1reci, anti&1reci5, c* ,n cele din ur!*, rin Socrate 4i Platon s&a rodus o !are catastro-* ,n cultura euro ean*. 9ceast* scriere, ast-el 1+ndit* 4i ,n arte ela3orat*, a/ea se!ni-ica0ii !ult !ai ro-unde 4i inten0ii !ult !ai cu rinz*toare dec+t o si! l* rezentare s ecializat* 4i strict istoric* a -iloso-ilor de care e /or3a, "5a! aici o ro3le!* -ru!oas* de ordin 1eneral 4i nu nu!ai istoric5, ,i scrie el la >> !artie #$;< lui Rohde). 8ucrul e ar*tat de alt-el 4i de alte titluri ro/izorii ale lucr*rii, cu! ar -i *iloso3%l- 0(ser<a$ii despre l%pta 4ntre art. ,i c%noa,tere 4i !ai ales *iloso3iiM ca medic al c%lt%rii- Na,terea tragediei din spirit%l m%zicii 4i *iloso3%l 4n epoca tragic. a grecilor, re rezent+nd unul din e-orturile ro!eteice ale lui Nietzsche din anii #$;( de a ,! in1e e/olu0ia rocesului de dez/oltare a culturii e noi c*i. Oricu!, aceasta ar -ace ca scrierea de care e /or3a s* rezinte entru noi doar un interes istorico&-,loso-ic. Dar lucrurile stau 4i alt-el. Holzer are ,n acest sens dre tateD 5Niciodat* nu #&a *r*sit interesul entru ace4ti -iloso-i, 4i rin scrierile de !ai t+rziu, +n* la roiectata 2ransm%tare a t%t%ror <alorilor, trec !ulte -ire care duc ,nd*r*t la acea carte r*!as* nescris*. Nici nu se oate 3*nui ce i! ortan0* a a/ut reocu area cu ace4ti 1+nditori entru dez/oltarea lui Nietzsche5 " re-a0a la /olu!ul Q al edi0iei de 0pere)- De alt-el, re0uirea 1eneral* e care Nietzsche o acord*, +n* 4i ,n 6oin$a de p%tere, deci ,n unctul cel !ai ,nalt al crea0iei sale, -iloso-iei resocraticilor e eloc/ent*D 59de/*ra0ii -iloso-i ai 1recilor sunt cei dinaintea lui Socrate "& o dat* cu Socrate se schi!3* ce/a). Ei sunt to0i ersonalit*0i roe!inente, distan0+ndu&se de o or 4i de o3iceiuri, !aturi, 1ra/i +n* la se/eritate, cu ri/irea lent*, deloc str*ini de tre3urile statului 4i de di lo!a0ie. Ei ,i reced e !arii ,n0ele 0i ,n toate !arile conce 0iiK ei ,n4i4i e7 un ase!enea conce 0ii 1randioase, 4i le constituie ,n siste!. Ni!ic nu ne d* o idee !ai ,nalt* des re s iritul 1rec dec+t aceast* 3rusc* ##= !aturizare a unor ti uri, aceast* des*/+r4ire s ontan* ,n crearea !arilor osi3ilit*0i ale idealului -iloso-ic5. Pi ,ntr&ade/*r ,nt+lni! ,n !arile idei -iloso-ice 1enerale ale lui Nietzsche, ca 4i ,n !ulte din intui0iile sale articulare, retutindeni ur!ele, in-luen0ele resocraticilor, +n* 4i ,n -or!a, ,n !odul de e7 ri!are al lui Zarathustra. Heraclit 4i De!ocrit, E! edocles 4i PEtha1oras 4i a4a !ai de arte, sunt de -a t ade/*ra0ii ini0iatori ai -iloso-iei lui Nietzsche. 8ucrul a -ost s us de alt-el 4i de Nietzsche ,n =cce Homo, cel u0in ,n le1*tur* cu HeraclitD 59-ir!area trecerii 4i ni!icirii, unctul hot*r+tor ,ntr&o -iloso-ie dionisiac*, da&ul s us contradic0iei 4i r*z3oiului, de/enirea & ,n aceasta tre3uie s*&!i recunosc ,n orice ,! re2urare ceea ce este cel !ai ,nrudit cu !ine, din ceea ce s&a 1+ndit +n* acu!. ,n/*0*tura des re 5/e4nica ,ntoarcere5, adic* des re necondi0ionatul 4i la

nes-+r4it re etatul cerc al tuturor lucrurilor & aceast* ,n/*0*tur* a lui Zarathustra s&ar utea ca la ur!a ur!ei s* -i -ost ,n/*0*tura lui Heraclit5. Pentru a&# utea cunoa4te e Nietzsche ,n !aturitatea sa este deci o necesitate reocu area cu *iloso3ia 4n epoca tragic. a grecilorRedactor D9N D9A9SCHIN Tehnoredactor CONST9NTIN RUSU Corector AURI9 :UZUR9 9 *rutD #''$. :un de ti arD <(.(%.#''$. Co!anda nr. <$(>. Coli de ti arD ;,>=. H+rtie /elin*D ?( 1R! . For!atD ?#7$?R#? Ti arul e7ecutat su3 co!anda nr.>>=R#''$ la I! ri!eria \DE VEST65 Oradea Str. Aare4al Ion 9ntonescu nr. #(= ROA]NI9 N%riile 6O#>P Clu2&Na oca, str.Cotita, nr.?, TJI KflL HJtlK!"#<84 \ 9de/*ra0ii -iloso-i ai 1recilor sunt cei de dinaintea lui Socrate. Ni!ic nu ne d* o idee !ai ,nalt* des re s iritul 1rec dec+t aceast* 3rusc* !aturizare a unor ti uri, aceast* des*/+r4ire s ontan* ,n crearea !arilor osi3ilit*0i ale idealului -iloso-ic.5 NIETZSCHE \...,ntr&ade/*r ,nt+lni! ,n !arile idei -iloso-ice 1enerale ale lui Nietzsche, ca 4i ,n !ulte din intui0iile sale articulare, retutindeni ur!ele, in-luen0ele resocraticilor, +n* 4i ,n -or!a, ,n !odul de e7 ri!are al lui Zarathustra5. RICH9RD OEH8ER "#'>=) 8ei #=((( IS:N ';<&<=&(