ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING
MASTER MARKETING INTERNAIONAL

LANSAREA PRODUSULUI TURISTIC "MARAMURE

TOUR" PE PIAA ITALIEI

Student: U Valentina,
An I, Grupa I

Bucureti 2006

CUPRINS
1. Analiza mediului de marketing
1.1 Profilul ageniei de turism iriac Travel
1.2.Mediul intern
1.3.Mediul extern
1.3.1. Micromediul
1.3.2. Macromediul
2. Obiectivele programului de marketing
3. Coninutul programului de marketing
4. Bugetul estimativ
5. Controlul i evaluarea programului

1. Analiza mediului de marketing

1.1 Profilul ageniei de turism iriac Travel
iriac TRAVEL - agenia de turism a companiei IRIAC AIR, face parte din
grupul IRIAC HOLDINGS LTD.
Compania IRIAC AIR ofer prin intermediul ageniei iriac TRAVEL
(nfiinat n 1993 sub numele de DACIA Tour) posibilitatea cumprarii de bilete ctre
toate destinaiile din lume, precum i servicii turistice ntr-o gam foarte variat. Din anul
1998 agenia este acreditat IATA, fapt care i confer o dat n plus garania seriozitii
n relaiile cu companiile aeriene i cu publicul, precum i deschiderea ctre, practic, toate
companiile aeriene din lume.
Datorit relaiilor foarte bune pe care iriac TRAVEL le are cu companiile
aeriene care opereaz sau sunt reprezentate n Romnia, agenia are posibilitatea de a
oferi tarifele cele mai avantajoase pe toate destinaiile din lume, n funcie de condiiile
concrete ale cltoriei att pentru pasageri individuali, ct i pentru grupuri. iriac
TRAVEL este agent acreditat al companiilor: Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines, KLM,
British Airways, Air France, Alitalia, Swissair, CSA, LOT, Malev, Turkish Airlines,
Sabena, Emirates, Air Moldova, Aeroflot, Hemus Air, American Airlines etc.
Concomitent cu activitatea de rezervri i emiteri de bilete de avion, agenia iriac
TRAVEL pune la dispoziia clienilor si o gam complet a serviciilor turistice n ar i
peste hotare. Agenia are o reea de peste 40 de parteneri n Romnia, precum i n ri
din Europa, America de Nord i de Sud, Asia i Australia.
iriac TRAVEL are n prezent un personal alctuit din 17 angajati, din care
compartimentul de marketing i vnzri numr 9 persoane specializate n acest gen de
activiti (conducerea i personalul emitent de bilete avand certificrile IATA precum i o
experien de peste 20 de ani la Compania Tarom n domeniul marketingului i al emiterii
de bilete).
Personalul foarte bine calificat, cu experient ndelungat n domeniul turismului,
asigur efectuarea rapid i eficient a tuturor operaiunilor legate de pregtirea cltoriei
sau evenimentului clienilor si.
n mod evident, toate eforturile ageniei sunt canalizate ctre realizarea satisfaciei
clienilor, singura baz pe care activitatea companiei poate crete ntr-un mediu
competitiv.
Misiunea companiei este de a promova inovaia i profesionalismul.
Agenia i asum responsabilitatea de a promova produse noi, diversificate, total
diferite de tendinele pieei actuale; produse specializate, cu ceva n plus; produse care se
axeaz pe ceea ce-i dorete fiecare persoan de la propria vacan.
Cultura organizaiei se reflect n responsabilitate, dedicare i satisfacia reuitei.
1.2 Mediul intern
Punctele tari ale companiei iriac Travel pot fi sintetizate astfel:

Societatea este prezent n toat ara, prin ncheierea unui numr mare de contracte cu
agenii i touroperatori din ar;

Personalul foarte bine calificat, cu experien ndelungat n domeniul turismului,

asigur efectuarea rapid i eficient a tuturor operaiunilor legate de pregtirea
cltoriei
Datorit relaiilor foarte bune pe care iriac TRAVEL le are cu companiile aeriene
care opereaz sau sunt reprezentate n Romnia, agenia are posibilitatea de a oferi
tarifele cele mai avantajoase pe toate destinaiile din lume, n funcie de condiiile
concrete ale cltoriei
Capacitatea de a crea produse noi adecvate cererii
Toate eforturile ageniei sunt canalizate ctre realizarea satisfaciei clienilor, singura
baz prin care activitatea companiei poate crete ntr-un mediu competitiv.
Agenia iriac Travel se bucur de o apreciere favorabil din partea clienilor.

Punctele slabe ale iriac Travel:

Costuri de producie i ntreinere mari;

Grad redus de ptrundere pe piaa internaional.
Lipsa unei politici de marketing clare i eficiente;
Legturi relativ slabe cu ageniile aeriene (neconcordana ntre

data plecrii i
biletele oferite de ageniile aeriene);

Existena unui numr mare de intermediari (o agenie este mai

eficient cnd exist mai puini intermediari).
Agenia i propune promovarea produsului turistic romnesc (Maramure
Tour) pe piaa Italiei n scopul atragerii unui numr ct mai mare de turiti (pentru
creterea cotei de pia) interesai n practicarea turismului rural.
Pachetul include : transfer de la aeroport, 10 nopti de cazare n camer dubl , cu mic
dejun inclus, n hoteluri i pensiuni de 3*** sau 4 ****, transport, ofer i combustibil
inclus, servicii ghid i interpretare, 1 mas tradiional romneasc cu spectacol folcloric.
Descrierea turului
Ziua 1
Sosire Aeroportul Otopeni din Bucuresti ora 6:22
Cazare la Hotel Central, cu micul dejun inclus.
Plecare din fata hotelui la ora 10:00 spre destinaia Maramure.
Ziua 2
Sosire in Botiza (Maramures), cazare la pensiunea Casa Poienar
Vizitarea artizanelor din comuna.
Activiti recreative opionale
- demonstraii de esut la rzboi
- participare la activitile de ferm (mers la fn lemne cu caruta etc.)
- plimbri cu carua sau sania tras de cal
Ziua 3
Plecare din Botiza spre Vadu Izei
Cazare n pensiunea Prisacaru.
4

Vizitarea bisericilor din lemn de pe Valea Izei si Valea Cosaului

Activiti recreative opionale:
- plimbare cu crua sau sania tras de cai, clrie
- mese festive cu ceterai
Ziua 4
Vizitarea bisericilor de lemn de pe Valea Izei si Marei.
Activiti recreative opionale:
- cules ciuperci i fructe de padure
- foc de tabr, grtar
- excursie pe Valea Vaserului cu trenul cu locomotiv cu aburi (mocanita).
Ziua 5
Plecare din Vadu Izei la Sapanta
Vizitarea Cimitirul Vesel din Sapanta.
Activitati recreative in Sapanta :
- participare la activitatile de ferma: cules fan, muls vaci
- plimbari cu caruta, drumetii: vizita la pastravarie sau izvoarele de ape minerale
- vizite la ateliere de tesut
Ziua 6
Plecare din Sapanta la Poienile Izei
Cazare la pensiunea Petreus Ileana
Drumetii la Glod (pentru a vedea o valtoare in functiune)
Activitati recreative:
- activitati la ferma: muls, cosit etc
- cules fructe de padure si ciuperci
Ziua 7
Plecare de la Poienile Izei spre Ieud
Cazare pensiunea Chindris
Ieudul, strveche aezare a Maramureului, inut istoric i legendar, este aezat pe
Valea Izei la egal distan (43 km) de Sighet , Vieu , i Borsa , oraele
Maramureului istoric.
Atestarea documentar dateaz din 1365, Ieudul fiind trecut ca domeniu al
voievodului Balc nepotul lui Drago Vod
n Ieud se afl cea mai veche biseric din lemn din ar, ridicat n 1364, numit
Biserica din Deal"
Vizitarea Bisericii din Deal.
Ziua 8
Vizitarea Bisericii din es
Biserica din es" ridicat n 1717 este supranumit i Catedrala din
lemn" din Ieud.

descoperirea faunei (vizuini de vulpi, urme de animale salbatice) cu ghid

demonstraii de esut la rzboi

Ziua 9
Vizitarea Muzeului satului si a complexului macanic rnesc (piva)
Alte obiective turistice importante sunt:
- Forje i distilerii
- Ateliere tradiionale de tmplrie i estorie
Ziua 10
Vizitarea Cimitirului evreiesc, Biserica Nou i a Monumentului Eroilor
Plecarea spre cel mai apropiat aeroport la Baia Mare (100 km) cu transfer in
Bucuresti cu destinatia Italia.
1.3 Mediul extern
1.3.1. Micromediul
Concurena:
n Romnia exist circa 2.400 agenii de turism, 1.100 hoteluri i 3.500 de vile
i pensiuni turistice. Peste 70 % din cifra de afaceri a ageniilor de turism este realizat n
Bucureti 25 % din ageniile de turism din Romnia i au sediul n Bucureti (din totalul
de circa 2.400 de agenii de turism din Romnia, 800 sunt n Bucureti). Tot 25 % din
ageniile de turism din Romnia sunt membre ANAT (un total de circa 600 de membrii n
luna august 2004).
Aa cum se observ din datele prezentate concurena este destul de puternic att
pe piaa intern dar mai ales pe cea extern.
Pe piata intern aceasta este dat de numrul mare de traseuri (Valea Prahovei sau
chiar turul orasului Sighioara) dar n ceea ce privete calitatea serviciilor oferite
diferena nu este semnificativ.
Piaa extern se caracterizeaz printr-un numr mare de trasee oragnizate n
Germania, Austria, Franta. Majoritatea traseelor au o structur complex putnd rspunde
unei clientele foarte diverse, ca preferine, obiceiuri i nivel al veniturilor. Structurile de
primire cuprind toat gama de uniti i forme cunoscute: hoteluri, cabane, pensiuni,
moteluri, vile, apartamente mobilate, resedinte secundare, sate de vacanta, campinguri,
rulote, etc.
Clienii companiei sunt att persoane fizice, crora le ofer servicii de cazri,
voiaje, tururi, transferuri, servicii la cerere, consultana turistica, precum i servicii
destinate clienilor organizaionali (organizarea de conferinte, simpozioane, seminarii,
incentive travel, cursuri de limbi straine).
n anul 2004 s-au manifestat urmtoarele tendine principale n evoluia turismului
romnesc: turismul cu strini a cunoscut o evoluie pronunat pozitiv, marcat de
intrarea n Romnia a unui numr de 6.600 mii persoane, cu 18% mai multe ca n anul
2003. Majoritatea vizitatorilor provin din Europa (95,5%), ponderea UE n total fiind de
58,3%. Ungaria, cu 2.603 mii persoane ocup locul nti ca numr de vizitatori (39,4%)
urmat de Republica Moldova cu 1.212 mii (18,45), Bulgaria cu 375 mii, Germania cu cu

296 mii, Italia cu 230 mii, Serbia si Muntenegru cu 220 mii, Turcia cu 195 mii, Polonia
cu 132 mii, Frana cu 93 mii, Austria cu 90 mii.
n structurile hoteliere au fost cazai 1.354 mii turiti strini, cu 23% mai multi
dect n anul precedent. Numrul turitilor strini care au beneficiat de servicii hoteliere
reprezint doar 20,5% din totalul celor intrai n Romnia, restul de circa 80% fie c nu
au apelat la astfel de servicii, fie c au utilizat servicii neurmrite statistic (rude, prieteni
etc.).
Piaa actual este constituit din ceteni italieni care folosesc produsele turistice
oferite de agenie. Piaa potenial poate fi constituit din diferite persoane care au auzit
de produsele ageniei i care nu le-au ncercat pana acum; pe de alta parte se pot constitui
din clienti ai firmelor concurente care nu prezinta acelasi raport calitate-pret.
Segmentarea se face pe baza mai multor criterii. Astfel potenialii clieni au
urmtoarele caracteristici: persoane interesate de cltorii, de tradiii i culturi specifice,
dar care, nu n ultimul rnd apreciaz calitatea serviciilor oferite. Potrivit studiilor de
pia, cei mai muli dintre turitii italieni manifest preferine pentru un stil de via
concentrat pe calitatea vieii (ex. caut s triasc n localiti de mici dimensiuni,
departe de haosul marilor orae, redescoper ariile rurale) fapt ce influeneaz alegerea
destinaiilor de vacan.
Agenia intete un segment de pia constituit att din persoane care deja au
folosit serviciile ageniei, dar i ctre persoane care eventual au auzit de ele.
Poziionarea se evalueaza produsele concurenei i agenia pozitioneaz
pachetul ca fiind unul nu foarte scump, bazat pe vizitarea obiectivelor de mare interes
turistic, i n principal localitile agroturistice din Maramure.
Turismul n Romnia
Industria turistica explodeaz pe msur ce Romnia se apropie de aderarea la
Uniunea European. n luna ianuarie 2005, numrul cetenilor din UE care au vizitat ara
noastr a crescut cu 28% fa de ianuarie 2004. Pentru afaceri, pentru prospectare de pia
sau pentru vacane, tot mai muli europeni sesizeaz potenialul Romniei. Aproape
180.000 de vizitatori din UE ne-au trecut grania n ianuarie 2005, cei mai muli venind
din Italia, Franta, Germania, Austria i Ungaria, numrul acestora reprezentnd aproape
jumtate din numrul total de vizitatori. Interesul UE fa de ce se ntmpl n Romnia
este dovedit i de faptul c procentajul cu care a crescut numrul vizitatorilor din aceast
zon este de peste dou ori mai mare dect procentajul cu care s-a majorat numrul total
de vizitatori, i anume 13%.
Potrivit Institutului National de Statistic (INS), n primele 6 luni ale anului 2005,
numrul de sosiri ale vizitatorilor strini n Romnia a fost de circa 2,5 milioane, cu 6,7%
mai puin fa de aceeai perioad a anului precedent. Dinspre cele 25 de state ale Uniunii
Europene s-au nregistrat 1,3 milioane de sosiri, n scdere cu 9,1% fa de primul
semestru din 2004. Majoritatea turitilor care au renunat provin din ri europene
(Germania, Marea Britanie, Italia).
Principalele piee de provenien a turitilor strini sunt cele europene - Germania,
rile nordice, Frana, Italia i Marea Britanie, urmate de Japonia, SUA i Canada.
Potrivit ANAT, pe aceste piee se nregistreaz anual o cretere de 25%.

Turismul rural din Romnia a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare i o

recunoatere deosebit, potenialul agroturistic fiind foarte mare datorit cadrului natural
deosebit si facilitilor din ce in ce mai bune oferite de proprietarii de pensiuni din
Romnia, n prezent fiind inregistrate oficial cteva sute de pensiuni turistice i
agroturistice n toate zonele geografice: Muntenia, Moldova, Transilvania, Oltenia,
Banat, Criana, Maramure, Bucovina.
Romnia dispune de toi factorii de baz pentru intensificarea dezvoltrii
turismului rural i anume de:
sate dezvoltate pe diferite forme de relief aprute din timpuri strvechi,
care au pstrat i mai pstreaz nc aspecte i manifestri tradiionale,
datini i obiceiuri strbune, elemente valoroase de etnofolclor;
potenial natural;
populaie rural numeroasa;
tradiii bogate;
poziionare geografic atractiv;
Analiznd piaa turistic extern a turismului rural, atuu-rile ofertei romneti n
domeniu aceasta se particularizeaz prin:
1. ponderea ridicat a cadrului natural montan virgin, n componen
natural, nemodificat;
2. conservarea elementelor vechi de civilizaie rural i aplicarea lor n viaa
de zi cu zi;
3. prezena unor tradiii i valori etnofolclorice reprezentative(arhitectura
popular, meteuguri, folclor i port popular, srbtori folclorice i
obiceiuri populare, etc.).
4. ospitalitatea romneasc cu influene de tip latin, obiceiurile gastronomice
de la marile srbtori religioase cretin ortodoxe;
5. cur de fructe i alte produse de pdure, consumul de alimente proaspete
bio i ecologice la preturi foarte mici, practicarea terapiei ocupaionale i
iniierea n tainele medicinii naturiste populare romaneti.

1.3.2. Macromediul
In prima faza a procesului de selectie se realizeaza un inventar riguros al tuturor
criteriilor ce pot fi luate in calculul deciziei de alegere a pietei externe.

Profilul pietei turistice Italia

Denumirea oficiala : Republica Italiana
Capitala : Roma
Situarea: Europa de Sud

Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione
dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea
Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km).
Suprafata: 301.323 km
Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara
Populatia: 57.268.578 locuitori
Presedinte : Carlo Azeglio Ciampi
Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni
Mediul economic
PIB :

locul 8

- total

$1550 miliarde

- PIB/cap de loc. $26,700

Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor
apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalisti rmne divizat
ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural,
cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult
dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a
urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i
monetare, beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de
la conceperea sa n 1999.Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor
si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate
mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n
implementarea reformelor.
Factori demografici
Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa,
economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene
ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari
fiind cel vorbitor de limba german n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914
italieni) i cel de limba sloven lng Trieste.Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale
pariale sunt cele franceze n Valle d'Aosta; cele sarde n Sardinia; cele ladine n
Dolomii; i cele friuliene n regiunea Friuli-Veneia Giulia, toate patru limbi romanice.
n plus exist alte cteva minoriti locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitan n
sudul vii Piemontului; Limba catalan n oraele Alghero i Sardinia; Limba albanez n

anumite sate din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din
Calabria.Dei Romano-Catolicismul este religia majoritar (85% din cetenii nounscui sunt n mod normal catolici) uramt de religia protestant i cea iudaic, dar este
constatat i o cretere a comunitii musulmane imigrante.
Factori socio- culturali
Cele mai recente studii de pia au relevat c turistul italian prefer s-i petreac
vacanele n propria ar (peste 60% n populaie), cu o durat medie a unui sejur de 12.5
zile. Pornind de la aceast premis se poate realiza un profil al calatorului italian n
strintate.
Potrivit statisticilor date publicitii de Biroul Italian pentru Comer care face an
de an o ampl analiz a pieii turistice italiene, n 2003 au fost cheltuii 18.236 milioane
de euro pentru cltorii n afara granielor Italiei, o cretere cu 2,1% fa de 2002. Din
acetia 7938 milioane de euro au fost cheltuii pentru vacane n strintate, 7287
milioane euro pentru cltorii de afaceri i 10948 milioane euro pentru cltorii din
diverse motive (studii, vizite familie etc). Cu toate acestea, analiznd cheltuielile
zilnice/persoan acestea s-au diminuat cu 3% fa de 1999.
n ceea ce privete analiza outgoing ului din Italia din 1999 pn n 2003, se
nregistreaz o cretere cu 4% a numrului total de cltori i o cretere cu 12% a duratei
medii a sejurului.
n 2003 situaia cltoriilor n strinatate avnd ca scop turismul (leisure) a fost
urmtoarea:
Nr crt Tara (destinatia)

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Franta
USA
Spania
Germania
Marea Britanie
Austria
Elvetia
Grecia
Egipt
Romania
Croatia
Olanda
Belgia
Irlanda
Japonia
China

Cheltuiala

Cheltuiala/

Durata medie a Cheltuiala

(milioane euro)

persoana/euro

calatoriei (zile)

medie

1.929
1.922
1.455
1.182
836
805
750
593
428
426
277
233
201
198
192
141

437
2.008
740
419
943
332
278
604
706
496
254
549
502
1.053
2.469
1.921

6,6
18,8
12,1
7,5
15,5
5,3
5,2
10,7
8,4
15,3
6,7
7,2
7,5
17,9
14,5
21,3

(euro)
67
107
61
56
62
63
54
57
84
32
38
77
66
59
170
90

zilnica

n ultimii ani, mult mai muli italieni caut stiluri de via concentrate pe calitatea vieii:

10

caut s triasc n localiti de mici dimensiuni, departe de haosul marilor orae

redescoper ariile rurale
- consumul alimentar se bazeaz din ce n ce mai mult pe produse naturale, tipice
- este n cretere numrul celor care practic activiti fizice
Toate aceste tendine influeneaz alegerea destinaiilor de vacan:
- destinaii care reprezint atracii unice
- vacane n contactul cu natura
- experiene alternative
- vacane care presupun cunoaterea aprofundat a regiunii
Astfel, topul preferinelor italienilorin ceea ce privete vacanele este urmtorul:
1.
vacane la mare
2.
vacane culturale
3.
vacane la munte
4.
vacane n mijlocul naturii/agroturime
5.
vacane pentru practicarea unor sporturi
6.
vacane enogastronomice
Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru cltorii este automobilul, urmat de
avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este c majoritatea prefer vacanele pe
distane scurte si medii.
Din punctul de vedere al structurilor receptive preferate acestea sunt:
1. hotelul sau satele de vacan
2. casele/apartamentele nchiriate
3. casele/apartamentele de vacan proprietate
4. casa rudelor, prietenilor
5. cortul sau rulota
6. campingul/motocaravana
7. navele (de croaziera)
n evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (in ordinea
preferintelor)
1. calitatea structurii receptive
2. politetea si amabilitatea lucratorilor din turism
3. mediul inconjurator
4. informatiile turistice si calitatea lor
5. siguranta personala
6. posibilitatea pentru shopping
7. calitatea hranei
8. preturile
9. cultura
Puncte de inters ale italienilor in Romania:
orasele medievale/Transilvania
manastirile pictate/aspectele culturale si religioase
Maramuresul
Bucurestiul
Delta Dunarii
Litoralul

11

Probleme de imagine pentru turistii italieni:

- destinatie nesigura
probleme de infrastructura
atitudinea neprofesionista a unor functionari (polizia, vamesii, politia de
frontiera)
- asistenta sanitara
- tiganii
Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor in Romania:
- calitatea hotelurilor 1*
- amabilitatea lucratorilor 2*
- mediul inconjurator 1*
- calitatea informatiilor turistice 1*
- siguranta 1*
- shopping 1*
- calitatea mancarii 3*
preturi 4*
- grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1*
2. Obiectivele programului de marketing
Obiectivul firmei este cresterea cotei de piata cu 5 procente (ca si obiectiv
cantitativ) prin oferirea unui produs turistic competitiv (Tur in Maramures), iar ca
obiective calitative isi propune imbunatatirea imaginii companiei pe piata de profil,
dezvoltarea unei atitudini favorabile a turistilor straini cu privire la serviciile oferite in
Romnia si in special in zonele agroturistice.
3.Variabilele mixului de marketing
In momentul de fata se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare a turistilor
straini pentru acest gen de turism, tot mai multi oameni cauta turismul ecologic. In acest
sens se impune crearea unui adevarat produs turistic rural, care sa implice si activitatile
de petrecere a timpului liber dar si turismul cultural. De asemenea este nevoie de
stabilirea unor criterii clare privind specificitatea produselor, echipamentele standard si
calitatea serviciilor.
Calitatea produsului turistic destinat exportului trebuie sa se reflecte in special in
modul in care sunt concepute produsele, adica in ingeniozitatea activitatilor incluse in
diversele tururi, in modul in care reusesc sa implice activ turistii si apoi sa ii fidelizeze
prin diverse programe de facilitati.
Agentia de turism Tiriac Travel isi propune sa anticipeze schimbarile pietei si sa
foloseasca aceste modificari pentru a creea produse competitive pe piata Italiei.
Se va incerca depistarea din timp a oportunitatilor oferite de mediu pentru a
influenta evolutia acestuia printr-un proces continuu de inovare a produselor.
In dezvoltarea unui produs turistic romanesc care sa fie competitiv pe piata
externa se impune stimularea unor activitati conexe turismului care pot mari atractivitatea
zonei facand sejurul turistului mai placut.

12

Politica de produs
n domeniul produsului, modalitile de a atrage clieni sunt date de criteriile pe
care trebuie s le ndeplineasc, criterii legate de siguran, coninut ecologic,
autenticitate, specificitate. Astfel, prestatorului de servicii i revine sarcina de a identifica
coordonatele comportamentului de consum al turitilor pentru a rspunde la cel mai nalt
nivel preferinelor lor. Diferenierea i diversificarea produsului turistic se impune pentru
meninerea unui turism operativ i competitiv att pe plan intern ct i extern.
n acest sens se contureaz urmtoarele direcii strategice:
- Sporirea atraciei turistice prin originalitate i inedit
- Definitivarea unui numar de produse turistice rurale pentru piaa extern,
bine puse la punct;
- Organizarea la scara mai larg a unor conferine, manifestri, reuniuni, etc
- Diversificarea ofertei turistice prin promovarea unor produse unicat
Politica de pre
n ceea ce priveste politica de pre, conducerea firmei iriac Travel a adoptat o
strategie a tarifelor n funcie de durata sejurului si a serviciilor/facilitatilor suplimentare
oferite.
Politica de distribuie
Distributia vizeaza legaturi directe cu consumatorii potentiali prin intermediul
Internetului.
Activitatea de distributie a produsului turistic din statiune prezinta o importanta
foarte mare, de modul cum este acest distribuit depinzand reusita actiunii de lansare si
promovare a produsului pe piata din Italia.
Politica de promovare
Obiectivele strategiei promotionale sunt cresterea notorietatii si imbunatatirea
imaginii produselor romanesti, a turismului rural pe mai multe cai
Ca metode de promovare a produsului turistic Tur in Maramures pe piata din
Italia am recurs la urmatoarele:

Promovare prin Internet prin AdWords, serviciu oferit de Google.com si care consta
in indexarea cat mai bine a siteului firmei, in special a sectiunii dedicate produsului si
hosting de banner publicitar pe domeniul Google.de

Campanie de e-mail indreptata catre o baza de date cu agentii de turism din Italia prin
care se doreste penetrarea pietei prin intermediul agentiilor locale

Brosuri si flyere distribuite prin intermediul Ambasadei Romaniei din Italia, proiect
in colaborare cu Ministerul Turismului
Politica de personal
Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritara in conditiile in care
cresterea numarului de turisti straini este in continua crestere. Pentru a putea face fata
cerintelor si exigentelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turistilor, pentru
atragerea unor noi segmente de piata se impune identificarea unor noi surse de finantare

13

pentru realizarea periodica a unor astfel de cursuri si asta pentru ca majoritatea celor care
lucreaza in acest sector, nu sunt calificati profesional pentru activitatea pe care o
desfasoara, deoarece ei provin din alte sectoare de activitate.
Astazi, exigentele unui turism modern, de o buna calitate, nu mai poate fi facut de
personal necalificat, dupa metode si norme invechite, sau la bunul plac al prestatorului.
n conditiile in care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislatiei europene
iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie creasca este normal sa avem in vedere
factorul uman, care este hotarator in asigurarea calitatii serviciilor in domeniul
turismului.
4. Bugetul de marketing
In vederea stabilirii bugetului promotional, intreprinderea va utiliza metoda
obiectivelor (determinarea sumelor necesare corespunzator obiectivelor promotionale
avute in vedere).
5. Controlul si evaluarea programului
Evaluarea si controlul demersului de marketing se fac prin intermediul unor
instrumente de control cum ar fi cercetarile de marketing, cu ajutorul carora se determina
impactul determinat de actiunile intreprinse. Cercetarile de marketing se efectueaza atat
la nivel calitativ cat si la nivel cantitativ, ele reprezentand instrumentele de control
general atat a interventiilor de nivel cognitiv,afectiv cat si conativ.

14

Bibliografie

1. Managementul Marketingului- Kotler Ph., Editura Teora, Bucuresti 1998

2. Palnificarea de marketing in turism Stancioiu A., Filip A., Caescu S.,
Constantinescu M., Ionescu F. ed. Economica 2005
3. www.cia.gov
4. www.markmedia.ro
5. www.agenda.ro
6. www.cotidianul.ro
7. www.radiustravel.ro

15