Sunteți pe pagina 1din 5

48. Care sunt, conform lui Atkinson, cele mai uzitate definiii ale comportamentului anormal?

Comportamentul anormal nu are frecventa statistica sau este deviat de la norma . Comportamentul anormal prezinta devieri de la normele sociale. 49. Care sunt, conform lui Atkinson, cei mai uzitai descriptori au bunstrii (normalitii) psi olo!ice ? perceptia eficienta a realitatii cunoasterea de sine abilitatea de a e"ercita un control voluntar asupra comportamentului aprecierea de sine si acceptarea abilitatea de a avea relatii afective productivitatea #$. Care sunt avanta%ele i dezavanta%ele folosirii unei etic ete dia!nostice ? A& ' o etic eta dia!nostica da ocazia celor care lucreaza cu indivizi bolnavi sa comunice informatia mai rapid si mai concis . cunoasterea faptului ca simpomele unui individ sunt asemanatoare cu ale altui pacient este de a%utor la stabilirea modului de tratare al pacientului . ()*A& ' etic etarea ne face sa supracautam trasaturile unice ale fiecarui caz si sa ne asteptam ca persoana sa se conformeze clasificarii . +utem pirde din vedere ca o etic eta pusa unui comportament nu e"plica acel comportament , clasificarea nu ne spune cum a luat nastere acel comportament sau ce anume il mentine #-. Care este diferena .ntre nevroz i psi oz? /n mod normal acesti termeni indica principalele cate!orii dia!nostice. 0evrozele includ un !rup de tulburari cum ar fi an"ietate , nefericire personala sau comportament inadaptat, care rareori cunt suficient de !rave pentru a necesita spitalizare , in timp ce psi ozele includ tulburari mentale mult mai !rave . Comportamentul individului si procesele !andirii sunt atat de afectate , incat persoana perde contactul cu realitatea , nu poate face fata nevoilor zilnice si , de obicei , necesita spitalizare . #1. Cum se distribuie .ntre se"e frecvena tulburrilor mintale tulburarile mentale sunt mult mai comune la persoane cu varsta sub 4# de ani , mai frecvente la femei decat la barbati . barbatii sunt de doua ori mai predispusi abuzului de dro!uri si de # ori mai predispusi abuzului de alcool decat femeile. 2ulburarile de tip comportament antisocial afecteaza intr3o proportie de 4 ori mai mare pe barbati decat pe femei , dar mai multe femei sufera de tulburari ale dispozitiei afective sau de tulburari an"ioase . #4. Care sunt perspectivele asupra bolii mintale i ce spun ele? +A5/0A 617 #4. Care este spea care a stat la baza insitituirii nebuniei ca aprare le!al? Cazul 890a! ten , An!lia -844. 890a! ten , scotian de ori!ine suferea de delirul paranoid ca este persecutat de de primul ministru al 8Arii :ritanii , sir ;obert +eel.

/ntr3o incercare de a3l ucide pe +eel , l3a impuscat din !reseala pe secretarul lui . A fost considerat iresponsabil pe motivul nebuniei si trimis intr3un spital unde a ramas toata viata . ##. Ce .nseamn apt s suporte procesul de judecat? Individul este capabil sa inteleaga acuzarile Si sa coopereze cu avocatul in pregatirea apararii

#7. Care sunt cele mai preferate metode de omor al uci!a<ei .n serie? =trava , numai otrava , arma de foc , bata , sufocare , cutit , inec sau combinatii de metode . #6. Care sunt motiva>iile principale ale criminalei .n serie? :ani , control , placere , se"ualitate, combinatii intre motivele precedente , altele ' dro!uri , culte , ascunderea altor crime, copii deveniti povara , sentimentul de a fi un parinte rau . #8. Ce caracterizeaz ?vduva nea!r@? ucide sistematic soti , companioni sau alti membri ai familiei nu sunt e"cluse nici crimele e"terne +A5 89 #9. Ce caracterizeaz ?.n!erul mor>ii@? +A5 9$ 7$. Ce caracterizeaz uci!a<a .n serie ?rapace se"ual@? +A! 97-. Ce caracterizeaz criminala .n serie ?din rzbunare@? pa! 94 71. Ce caracterizeaz modelul ?naiv@ al trsturilor .n alctuirea profilului infractorului? 74. Ce .nseamn ?a alctui profilul infractorului@? 74. Cum a fost evaluat cel mai des eficien>a demersului de alctuire a infractorului? 7#. Care sunt principalele aspecte ale opera>iunii )dzell <i care este rezultatul ei? 77. Care este modelul de comportament criminal cel mai des folosit? 76. Care sunt pa<ii obi<nui>i parcur<i de profiler3ii profesioni<ti? 78. Care este seria de .ntrebri care sintetizeaz pa<ii .n profilin! <i care este semnifica>ia lor? 79. Ce <tim despre pre!tirea profesional a ma%orit>ii profiler3ilor din ziua de azi? 6$. Care este diferen>a ma%or .ntre abordarea tradi>ional bazat pe trsturi <i abordrile contemporane persoan " situa>ie? 6-. Care devine scopul principal al psi olo!ilor fideli noului model de profilin!? 61. Cum pot participa infractorii .n<i<i, .n mod voluntar, la strate!ia de profilin!? 64. Ce recomand autorii privitor la uzul .n instan> al inferen>elor despre caracteristici demo!rafice ale infractorului?

64. Care este concep>ia naiv a multor persoane despre percep>ie <i memorie? Ae crede ca perceptia si memoria sunt procese de copiere , altfel spus , in creierul uman , cu informatia senzoriala se intampla ceea ce se intampla cu sunetele pe care banda de ma!netofon le inre!istreaza docila sau cu !esturile pastrate pe pelicula casetei video . Ae considera ca perceptia si memoria nu fac altceva decat sa stoc eze copii ale lumii e"terioare . 6#. Care sunt tipurile de informa>ii pe care B.8. Cattel le3a folosit pentru a demonstra c reactualizrile fcute de om sunt foarte ine"acte? 67. Cum se produce actualizarea din memorie a unui act violent? /n memorie patrund doua feluri de informatie . primul este reprezentat de informatia furnizata de perceptia faptului in sine , iar al doilea , de informatia e"terioara , furnizata dup ace faptul s3a consumat . +e masura trecerii timpului , informatiile parvenite pe aceste doua canale se amesteca pana la a deveni imposibil de separate3 nu dispunem decat de o sin!ura memorie omo!ena . 66. )"plica>i sinta!ma ?focar al armei@C 68. Cum s3a desf<urat e"perimentul lui Doftus privind estimarea vitezei ma<inilor dintr3un material video? Ce a artat el? Cercetatorii si3au pus intrebarea daca amintirea faptelor vazute de martotii oculari nu ar putea suferi distorsiuni datorate unor informatii ulterioare accidentului sau crimei la care asistasera. +articipantilor li s3au prezentat 6 secvente filmate , in fiecare aparand cate un accident de circulatie si li s3a cerut sa raspunda la o serie de intrebari le!ate de acestea . Cei carora li s3a pus intrebarea ' E cu ce viteza credeti ca mer!eau masinile in momentul in care s3au *(;=:/2 una de alta ? F, au dat in mod constant o evaluare a vitezei superioara fata de cei carora , in formularea intrebarii , verbul E a se zdrobi F a fost inlocuit cu una din variantele ' a intra in coliziune , a se ciocni , a se izbi , a se lovi sau a lua contact. Aceste constatari arata ca memoria este relativ fra!ila si relativ usor de ifluentat . 69. Care este rolul %ucat de folosirea articolului otrGt H ne otrGt .ntr3o .ntrebare vizGnd amintirea? Cei care sunt intrebati de ceva folosind articolul otarat ( ati vazut sticla ?) raspund afirmativ in de trei ori mai multe cazuri decat cei in intrebarea carora se utilizase imprecizia introdusa de articolul ne otarat ( ati vazut o sticla ?) 8$. Ce se sc imb .n cazul relatrii distorsionate a evenimentelor? Amintirea .n sine sau doar relatarea sa? (e ce? Ae sc imba amintire in sine pentru ca /n memorie patrund doua feluri de informatie . primul este reprezentat de informatia furnizata de perceptia faptului in sine , iar al doilea , de informatia e"terioara , furnizata dup ace faptul s3a consumat . +e masura trecerii timpului , informatiile parvenite pe aceste doua canale se amesteca pana la a deveni imposibil de separate3 nu dispunem decat de o sin!ura memorie omo!ena .

8-. ;elata>i p>ania lui +ia!et care ilustreaz aspectele men>ionate la p.8$C 81. Care este eficien>a ipnozei .n producerea de mrturii relevante? Iipnoza este o metoda eficienta pentru a obtine informatii, pentru ca , in mod normal ne dedicam o parte a atentiei monitorizarii mediului incon%urator , in cautarea unor posibile surse de informatie. Aub ipnoza , oamenii isi inceteaza acest proces de monitorizare , concentrandu3si atentia numai asupra problemei principale , cum ar fi , rememorarea detaliilor unui fapt vazut . 84. Cum a demonstrat Allport influen>a e"pectan>elor <i convin!erilor noastre asupra memoriei? Allport a demonstrat ca pereceperea unui fapt comple" cum este o crima poate fi afectat de e"perienta peronala a martorilor , ca si de atitudinile , convin!erile , dorintele si asteptarile lor . Allport a cerut unui numar de oameni sa arunce o privire la un desen reprezentand cativa calatori dintr3un va!on de metrou . /n desen apareau un ne!ru si un alb satand in picioare , alaturi . /n ciuda faptului ca cel care tinea in mana briciul era un individ de rasa alba , aproape %umatate din martorii lui Allport au declarat ca vazusera un ne!ru cu un brici in mana . Da vremea aceea , briciul era considerat drept arma de lupta a oamenilor de culoare . Concluzia e ca oamenii au tendinta de a vedea ceea ce se asteapta sa vada . 84. Cum a artat +eter +oJers c informa>iile sunt re>inute mai bine .n func>ie de interesele subiec>ilor? 8#. CGt de bine .<i apreciaz oamenii aptitudinea de a >ine minte fi!urile umane? 87. =amenii care >in minte cu u<urin> c ipuri >in la fel de bine minte <i cuvinte? 0u . c ipurile sunt memorate mai usor decat cuvintele 86. Cum putem cate!oriza fe>ele pentru a le re>ine mai bine? /n !eneral retinem mai bine fetele oamenilor de acceasi rasa . Albii stiu mai multe detalii despre albi . 0e!rii stiu detalii atat despre albi , cat si despre ne!ri . 88. CGt de eficient consider autorii alctuirea portretului3robot <i de ce? Autorii nu considera ft eficienta metoda cu portretele robot pentru ca se induce martorilor ca rebuie sa recunoasca in ele c ipul subiectului . Cu alte cuvinte se e"ercita o anumita presiune sociala3 martorul este c emat sa colaboreze cu fortele de ordine . (e obicei martorii sunt pre!atiti sa identifice pe cineva , poate intrucat isi ima!ineaza ca, daca nu procedeaza astfel , fac lumea sa isi piarda timpul de!eaba . 89. Ce cred autorii despre confruntrile dintre victim <i suspect? 9$. Care sunt factorii care pot compromite o bun folosire a <irului de suspec>i? 3biasul indus de politistii care or!anizeaza confruntarile ( daca politistul stie care este subiectul principal poate su!era prin anumite !esturi , e"presii ale fetei acest lucru 3cazul in care delicventii isi sc imba infatisarea sau folosesc diverse de! izari cand produc fapta

3folosirea in sirurile de suspecti a persoanelor care seamana fizic intre ele poate induce in eroare martorul 9-. Ce .nseamn transfer incon<tient la martorul ocular? 2ransferul inconstient apare atunci cand o persoana surprinsa comitand o anumita fapta este confundata cu o alta surprinsa comitand o alta fapta . 91. (a>i e"emple care ilustreaz transferul incon<tientC +a!ina -49 %os 94. Cum este mai eficient s prezentm unui martos foto!rafiile cu suspec>i? +rin prezentarea in parada , doua identificari fiind mai utile decat una . 94. Ce recomand psi olo!ii .n identificarea suspec>ilor de ctre martori? Psihologii recomanda ca persoanele care organizeaza identificarea subiectilor de catre martori ( indiferent cum se desfasoara ea ) sa fie cu totul straine de speta si neinformate asupra acesteia , pentru a se evita introducerea oricarui bias . Martorilor trebuie sa li se explice clar si precis ca trebuie sa identifice subiectul doar daca nu au dubii in privinta infatisarii acestuia si ca nu se intampla nimic grav daca nu indic ape nimeni dintre cei cu care sunt confruntati .