Reteaua Ethernet este in mod sigur cea mai raspandita arhitectura in lume la ora

actuala aceasta datorandu-se probabil raportului calitate/pret pe care il are. In general este cunoscuta si ca tehnologia IEEE 802.3. Noile implementari aduc o crestere enorma in capacitatea de trafic a Ethernet-ului: Fast Ethernet !00 "bps# si $ibabit Ethernet !000 "bps# . Imaginea de mai %os pre&inta standardele Ethernet:

Ethernet-ul foloseste o topologiei logica de tip bus si cel mai adesea una fi&ica de tip stea sau stea e'tinsa datorata hub-urilor si s(itchurilor#.

"ediul de transfer este cel mai adesea cablul )*+ ,at - acestea sunt ultimle cerinte in materie de standarde. cablul coa'ial nemaifiind recomandat#.

E'ista cate/a lucruri standardi&ate in legatura cu modul in care se face cablarea in Ethernet si pe care trebuie sa le pre&entam pentru ca sunt foarte utile in reali&area proiectului. "odul in care este construita o retea Ethernet este cel mai adesea de tip stea sau stea e'tinsa. standardele care se aplica pentru acest ca& sunt EI0/*I0 -180.

acestea definind distantele ma'ime ale fiecarui segment al cablarii. In ca&ul folosirii acestor standarde se presupune ca in centrul arhitecturii se afla un hub sau s(itch# din care pornesc cablurile ce merg pana la statii. 0cest hub se afla intr-o camera speciala denumita camera echipamentelor. tot aici aflandu-se cam toate echipamentele care deser/esc facilitatile de comunicare ale retelei. pot fi si ser/ere de retea. routere etc. 0/em urmatoarea structura:

2am mai %os aceeasi repre&entare. dar dintr-un alt punct de /edere :

+robabil cel mai caracteristic termen relati/ la Ethernet este tehnologia ,3"0/,2 ,arrier 3ense "ultiple 0ccess/,ollision 2etection - elaborata unde/a in 4a(ai#. 0ceasta consta in mare in urmatoarea sec/enta de pasi: 5 O statie vrea sa transmita Asambleaza informatia Asculta pe cablu daca cineva transmite Daca da, atunci asteapta si apoi reancearca Daca linia este libera transmite Se poate intampla ca doua statii sa emita in acelasi timp si sa apara o coliziune

moment in care informatia este distrusa bit by bit !rima statie care a decelat fenomenul trimite un semnal prin care avertizeaza ca s"a produs o coliziune, in felul acesta avand certitudinea ca toate statiile au auzit ca s"a petrevut o coliziune Din acest moment fiecare statie intra intr"o perioda de asteptare precis calculata pentru fiecare , timp in care nu mai pot sa transmita nici un mesa# 0tat Ethernet cat si IEEE 802.3 sunt retele de tip broadcast. adica fiecare statie poate sa /ada frame-urile trimise in retea. Fiecare statie incarca o copie a frame-ului care circula prin mediu si e'aminea&a adresa "0, de destinatie a frame-ului. 2aca acesta corespunde cu adresa respecti/ei statii atunci este trimis stratului 3 pentru a se e'amina si I+-ul acelui frame. In ca&ul in care adresa "0, nu corespunde. acel frame este descarcat. 0sadar. in ceea ce pri/este Ethernet-ul una dintre problemele de care trebuie tinut seama cu prioritate este chestiunea coli&iunilor si mai e'act a e/itarii acestora. )na dintre modalitati ar fi folosirea cailor full-duple'. "ai e'act. in ca&ul huburilor clasice transmisia are loc pe un singur canal atat la trimitere cat si la receptia semnalului. in ca&ul transmiterii full-duple' e'ista canale separate dedicate fiecarei actiuni in felul acesta e/itandu-se coli&iunile si practic dubland rata de transfer deorece un computer poate sa trimita si sa primeasca in acelasi timp informatie#. ,rearea acestor circuite se poate reali&a pe /echile infrastructuri de cabluri dar in general necesita pre&enta unui s(itch. $ontrolul accesului la mediu %n re&eaua Ethernet '(EEE )*+ ,Este /orba despre un algoritm prin care sta6iile c78tig9 dreptul de a transmite informa6iile pe mediul fi&ic bus#. "etoda de acces ,3"0/,2 pre/ede c9 un sistem gata s9 emit9. a/7nd deci un cadru preg9tit. /a asculta mai :nt7i mediul de transmisie 8i. daca acesta este liber /a transmite. 2ac9 mediul este ocupat st9 :n ascultare 8i c7nd de/ine liber :ncepe s9 transmit9. continu7nd ascultarea :n timpul transmiterii cadrului. 2ac9 dou9 sau mai multe sisteme au :nceput transmisia :ntr-un inter/al de timp suficient de mic se /a produce o coli&iune. 3ta6iile care transmit /or detecta coli&iunea. :ncetea&9 transmisia datelor 8i /or emite un scurt semnal de bruiere %amm# pentru a asigura detectarea coli&iunii de c9tre toate sistemele din re6ea. ,ele care au fost :n coli&iune :ncetea&9 apoi emisia 8i /or retransmite. fiecare. dup9 o :nt7r&iere aleatoare. +entru o gestiune corect9 a coli&iunilor trebuie s9 se 6in9 seama de :ntinderea re6elei. mai e'act de timpul de propagare dus-:ntors round-trip dela;# ma'im al re6elei. 0cest timp depinde de suportul fi&ic de transmisie tip 8i lungime#. de num9rul repetoarelor prin care trece semnalul pentru a a%unge de la un cap9t la cel9lalt. <aloarea adoptat9 pentru acest timp este de -!.2s 8i s-a stabilit :n urm9torul mod: transmisia se face !0=ase>. iar /ite;a de propagare minim9 este !00000?m/s 8i re6eaua are ma'im segmente de c7te -00m fiecare. @e&ult9: tA-B0.- ?m#/!00000 ?m/s#A2-s. 2tA-0s 3-a adoptat -!.2s pentru a putea transmite -!2 bi6i cu rata de !0"bps. adic9 1C octe6i. cifr9 care a impus 8i /aloarea minim9 a pachetului. 0cest inter/al de timp mai este denumit 8i tran canal sau timp de vulnerabilitate. 3emnalul de bruiere utili&at pentru anun6area coli&iunii este necesar deoarece. altfel. :n ca&ul :n care s-ar produce o coli&iune :ntre cadrele emise de dou9 sisteme apropiate. ele ar :nceta foarte rapid emiterea cadrelor. semnalul re&ultat ar fi de foarte scurt9 durat9 8i poate de amplitudine redus9. astfel c9 sistemele :ndep9rtate nu ar detecta coli&iunea. Dnt7r&ierea dup9 care re:ncepe retransmiterea cadrului dup9 o coli&iune este un multiplu al tran8ei de canal. Not7nd acest multiplu cu ". :nt7r&ierea /Ea fi deci "B-!.2s. Num9rul :ntreg " este aleatoriu. generat :ntr-un domeniu de /alori a c9rui

m9rime se stabile8te conform unui algoritm al regresiei e'ponen6iale binare. 0cest algoritm spune c9 dac9 N este num9rul de coli&iuni pe care un cadru le-a suferit de%a. se alege " astfel ca 0"<2BBN. dac9 N!0 8i 0"<2BB!0 dac9 !0<N!1. astfel dup9 prima coli&iune " poate fi 0 sau !. dup9 a doua coli&iune poate fi 0. !. 2. 3 8i a8a mai departe. +entru NF0. !1G " este generat aleatoriu :ntre 0 8i !023. 2ac9 8i dup9 !1 :ncerc9ri nu sEa reu8it transmiterea cadrului. subni/elul de acces la mediu abandonea&9 7ncerc9rile 8i semnalea&9 defeciune. 2ac9 un sistem are de transmis mai multe cadre. procedea&9 la fel pentru fiecare cadru: ascult9 mediul. a8teapt9 s9 de/in9 liber. emite. Dntre cadre se impune o Dnt7r&iere minim9 egal9 cu H.1 s. adic9 durata transmiterii a H1 bi6i !2 octe6i#. Ea permite reini6iali&area tuturor proceselor legate de ni/elurile ! 8i 2 precum 8i stabili&area condi6iilor electrice pe suportul de transmisie. +rotocolul ,3"0/,2 ,arrier 3ense "ultiple 0ccess/,ollision 2etection# pre/ede organi&area informa6iei atunci c7nd accesul la mediu :n re6ele bus 802.3# se face prin tehnica pre&entat9 sub denumirea Iascult9. transmite 8i ascult9 ce se transmiteI. 3tructura pachetului este urm9toarea:
4E02E@

J +ream -bul

! 2elimit. :nceput pachet

2.1 0dres9 destina6ie

2.1

0 !-00 2ate

0C1# ,aractere de umplere

C ,ontrol cadru

0dres9 Kungim surs9 e

,onform specifica6iilor impuse de 2ILAEthernet 2E,. IN*EK. LE@ML# dimensiunea ma'im9 a pachetului este: !.-!8 octe6i A !C oct. 4E02E@ E !.-00 oct. 20*E E C oct. ,@,. iar cea minim9: 1C octe6i A !C oct. 4E02E@ E C1 oct. 20*E E C oct. ,@, Dn ca&ul specifica6iei IEEE +reambulul are J octe6i pentru sincroni&are a/7nd fiecare structur9 !0!0!0!0. Dn specifica6ia 2IL +reambulul are 8 octe6i - include 8i 2etimitatorul de :nceput pachet care este un octet de forma !0!0!0!! ultimii 2 bi6i pe !#. 0dresa destina6ie 8i adresa surs9 :n standard poate fi pe !1 sau pe C8 bi6i. iar :n pachetul 2IL este numai pe C8 bi6i 1 octe6i#. $estionarea adreselor se face interpret7nd primii doi bi6i astfel numai adresa de destina6ie#: 0 23 2C C8 I/$ 0dres9 pe !- bi6i Identificator firm9 Num9r plac9
0000C0 - Western Digital 080020 - 3un

I/$ I/$

)/K

0dres9 pe C1 bi6i 0 adres9 gestionat9 local )/K ! adres9 gestionat9 global

0 adres9 indi/idual9 ! adres9 de grup multicast#

Ka pachetul 2IL bitul )/K nu se interpretea&9 :n sensul ar9tat ci face parte din /aloarea adresei. 2ac9 adresa de destina6ie con6ine to6i bi6ii ! a/em de-a face cu o adresare IbroadcastI pentru to6i#. 0dresa surs9 con6ine adresa unic9 a sta6iei care transmite pachetul.

Kungime - un c7mp de 2 octe6i care specific9 lungimea c7mpului de 20*EN :n specifica6ia 2IL c7mpul poart9 denumirea *I+ - are 2 octe6i 8i indic9 tipul protocolului de ni/el :nalt asociat cu pachetul. 2etermin9 astfel modul de interpretare a c7mpului de date. ,aracterele de umplere - repre&int9 o sec/en69 de caractere arbitrare utili&ate pentru a e'tinde pachetul la lungimea sa minim9. ,7mpul Icontrol-cadruI. este re&ultatul sec/en6ei de /erificare inclu&7nd c7mpurile 0dres9 surs9. 0dres9 destina6ie. Kungime 8i 2ate.

.o/en 0us '(EEE )*+ 1N3A20 *3A!0 +3A!! N3A20 *3AC +3A-

*3A!!

N3A!! *3A+3AC

N3AC *3A20 +3A!0

+entru a face dintr-o re6ea bus un inel logic fiecare sta6ie are trei nume: unul indic9 adresa proprie *3 this station#. unul indic9 sta6ia anterioar9 +3 pre/ious station#. iar cel de al treilea sta6ia urm9toare N* ne't station#. +achetul numit %eton este transmis din sta6ie :n sta6ie :n ordinea aleas9 pentru parcurgerea inelului. +entru a putea lucra :ntr-o astfel de re6ea protocolul 802.C pre/ede unele proceduri: !. Ini6iali&area inelului - se generea&9 al pornirea re6elei sau la :ntreruperile accidentale 8i const9 :n stabilirea ordinii sta6iilor :n cadrul inelului. 2. 0d9ugarea la inel - sta6iile reparti&ate la trafic. dar care sunt conectate pe bus trebuie s9 poat9 intra :n inel. 3. Eliminarea din inel a unei sta6ii - se face prin conectarea logic9 a /ecinilor acestei sta6ii. C. @efacerea inelului - este necesar9 atunci c7nd se pierde %etonul sau apar %etoane multiple. -. 0cordarea priorit96ii. Dn cadrul acestui astandard se lucrea&9 cu urm9toarele tipuri de cadre de control: !. ,adrul %eton 2. @e/endicare %eton - utili&at pentru a se genera un nou %eton c7nd cel /echi s-a pierdut. 3. 3olicitare succesor ! - ,adru care se generea&9 pentru a in/ita sta6iile care au adrese cuprinse :ntre adresa celui care are %eton 8i adresa succesorului s9u s9 intre :n inel. C. 3olicitare succesor 2 - Este un cadru care in/it9 s9 intre :n cerc sta6iile care nu au adresa :ntre succesor 8i sta6ia care de6ine %etonul. -. ,ine urmea&9 - este utili&at pentru a determina succesorul succesorului unei sta6ii. 1. @e&ol/are conflicte - re&ol/9 problemele de adresa succesorului unei sta6ii. J. ,adrul set succesor - cere unei sta6ii s9-8i schimbe adresa succesorului s9u.

Dnainte de a e'plica utili&area cadrelor men6ionate :n cadrul fiec9rei proceduri preci&ate mai sus trebuie s9 definim perioada criric sau timpul de vulnerabilitate :n ca&ul unei re6ele bus. 0cesta repre&int9 timpul necesar parcurgerii de c9tre semanlul electric a drumului dus-:ntors :ntre dou9 sta6ii aflate la distan69 ma'im9 :n cadrul re6elei. Aceast perioad critic impune 8i lungimea minim a unui pachet 8i /aloarea cu care se :ncarc9 timpul pentru detectarea timeout-ului perioad9 ma'im9 de inacti/itate pe bus#. 2ni&ializarea re&elei - trebuie f9cut9 la pornirea unei re6ele de acest tip 8i :n situa6ii :n care se pierde %etonul. Ini6iali&area re6elei se face prin lansarea de c9tre sta6ia care constat9 necesitatea acestei opera6iuni a unui cadru Ire/endicare %etonI. ,a urmare a acestui mesa%. sta6iile care doresc s9 intre :n re6ea transmit un r9spuns cu adresa lor. 2e obicei acum apar coli&iunile. Ka detectarea cole&iunilor. sta6ia care a emis cererea de %eton repet9 procedura. iar sta6iile celelalte /or r9spunde pe parcursul a C perioade corespun&9tor primilor 2 bi6i din adresa fiec9ruia cele cu primii 2 bi6i 00 r9spund :n prima perioad9 critic9. cele cu 0! :n a doua 8i a8a mai departe#. 2ac9 apar :n continuare coli&iuni se trece la urm9torii 2 bi6i de adres9. etc. Ad3u4area unui nod +eriodic sta6iile care ob6in %etonul trebuie s9 cree&e posibilitatea intr9rii :n cerc 8i a altor sta6ii. +rocedura aceasta const9 :n lansarea la momentele respecti/e a unui Isolicitare succesor !I dup9 care se a8teapt9 o perioad9 de timp egal9 cu perioada critic9. 2up9 scurgerea perioadei critice se pot :nt7mpla urm9toarele situa6ii: !# Nu apare nici un r9spunsN :n acest ca& :ntre cele dou9 adrese de sta6ii nu e'ist9 sta6ii doritoare s9 intre :n inel. 2# 3e detectea&9 pe bus cadrul Iset succesorIN :n acest moment sta6ia care a emis %etonul 8i succesorul ei :8i /or reactuali&a /alorile adreselor pentru sta6ia urm9toare. respecti/ precedent9. 3# @9spuns corupt coli&ionat#N aceast9 situa6ie este un indiciu c9 mai multe echipamente /or s9 intre :n inel. ,onflictul se re&ol/9 astfel: de6in9torul %etonului trimite un cadru Ire&ol/are conflicteI 8i a8teapt9 apoi scurgerea a patru perioade critice. Fiecare sta6ie implicat9 :n conflict poate r9spunde cu un cadrul Iset succesorI :ntr-una din cele C ferestre ba&at pe interpretarea primilor 2 bi6i de adres9. 2ac9 8i :n aceast9 perioad9 apar cole&iuni se repet9 cererea de re&ol/are conflicte 8i intr9 :n calcul urm9torii 2 bi6i ai adresei. +rocedeul este iterati/ put7nd dura p7n9 la ultimii bi6i ai adresei sta6iilor. Dn ca&ul :n care nodul curent dore8te s9 renun6e la opera6iunea pe care a lansat-o. o poate face emi67nd dup9 scurgerea perioadelor critice a unui cadru I%etonI destinat succesorului s9u de mai-nainte. C# @9spuns in/alidN prin aceasta se :n6elege un alt cadru dec7t Iset succesorI. Dn astfel de situa6ii sta6ia pred9 %etonul succesorei sale. 2ac9 sta6ia care dore8te s9 introduc9 alte sta6ii :n inel are adresa mare ea poate lansa pentru efectuarea acestei opera6ii un cadru Isolicitare succesor 2I dup9 care a8teapt9 2 perioade critice. Dn prima perioad9 critic9 au dreptul s9 r9spund9 cu un cadru Iset succesorI sta6iile cu adres9 mai mare dec7t sta6ia :n cau&9. iar :n cea deadoua perioad9 critic9. sta6iile cu adres9 mai mic9 dec7t cea :n cau&9. 3e trece apoi la anali&a r9spunsurilor respecti/e similare situa6iei anterioare. 5ter4erea unui nod 3e face atunci c7nd se defectea&9 sau este deconectat9. M astfel de sta6ie trebuie e'clus9 din re6ea :ntruc7t nu r9spunde la %eton. M sta6ie care dore8te s9 ias9 din inel a8teapt9 primirea unui %eton 8i procedea&9. astfel: transmite cadrele de date pe care le are :n limita de timp disponibil9. apoi emite un cadru Iset succesorI pentru a

comunica predecesorului s9u noua adres9 de succesor. iar apoi trimite %etonul succesorului s9u. $ontrolul defec&iunilor 2up9 ce o sta6ie emite un %eton pentru succesorul s9u. ea /a asculta mediul timp de o perioad9 critic9 pentru a se con/inge c9 acesta este acti/. 0stfel: !# 2ac9 succesorul este acti/ ea /a constata pe bus un cadru /alid 8i :n acest moment trece definiti/ :n regimul de ascultare. 2# 2ac9 sesi&ea&9 un cadru corupt :8i prelunge8te perioada de a8teptare p7n9 la C durate criticeN dac9 :n acest timp apare un cadru /alid deduce c9 re6eaua s-a stabilit. iar :n ca& contrar emite un nou %eton. 2ac9 nu sesi&ea&9 un cadru /alid dup9 2 :ncerc9ri nereu8ite deduce c9 succesorul s9u este defect 8i trimite pe bus un cadru Icine urmea&9I. 2in r9spunsul la acest cadru reface leg9turile 8i apoi emite %etonul. 2ac9 nu prime8te r9spuns mai lansea&9 o dat9 pachetul Icine urmea&9I. 2ac9 nici :n aceast9 situa6ie nu prime8te r9spuns. atunci trimite cadrul Isolicitare succesor 2I a/7nd at7t :n c7mpul Iadres9 destina6ieI c7t 8i :n c7mpul Iadres9 surs9I propria sa adres9. +rin aceasta sunt in/itate s9 r9spund9 toate sta6iile. 3-a ini6iali&at astfel procedura de reconstruc6ie a inelului logic. 2ac9 nici Isolicitare succesoareI nu d9 re&ultate se presupune c9 a inter/enit un defect ma%or cum ar fi: - toate sta6iile sunt defecte - toate sta6iile au p9r9sit inelul logic - mediul este :ntrerupt - receptorul propriu nu func6ionea&9 cea mai probabil9# Dntr-o astfel de situa6ie sta6ia :n cau&9 emite toate datele care le are. apoi un %eton 8i trece :n regim de ascultare. $ontrolul priorit3&ii %n re&eaua bus Dn cadrul unei re6ele ItoOen busI e'ist9 C clase de priorit96i: 0. 2. C 8i 1. 3e definesc: *4* - toOen hoding time# durata ma'im9 de timp :n care o sta6ie poate de6ine %etonul pentru a transmite date din clasa 1 de prioritate clasa cea mai prioritar9#. *@* - toOen rotation time# - timpul ma'im pentru a transmite date dintr-o clas9 mai mic9 dec7t 1. 0stfel: *@* -C - pentru date din clasa C. *@* - 2 - pentru date din clasa 2 8i *@* - 0 pentru date din cl. 0. 2ate 8i din alte clase inferioare. le poate emite astfel :nc7t timpul total de emisie s9 nu dep98easc9 durata *@* corespun&9toare clasei respecti/e. 3tructura cadrelor %eton pe bus

<ariabil

2.1

2.1

<ariabil

+reambul

2eli,ontrol mit. de pachet :nceF,F# put

0dres9 destina6i e

0dres9 2ate - KK, surs9

F,3

2elimit. sf7r8it

- +reambulul - un c7mp de lungime /ariabil9 cel pu6in 2 s durat9#. care precede fiecare pachetN el este alc9tuit dintr-un num9r :ntreg de octe6i forma6i din caractere "0, de umplereN - 2elimitatorul de :nceput NN0NN000 se distinge totdeauna de date :ntruc7t N repre&int9 o /iolare de cod.

- ,ontrol pachet Frame ,ontrol Field - F,F#. un c7mp de un octet care determin9 ce clas9 de pachet este transmis9 pachet control "0,. pachet de date KK,. pachet de date $E3*I)NE 3*0PIE sau pachet de date speciali&ate - re&er/at pentru utili&9ri /iitoare#N forma octetului F,F pentru un pachet de control "0, este 00,,,,,, unde ,,,,,, determin9 tipul pachetului de control "0,N forma octetului F,F pentru pachete de date FF"""+++ unde FF indic9 tipul pachetului date KK,. date $E3*I)NE 3*0PIE sau date speciali&ate#. """ preci&ea&9 ac6iunea "0, Icerere f9r9 r9spunsI. Ir9spunsI. etc.#. iar +++ - repre&int9 prioritatea pachetului. - 0dres9 destina6ie 8i 0dres9 surs9 au aceea8i semnifica6ie ca la ,3"0/,2 - 2ata con6ine un num9r :ntreg de octe6i 8i :n func6ie de octetul ,ontrol pachet pot fi: - date de protocol KK, utili&ate pentru schimb de informa6ii :ntre acti/it96i KK,# - date de gestiune "0, utili&ate prin schimb de informa6ii de gestiune "0, :n acti/it96i "0,#. - date propriu-&ise - F,3 Frame ,hecO 3eQuence# - con6ine re&ultatul calculului ,@, ob6inut prin utili&area unui polinom generator specificat de standard aplicat c7mpurilor control pachet. ... . 2ate. - 2elimitator sf7r8it EF2# - are form NN!NN!IE unde N - simbolul pentru /iolare de cod. I - bit de pachet intermediar I!I dac9 urmea&9 mai multe transmisii ulterioare de sta6ia curent transmi69toare. I0I dac9 e ultimul pachet transmis de sta6ie#. E - bit de eroare I!I sau I0I dac9 sau nu /aloarea din F,3 fost g9sit9 diferit9 la /erificare#. +rotocolul con6ine 8 clase de ser/icii repre&entate prin bi6ii +++ 8i C clase de acces sau prioritate. Dncadrarea unei clase de ser/icii :ntr-o clas9 de prioritate se face prin negli%area bitului cel mai pu6in semnificati/ din c7mpul +++. 6unc&ional subnivelul 7A$ conform IEEE 802.C este reali&at prin implementarea a cinci Ima8iniI logice asincrone. - "a8ina interfa69 ac6ionea&9 ca interfa69 8i buffer pe de o parte :ntre $E3*I)NE 3*0PIE 8i "0,. iar pe de alta :ntre KK, 8i "0,. Ea interpretea&9 ser/iciile de la KK, c9tre "0, 8i in/ers pentru o anumit9 sta6ie 8i cooperea&9 cu sistemul de gestiune sta6ie. - "a8ina de control acces cooperea&9 cu ma8inile omologe din celelalte sta6ii de pe magistral9 :n tratarea %etonului. a claselor de acces. Ea r9spunde de ini6iali&area inelului. admiterea de noi sta6ii. :ntre6inerea inelului.

!!C Maina de interfa M C

Maina de control acces

G E S T I U N E S T A I E

Maina de Maina de recepie transmisie Repetor regenerativ Nivel fizic (operaional)

- "a8ina de recep6ie preia bi6ii de la ni/elul fi&ic :i asamblea&9 :n pachete. le /alidea&9 8i le transmite spre ma8inile men6ionate anterior. Ea recunoa8te delimitatorii de :nceput 8i de sf7r8it. calculea&9 F,3. recunoa8te It9cerea pe magistral9I sau bruia%ul. - "a8ina de transmisie prime8te date de la ma8inile de acces. adaug9 delimitatorii 8i /alorea&9 F,3 form7nd un "0,-+2) pe care :l transform9 :n semnale electrice pe bus. - @epetorul regenerati/ se utili&ea&9 c7nd a/em dou9 segmente diferite ale magistralei 8i are rolul de a repeta la ni/el fi&ic semnalele. $estiunea sta6iei presupune posibilitatea: - reset9rii unit96ii "0, - selectarea adresei "0, a entit96ii "0, - selectarea protocolului - specificarea adreselor de grup pe care le recunoa8te entitatea "0, - citirea /alorilor curente ale unor parametrii ai entit96ii "0, - alte ser/icii descrise pe larg :n documentul de standardi&are#.