Sunteți pe pagina 1din 78

Jr

,c-°2

GEORGE BAICULESCU

$1

IOAN MASSOFF

TEATRUL ROMANESC

ALUM 0 SUTA DE ANI

CU 0 PREFATA DE

PAUL I. PRODAN

EDITUR A VREMEA // 1935

www.dacoromanica.ro

GEORGE BAICULESCU

BIBLIOTECAR LA ACADEMIA ROMANA

SI

IOAN MASSOFF

SECRETAR LITERAR AL TEATRULUI NATIONAL DIN BUCURESTI

TEATRUL ROMANESC

ACUM 0 SUTA DE ANI

CU 0 PREFATA DE

PAUL I. PRODAN

DIRECTORUL TEATRULUI NATIONAL DIN BUCURESTI

EDITURA VREMEA // 1935

www.dacoromanica.ro

PREF A TA

----

Orice aniversare

care

dovedeste ca

No

teatrul

.

romanesc are un trecut destul de indepartat, nu

ne poate decat mandri,

cinstind patriotismul si

dragostea de Tara a celor d'atunci.

Se implinesc o suta de ani decand s'a jucat in

Bucuresti pentru prima oars o piesa de teatru in

limba romans, decand vointa unui om, o vointa

de aceea pe care nu o opreste nici o stavila, nu

se clatina de nici o izbire, facu pentru intaia oars,

ca romanul sa incalte coturnul, sa is masca comics

si sa faca sä rasune pe scena asta limba, ce mai

inainte de cincisprezece ani, socotea cineva ca nu este in stare decat sa exprime cunostintele munci- torului sau cel mult, care era si mai Mu, ratacitele idei ale logofetilor vremer.

Cu prilejul acestei aniversari, Teatrul National

din Bucuresti, a crezut d'a lui datorie sa monteze

exact in aceleasi conditiuni, ca in 1834, spectaco-

lul ce s'a desfasurat atunci pe mica scena de la

Teatrul Momolo.

5

www.dacoromanica.ro

Pentru reconstituirea exacta a acestui spectacol

a lost nevoe de cercetarea ziarelor timpului,

.-- co-

respondenta contimporanilor §i a lucratorilor cari

s'au ocupat cu miscarea teatrala d'atunci.

Le-am gasit pe acestea incomplecte, sau in cel

mai bun caz

du-se.

Atunci d-nii George Baiculescu §i loan Mas- soff au rasfoit ziarele, au cercetat documentele, au gasit multe inedite si au scris aceasta intere- santa lucrare, care pregateste atmosf era Cente-

narului Teatrului romfinesc §i care ne ajuta sa ne

dam aproape exact seama de greutatile intampi-

nate de patriotii d'atunci pentru a aduce la impli-

nire unul din cele mai importante deziderate care alcatuiau programul de activitate a celei d'a doua

societate secrets de la 1827.

cand le-am gasit

contrazican-

In toate timpurile teatrul a lost cel mai sigur

mijloc d'a forma gustul unui popor. Boerii de sea-

ma, oameni de inima patrun§i de acest adevar au

gasit cu cale sä formeze SOCIETATEA FILAR -

MONICA ", in scopul d'a funda o gcoala de li-

terature, declamatie si muzica vocals.

Dupe 7 luni de la infiintarea societatei, a avut

loc in seara de 29 August 1834, in prezenta mem-

brilor societatei §i a intregei boerimi din Capita la

in limba romans,

jucandu-se de catre elevii acestei societati, sub re-

Munteniei, prima reprezentatie

gisoratul lui Aristia : MAHOMED- sau FA-

N ATISMLIL- de Voltaire.

6

www.dacoromanica.ro

Colectia ziarului CURIERUL ROMANESC",

din acea epoca lipsind din bibliotecile noastre pu-

blice, nu am putut avea toate amanuntele acestei

reprezentatiuni, atat de hotaratoare pentru exis-

tenta unui Teatru romanesc.

. Din marturiile contimporanilor, dintr'o scrisoare

a unuia din tinerii elevi ai FILARMONICEI-

artistul de mai tarziu loan Curius (Curie), adre- sata unui nepot al s5u, am putut refine pe langa

entuziasmul, bucuria si mandria spectatorului d'ar

tunci si anume detalii asupra spectacolului.

Cu aceiasi migala dovedita de autorii acestei lu-

crari am cautat si noi, cei de la Teatrul National

din Bucuresti, s5 reconstituim acel spectacol, ma-

nafi de un gand pios care cei cari ne-au lasat o

atat de frumoasa =Venire.

S5 ne straduim s5 fim vrednici de astfel de

inaintasi.

1

PAUL I. PRODAN

7

www.dacoromanica.ro

I

TEATRUL IN TARA ROMANEASCA

PANA LA 1834

www.dacoromanica.ro

DELA JOCUL PAPU-

Importanta culturala

SARILOR SI PANGLI- §i educativa a teatrului

CART LA TEATRUL a Post recunoscuta din

OPTIC

. cele mai vechi timpuri.

Nevoia spectacolului este fireasca

pentru

om,

teatrul fiind insasil imaginea vietii. In Tarile Ro- manesti, din cauza vicisitudinilor prin care a tre-

cut neamul nostru, spectacolele de teatru s'au des-

voltat tarziu, in tim,p ce in alte tari

scutite de

invazii strata, cari nu aveau nici un interes sa

favorizeze o miscare artistica,

autori de vaza

si actori talentati au imbogatit patrimoniul cul- turii nationale si au creiat o traditie artistica.

Odata cu sfarsitul epocei fanariote insa, pa-

pusarii si panglicarii

singurii

reprezentanti,

pe vremea aceea, ai artelor"

-- nu mai multu-

meau dorinta d,e spectacol a poporului.

Dar, asa tarsal cum s'a desvoltat teatrul

in

tarile noastre,

istoricul

civilizatiei romane tre-

bue

sa

releve ca : teatrul a fost intaia scan-

teie artistica ce a scaparat pe cerul inegurat al

Tarilor romane, precum fu si unul &rare invede- ratele semne ale redesteptarii noastre nationale".

E adevarat ca parte din boieri se mai impar-

11

www.dacoromanica.ro

taseau din reprezentatiile

unor

comedianti"

straini, pripasiti pe la noi, dar poporul statea de-

parte de aceste manifestatii.

Prima autorizatie, de care pomeneste

istoria,

data unor comedianti straini, spre a se produce

la noi, e*e datata 29 Mai 1798, cand Hanger If-

Veda,

un admirator al civilizatiei franceze, a dat

hartie la mans sa fie primiti fara de suparare

a-gi

arata mestesugul lor, ori unde vor fi poh-

titi" ; trei gimnastici si mimi francezi, fratii Ble- sit, Bevilah si Mueni.

Mai tarziu, la inceputul domniei lui VodA Ca-

_ ragea, sasul Mathias Brody si-a asezat o pano-

rama in curtile caselor Banului Manolache Bran-

coveanu, care erau in coltul strazilor Academiei

cu Edgar Quinet. Panorama

lui

Brody

a atras

multi lume, incat arnautii croiau cu vana de bou

pe mojicii cari se inghesuiau si nu faceau loc

inaltelor obraze".

Trebuie sa semnalam, deli obiectul lucrarei de

fats nu este decal teatrul in Tara Romaneasca,

ca in aceasta epoca (1814), la Iasi, fiii de boeri,

elevi de la scoala dasicalului Kiriak, au reprezen-

tat cateva piese in limbile greaca si franceza.

DOMNITA RALU SI

La Bucuresti,

cati-

TEATRUL GRECESC va

ani

mai

tarziu,

1 8 1 7

domnita

Ralu,

fiica

mai mare a lui Veda Caragea, a organizat in-

tr'o camera a palatului domnesc primele repre.

12

www.dacoromanica.ro

zentatii de teatru in Tara Romaneasca, jucand in

greceste, cu diletanti, cate-va piese

care

intre

',OM*" de Alfieri si Moatteu fiilor lui Brutus"

de Voltaire. In cadrul acestor spectacole s'a rele-

vat tanarul C. Aristia, pe care domnita Ralu, cu-

noscatoare a teatrului francez, l'a trimis la Paris

sa studieze arta dramatics cu celebrul, pe vremea

aceea, Talma.

In marea sa dragoste pentru teatru,

domnita

Ralu a pus' sa se construiasca un teatru, tot in cu-

prinsul palatului. Acesta a fost primul teatru

in

Bucuresti : Teatrul de la Cismeaua rode ",

--

in

Calea Victoriei colt cu strada General Berthelot.

Teatrul acesta avea optsprezece

stanjeni

pe

noun stanjeni si cinci palme de largime. Foarte

simple, fara vre-o ornamentatie, avea trei randuri

de loji imbricate cu postav rosu

si perdele de

chembrica cu ciucuri albi. La randul intaiu,

dreapta, era o mare sofa de catifea rosie pentru Voda, precum si 14 randuri de band. Lojile din

randul de la mijloc erau pentru protipendada. Lu-

in

minatia se faced cu lumanari de seu, iar

cand

venea Voda lumanarile erau de ceara. Pain mijlocirea Cavalerului de Gentz, secreta-

rul intim al lui Metternich, bun prieten cu Voda

Caragea, a fost adusa in taxa (1818)

Gherghy, cu un repertoriu melo-dramatic si mu-

trupa

lui

' zical, italian si german.

De teatru in limba romaneasca nu putea fi Inca

fanarioti limba romaneasca

vorba, de oarece

Alb

13

www.dacoromanica.ro

era considerata ca un dialect

grosolan,

intre-

buintat doar pentru intelegerea cu slugile.

E de semnalat ca in anul 1816 la Iasi, Gheor-

ghe Asaki, profesor la scoala Trei Erarhi, a or-

ganizat cu cheltuiala lui, un teatru de societate,

in saloanele hatmanului Costache Ghica si a ju-

cat cu fiii de boieri Mirtil si Hloe" pastorale pre-

lucrata de G. Asaki. Dar, Caragea a lost nevoit sa fuga, incurcat in propriiie sale intrigi si trupa lui Gherghy n'a stat

prea multa vreme in inactivitate, deoarece noul

domnitor Alexandru Sutu, a onorat teatrul, chiar

in primele zile ale domniei sale.

In aceasta epoca, in Bucuresti s'a pornit o

miser

care a tinerilor greci, pentru desrobirea Orli for

de jugul turcesc.

pentru exaltarea sentimentelor for patriotice de-

cat teatrul, prin reprezentarea capodoperelor tra-

gicilor greci?

fi mai bun

Ce mijloc

putea

Si intr'adevar, aceste reprezentatii au avut in-

fluents asupra spiritului

tinerilor revolutionari,

deoarece la iesirea de la teatru, unii dintre spec-

tatori isi manikstasera entuziasmul tragand

pistoalele.

cu

ECUBA" JUCATA IN

ROMANESTE (1819)

Romanii, dorind sa

se manifesteze si ei in

limba materna, au jucat Ecuba" in traducerea

lui A. Nanescu, cu Ion Eliade Radulescu in ro-

lul principal, precum si Avarul" de Moliere

14

www.dacoromanica.ro

Aceasta reprezentatie nu a avut ins6 nici un

fel de rasunet si se pare ca limba in care erau

traduse piesele lasa foarte mult de dorit. Totusi

sa insemnam acest an

1819

--

nifestare

limba romaneasca.

ce-i drept neisbutita

ca prima ma.-

de teatru in

Cu acest prilej, credem interesant

sa repro-

ducem un fragment din, poezia Saturn" a mare-

lui luptator pentru cauza romaneasca, loan VA-

care face design. aluzie la reprezen-

earescu,

tatia mai sus pomenita:

ram dat teatru, vi-1 paziti

Ca un lacas de muse,

Cu el curan,d yeti fi vestiti

Prin vesti departe duse.

In el naravuri indreptati,

Dati ascutiri la minte,

Podoabe limbii voastre dati

Cu romanesti cuvinte".

In acela§ an, Alexandru Voda *utu alcatui prin

pitacul domnesc din 8 Noembrie 1819 o eforie a

teatrului

un fel de directiune a teatrelor

numind efor pe marele spatiar Iacovtachi Rizo.

Dar prim acest pitac, infiintand eforia, Sutu a

instituit si cenzura spectacolelor de teatru, cad

recunoscand ca Jeatrul izbuteste

faptele rele", totusi, spune mai departe, ca tre-

bue ca cineva sa privegheze si sa controleze a-

legerea pieselor".

inlature

sa

Asa dar, cenzura!

15

www.dacoromanica.ro

Dupa Zavera, Loan Vacarescu a facut nume-

roase inceroari: pentru a aduce

romaneasca pe scena, totusi din cauza razboaie,

lor rusesti, aceste incercari n'au izbutit.

din nou

limba

Se pare ca nici o manifestatie

de teatru

--

strains sau romans

Romaneasca pans la 1828, cand fu numit primul

nu a mai avut loc in Tara

efor roman al teatrelor, in persoana

lui

Age

Constantin Cantacuzino, tatal lui Gri-Gri Gan-

tacuzino, fost, mai tarziu, multi ani director al

Teatrului National din Bucuresti.

In acest an veni in Sara' o trupa nemteasca sub

conducerea lui Eduard Kraivig.

SOCIETATILE SECRE-

TB: 1822, 1827

In tome epocile de

impilare din partea

cotropitorilor, Romanii au simtit nevoia sa se

adune in cercuri inchise, ferite de ochii oameni-

lor stapanirii si in care sa hotarasea masuri pen-

tru scaparea de sub jugul strain: sant asa zisele

societati secrete.

Boerii fugiti din Tara, pe vremea Zaverei, au

intemeiat la Brasov, o societate secrets, care pe

Tanga scopuri politice avea inscris in program si

unele desiderate de ordin cultural'. Cea dintaiu din realizarile acestei societati a fost continua-

rea scoalei lui Gheorghe Lazar

Sava, al carei suflet, dupa

Elia'de Radulescu.

de la Sfantul

fost

loan

1821, a

Intorsi in tars, unii

din

initiatorii

societatii

16

www.dacoromanica.ro

LOAN ELIADE-RADULESCU

www.dacoromanica.ro

din Brasov

Nicole Vackescu,

Grigore Ba-

leanu si Constantin Cimpineanu -- la care se a-

daoga Dinicu Golescu si I. Eliade Radulescu au

infiintat in 1827, Societatea literary ", cu sediul

in casele lui Constantin (Dinicu) Golescu

este acum Palatul Regal

r

unde

inscriind in programul

ei, pe langa alte desiderate, formarea uni teatru

national" (punctul 7).

Izbucnind ciuma cei mai multi boeri au plecat

din Bucure§ti. La aitarul bisericii din Gole*ti au

depus juramant pentru

realizarea programului

Societatii literare", Constantin Golescu, Stancu

Capatineanu §i Loan Eliade Radulescu: Jur

ca nici o pata de stage, nici o violate nu va in-

tina implin'irea clatoriilor noastre".

Aici, la Gole§ti, in §coala infiintata de Dinicu

Golescu, s'a reprezentat, in romaneste, de catre

elevii *co-gel, fragmente din Regulus" in tra-

cinema liui loan VAc4rescu.

La 1828, 1Dommul este alungat sff Rusii d'evin

stapanitorii Tariff. Epoca de nesiguranta si

prigoniri

de

Sub pretextiul

ca Rusii

a'r avea nevoe de-o pu-

blicatie pentru raspandirea stirilor de pe campul de lupta, Eliade ,cu sprijinul lui Constantin Go-

cere autorizatia

scoaterii unui ziar in limbs romans, care-si

lua

a

lescu, a gasit prilej pentru

a

indatarirea sa publice asemened $iri.

Asa

luat nastere, la 8 Aprilie 1829, Cutierul, Ro-

mazieSe".

19

www.dacoromanica.ro

Ou

toata aspra cenzura a ocupantilor, cartu-

rarii romani n'au renuntat la ideea unui teatru

romanesc. Curiertul Romanese", in nenumara'te

randuri, lasa sa se inteleaga aceasta dorinta. Si

astfel la Sfantul Sava, Eliade si Aristia au is-

butit sa formeze un cerc de ascultatori, organi-

zand chiar si, mid reprezentatii in romaneste, in

care se spune ca s'a relevet tanarul C. A. Rosetti,

pe atunci in varsta de 16 ani. S'a jucat cu acest pril'ej : Qeasul) de deal*" drama intr'un act de

Kotzebue, tradusa de marele logofat loan V&A- rescu si scene din Amfitg1icgt" si Avarul".

Lumea, lipsita atata vreme

de teatru,

indu-

rand intre timp ciuma si razboaiele, a primit cu

bucurie aceste spectacole, cari trebuiau sa con-

tinue de cloud on pe luna.

Reprezentatiile se

dadeau intro sala a pitarului Andronache

(de

pe langa Skindar). Scene n'avea cortina, iar

culisele ,erau de sipci cu mucava si cu hartie vop-

sita, pe o parte cu copaci si pe alta cu stalpi.

Dar aceste manifestatiuni de teatru romanesc,

nu puteau fi pe

*cull

Rusilor, cari faceau tot ce

puteau pentru a le impiedica si cari se temeau ca teatrul ar putea sa rasipandeasca unele idei

inaintate, sprijinind libertatea si democratia

catre tirmasii carvunarilor de la 1821".

de

Excerente Sa deplin Imputernicitul

Impara-

tesc"

generalul Kisel'eff

-- a avut grije sa a-

traga atentia lui Aristia, ca nu ar fi bine sa-si

20

www.dacoromanica.ro

piarda timpul cu asemenea reprezentatii, ci mai

bine si-ar vedea de scoala.

Iata pentru ce la 1833 vend in Bucuresti trupa

lui Theodor Muller, in noua sala de teatru a lui

Momo lo, aducand cu ea, ca sef de orchestra pe

loan Wachmann, mai tarziu maestru de muzica

la Scoala Filarmonica. Este epoca Regulamentului Organic. Initiato-

rii

societatillor secrete,

cei sari mai supravie-

tuiatu, s'au gandit din nou

teatru national, pentru a carui intemeiere se re- gasera prim juramant. Articolul al saptelea din

programul societatii de la 1827, care prevedea

la infiintarea

unui

infiintarea unui teatru national,

ramasese

po

deantregul neimplinit. Pentru a actiona in acea-

sta privinta se pun bazele, in 1833, a uneil noui

societati, care va deveni publica la inceputul a-

nului 1834, sub numele de

/acre.

Societatbea Fibaitmo-

21

www.dacoromanica.ro

II

SOCIETATEA FILARMONICA.

1834-1836

I

www.dacoromanica.ro

INITIATORII. Dintre dezideratele care

alcatuiau programul

de

activitate al celei de a doua societati secrete

dela 1827, ramasese prin urmare cu totul neatins

cel de-al saptelea : "Panama lanai Teatru Na-

0°144". Noua societate, ,,destimata, dupa expre- sia lui Eliade, a lucx4a de fats ", va avea deci ca

stop imediat creiarea unui conservator drama-

tic, a unei scoalie de declamatie

si

muzica vo-

cala", care sa pregAteasca elementele capabile a

sdi scena, sa organizeze manifestari

roman

ti

puternice in vederea realizarii unui' teatru natio-

nal, factor de progres si civilizatie, dovedind ast-

fel vitailitatea si puterile de desvoltare

si culturale -- ale neamului. Initiatorii acestei societAtii vor fi doi din re-

prelentaritii celor doua trecute societati secre-

te" : Ion Campineanu, depozitarul statutelor de la Brasov (1822) si, loan Eliade, autorul si deti-.

artistice

natorul statutelor dela 1827. Cel dintai va vent ca protector si chezas din randurire marei boe-

rfml,

cel de-al doilea, personalitate larg intek

25

www.dacoromanica.ro

gatoare, care a prezidat inceputurile tuturor ma-

nifestartlor noastre artistice si cukurale, va cau-

.

ta sa puns in practica, chiar cu sacrificii mate-

riale, ideile pe care,

in

dorul

lui

sprig

de

inaintarte", le predicase tamp de mai bine de un

decenhi. Se va Mature numai decat un al trei-

lea, profesorul grec, poet si traducator C. Aris-

tia care, dupa zavera, raMasese in cars, mai in-

tai ca invdtStor al odraslelor Smarandei Ghica si

mai apoi ca profesoi in scoalele publice din Bu-

curesti. Ravnei

i entusiasmului acestor trei bar-

bati va raspunde, larg, sprijinul intregei hole-

rimi bucurestene.

.

.

Oficial, scoala .s'a deschis la 15 Ianuarie 1834

dupa ce cu cateva zile mai inainte

devenisera

ptiblice (prin Ctutgrul Roatanesc) scopurile So-

cietatii Filarmonice. Dar lucrarile pregatitoare

de injghebare a societatii au fost desigur mai ve-

chi, mult mai vechi decat Octomvrie 1833. data

cunoscuta de obiceiu ca punct de plecare al so-

cietatii. In 1832, lanuarie, cam in vremea cand

tiparea in brosura Fanatismul, Eliade publics in

Currier urmatoarea curioasa notita, din care re-

iese clar ca, Inca de pe atunci, el pregatea piesa

de incercare, pentru elevii viitoarei scoli de de-

clamatinne :

:.

.,Un fenomen foarte insernnat s'a vazut intre scolarii

dela Sf. Sava. Un copil far&

lipsit de ori-ce ajutor, pita 5i de painea cu care trebue

cu, totul strein si

parinti,

26

www.dacoromanica.ro

-1

Colonelul ION CAMPINEANU

www.dacoromanica.ro

a-sl

adormi foamea, arzand de ravna invataturei si ne-

gasind nici un fel de slujba in care ziva sa fie slobod ca

sa-si urmeze invitatura si de la care sa poata trai,

a

hotarat ca noaptea sa pazeasca la r5spantii strigand :

Cine este acolo ?" si ziva, cu plata ce is dupa aceasta

tie gura si sa-si implineasca ravna de a

slujba,

sa-si

se lumina.

Cine nu poate varsa lacrami de soarta acestui tanar?

sau tine nu poate vedea ca Dumnezeu alege din fiin-

tele cele mai slabe ca sa dea pilda celor taxi de sfintele

sale vointe si cugetari ? Dar oare ar trebui acest fel de tineri sa ramaie fara ajutor ? Invatatura, afara de

hrana si imbracaminte, cere si odihna si carti si altele

si path'. se vor chibzui aceste ajutoare, sub insemnatul

singur,

dimpreuna cu familia sa si alti prieteni, au ho-

Carat de demi on pe an a se sui pe sena si, in limba ro-

maneasei, pentru ajutorul scolarilor sarmani, a da cate

o reprezentatie.

Acum se &este o tragedie in versuri, foarte cu-

noscuta si intitulata Fanatismul, unde fiind lipsa de o persoana care sa faca pe Zeid, se da de ;tire ca cine se

simte ca poate face aceasta rola sa se arate la Redac-

tie. Daca," aceasta persoana va fi intrebuintata, va priori

pentru a sa osteneala un dar de 300 lei ; data nu va

1 avea trebuinta de ajutor, atunci se va impartasi dimpre-

una cu toata sotietatea

lauri cresc in ceruri".

de acea

rasplatire

ale caria

Egte dar destul de evident ca in unele cercuri romane,ti se &deal.' din cand in cand reprezen-

tatii teatrale in limba nationals, cele mai adesea

in stop de binefacere, §i ca inceputurile Socie-

tatii Filarmonice trebuesc cautate

mai vechi.

in preocupari

29

www.dacoromanica.ro

.

PROGRA M U L

SOCIETATII

La 7 Ianuarie 1834 Cu-

fiesta Ramtinesc

publics,

FILARMONICE sub semnatura lui Eliade,

programul de activitate

al Societatii Filarmo-

nice, pe care-1 reproducem mai jos. Este cea din-

tai anuntare publica a temeiurilor societatii, cu

parti de o Tara frumusece, in care autorul ei

expune cu insufletire insemnatatea cleosebita ce

trebue sa se des tleatrului ca element de culture

nationals :

Cea mai mare parte din boeri 5i alti cetateni patrunsi de adevarul cel dovedit de atatea veacuri, ca teatrul in-

sotit cu invatatura publica este cel mai de-adreptul si

obiceiurile cele urate 5i a

sigur mijloc de a darapana

forma gustul unei natii, toti intro pornire Si intr'un cu-

get prin toate casele au inceput a-5i arata dorinta cea

mare, a se chibzui mijloacele spre a putea cu vremea a

se dobandi un teatru national. Asa s'a gasit cu cale a

se forma o tovarisie sau Sotietate Filarmonici, ale careia

contribui cite un ce pe an, spre

madulare fieste-care va

a se intocmi o scoala de literature, declamatie

si

muzica

vocals,

si scopul acestei

5coli sa fie a pregati tineri,

prin care, pe de o parte, sa putem avea un teatru si,

pc de alta, sa se introduce 5i sa se intinda in Principat

muzica vocals. Amatori s'au aflat indestui spre a se numi

soti si, prin a for darnicie plina de rivna, s'a 5i adunat o sums de bani cu care sa se poata acoperi toate chel-

tuelile spre aceasta. Numele amatorilor

dat se vor face cunoscut

sumele ce au

in vre-una din foile viitoare.

5i

Cu banii adunati se va inchiria o case pentru 5coa-

la sus pomenita, se vor

30

plati profesorii trebuinciosi, se

www.dacoromanica.ro

vor pune in pension spre invitatura un numar de cinci

hrana si

imbradminte, se vor intanrpina trebuincioasele scoalei

fete deocamdati, cu toate cele trebuincioase,

s.

c.

1.

D-1 Eliad va fi directorul acestei scoli si cassierul so-

tietatii si la vreme va da socoteala inaintea sotilor atat

despre a sa directiune, cat si despre intrebuintarea ba-.

nilor casei, si adunarile sotietatilor se vor face din vre- me in vreme, pentru chibzuirile inaintarii acestei intre-

prinderi, in aceeasi sale de invitatura.

D-1 Bongianini va fi profesorul de musics, a caruia

destoinicie si talent s'au recunoscut si in cele mai ina-

intate intru civilisatiune locuri. D-lui va cerceta la ince-

put Klispozitiunile tinerilor ce vor dori a se da spre in-

arte si va alege un numar

pina la 12, cu care va urma invititurile sale.

vatatura acestei frumoase

D-1 Aristia va fi profesorul de declamatiune, carele

pe tineri

va incepe cursul sau mai intaiu a deprinde

intru cetirea cea curate, a pazi punctuatia, a apasa ce-

tirea dupe duhul perioadelor, introducand pe cetitori in

intelesul celor scrise.

Al doilea, va pasi intru cetirea cea adevarata a ver-

surilor, aparand pe cat se va putea pe cetitor ,de a face

a se auzi monotonia rimei.

Al treilea, va trece intru a arata patimele si harac-

terele, imitand pe cat va putea natura.

Al patrulea, va inainta intru facerea jesturilor (hi-

ronomie), intru miscarea musculilor, intro luarea posi-

tiunilor interesante vederii si picturii si intru zugravirea

cea desivarsita a patimelor si haracterelor.

Al cincilea si in sfarsit, va ajunge prin unire la un

loc de mai multi tineri in partea cea dramatics.

D-1 Eliad va fi prcfa.sor 5i de literature, pregatitor

cu teoria acelora ce d-1 Aristia va pune in lucrare prin

declamatiune si, spre inlesnire cheltuelilor cassei, va fa-

ce lectiile sale gratis.

31

www.dacoromanica.ro

Lectiile sale vor fi despre elocuenta

Si

felurile ei,

despre stil

despre frumos, despre gust, despre prosy gi poesie, des- pre felurile poesiei, o prescurtata istorie a literaturei na-

tiunilor celor mai insemnate, autorii cei mai vestiti ai

acestor natiuni, capo-d'operele sau scrierile for cele mai

insemnate, si in sfarsit va face un curs deosebit despre

si

felurile lui, despre inalt, simplu sau jos,

ai careia autori sau

prooroci sunt tradusi in limba noastra, si din a careia

rodnicie de frumuseti vor fi scoase cele mai multe exem-

poesia sfanta sau cea ovreiasca

5i

ple despre inalt

si

frumos, cari se afla cu imbelsugare

si

poate ca nicaeri cu atata intr'arip.are ca in psalmii lui

David, cei cantati pe varful si in poalele Libanului si in

elegiile plangeroase ale lui Ieremia,

cele suspinate pe

el o va avea drept

temeiu, spre a forma alcatuirea scolarilor sai in deprin-

, derile ce vor face, dandu-le drept model urzeala limbii

de parintii

malurile Iordanului. Limba bisericei

scripturii, intocmita cu atata

intelepciune

nostri.

Spre inlesnirea scolarilor

5i

spre intinderea aces-

tor lectiuni la mai- multi doritori, cea din urma fats a

Curierului Roninesc va fi hotarata spre publicarea

lor, de uncle faro, greutatea scrisului le vor avea scolarii

gratis, si vremea scrierii se- va putea intrebuinta spre

alte bagari de seamy folositoare.

Cursul literaturii si al declamatiunii va fi slobod de

obste la on -ce tanar, faro, so, fie supus la nici un fel de

conditie (se intelege insa la tinerii cari sau in colegiul

din Sf. Sava, sau in alte scoli private, vor fi urmat in

vre-o limbs incai invataturile

nioare).

a

cate-va clase de uma

Pentru lectiile literaturei cari privesc spre cunoas-

terea frumusetilor autorilor

spre a si be insusi cine-va este de prisos de a mai vorbi,

prin urmare

5i

scrisului,

5i

fiind cunoscute de on -tine ;

iar pentru

declamatiune,

care, din multe intamplari a fost neingrijita 5i prin ur-

32

www.dacoromanica.ro

mare necunoscuta, ma socotesc a face sate -va insem-

nari spre indemnul tinerimii catre ascultarea acestei lec-

tiuni atat de folositoare.

Un bun declamator este pentru o limba ceea ce este si un bun artist musicant pentru executarea unei bucati

musicale. In zadar un compositor

5i-ar alcatui operele

sale, caci tot mestesugul sau ar ramane mort, gra. is-

prava si chiar necunoscut daci artisti asemenea lui sau

aproape de a lui invatatura, nu s'ar afla sa execute cu

destoinicia, expresia si infocarea cea cuviincioasa corn-

positiile lui. Cea mai desavarsita si cea mai atingatoare

arie, cantata de un nedestoinic cantaret, in loc de inti-

nerire a inimii, ar pricinui spaima ascultatorului. In za-

dar un orator sau tin poet 51-ar

alcatui cuvintele sau

poemele sale, caci vor fi departe de a savarsi isprava

cea dorita, daca nu vor fi cetite, sau de dansii sau de

cetitorii lor, cu expresia cea clara

celor scrise. Declamatia sau cetirea cea buns trebue sa

faca in duhul ascultatorului aceeasi intiparire 5i isprava,

care musica o savarseste in inima lui.

si

potrivita duhului

In zadar un preot s'ar sui pe amvon sa predice mo-

ralul evangheliei, dad cetirea sau glasul sau cel salba-

tic 51 nepotrivit cu marea cuviinta a nevredniciei sale ar

speria pe ascult5.tori, sau ar aduce o ispita de soapta

in locasul Domnului. In zadar un invatator, pe catedra sa

profesorala, ar cugeta sa -arunce samanta invataturilor

sale in inimile scolarilor sai, daca pe langa al sau metod nu ar uni 5i o limbs sau rostire didactics si desteptatoare

unde trebuie. In zadar un avocat ar nadajdui sa cagige

inimile judecatorilor, daca toata elocuenta sa de tribu-

nal ar socoti-o numai in niste tesituri incurcate 5i niste

strigari netrebnice 5i vrednice de osanda intr'un ions

insuflator

de

sfiala 5i icoana a tribunalului ceresc.

In zadar un general s'ar incerca sa inversuneze du-

hurile 5i inimile soldatilor sai, aratandu-le

daca miscarile sale cele de Tersit nu vor putea sa mear-

pe vrajma5,

3

33

www.dacoromanica.ro

ga in acelasi paralel cu ale viteazului, care sub picioa-

rele sale iarta pe protivnicul sau cel invins, sau daca gla-

sul sau nu va putea sa detune cu aceeasi putere si vibrate

intocmai ca al trambitei cei vestitoare de biruinta. Si

insfarsit, in zadar tin actor s'ar sui pe sena ca sa ne

infatiseze veacurile trecute, patimele si virtutile, ca sa

ne invete sau sa ne pricinuiasca petrecerea, daca misca-

rile sale cele stangace, daca glasul sau cel necioplit

si

sau nu se vor

neimitator

si

daca musculatia obrazului

potrivi cu persoana ce ne arata.

Aceste povatuiri

5i deprinderi se invata cu desa-

varsire numai prin declainatie si, prin urmare, aceasta invatatura este de trebuinta la toata treapta de cetatean.

Cati oameni si-au aflat a for norocire

si au scapat de

.

multe primej,dii numai prin a for frumoasa infatisare si

rostire ! Si iar la cati barbati destoinici si invatati le-

au fost pricing de neisbutire 5i chiar de nenorocire nu-

mai a for rece si necioplita maniera de infatisare si ros-

tire ! Aceasta insusire este inascuta in om mai mult

mai putin ca 5i cantarea, ca si elocuenta, ca 5i poesia,

si

si

un declamator povatuit numai de pornirea sa cea fi-

reasca poate sa treaca inaintea unui, artist intocmai ca un

cantaret sau versificator povatuit numai de fire, inaintea

unui musicant 5i poet, care pe Tanga fire a adaogat 5i

invataturile pregatitoare

5i bagarile de seams si afla-

torile a mai multor barbati din mai multe veacuri adu-

nate la un loc.

Daca scrierea sau cartile unei limbi sunt trupul li-

teraturei unei natiuni, declamatiunea este sufletul ei ;

fara dansa literatura este ca moarta

nici odata nu va

face isprava unui trop insufletit. Poate sa vada tine -va

forma si marimea ei intocmai precum vede trupul unei

tinere de o frumusete ingereasca, sau a unui batran

incuviintat de o fornia uriasa, care a tintat vederea si

marirea a mai multor veacuri, insa galben, inghetat si

fara de simtirc; si nici odata nu va auzi glasul cel in-

si

34

www.dacoromanica.ro

cantator sau barbatesc

ti

plin de putere, care sa ne in-

tinereze inimile

ne porneasca lacrimile, sau sa. ne

destepte 5i sa ne pue pe cugetarea cea cuviincioasa, nici

°data nu va fi patruns de glasul cel adevarat al zanelor

Ci sa

celor frumoase, nici odata nu va simti puterea cea ener-

gica a elocuentei lui Demosten 5i Ciceron, farmecul 5i

insuflarea lui Omer si Virgiliu, stramutarile

lui Pindar si David, lira electricitatea cea datatoare de

viata a declamatiunii.

5i

rapirile

Dupa ce am aratat scopul

eel

atintator

al acestei

scoale

invataturilor ce se vor urma intr'insa, acum se

face cunoscut ca cursul acestor invataturi .se va incepe

si

de la 15 ale acestei luni Ianuarie,

d-lui Pitarului Dina Boerescu,

de-ocamdata in casele

in dosul Sf. Sava si

peste drum de d-1 Campineanu. Cali din tineri vor dori

a urma cursurile aratate se vor indrepta la redactorul

gazetei, unde vor gasi pe d-1 Eliad tot-deauna pans la

12, si se vor inscrie in lista scolarilor.

In cat pentru fete am aratat ca se vor pune in pen-

cu imbracamintea hrana Si cele

trebuncioase din casa sotietatii. Se va alege un numar

pans la cinci copile cu principiuri bune si moral si cu

sion spre invatatura,

dispozitiuni de musica, si inVataturile ce li

se vor da

in pension vor fi limba romaneasca 5i frantuzeasca, de-

. clamatiunea, musica vocals

5i dantul. cati din parinti

vor dori ca fiicele d-lor sa urmeze aceste invataturi folo-

sitoare

si

pe urma sä le hotarasca de artiste, si bine-

voiasca a se indrepta asemenea la redactor, de dimineata

pana la pranz de unde vor fi povatuiti catre d-1 Bon-

gianini, intru ceea ce priveste spre a se cerceta copilele

la dispozitiunile ce au la musica. Pentru cheltuelile insa

ce sotietatea va face spre cresterea

da incredintarea ca, sfarsindu-si invataturile, se vor ho-

tart intru aceasta cariera".

d-lor, vor

fiicelor

35

www.dacoromanica.ro

Apelul lui Eliade a gasit in inimile tuturor bu-

curestenilor ecoul a*teptat. Contributiunile ba-

ne§ti s'au urcat, numai in primele luni, pana la

suma de lei 16.518, in lista donatorilor intalnin-

du-se numele persoanelor celor mai cu vaza din.

Bucure§tii epocei. (V. anexa No. 2).

*coala s'a deschis in casele

pitarului

Dinca

Boerescu, langa Sf. Sava Si peste drum de Cam-

pineanu. A continuat apoi chiar intr'una din in-

caperile dela Sf. Sava si, inmultin'du-se scolarii,

s'a mai niutat de cateva on pana ce s'a a§ezat

statornic in niste case inchiriate de langa curtea

Slatineanului

(azi localul Capp).

erau urmatorii:

Profesorii

loan Eliade, director si easier, preda literatura

§i .mitologia ;

C. Arlistia, mimica,

franceza ;

declamatiunea

si

limba

CoNtadhe Michalache, limba. romans; Bongianini, apoi Conti, muzica vocals :

Schlaf, piano;

Dupont, dantul §i scrima;

WinteOhalter, istoria artelor, secretar si biblio-

tecer.

Dela inceput scoala a numarat mai mult de

douazeci de elevi, unii veniti chiar de pe bancile dela Sf. Sava. Se citeaza numele tinerelor: Frosa

Vlasto (mai tarziu artista Eufrosina P6pescu),

Caliopi (sotia de mai tarziu a actorului

Luca

Caragiale), Ralita Mihalache, Lang si Elenca

36

www.dacoromanica.ro

C. ARISTIA

www.dacoromanica.ro

si ale tinerilor : Nicu Andronescu, Const. Ola-

nescu, loan Curie, C. Mincu, N. Diamandi, Ioan

(mai tarziu

Ramniceantr, Costache Michalache

cunoscutul actor Mihaileanu), Ioan Lascarescu,

C. Dimitriu, S. Petrescu, A. Ciuculescu, Gh. Bu-

roleanu, L. Tangoveanu,

Voalgher. Mai tarziu, in 1835, va fi elev al scoa-

lei si C. Caragiale.

A. Simionescu

si P.

29 AUGUST 1834:

Dupa sapte luni

de

PRIMA REPREZEN-

§coala, in care timp e-

TATIE A SCOALEI levii se exercitara

la

FILARMONICE

declamatie, muzica vo-

cals si arta dramatics si. capatara serioase cu-

notinte de literature generals, s'au putut pregati

pentru primele reprezentatii doua bucati clasice

II

Mohaimet szou Fantatipiniul de Voltaire si Amfitrioui

de Moliere, o tragedie Si o comedie, ambele tra,

duse de Eliade. Intaiul examen public al Scoalei

Filarmonice se tinu in seara de 29 August 1834,

in prezenta membrilor societatii si a intregei boe-

rimi bucuretene, in strimta sale a lui Momulo de

langa casele Slatineanului, frumos impodobita de

catre C. Aristia, profesorul §i regisorul scoaIei. In

program : Cavatina din opera Piratuli de Bellini

cantata de d-na Caliopi si Mahamet saiu Fanatis-

mul de Voltaire.

Nu se cunosc, din .nefericire, toate amanuntele

acestei reprezentatii, care inseamna pentru teatrul

romanesc ziva decisive a biruintii lui.

Curierul

39

www.dacoromanica.ro

Romanesc din aceasta epoca, in care, datorita e-

venimentului, vor fi fost bogate dari de seams a-

supra acestui act solemn din viata societatii, nu

se afla in niciuna din bibliotecile noastre publice. Exists insa cateva alte marturii contemporane (u-

nele chiar dintr'un numar al Curierului Romanesc

citat de 011anescu in a sa Istorie

altele de mai tarziu, care

parte aceste lipsuri, isbutind sa dea, data nu pu-

tinta unei exacte reconstituiri a reprezentatiei

a Teatrului),

in

buns

pot implini

mai ales ca decoratie

dar cel putin o caracte-

rizare generala, cat mai apropiata de adevar, a

acestei dintai reprezentatii publice in limba roma-

apes* organizata de Societatea Filarmonica.

Spectacolul s'a deschis prin urmatoarea cuvan-

tare plina de avant patriotic si dragoste de arta

o directorului scoalei, loan Eliade:

Domnii mei,

Data istoria pentru intamplarile celor trecute este o povestire numai, teatrul ni le infatiseaza insusi ; si

data ea ne descrie patimele, greselile si virtutile oame- nilor celor insemnati, teatrul ni le arta insufletite, A-

chilii, Orestii, Brutii, Egistii, Alexandrii, Silii, Cesarii,

Neronii pe sena nu sunt mai malt niste name numai de cari ne aducem aminte cu cinstire sau cu groaza; Sena

ne stramuta peste veacuri 5i ne infatiseaza pe insusi oa-

menii acestia, ca niste modele insufletite de virtute sau

de vitiu.

Istoricii au vrut sa arate Printilor si noroadelor e-

roismul

5i slabiciunea natiilor ce au statut asupra

pa-

40

_

www.dacoromanica.ro

mantului

si

printr'insele sa povatuiasca pe cele de a-

cum; insa poetii dramatici au facut ispravile cele mai

minunate, 51 daca moralistii prin invataturile for au vrut

sa darapene obiceiurile cele ruginite si uracioase, come-

dia, prin batjocora sa, luand in ras prejudetele si ura-

tele naravuri a fost biciul eel mai grozav at vitiului celui ingamfat. Adevarul acesta cunoscut din vremile cele mai

vechi a strabatut veacurile si a ajuns pans la noi.

natiile cele mai luminate din ziva

de astazi l'au cercetat de aproape

facut ispravile sale cele mai

adevarate, unde s'a 5i intrebuintat dupa cugetul sau cel

s'au folosit dintr'in-

Grecii, Romanii,

sul ;

$i

acolo teatrul

si

si-a

mai adevarat. Scoala recomandeaza 5i insufla binele, tea-

5i legile insotite cu

religia vecinicesc patimele cele prefacute in virtuti, ne-

lasand a se apropia vitiul de dansele, ca, otravindu-le,

trul batjocoreste

si

darapani raul,

sa le rascoale impotriva fericirii noastre. Dupa internee-

rea scoalelor in limba nationals, dupa intocmirile cele

mantuitoare ale Regularfientului Organic, idea teatrului

national abia s'a

ivit,

si

tot inteaceeasi vreme s'a

5i

51 tot inteaceeasi

vreme mii de inimi au fost intr'o glasuire, multime de barbati au fost gata a se intrece cu a for insasi cheltu-

iala sa inceapa si sa tie aceasta intocmire

folositoare.

simtit insemanatoarea lui

trebuinta,

Ravna lor, domnii mei, i-au facut sa creada toate pu-

tincioase 5i le-a insuflat tot crezamantul asupra acelora

ce i-au insarcinat cu formarea teatrului national ;

$i

en adevarat aceasta inflacarata dorinta a fost facatoare

profesori si scolari s'au socotit 51 s'au

-facut madulari ai acestei sotietati, an luat lucrul acesta

ca insusi al for si cu cele mai obositoare silinte s'au gra-

bit a se face 51 a se arata vrednici de ravna, incredin-

tarea 51 generositatea madularilor Sotietatii filarmonice.

de minuni, ca

si

Cu suma ce pe toata luna se aduna in cassa sotie-

tatii pans la 70 impar'a'Aesti, s'a inchiriat o zidire si s'a

mobilat cu cele trebuincioase, s'a pus in pension cinci

41

www.dacoromanica.ro

fete cu hrana, imbracamintea si invatatura sotietatii, s'a

orinduit profesori, de declamatie K1-1 Aristia, de muzica

vocals pans la o vreme d-1 Bongianini si astazi in lucrare

4-1 Conti, de dans d-1 Diupor, carele este insarcinat cu

pensionul fetelor ; s'au tinut si alte cheltueli

neaparate

5i intamplatoare ale scoalei, s'au facut hainele celor mai

de capetenie person* ale tragediei de asta sears 5i

avem o economie ca de 160 galbeni pe la multi din soli,

5i nu a putut pans acum

cari se afla afara din capitals

cassa a-i strange.

In vreme de sapte luni,

s'a

facut un mic curs de

literature, spre a pregati pe scolari a simti frumusetele

s'au exersat scolarii la declamatie,

dandu-li-se inainte mai multe scrieri in prose si in ver- suri ; s'au deprins pe cat a ertat vremea si intamplarile intru musica vocals 5i au inceput, spre formarea unui balet si gratioasa mladiere a trupului, exercitiile clan-

poetilor dramatici ;

tului. D-1 Aristia in vremea aceasta a nesocotit tot felul

de osteneala si ravna celui mai infocat patriot, facan- du-se si madular al sotietatii, a jertfit 5i vreme 5i o- dihna si a adus lucrul ca astazi sa indrasneasca a sui

pe sena inaintea d-voastra

tianul.

Fana-

tragedia

intitulata

Prin inceputurile d-lui Bongianini, madam Caliope,

una din 5colarele scoalei domniei-voastre, cuteaza, acorn-

paniata de d. Slaf, sa cante cavatina din opera lui Bellini

Piratul.

.D-1 Diupor, in toata vremea ce scolarele

an fost

incredintate sub ingrijirea dumnealui si d-nei madamei

sotiei d-sale,

s'a aratat catre dansele intocmai ca un

tats de familie, silindu-se a le insufla

moralul 5i buna

cuvinta si a le deprinde pe cat s'a putut intru buna 5i

placuta purtare a trupului 5i a miscarilor.

D-1 Mihalache Costache, care astazi debuts in rola

lui Omar, invatatorul fetelor la romaneste, in vreme de sapte luni, incepand de la slovenire, le-au adus in stare

42

www.dacoromanica.ro

a ceti, a scrie si a socoti ; si pe semestrul viitor, soco-

tindu-se de catre directiune de cuviinta ca toti cei ce

vor intra in cariera aceasta a

teatrului sa stie, atat

pentru decoratiune, cat §i pentru deosebitele costume,

si

teologia celor vechi, se va face si un curs de mito-

logie.

Scolarii, can

sunt ca la trei-zeci la numar, ca sa.

raspunda la ravna §i generositatea dumnea-voastra 5i la

silintele profesorilor lor,

au cadent in picioare toate pre-

judetele

ca sa fie ascultatori la glasul patriei, care ii

cheama a contribui si din parte-le spre a ei cinste intru

formarea teatrului national, multi s'au aratat surzi la gla-

i prefe-

§i neaverea, ca sa poata °data, infa-

rind stramtoarea

sul naturii, parisind si chiar pe ai lor

si,

parinti

tisand pe sena romaneasca pe barbatii cei magi ai vea-

curilor trecute, a resplati Intemeietorilor teatrului ro-

manesc, pomenind si recomandand numele lor pars in

cele mai de pe urmi veacuri.

luni, ca prin minune

In vremea aceasta de sapte

s'au savarsit atatea lucruri ce nu ar fi indrasnit cine-

va sa astepte, si aceasta isprava a savarsit-o singura a dumnea-voastra ravna, care nu a fost alta decat focul

acela nemuritor, ce fara sfarsit viaza in ceruri si care

spre

fericirea oamenilor se coboara ca sa incalzeasca.

inimile lor.

".

Ravna rdumnea-voastra a facut o mare isprava, dom-

nii mei, nu numai in sufletele pamantenilor. Atatia din

straini au cinstit aceasta intrecere si nu au putut a se

uita cu un ochiu rece la acest inceput cu adevarat na-

tional. Cu prilejul acesta ma socotesc dator a nu trece

cu vederea pe toti acestia din straini, cari s'au 5i vazut

prin foile publice, si mai vartos pe d. Dimitrie Vibe, ca-

rele cel dintaiu a intradus in Tara Romaneasca meto-

dul lui Lancaster, prin care se invata tinerimea in toate scoalele Principatului. Acest bun cosmopolit, care este

una din haracteristicele adevaritului

cetatean, vazand

43

www.dacoromanica.ro

punerea in lucrare 5i acestei folositoare intocmiri, nu a

putut sa priveasca la dansa ea un om ce nu a contri-

buit vre-o data spre binele acestui pamant, 5i s'a grabit

si aci a lua parte 5i a se inscrie madular ajutator.

Ertati, domnii mei, aceasta mica

abatere a mea,

care nu este alta decat o isprava a haracterului Ruma-

nilor, ce nici odata nu au fost straini catre recunostinta.

Am zis ci in vreme de 5apte luni, ca prin minune

s'a savarsit atatea lucruri ; poate ca a mea ravna, domnii

in toate zilele

cu a mea multumire am fost martor si fericit ingrijitor ;

poate ca in ochii mei cei intunecati de multumire mi se

par minuni cele ce s'au urmat in vreme de 5apte luni,

incepand mai vartos scolarele de la slovenire. D-nii pro-

fesori insa, mai smeriti decat Mine, indraznesc a infatisa

mei, ma face sa maresc lucrurile, la can

de formatori ai

unui teatru, ci numai ca sa arate dumnea-voastra rodul

sa-si dea socoteala de vremea ce

ce au putut aduce

au intrebuintat-o, dupa insarcinarea 5i incredintarea ce

au avut dela dv. 5i, daca din scurtarea vremii, sau din sfia-

la 5coalarilor, neobicinuiti a se infatisa in public, nu vor

putea Cu scumpatate a raspunde nadejdilor dv., sunt in-

credintat ca generositatea dv., de care ati dat simtitoare

dovezi, nu va goni atat de departe ertarea, ce este cea

mai adevarata 5i iubita a ei

pe 5colarii dumnealor,

si

nu cu trufie

fiica.

Cercetarea de astazi va da dovada

$i

despre vremea

viitoare ; ispravile de asta sears imi vor da indrazneala

a pune inainte si a va recomanda silintele

5i

dorul a-

cestor tineri scolari, hotarati a intra in gurile cele ye-

ninoase ale prejudecitii lira a se sfii de dansele si a se

rasa intro protectia dv. Sunt ificredintat, domnii mei, ca

precum ati cunoscut cat este de trebuinta un teatru na-

asemenea cunoasteti 5i cate trebuesc unui tanar

ca sa poata indrazni a se numi

sau actor : tin chip interesant, tin trup bine crescut 5i

mladios, un glas sonor si placut, un suflet trufas 5i in-

pe sine un bun artist

44

www.dacoromanica.ro

,drasnet, o inirna de flacari, o crestere ingrijita, intr'un cuvant o cunoStinta foarte cu scumpatate a artelor ce-

acest fel de oameni, domnii mei, sunt

foarte rari in societate, cari sa uneasca intru sine darn-

5i nici °data, nici

rile firesti cu mijloacele invataturii

noi, nici Europa intreaga nu se va putea fali adesea-

ori cu artisti buni

mult va mai trece pans sa doban-

lor frumoase,

si

5i

deasca lumea un al cloaca Talma, dad' teatrul nu se

va face o cariera pentru tinerime

hotaraste a infrunta on -ce fel de prejudecata va fi so-

dada acela ce se

si

cotit in sotietate ca un paria politic,

ca un comediant

lasat in voia

intampliirii,

si

nadajduind

a-si

scoate a

sa hrana, asteptand-o- de la bunavointa

privitorilor.

Data ins

se va face o directie sub ingrijirea guvernului

si o cask' unde sa intre veniturile teatrului si de unde ac-

torii sa se plateasca ca niste slujbasi

formarea limbei nationale si a niravurilor,

ai statului intru

cu

toate

slujbasi, atunci tinerii cu ta-

drepturile ce au si

cei-lalti

lenturi si

vom vedea, fare sa se teams de

veninoasa limbl a oarbei prejudecati, a se sui pe sena

sa fie de pilda si la

invatitturii ii

si a incheia teatrul national, cum

alte noroade.

Cu aceasta scoala, domnii

mei, ce domnia-voastra

ati intemeiat, nu sunteti numai fundatori

ai teatrului

national, ci si literatura romaneasca va va fi in cea mai

mare parte datoare. Cates vreme este de sand s'a ince-

put, si o multime de tineri se intrec a traduce bucati

dramatise. Marino Faliero, Amandoi Foscari, Mahomet,

Alzira, Regul, Ermiona, cite -va vodevile

5i

comedii, da-

d ,sunt astazi in limba romaneasca, acestui inceput sunt

datoare.

aceasta de

Pentru rodul ce s'a

facut in vremea

inaintea dv., iar

pentru intrebuintarea sumelor ce ati bine-voit a mi le

incredinta, numindu-ma director 5i sassier al scoalei So-

tietatii filarmonice, sunt gata, domnii mei, a infatisa so-

sapte luni, asta sears se va infatisa

45

.

www.dacoromanica.ro

cotelile inaintea d-v.,

nese a va propune ca, sau insu5i toti sa bine-voiti a VA

aduna la un loc, sau sa numiti din sanul sotietatii o co-

misie de cati-va barbati, care va ingriji a primi aceasta

socoteala a o cerceta 5i a o face cunoscuta dv.

In cat pentru tragedia ce asta seara se infati5eaza, fiind-ca pans acum nu am avut in limba noastra tra-

duse 5i tiparite alte bucati dramatice si fiind-ca a tre-

buit sa se dea in mainile 5colarilor o bucata clasica, atat

pentru tesatura ei, cat 5i pentru toate amgnuntele, ca

sa poata sluji de model spre invatatura, de aceea asta-

seara nefiind o representatie publica, ci numai un exa-

men, fire5te a trebuit ca 5colarii sa se cerceteze de a-

ceea ce au invatat.

5i de veti gasi cu tale, indras-

§i

Acestea sunt, domnii mei, lucrarile d-lor profesori

ne place sa cre-

5colarilor 5coalei dumnea-voastra,

Si

dem ca silintele d-lor vor fi asemenea ca 5i pang acum

sprijinite 5i incalzite de inflicararea dv. 5i mai vartos

de a bunului 5i inravnatului

nostru Print, de la care

toata Cara a5teapta cu nerabdare punerea in lucrare a

inaltelor, bunelor 5i patrioticelor sale cugetari, intre cari

negre5it se cuprinde

peteniile noroadelor pot sa a5tepte cu adevarat felurimi

de laude 5i de cununi, dar numai acelea ce le impletesc

5i be recomandeaza poetii sunt vecinice 5i neve5tejite, 5i

pe teatrul acesta se va impleti cununa tuturor acelora

ce au ajutat spre intemeierea lui:

Reprezentatia a avut un deosebit succes si a

§i

aceasta intocmire. Printii 5i ca-

starnit atata bucurie incat, marturiseste Cu/Aerial

Ronafinege (cita

tinta sa descrie cineva IpatriotisMul si nationalita-

tea (7!) ce erau zugravite pe fetele tuturora, en-

de 011anescu) : era cu nepu-

tuziasmul si taplausul cel mare la sfarsitul fieste-

46

www.dacoromanica.ro

cilrui act si la sfarsitul tragediei, chemand pe fie-

ste-care scolar anume

pre acest fericit rezultat, impre'una cu amanunte

despre scoala si ,profesorii ei, mai povesteste si urmatoarea scrisoare a unuia dintre tinerii elevi

ai Filarmonicei, artistul de mai tarziu loan Curius

si

pe toti impreunr. Des-

(Curie), adresata in 1896

ani

uinui nepot al sau :

Curius avea acum 85

Tata tot ce am putut culege din slaba

i

batrana

mea memorie, despre care nici unul din autorii can au

scris istoria teatrului national n'au vorbit.

Aceste maruntisuri sincere si exacte

formeaza baza

glorioasa a scoalei filarmonice. Partea cea mai frumoasa

a tineretei mete este piatra unghiulara a acestui maret

edificiu romanesc. M'a costat lacrimi de durere ca sa

smulg din sufletu'mi dupe 60 de ani, aceste

suvenire

sangeroase sigilate de un nobil patriotism.

Eu eram elevul lui

Aristia in clasa

lui de limba

franceza. Aveam 17 ani.

la

Drags copile, vino deseara

frumoasa, imi zise

coa15., ca sa citesti pe o carte

intro zi Aristia. Chiar in ziva aceea m'am dus, seara.

La o masa mica, intre doua lumanari aprinse, era Aris-

tia, Eliad, Ioan Campineanu, Iancu Ruset

sau trei streini. Indata. Aristia deschide o carte

rea Corintului de Lord Byron)

tradusa in frantuzWe,

5i vre-o

doi

(Lua-

§i de Eliad in romaneste.

Ca elevi se aflau vre-o zece tineri adunati pentru a

invata sa citeasca.

Iata

inceputul scoalei

filarmonice !

Citirea pe aceasta carte a tinut vre-o sase luni, dupe

care s'a hotarat sa invete elevii de .rost tragedia de Vol-

taire, Fanatismul.

panza, cu care sa se imbrace elevii cand vor Klee lama;

s'a inchiriat o sala in centru orasului, trade sa se exer-

Indata s'a facut cate o hlamida de

47

www.dacoromanica.ro

un mic sewn

cite; e elevii ca cum ar fi pe scena. Iata

de inceputul teatrului ! Acest mic inceput a durat mai

un an de zile. Lectiile se faceau in toate

zilele cite

doua, trei

si

patru ore pe zi. Indata se rispandeGte vor-

ba ca scoala filarmonica face minuni mari. Toti copii

boierilor celor mari dau navala si cer sa se inscrie ca

elevi ; cu mare greutate ii face sa inteleaga ca aceasta

nu se poate. Numarul boerilor ca fondatori inmultindu-se

incepu sa se vorbeasca in secret ca sub numele de scoa-

la se ascunde o asociatiune politica romaneasca.

vremea aceea, Moldova si Valahia erau guvernate de

generalul Chiseleff care auzind de toate acestea, a venit

vada el insusi ce este. A felicitat

pe Aristia

Pe

sa viziteze .5coala

si

5i

sa

m'a sarutat 5i ,pe mine

cu aceste vorbe :

Maladet-hlopet ;

si

noi strigand

:

Sa

traiasca Chiseleff.

Cu doua sau cu trei luni de zile, incepe Aristia a se

ocupa de representatia lui Mahomet.

El era artist celebru, pictor bun, arhitect, sculptor,

poet ; despre toate avea idei marl si solide.

El voia un teatru clasic ; a inceput a cauta prin bi-

bliotecile calugarilor greci, cari erau in Bucuresti, cartile

ce continea costumurile arabe

si

evreesti

$i

astfel a con-

fectionat costumul teatrului dupa acele modele antice,

croind singur, din stofe bune, zugravind scena conform cu istoria, in cat a fost adevarata minune Sala Momulo.

Pentru intaia data de cand exists Romania s'a va-

zut un teatru Romanesc, artisti tineri romani de familii

bune, muzica militara romaneasca, parterul era plin

de

boierii cei mari ai tarii, strigand in gura mare : Sa traiti

copiii !

Se ridica cortina ; cand am dat cu ochii de public

am ametit ; lacrimile

i sudorile ma inadusau.

Aristia

era sufler; el striga: curaj; nu ma lasati copii ! si du-

pa un sfert de ors de amortire, incepe muzica militara a canta si noi a vorbi.

De la 34 pans la inceputul anului 37 s'a reprezentat

48

www.dacoromanica.ro

c

F 1.'x'

rri S NIUE

MAXOMET IIPOOPOKVA.

TP 1/41,0,1741:

iN

ingi Milt;

11111A,Cbit.

.

I

J'AI

btili111.1,191

i

rirforivia

1.35.1

ralE A i

. e.

.

;1-

Coperta interioara a tragediei Fana-

tismul sau Mahomet Prorocul" Voltaire, tradusa de I. Eliade,

1831

de

www.dacoromanica.ro

5 tragedii : 3 .de Voltaire, adeca Fanatismul de mai multe

on in care am jucat rolul lui Zopir ; Nicu Andronescu,

rolul lui Mahomet ; Seid, un tanar anume Palmira, o fati de barbier.

Diamant ;

A doua tragedie a fost Zaira, in care am

avut rolul

lui Lusignan si colegul meu Andronescu

pe Zaira 5i pe Fatime doui tinere fete. A treia tragedie

rolul men a fost Zamore

Alzira o tanara femee

din Transilvania. A patra tragedie a fost Virginia, tra-

,dusa de Aristia din Alfieri ; eu am avut rolul lui Vir- ginius, si Virginia, Efrosina Vlasto, 5i rolul lui Icilius l'a avut logodnicul ei, tin tanar Mavrodin. A cincea tra-

a jucat

rolul lui David si pe Regina Micol tot femeia din Tran-

silvania.

In acesti trei ani, Aristia a facut, ca un bun parinte

sufletesc, educatia fizica, intelectuala si morals; pe multi

ne-a imbracat 5i ne-a dat de mancat pentru ca mai toti

eram copii grad.

Eu m'am niscut in mahalaoa Sf. Nicolae din Selari,

in ulita, nu departe de Hanu Serban-Voda. Stuidiile le-am

facut in scoala de la Sf. Sava. Toate tragediile in care

am jucat, le stiam de rost si n'am suferit nici ()data pe

Aristia sa-mi sufle cuvintele.

gedie a fost Saul, in care un tanar Olanescu

pe

Orosman ;

a fost Alzira sau Americanii ;

si a lui Andronescu, Gasman ;

In toata Cara bucurie mare,

tibil !"

entusiasmul indescrip-

ACTORII.

Cei

cari

pentru

oars pe orizontul

intaia

Roma-

niei incaltara coturnul sf reprezentara o tragedie

clasica" au fost, spune Eliade, urmatorii :

Doanina

Caliopt,

cantand Cavatina din opera

Piratral de Bellini, a dat cele mai marl nadejdi

51

www.dacoromanica.ro

de izbutire la muzica §i tot parterul ramanand

multumit de glasul cel dulce §i mare al cantaretei

romance-.

And4ottiesetu. in Mohamed, carele in toata rola

a dat cele mai marl nadejdi de perfectie, infa-

tiOnd pe cat se poate de bine ambitia, diploma-

tia, impostura, gelozia

si acel haracter sange-

it

ros

;

Cul lie in Zopir a aratat toate sentimentele

cate insufla pe un cetacean, patriotismul, virtu-

tea, iubirea de fii si haracterul acel trufas care

insufletepe pe un vrajma§ vredinc de cinste" ;

Mir: land Nick), laic in Zeid a dat nadejdile cele

mai marl, prin vioiciunea sa, ca pe curand vom

vedea pe scena romaneasca pe Orest, pe Ham-

let, pe Brutus si altii, si cu cea mai vie expresie

a zugravit fanatismul Si amorul ";

D-riv

Raliba

lache in Palmira,

care,

cand s'a pus in pension atunci a inceput si slo-

venirea, care in vreme de sapte luni trecute, ct1

cea mai mare silinta si repejune, a skit de la

cetit la rola sa indestul die Brea, ca sa zugravea,

sca smerenia, amorul cel mai infocat, fanatismul

acela femeesc si copilaresc §i in sfar*it, dintr'o

copilarie atat de smerita, sa se prefaca eroina cea rasbunatoare a parintelui §i fratelui sau si a TAO

pans la sinceritate; toate aceste greutati s'a silit'

sa le invinga si si-a savarOt a sa rola indestul

de placut, prin care s'a vazut ca vom putea avea

52

www.dacoromanica.ro

,

pe vremea viitoare o Electra, o Zaira si alte a-

semenea";

Mich. Costache in Omar si-a savarsit a sa

rola cut cea mai putincioasa scumpatate,

zugra-

vind toata diplomatia unui ministru, si ceea ce

da si mai buna nadejde este ca in gura sa nici

decum nu se auzia rima versurilor";

- Costache Dumitru in Fanor a dat asemenea

nadejdi minunate de a infatisa un sfetnic domo-

si povatuitor, ot asemenea versurile in gura

sa, facand sa se auda a for armonie, isi ascun-

lit

deau rima";

Cu tin cuvant toti tinerii si-au jucat

astfel

rolele fieste-care, in cat mai putin putea sa ceara

cine-va, dar mai mult niciodata. Fieste-care in-

trecea pe celalat, unul pe toti, toti pe unul.

in minutul ,acesta, am dorit sa nu fi fost Ro-

man, spre a putea cu toata slobozenia

de a ma teme de fanatism -- a lauda cat se cu-

vine pe acesti tineri". Stralucita isbanda a inceputului hotarara

fara

pe

membrii societatii, cum era si firesc, sa se ingri-

Mai intai

s'a constituit, chiar in toamna aceluias an, un nou

jeaSca indeaproape de progresele ei.

comitet de condudere, alcatuit si votat in urmator (V. si anexa No. 3) :

_-

fellul

President, Mare le Vornic Gh. Ftdipesc-u, eu 25

glasuri.

Vice-President, Co lopelut Camp*anu, cu 21,

glasuri.

53

www.dacoromanica.ro

- Directorul scoalei, Joan Eliade, intro glasuire.

Secretar, Petite Putnam, cu 23 glasuri.

Madulari

Colunetuil. Najin, cu 16 glasuri; Ca-

pipan

Vo,,,esciu II, cu 10 glasuri ; loan Manu, cu

11 glasuri; Iancu Ruset, cu 8 glasuri.

REALIZARILE

Cea dintai dintre realiza-

SOCIETATII

rile comitetblui astfel alca-

ALARMONICE

tuit a fost sa fixeze temeiu-

rile societatii intr'un regu- lament foarte bine chibzuit (V. anexa No. 1) si

care calatizea de aproape mersull lucrarilor.

S'a

ingrijit ,apoi sa se deschida, la Scoala Filarmo-,

nica, o sectie de muzica instrumentals puss sub

conducerea maestrului Wachmann,

fost capel-

maestru in teatrul german

al lui Muller,

s'a

cumparat mobilierul si decorurile teatrului ger-

man de sub directiunea aceluias Muller si s'a

inchiriat pe seama societatii

sala

lui Momulo.

Elevii scoalei, obligati sa ia parte active la repre- zentatiile ciramatice ale societatii, au fost numiti

bursieri, cu lefuri funare spre inlesnirea celor

trebuincioase" (V. anexa No. 4).

Continudndu-se astfel cu imbunatatiri care sa

asigure intreprinderei succese materiale

si

de

demnitate, s'a publicat in Noembrie 1835 primui

numar din foaia oficiala

cea dintai revista,

Gazeta Teatrukti National

literar-teatrala aparuta

tata de Eliade, I. Voinescu II si B. Catargiu. A

redac-

a

societatii, intitulat

in principate

54

www.dacoromanica.ro

aparut in 13 numere,

Cuprindea procesele verbale si

,pans

in D.ecembrie

instiintarile

1836.

so-,

cietatii, dari de seams despre reprezentatiunile dramatice, articole despre teatru si valoarea lui

culturala de: Eliade, I. Voinescu II si B. Catargiu,

apoi literature variata si informatii artistice

bibliografice. De remarcat

dramatice ale lui Eliade, in /care se critica cu

judicioasele

cronici

as-

prime joeul actorilor

atitudine justificata prin

temeinicia sfaturilor care calauzeau spre reali-

zarea artei adevarate

si

articol al lui B. Catargiu

un inaltator si optimist

until din reprezen-:

tantii tinerimii culte,

--- in care autorul se

dica in contra prea deselor spectacole de come

die, aratand ca actorul roman este si poate

fig

Mane numai in tragedie. (V. anexa No. 5). In felul acesta societatea progresa, veniturile-i

anuale se ridicau pans la 25.000 lei, mai veneau

pe deasupra donatiuni extraordinare pentru cla-

direa unui teatru, ca acelea

.

I

ale

lui

Costache

Manu (54.000 lei) , C. Cornescu, C. Lipanescu, Al. Filipescu, C. Rasti si altii, putandu-se astfel

cumpara, in Aprilie 1836 locul d-sale Dragoma-

nului Serafim, ce se numeste Hanul Campinen-

cei, drept 5500 galbeni", destinat construirii unui

Teatru National' al Societatii Filarmonice. Pe a-

cest term s'a construit, dupe continue sfortari

care au Post incoronate de succes tocmai in 1852,

actualul Teatru National din Bucuresti.

55

www.dacoromanica.ro

r"

Reprezentatiile dramatice se urmau in acest

timp saptamanal, uneori chiar de doua on pe sap-

tarmana, jucandu-se in mai putin de doi ani ca,

teva din piesele care formau gloria repertoriilor

streine : AmEitAion de Moliere in traducerea

Eliade, Amoral doctor de acelas in traducerea Iui

Em. Florescu. Vicienciite lui Sciapin traduse de

lui

C. Rasti, Doctoral fara voe tradus

 

de Maiorul

Voinescu, PrictioaAele

traduse

de

.

Ion Ghica,

$te.ful

nerod de Kotzebue

tradus

de Nitescu,

Gr5dinairu1 orb de acelas, tradus de Iancu

VA,

carescu, Aatopul Fara vdie §i Triuttriful Amortalui

compuse de Winterhalter si multe altele consti-

tuind succese deosebite, care culminara cu cea

dintai reprezentatie de opera in romanneste: Se,

mixialwida de Rossini, puss in scena de Wach-

mann in lunie 1836.

bogat si

foarte bine ales (V. intreg, pans in Aprilie 1836,

Repertoriul era asa dar destul

de

in anexa No. 6) si corespundea planului hotara-

tor si cu vederi largi al lui Eliade.

In acest timp Bucurestii sunt vizitati de inva-

tatul blajean Timoteiu Cipariu. Primit cum nu se

poate mai bine la Eliade, Campineanu. Poenaru

si altii, Cipariu ramane uimit

de

pozitia

cea

frumoasa si romantics" a orasului si asista la

Filarmo-

reprezentatiile romanesti ale $coalei

nice, diespre care se exprima in felul urmator Nliercuri (12/24 August 1836) am fost la Tea-

56

www.dacoromanica.ro

trul National unde s'a parastisit 2 drame in cafe

1 act. Si apoi sa fi auzit glasul aetritelor roman-

ce cantand cu orchestra asa de frumos si

cu

maestrie, cat m'au furat, ca pans voiu petrece in Bucuresti, la opera frantuzeasca sau nemteasca, fleacuri, nu ma mai duc; mi-i scarba intr'adevar

de ticalosul si neghiobul glas al acestora; dar al

roirdncelor noastre, tinere, frumoase,

imbracate; cat este de atr5a0oriu impreunat cu

cu gust

maestrie I Ah I nu pociu sa-ti d,escriu!

Si apoi

numai un an este decand au inceput

I

".

Entu-

ziasmul starnit de reprezentatiile Filarmonicei va

trece prin urmare si la Romanii din afara hota-

relor Tarii Ronagnesti de pe atunci. Astfel, gratie sprijinului marelui

Campineanu si prin staruinta neobosita si lumi-

nata a lui Ioan Eliade, care-si traia in acest timp

patriot

Ion

frumosii sai ani de adevarata regalitate

cultu-

uala, Societatea Filarmonica se afla acum in cul-

mea gloriei sale si avea indreptati asupra-i ochii

romanismului intreg. Este interesant de relevat,

in aceasta privinta, scrisoarea profesorului

de

literature franceza dela Academia Mil:Wean/4

din Iasi, L. Repay, un om destul de cult

care,

pentru vremea lui, putea aprecia asemenea feno-

mene cu decsebita justete, adresata lui Eliade in

1836, in care-si arata entuziasmul fats de reali-

minuni ale Societatii Filarmonice si, di-

zarile

rectorului ei Ioan Eliade si din care citam ur-

matoarele:

_

57

www.dacoromanica.ro

DOMNULE.

Ace la carele cel dintaiu lucreaza pentru regenera-

tia morals a unci natii, el a primit solia sa din ceruri si este mai presus de once judecata omeneasca. Ras-

plata lui este in recunostinta ce'i este datoare o viitori-

me intreaga, care va trai intr'o noua viata.

Fereasca

Dumnezeu, Domnule, sa va fac laude intr'o vreme cand

in republica literilor laudele sunt o moneda, impartita

cu atata imbelsugare in cat 'i -a pierdut tot pretul. Eu

intrebuintand scrisoarea mea sere un mai bun folos,

voi vorbi in cea mai mare parte de fapta d-tale. De tea-

tru national si de acest sbor al duhurilor catre un viitor

literar.

la representatia unei

bucati jucate de trupa scolarilor romani 5i am ramas in

mirare, nu pentru ca reprezentatia

si nu a lasat nimic sa mai doreasca cine-va, ci pentru

ca cu atatea putine mijloace sa improvize cineva, intr'o

limbs abia wits din fasele sale, un teatru astfel alcatuit,

a fost .desavar5ita

S'a intimplat sa fiu de fats

este o minune ce numai patriotismul poate sa nasca. Fie

cinste societatii filarmonice care a infruntat on ce fel

de stavile,

si

nu s'a temut a se trage inapoi, ca prin a

sa generoasa statornicie si staruire a dovedit ca simte

cat este de insemnatoare insarcinarea cu care s'a in-

carcat !

and vaz la representatiile romanegi parterul um-

plandu-se de acel glas al norodului, care oare cand Inca

era poate cu totul strein la farmecul

artei dramatice;

cand ma socotesc cite idei generoase pot sa se framante

in aceste suflete de atata vreme cufundate intr'o obo-

sire apasatoare; atunci simt tot folosul faptei ce so-

tietatea filarmonica a intreprins, si nimeni nu simpati-

zeazi cu mai mare vioiciune de cat mine, cu simtimintele

ce o insufla pe dansa. Poate ca este o isprava ne auzita

in existenta natiilor contimporane, aceasta simpatie pen-

;.s

www.dacoromanica.ro

.

pl

N me7 neterrt

.

ilEputToilitit,,

.4

; ti

1

T ATrtuLu.i

NA,TIONA

r,

rtarta V

-

11LTI: REST L

Eesi

C,11.4

.

i

Coperta exterioara a tragediei Fana-

tismul", tiparita

5i adaogata in

1834.

www.dacoromanica.ro

tru o inovatie care, la cea dintaiu vedere, se arata

ca

nu i-a venit vremea Inca. Abia s'a deschis teatru d-voa-

stra §i repertoriul romanesc are acum la 50 de bucati

traduse din frantuzeste §i nemtege.

Persoane din clasele cele dintaiu ale iera§iei dum-

neavoastra socials se grabesc a inchina ceasurile for de

odihna in osteneli literare ; fiind lipsa de o clad de bar-

bati literati, care nu poate fi in fiinta acolo unde lucru-

rile (le felul acesta nu se afla,

dumneavoastra aveti o-

multime de persoane insemnate care au fala de a se

face uneltitorii regeneratiei sociale a natiei; o insarcinare

asa de inalta ii a§eaza mai presus de toate laudele.

Din toata anima doresc, domnule, ca aceste frumoa

se inceputuri

sa-si

dea rodurile ce a0eapta toate sufle-

tele patriotice

si

generoase, si mai cu deosebire dorese

ca Moldova, aceasta sore geamana a tariff rumanesti, ce

are atatea drepturi in interesul ei, sa urmeze un aseme-

literare acestor doni

parti ale uneia si tot aceleiasi natii aunt nedespartite,

ursitele

nea frumos exempla :

si Moldovenii vor vedea fare

indoiala cu recunostinta

toate cite fratii for au Meat ca sa pue temelia unei li-

teraturi nationale"

Prin inrauririle menifestarilor sale care cletl-

teptau in suflete sentimente inaite

si

prin eoou-

rile cu larg rasunet starnite pretutindeni, Sock

tatea Filarmonica !Area deci pornita sa realizeze

i sa intareasca

peste scopurile ei obisnuite

unitatea culturala a neamului

si

sa pregateasca

pe cea

politicA.

61

www.dacoromanica.ro

AMESTECUL

STREIN BSI DIZOL-

VAREA SOCIETA-

TII FILARMONICE

S'au iscat insa vanturi

contrarii.

Imprejurarile

politice

si

oamenii

mai ales oamenii!

au

cautat chiar de la ince- put sa loviasca in Societatea patronata de Ion

Campineanu. Diplomatia ruseasca, catre care se

aplecase domnitorul Alexandru Ghica si contra

careia s'a ridicat Inca din 1832 Eliade cu Repede

artnocWthea de ()chin asuplia limbed §i in.aeputOlui

Ro manitor, nu putea vedea cu ochi buni aceasta

desteptare si manifestare a constiintei nationale

romanesti. Baronul Ruckman, consulul rus la Bu-

curesti, veghia si para. Iar domnul, ca sa se men-

tina in scaun, executa. Motivul principal fu gasit

in faptul ca dips sanul Societatii Filarmonice

se

injghebase o noua societate secreta sore, a for-

ma, spune Eliade, o stanga in Genera la Adunare,

cu indatorirea de a sustine guvernul in cele le-

gale si patriotice si de a i se opune in once aba-

loan

Eliade, Gr. Cantacuzino, Ion Voinescu II, Iancu

Ruset, Jancu Fillipescu, Balaceanu si Iancu Va-

tare", in care intrara :

Ion Campineanu,

carescu.

.

Principiile

nouei

societati

sustineau

in

preajma

revizuirii Regulamentului Organic -

unele reforme care loviau direct in suzeranita-

tea si interesele rusesti. Principiile erau si poli-

tice si culturale : 1. Caderea protectoratului ex- clusiv al Rusiei si garantia colectiva a Puterilor

62

www.dacoromanica.ro

europene, 2. Egalitatea tuturot Romani lor inain-

tea legilor, 3 Emanciparea Tiganilor, 4. Contri-

butiuni generale, 5. Responsabilitatea

mini§trilor,

6. Libertattea tipatuiluti, 7. Regenerarea si respectul

tractatelor Romaniei cu Turcia, 8. Instructitmea

obliigatoae si integrals a filler, Romaniei,

9. E-

manciparea manastirilor inchinate sau executa-

rea textamentelor fondatorilor,

10. Confedera-

tiune sau uniung, nu unitate cu Maldovenii

si

alti popoli vecini, respectandu-se autonomia fie- caruia, 11. Articol pivotal : spre punerea in lu- crare a acestor, principii: ordine, tact, timpul ne-

cesa,r si prudenta.

Era deci fatal ca baronul Ruckman sa uzeze de toate mijloacele ca sa compromita Societatea Fi-

larmonica si pe membrii ei. Isbuti mai intai, feta

de marea influents a lui Ion

CaMpineanu,

sa

starneasca gelozia lui Alexandru Ghica, iar prin

coruptie

ajutat de elemente straine si chiar

pamantene, dintre acelea pe care Eliade le cate. goals! mai tarziu sub numele de Sarsaila, deslantue neintelegeri intre membrii Filarmoni-

cei. Sistemul baronului a fost dintre

sa

mai

cele

bune. Morrado, din ordin, nu va mai inchiria

sale pentru reprezentatii rOmanesti, privilegiile

acordate societatii vor fi retrase, membrii Hsi-)

pitf. Intre Campineanu si Eliade se va deschide

a

prapastie. Cu sfarsitul anului 1836 inceteaza si

activitatea Societatii Filarmonice.

63

www.dacoromanica.ro

URMARILE SOCIE-

N'a fost insa o

nimi/

TA'fII

FILARMO- cire, ci numai o infran-

NICE

gere.

politica

Istoria noastra si culturala

a

mai cunoscut in decursul veacurilor

semenea infrangeri, dar dupa fiecare ingenun1

chiere, si reinaltarea a fost mai puternica. manta aruncata de Societatea Filarmonica

multe

,a,

Sa-

n'a

mai putut fi oprita din cresterea ei. Si row:tele;

intarziate din cauza vanturilor neprielnice si-au dat totusi binefacerile lor.

Dupa o perioada de decadere de vreo cativa

ani, in care timp scanteia teatrului romanesc

der

abia mai licarea in reprezentatii intamplatoare

de amatori fara pregatire suficienta, iar gustul de

teatru era intretinut de catre companiile streine

de opera ale lui Sansoni si ale Henrietei Karl,

s'au ridicat deodata fostii elevi ai Filarmani-

cei cari, in 1844-1845 reiau reprezentatiile ro-

manesti. 0 trupa de diletanti a lui C. Caragiale si

C. Mihaileanu juca in Bucuresti de doua on pe

saptamana bucati dramatice originale de C. Ca-

ragiale, C. Balacescu sau din repertoriul mai nou

si mai bogat ,a1 lui Vasile Alecsandri. Se vor mai

organiza intre time si alte trupe, a lui Mil lo si

Halepliu, iar guvernul va incerca in 1844, tot cu

Eliade, o noun scoala dramatica si va sprijini o-

ficial cladirea teatrului national.

Acestea toate au fost desigur consecintele fi- resti ale Societatii Pilarmonice. Ea a contribuit

64

www.dacoromanica.ro

5W,37,47147g

Aerial

.10.0

K

1

CAOBOZENLE

p.

LDwooapii Coo410

11.ap

;v1

.°P

.4 +gm

ovum,. mavot eroslo; 00o. tope igooaiot warn

Comm yo

AMOPUA DOKTOP

g

4

"or

Att,

1.

,

,s3

awn viotom. e

Mo.i.p.

OETCOANCo6

Crinda

Amim Fr

Ly .o.q.a

Awlsm orOwae a,iCroorioa .

mopts

P.,,,11

.1swfm0a

,, ,,

.

,

a

eraveto

/1.3.4.

al 4.1p

rU1

r

loom. Poo,. w.mmor

.

.

A.

A.

.

koje.

Tome.

Marano.

raise.

qtaspip

A

tovai.o;

Nom 1.

4

Ant oi

u cc try

11. Dpeof

Cali oh 40.

lila. ten to Mort&

Mol Won

1010 A

elan,. Now.61.1 A.

1 pt A

Data

Mans,

Slav

.

.

.

A.

I. fsindANTA

A. go.

. A

Mo

11.10.

MA .

- do .

Elakra.

IS

du PAi0

-

A.

goausp.

A it. Snoods

A.reiTamimewm.

A. A. amiancsa

00Ines

A. C. ntrputr

A.

A. Credo

A. NM

A. N. Tal.o.stum.

A. Ca*IP

Wt

11mo,

4, N. 1:4,:t.

/pews 0 D. Wu

Masown

at 1

W1/4.

r.

z.

an;rvn art .a1 .tttpi, ppIvA Inplpfl to outdo/

;Jig

',I:11.4

At

4r

,

Agtek. 41'4

Afi5111 comediei lui Moliere, Amorul

Doctor, tradusa de Em. Florescu, re-

prezentata pentru

prima oars la 7

Dec. 1834, de catre scolarii Societatii

Filarmonice.

www.dacoromanica.ro

prin urmaie la desteptarea si inaltarea sufletulul

romanesc de pretutindeni; tot ea a dat avant li-

teraturii dramatice originale si datorita ei s'au

provocat si inmultit mijloacele pentru

rea unui Teatru National, realizat dupa revolutia

din 1848 si inaugurat de trupa lui C. Caragiale

si Wachmann in 1852. Iata in rezumat urmarile

binefacatoare ale institutiei dela a

construi-

carei prima

biruinta sarbatorim azi o sues de ani!

Cei trei luceferi ai Societatii Filarmonice dela

1834 ton Campineanu, loan Eliade si C. A-

merits dar intreaga noastra recuno§tin-

ristia

ta, iar activitatea si sacr5ficiile for pot servi ca

exemplu si indemn.

67

www.dacoromanica.ro

_ ANEXE

www.dacoromanica.ro

I

REGULAMENTUL SOCIETATII

--

_-)

FILARMONICE

SCOPUL SOTIETATEI

r.

Art. 1.

Sotietatea

r narmonica

se

alatuegte

de

atatia soti cati de buns. voe se vor inscri ajutatori spre

tinerea 5coalei acestei sotietati.

Art. 2-lea. Sot ajutator se poate numi on cine, care va ajutora scoala cel putin pans la Base galbeni pe fie

care an, fie de on ce natie si de amandoua secsurile; va

catre comitet printr'un

inscris aratator pe cata vreme voeste a raspunde suma

fagaduita.

fi insa dator a face aratare

Art. 3-lea. La cei cari vor ajutora cu inai putin de

ease galbeni, fara a ii numi soti, Sotietatea

le va face

o carte de multumire pentru darul ce au facut.

Sotietatea va

putea numi gi soli corespondenti sau onorari, cari prin

ale for cunostinte vor putea folosi lucrarile sotietatii.

Art. 5-lea. Scopul Sotietatii filarmonice este cultura

Art.

4-lea. Afars de sotii

ajutatori,

Limbei Romanegti si inaintarea literaturii,

intinderea

muzicii vocale

ei

instrumentale in Printipat 5i spre ace-

stea formarea unui Teatru National.

71

-

www.dacoromanica.ro

Art. 6-lea. Spre acest sfarsit sotietatea cu banii ce se

.din alte masuri, va Linea o

string in casa de la soli

$i

;coals de bieti si de fete dupe chipul urmator:

I. Se va orandui un profesor de declamatie, unul 4e

muzica vocals, altul de cea instrumentals, unul de dant

$i de deprinderea armelor

pentru fete sau

$i

until de limba romaneasca

$i

WO, carele va fi dator a invata cele

Ice

se coprind in cele dintaiu trei clase de incepatori, po-

trivit

dupa cum se invata in scoalele Nationale, 5i pre

langa acestea va da fetelor

trebuincioasa pentru

multe cuvinte in partea dramatics.

II. Se vor Linea atatea fete. in pansion cite va cere

trebuinta si vor erta mijloacele, cu hrana, imbracamintea

$i

baetitor si o mica idee des-

easte

pre

Mitologie, ca una ce

$i invitatura din casa Sotietatii.

III. Se vor da scolarilor spre ajutor cat vor fi la in-

vatatura o mica ajutorinta in bani pe fistecare lung si

pentru aceasta atat ei cat si fettle, se vor indatora prin

inscris ca, savarsindu-si invataturile, se vor hotari de

actari in Tara Romaneasca, dupa Regulamentul ce se

va alcatui ,despre datoriile 5i drepturile actorilor $i des-

pre leafa lor.

,

'

:

.

-

" COMITETUL SOTIETATII

.

Art. 7-lea. Obstea sotilor, neputand tot-d'auna a se

aduna ca sa se chibzuiasca asupra trebnintelor Si asupra

ocarmuirei 5coalei, adunandu-se ()data pe fie-care an, va

alege din sanul sau un Comitet de opt madulare, pe care

it va numi Sotietate Filarmonici in lucrare, 5i care va

lucra in numele a toatei obstei Sotietatei.

Art. 8-lea. Acest comitet se va alcatui de un Prezident,

tin Vite-Prezident, un Director, un Secretar,

$i patru

madulare din care unul va fi easier dupe increderea Co-

mitetului.

Art. 9-lea. Pre langa acest Comitet se va adaoga cu.

72

www.dacoromanica.ro

leafs din casa doi scriitori, din care unul va fi ajutorul

directorului si arhivist, iar cel-alt va fi ajutor Secreta-

rului si strangator de bani.

Art. 10-lea. Aceste opt' madulari se vor aduna regu-

lat ()data pe saptamana in ziva ce se va gasi cu cale

de cei mai multi, si in adunarile sale va prezida pre- zidentul, in lipsa lui vice-prezidentul, iar in lipsa vite-

prezidentului, va prezida madularul ce va avea intaiere

de numele familiei sale in randul alfabetic latinesc.

Art. 11-lea. Lucrarile acestui Comitet vor fi:

I. A intocmit Koala dramatics 5i stat pe fiescare luny

pentru toate cheltuelile trebuincioase.

II. A primi raporturile dela director despre pasirea

Iscoalei ce va fi sub ocanmuirea lui : a cerceta socotelile

. ce le va da; prin foile publice ale impartasi sotilor aju-

tatori si a se chibzui pentru neimpiedecarea 5coalei si

inaintarea invitatorilor.

III. A se chibzui despre bucatile dramatice ce se vor

da in mainile scolarilor intru aceea cc se atinge de me-

ritul bucatii si de corectia limbei.

IV. A ingriji pentru venituri Si cheltueli, cheltuind cu

masura 5i potrivit cu mijloacele casei, economisind tot-

d'una cum sa se formeze 5i o casa de rezerva.

V. A putea din asta cask de rezerva a intrebuinta

sume potrivite pentru gratificatii la profesori 5i 5colari,

pentru tipariri de bucati dramatice, (care vinzandu-se va ingriji a intra banii cu folosul for in casa.) 5i pentru

rasplatiri la traducatori si autori de bucati

dramatice.

Deliberatiile in seantile Comitetului se vor face, precum

si in adunarea obsteasca a Sotietatii, dupe majorarea glasurilor; on cand voturile se vor impirti in doui parti

d'opotriva, atunci votul prezidentului va hotara deliberatia.

Comitetul va putea intra in lucrare si chiar cand la

vre o seanta se vor afla fats numai trei madulare din-

preuna 5i cu directorul.

73

www.dacoromanica.ro

Art. 12-lea. Lucrarile acestea tot-d'auna se vor im-

partasi sotilor ajutatori prin foile publice.

OBSTEA SOTIETATII FILARMONICE

Art. 13-lea. Adunarea obsteasca de toti madularii So-

tietatii se va face odata pe an in Bucuresti in luna lui

Martie, si in ziva ce se va hotari de catre Comitet prin

foile publice, cu opt zile inainte. La aceasta adunare se

va da socoteala de toate lucrarile ce va fi facut peste

an Comitetul; se vor alege alte madulari ale Comitetului

sau.se vor intari tot cele din nainte ; se vor hotara lu-

crarile principale, cu care va avea a se ocupa Comitetul

pe anul urmator; se vor face insfarsit desbateri §i ho- tarari asupre projectelor ce fiescare madular poate sa

dea in chibzuirea obstei Adunarei a Sotietatii.

Art. 14-lea. Votarile pentru alegerea Comitetului vor fi