CURS 4

Tipologia turitilor & Caracteristicile mediului turistic

TIPOLOGII ALE TURISTILOR

A. TIPOLOGII INTERACTIVE pun accentul pe interaciunea turistului cu mediul turistic (destinaia)
Erik Cohen clasific turitii n funcie de caracteristicile generale ale mediului turistic pe care l prefer (distanta)

B. TIPOLOGII COGNITIV-NORMATIVE iau n considerare n special elementele de natur psihologica ce caracterizeaza turistul.
Stanley Plog clasific turitii pe baza dimensiunilor psihologice ale personalitii lor

CLASIFICAREA TURITILOR COHEN

1. TURISTI INSTITUTIONALIZATI ORGANIZATI DE MASA Pachete turistice cu itinerar determinat; toate deciziile legate de cltorie sunt luate de organizatorul voiajului Nu interactioneaza cu mediul in care calatoresc
Exist un anumit grad de control al turistului asupra itinerariului; deciziile majore legate de cltorie sunt luate cu ajutorul unui intermediar.

INDIVIDUALI DE MASA

2. TURISTI NEINSTITUTIONALIZATI EXPLORATORI

i planific experiena turistic; evit destinaiile turistice cunoscute; manifest libertate deplin n ce privete derularea cltoriei; nu apeleaz la intermediari; animai de dorina de a descoperi ceva nou

HOINARI

Se identific n totalitate cu cultura rii gazd; se las purtai de inspiraie, sunt atrai de neprevzut; se adapteaz uor oricrei destinaii

CLASIFICARE TURISTI - PLOG

Studierea comportamentului clientelei turistice in functie de personalitatea turistului si de distantele apreciate de acesta ca fiind acceptabile pentru cltori spre o destinaie de vacan. Categorii: 1. Turisti psihocentrici; 2. Turisti cvasipsihocentrici; 3. Turisti midcentrici; 4. Turisti cvasialocentrici; 5. Turisti alocentrici.

CLASIFICARE TURISTI - PLOG

Turitii "psihocentrici" sunt absorbii de preocuprile lor mrunte cu caracter personal i nu manifest dect un interes limitat pentru lumea exterioar. Turitii "alocentrici" se intereseaz de atraciile turistice variate i inedite, sunt curioi i dornici de a descoperi lumea nconjurtoare .

ntre aceste dou categorii extreme se situeaz majoritatea turitilor poteniali, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turiti "midcentrici".

CLASIFICARE TURISTI - PLOG

TIPURI DE TURISTI CARACTERISTICI grad ridicat de confort al zonelor turistice; servicii de calitate superioara; conditii asemanatoare locului de resedinta. regiuni turistice putin cunoscute Dotari materiale minimale; atractii naturale sau culturale deosebite - turisti exploratori Oferta turistica de calitate care sa reproduca conditiile de la locul de resedinta; satisfactie consum specific atat sub aspect material, cat si natural Zone departate, tari dezvoltate

1. TURISTI PSIHOCENTRICI

2. TURISTI ALOCENTRICI

3. TURISTI CVASIPSIHOCENTRICI

CLASIFICARE TURISTI - PLOG

TIPURI DE TURISTI

CARACTERISTICI

4. TURISTI CVASIALOCENTRICI

Satisfactie turistica in marile contraste care exista intre culturi; pretentiile turistilor legate in special de motivatia principala a calatoriei si mai putin de elementele functionale ale ofertei.

5. TURISTI MIDCENTRICI

principala motivatie odihna Turism organizat Cei mai multi consumatori.

CLASIFICARE TURISTI - PLOG

Turistii alocentrici si cvasialocentrici calatoresc in scopul: Participarii la evenimente i activiti sportive Cautarii si identificarii de locuri i experiene noi i exotice Legarii de noi prietenii Explorare (e.g. scufundri, alpinism, drumeii) Ascutirea simurile i perceptiei asupra mediului Experimentarea unui nou mod de via.

Turistii psihocentrici si cvasipsihocentrici calatoresc in scopul: creterii respectului de sine aprecierii statutului social Obinerii, acceptarii i recunoaterii anumitor grupuri sociale De a se simi confortabil din punct de vedere social

Evoluia unei destinaii i corelaia cu distribuia geografic a categoriilor de turiti Categorii Categorii de
turiti de destinaii

Destinations mid-centrics Near Psycho- US (entire) Florida centrics PsychoCaribbean centrics Miami Western Beach Europe Near Allocentrics Asia South Pacific Africa

Allocentrics
China Middle East Distana

Coney Island

Age of destination

CICLUL DE VIATA AL UNEI DESTINATII TURISTICE BUTLER (1980)- TOURISM AREA LIFE CYCLE (TALC) MODEL

Ciclul de via al unei destinaii turistice -stadii1. Explorare:

numr redus de turiti, aranjamente individuale de cltorie, comportament de vizitare neregulat nu exist faciliti destinate consumului turistic utilizarea facilitilor locale existente, contact strns cu populaia rezident Nordul Canadei, America Latin numrul vizitatorilor e n cretere, manifestnd o oarecare regularitate pot fi identificate elemente incipiente ale unei piee turistice se observ un anumit nivel de organizare a voiajelor insulele mici i mai puin dezvoltate din Pacific, Caraibe, anumite zone greu accesibile din Europa i America de Nord

2. Adaptare / implicare:

Ciclul de via al unei destinaii turistice -stadii

3. Dezvoltare:

pia turistic bine definit, publicitate intens nivelul de implicare local i de control al dezvoltrii turistice n scdere pot fi observate modificri n aspectul fizic al destinaiei turistice se import for de munc Anumite regiuni din Mexic, insule din Pacific mai dezvoltate, coasta de Nord i cea de Vest a Africii parts of Mexico
ritmul de cretere a numrului de vizitatori este n scdere numrul total de vizitatori depete numrul rezidenilor cea mai mare parte a economiei destinaiei este dependent de turism marile lanuri hoteliere sunt reprezentate local regiuni din Caraibe i nordul coastei mediteraneene

4. Consolidare:

Ciclul de via al unei destinaii turistice -stadii

5. stagnare:

a fost atins numrul maxim de vizitatori imaginea destinaiei este consolidat destinaie uzat moral probleme de natur social, economic, precum i de mediu Capacitate de cazare n surplus Costa Brava n Spania, Ontario cerere turistic n declin pe msur ce destinaia pierde din atractivitate, dispar facilitile turistice conversia facilitilor turistice staiuni cunoscute din Europa, Miami Beach

6. declin:

Ciclul de via al unei destinaii turistice -stadii

7. revitalizarea:

2 modaliti de atingere a acestui scop: adugarea de atracii antropice cazinourile din Atlantic City

valorificarea potenailului natural neexploatat centre spa (staiuni balneare) din Europa

MECANISMUL COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE

Comportamentul consumatorului de servicii = totalitatea actiunilor privind modul de utilizare a veniturilor pentru cumpararea de servicii. ETAPE CONSUM: A. Etapa de precumparare a serviciilor turistice:

indivizii constientizeaza nevoia de turism si se implica in luarea unei decizii; culegerea de informatii despre caracteristicile unui anumit serviciu (produs) turistic; analizeaza variantele se ia decizia finala in functie de veniturile, obiceiurile, ambianta sociala, timpul de care se dispune.

MECANISMUL COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE

B. Etapa de cumparare (achizitie) a serviciilor turistice:

coincide cu consumul efectiv; calitatea prestatiei propriu-zise depinde de modul in care clientul comunica cu prestatorul, de modul in care se face inteles.

C. Etapa de postcumparare (evaluare):

constituie un stadiu in care consumatorii compara serviciile primite cu ceea ce se asteptau sa primeasca. Nivelul satisfactiei depinde de modul in care prestatorii si-au indeplinit obligatiile (nivelul satisfactiei ridicat, atunci creste si fidelitatea turistilor).

MECANISMUL COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE

FACTORI DE INFLUENTA ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI TURISTIC

FACTORI

INFLUENTA

1. Factori perceptia, invatarea, Psihologici convingerile si (intrinseci turistului) atitudinile

2. Factori personali personalitatea, (trasaturile personale imaginea de sine, ale turistilor) situatia materiala, ocupatia si stilul de

MECANISMUL COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI DE SERVICII TURISTICE

FACTORI

INFLUENTA

3. Factori culturali

4. Factori sociali

sistemul de norme si valori care guverneaza modul in care se comporta indivizii intr-o societate poate fi diferi de la caz la caz. familia, grupurile si clasele sociale, liderii de opinie, influenteaza decisiv comportamentul de consum turistic

MODEL RECENT AL
COMPORTAMENTULUI TURISTIC
pe

msur ce crete nivelul de prosperitate a turistului, crete nclinaia spre consumul turistic;

experiena
turitii

de cltorie este cumulativ;

tind s devin mai aventuroi i mai ncreztori pe msur ce crete nivelul de prosperitate i se acumuleaz experien de cltorie

Faza 1: The Bubble Travelers

- nivel de venit relativ sczut
- experien de cltorie redus - motivaia de cltorie curiozitatea

Faza 2: Idealized-experience Seekers - consumatori cu nivel de venit mai ridicat - au o oarecare experien internaional de cltorie - sunt mai ncreztori i mai siguri solicit voiaje flexibile, individuale; dorina de aventur

- pachetul turistic tradiional produs ideal pentru aceast faz

Faza 3: Wide-Horizon Travelers - venitul i experiena de cltorie continu s creasc - consumatorii doresc s experimenteze o gam ct mai variat de medii culturale, similare sau complet diferite de ale lor - dorina de independen i flexibilitate

Faza 4: Total Immersers

- stadiu aproape n afara turismului - motivaia de cltorie reproducerea experienei culturale a localnicilor; dorina de identificare cu limba, cultura, modul de via al acestora

OFERTA TURISTICA

TEORII SPECIALIZARE IN TURISM INTERNATIONAL

determinanti explica distributia fluxurilor turistice internationale, precum si tendintele acestora:

teoria

cererii;

teoria dotrilor factoriale; teoria costurilor comparative; teoria avantajului absolut.

TEORIA DOTARILOR FACTORIALE

emis de Heckscher in 1919 si completata de Ohlin in 1933; Teoria sustine ca specializarea internationala a unor tari si diversificarea schimburilpor comerciale sunt rezultatul dotarii specifice cu factori de productie a fiecarei tari;

specializarea internaional a unei ri direct corelat cu nivelul disponibilitii unei resurse (abundena) important pentru explicarea poziionrii unei ri n turismul internaional (Leontief).

TEORIA DOTARILOR FACTORIALE

DOTARI FACTORIALE SPECIFICE TURISMULUI: 1. Potentialul natural, patrimoniul istoric, artistic, cultural
Relieful, peisajul, clima, litoralul, apele, fauna, floravaloarea lor este data de interesul turistic pe care il exercita, de caracterul si accesibilitatea lor; Turismul singura aramura economica care valorifica aceste resurse Turismul cultural (heritage tourism)- generaeaza una dintre cele mai active ramuri a turismului si reprezinta o preocupare constatnta pentru institutii cu privire la valorificarea si promovarea lui.

TEORIA DOTARILOR FACTORIALE

2. Resursele de munca- potentialul uman ca factor de productie.

Definire cantitativa: marime populatie structurata pe diferite criterii;

Definire calitativa: in functie de nivelul calificarii profesionale, traditia in activitatea turistica si gradul de ospitalitate
Pragul tolerantei turistice: este cuantificat prin :
similitudini culturale(limba, religie) intre cele doua populatii durata frecventa si localizarea consumului (continu/sezonier) gradul de uzura sau integritatea resurselor locale

TEORIA DOTARILOR FACTORIALE

Toleranta turistica cuprinde: gradul de civilizatie, ospitalitatea, specificul temperamental si caracterul sociabil al populatiei

Oferta turistica difera de la o tara la alta in functie de pregatirea factorului uman, existand tari in care forta de munca inalt calificata poate reprezenta un punct favorabil in compensarea factorului natural.
Dezvoltarea turismului in anumite zone se datoreaza nu in principala resurselor naturale mai atractive cat, in special, inaltei calificari a factorului munca (spre exemplu Coasta de Azur sau Riviera Italiana)

Turismul reprezinta ramura cu un necesar mai scazut de munca inalt calificata in turism decat pentru alte domenii de activitate.

TEORIA DOTARILOR FACTORIALE

3. Resursele de capital si infrastructura:

Turismul reprezinta una dintre cele mai dezvoltate ramuri din punct de vedere al investitiei de capital.
Marimea capitalului investit este direct proportionala cu marimea dezvoltarii turistice.

TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE

formulat de David Ricardo in 1817

o tara se va specializa n producia acelor bunuri i servicii ce pot fi produse la un pre mai bun dect n alte ri.

explic fluxurile turistice bilaterale ca rezultat al diferenelor de preuri.

studiul costurilor comparative ar trebui s ia n considerare: raportul calitate-pre evoluia tehnologiei diferenierea produselor turistice de cele ale concurenei prin : costul transportului costul cazrii costul altor servicii turistice politici economice: de preuri, de credit, aplicabile pieei muncii politica valutar i evoluia cursului de schimb

TEORIA COSTURILOR COMPARATIVE

Costul de productie in turism = cost transport, cazare, restaurari.....= totalitatea costurilor marfurilor si serviciilor oferite in cadrul prestatiei turistice
1. Cost transport- influentat de: costul infrastructurii si specificul ei, tehnologia de transport, relief si pozitie geografica, clasa de confort a mijlocului de transport;

2. Cost cazare: variabila mai stabila, complementara costului de transport.

Cazarea si transportul substituibile partial

reprezinta

costuri

complementare

si

chiar

In perioadele de criza economica scumpirea costurilor de transport poate fi compensata prin reducerea costurilor de cazare.

3. Cost servicii de restaurare si agrement- sunt dificil de comparat deoarece au un caracter specific de la o tara la alta

TEORIA AVANTAJULUI ABSOLUT I A

PROGRESULUI TEHNOLOGIC

continu analiza comerului internaional - Adam Smith Avantajul absolut rol determinant n turismul internaional unicitatea resurselor naturale sau antropice asigur rilor un avantaj de monopol Inovaia: politic de difereniere ntrete avantajul absolut al unei ri asigur o specializare internaional la un nivel superior pe termen lung contribuie la scderea costurilor ex.: costuri cu fora de munc