Teoria

Conspiratiei

Cuprins Zeitgeist 135 Dalai Lama 132 America Fascista 130 Istoria Interzisa a Omenirii 125 Top 10 Conspiratii 119 Caz l Antra! 11" Operati nea L na #arte 112 Criza $conomica 110 FIFA 10% Top l Conspiratiilor in &omania 101 'i lgi l (in Torino 09" )ames *+el,- Do.nar( 093 $minesc 0// Ill minati 0/2 C+e ' e0ara 0%2 Templierii

0"1 A(e0aratii Oameni in 2egr 0"1 Fl or l 05/ 3rotocoalele (e la Toronto 053 *IDA 019 Ioana D4Arc 015 5orl( Tra(e Center 039 Teoria 3amant l i 'ol 031 False Teorii ale Conspiratiei in # zica 02/ Li,i(o6'ate 022 'r p l 7il(er,erg 01" De ce (a cainele (in coa(a 012 Coolerii 009 Tri ng+i l 7erm (elor 001 3ream, l 001

Teoria Conspiratiei

Teoria Conspiratiei
Preambul: Adevarul este undeva acolo!

Foto (1)

Nimic nu este ceea ce pare a fi! De sute de ani, oculte grupuri de interese religioase, politice si financiare ne manipuleaza cinic prin masinatiuni bine ticluite, sufocandu-ne intr-un enorm val de ignoranta, cu scopul de a ne impiedica sa vedem adevarul. Suntem niste sclavi, niste marionete care raspund la comanda unor rapaci papusari avizi de putere, ce traiesc in umbra. De sute de ani, lumea este condusa, de fapt, de societati secrete, corporatii transnationale si organizatii obscure si malefice. Toate marile evenimente ale trecutului de la revolutiile politice si culturale pana la marile inventii si realizari stiintifice si chiar la cataclismele asa-zis naturale sunt opera Lor... cesta sa fie oare adevarul!

183ag e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Raportul minoritar
Portalul DESCOPERA.ro te invita sa urmaresti un nou serial de articole -maratonul Descopera Teoria Conspiratiei - in care vei (re)descoperi franturi din istoria recenta si mai indepartata dintr-o perspectiva inedita, la care poate nu te-ai gandit niciodata. u avem cum a raspunde la intre!area de mai sus, nu avem pretentia de a fi detinatorii adevarului a!solut (pentru a ne "uca un pic in c#eia in care am inceput acest articol, am putea spune ca Adevarul se afla ingropat in niste dosare groase, clasificate cu TOP S CR T si !ine pa$ite in su!teranele ascunse ale serviciilor secrete de pretutindeni. Dar nici pentru acelea nu am !aga mana in foc...). %ai mult de atat, nici noi nu suntem &''( convinsi de validitatea teoriilor pe care le vom e)pune in $ilele si saptamanile care urmea$a. *nsa demersul nostru se poate dovedi un e)ercitiu interesant si necesar. Pe cei sceptici, ii invitam sa se raporte$e la teoriile conspiratiei precum la un raport minoritar (cu trimitere evidenta la nuvela science fiction a lui P#ilip +. Dic,,Minority Report, din &-./, dupa care s-a reali$at si cele!ra pelicula din 0''0). *n functie de su!iect, de interesele sale si de conte)tul politic, social sau economic -realitatea poate !i decriptata si reinterpretata in nenumarate !eluri. De e)emplu, doi actori politici sau sociali - doi factori de deci$ie - care sunt confruntati cu aceeasi pro!lema, privesc lucrurile, gasesc raspunsurile si re$olvarile in moduri ce pot a"unge a fi complet incompati!ile unul cu celalalt. Este ca$ul marilor sc"isme - religioase (de e)emplu, in Antic#itate, din acelasi !a$in cultural si geografic sau nascut cele trei mari religii monoteiste ale lumii1 iudaismul, crestinismul si islamul2 precum in Evul %ediu si in Epoca *ndustriala, cand crestinismul s-a divi$at si redivi$at de cateva ori) sau politice (in ultimii &.' de ani, s-a dus un fulminant ra$!oi ideologic intre idealul unui Stat atotputernic, autoritar si gri"uliu fata de individ si societate - socialist, fascist sau comunist, si acela al unui Stat minimalist in care individul, li!ertatea si interesele sale au intaietate a!soluta - li!eral, li!ertarian). 3ie ca vor!im de religie, fie de politica, intotdeauna, intre doua sau mai multe e)treme au e)istat nenumarate nuante, iar la .', &'', 0'' sau mai multi de ani de la nasterea fiecareia dintre e)treme, niciun analist o!iectiv nu poate afirma responsa!il ca una dintre ele a avut cu totul dreptate, in vreme ce cealalta a fost fundamental gresita.

Conspiratiile dovedite
*n &-4/, eseistul #enr$ %ouis &en'en, unul dintre cei mai mari satiristi ai "urnalismului american si acer! critic al asa$isului stil de viata american articulat in "urul idealului de carton American Dream scria urmatoarele1 5Credinta de !a$a a oricarui idiot este aceea ca este victima unei misterioase conspiratii indreptate impotriva drepturilor, li!ertatilor si idealulilor sale. 6oate esecurile si ratarile de a a"unge cineva, intreaga incapacitate congenitala si prostia de a se afirma sunt puse d e idiot pe seama masinatiunilor varcolacilor care se aduna pe 7all Street sau in alt asemenea !arlog al infamiei5. Cu toate acestea, nici macar domnul %en,en nu credem ca ar fi negat faptul ca, de(a lun)ul istoriei* au e+istat numeroase conspiratii,,, dovedite, asupra carora niciun analist sau istoric nu mai are vreun du!iu ca ar fi avut loc, multe dintre acestea fiind recunoscute de insisi autorii lor. *ata, mai "os, o succinta lista a celor mai importante dintre ele1 *n anul 88 i.9r., un grup secret format din senatori romani care se autodenumesc :i!eratores il asasinea$a pe *ulius Ce$ar pentru a reinstaura Repu!lica2 in &8;< un grup de !anc#eri din 3lorenta, no!ili toscani din familia Pa$$i, incearca sa-i ucida pe :oren$o si =iuliano de> %edici, adevaratii stapani ai 6oscanei, pentru a le prelua afacerile si influenta2 in &/'., se naste Complotul Prafului de Pusca, in cadrul caruia un grup de aristocrati catolici provinciali, condusi de =u? 3a@,es, doresc sa arunce in aer Parlamentul !ritanic pentru a asasina intreaga familie regala, dimpreuna cu aristocratia protestanta aflata la conducerea Regatului Anit2 in &</., presedintele american A!ra#am :incoln este asasinat in cadrul unui complot-puci orc#estrat de Bo#n 7il,es Coot#, :e@is Po@ell, =eorge At$erodt si alti separatisti care doreau sa decapite$e intreaga conducere a SAA (:incoln tre!uia sa fie urmat in mormant de secretarul sau de stat, 7illiam 9. Se@ard, si de vicepresedintele Andre@ Bo#nson) pentru a instaura anar#ia si a darama guvernul federal2 din &-8< pana in &-;/, C*A desfasoara operatiunea %oc,ing!ird, prin care sute de "urnalisti americani si straini sunt manipulati cu sau fara voia lor pentru a fi urec#ile, dar mai ales vocea intereselor Agentiei2 in &-8. are loc Operatiunea secreta Paperclip prin care &'8 oameni de stiinta germani, crema fi$icii, inventicii si ingineriei na$iste, sunt e)trasi din =ermania si adusi in Statele Anite2 0; de ani mai tar$iu avea loc cele!rul scandal 7atergate, in urma caruia presedintele SAA de atunci, Ric#ard i)on, este nevoit sa demisione$e2 in sfarsit, intre 0''' si 0''&, in timpul cri$ei electricitatii din California, uriasa companie Enron manipulea$a mesc#in intreaga piata energetica americana.

Scenariile alternative
Ce avem de invatat din aceasta insiruireD *n primul rand, faptul cel mai evident - istoria a mustit de conspiratii- nu e+ista nicio epoca in care un )rup sau altul de interese sa nu !i complotat pentru a(si indeplini obiectivele. Anele conspiratii au avut succes, altele nu2 de asemenea, putem !anui ca au e)istat o serie de conspiratii care au ramas secrete si despre care nu o sa aflam niciodata nimic. Daca adoptam acest punct de vedere desc#is, pastrandu-ne simtul critic si fara a deveni!anatici ai conspirationismului, putem investi cu valoare de posi!ilitate o seama dintre evenimentele controversate care ne-au marcat istoria recenta sau mai indepartata. Cunaoara, in lumina numeroaselor conspiratii politice care au avut loc, nu avem de ce sa respingem din start ideea ca presedintele american B. 3. +enned? ar fi fost asasinat in cadrul unui complot mesterit de C*A si de %afie - date fiind itele atat de incurcate ale acestei afaceri, argumentele pe care le avem pentru a sustine aceasta ipote$a sunt aproape egale cu cele pe care ni le ofera istoria oficiala.

283age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Ceneficiem de mai putine date certe si, prin urmare, este mai greu de cre$ut, de e)emplu, ca un consortiu secret format dintr-o parte a marilor companii petroliere dimpreuna cu cele producatoare de masini, complotea$a tacit de peste .' de ani pentru ca prototipul masinii electrice sa nu intre in productia de masa si, astfel, sa devina un concurent serios pentru masina clasica, care functionea$a pe !a$a de car!uranti. *nsa, dat fiind caracterul privat al acestor tipuri de afaceri patronate de moguli ce invart miliarde de dolari si afaceri transnationale, din nou, nu avem de ce sa respingem din start o astfel de ipote$a. Desigur, pentru unii, este foarte greu de cre$ut ca unele guverne ascund e)istenta e)traterestrilor, ca *isus ar fi avut un copil cu %aria %agdalena, ca uraganul +atrina si tsunami-ul din Sud-Estul Asiei au fost generate de arme geologice secrete sau ca 9*E este un virus inventat in la!orator. *n aceste ca$uri, ne confruntam cu un consistent nivel de controverse si obscurantism, prin urmare, o!iectiv, in lipsa informatiilor si a dove$ilor, nu putem dovedi adevarul acestor teorii2 insa nici de data aceasta nu avem a!solut toate datele necesare pentru a le infirma in totalitate. *n ca$ul lor, poate ca cea mai sanatoasa a!ordare ar fi aceea a unor scenarii alternative care e)plica mai !ine, mai logic, mai argumentat - sau nu (F), realitatea conturata de istoriile oficiale. *ar a crede sau nu in ele este, pana la urma, o profesiune de credinta. 3ara a afirma ca sunt adevarate sau false, in acest maraton marca DESCOPERA.ro o sa va pre$entam o sumedenie de teorii ale conspiratiei ca atare, asa cum au fost ele formulate de sustinatorii lor, invitandu-va pe voi sa trageti singuri conclu$iile.

Cum se naste o conspiratie.

*ntr-o democratie, transparenta puterii este un de$iderat ideal2 practic, niciun stat nu-si tradea$a intru totul mecanismele interne care-l compun si pe !a$a carora functionea$a. Si c#iar daca ar face-o, acestea ar fi familiare doar pentru o ingusta gama de cunoscatori, e)perti ai sistemului politic, guvernamental si financiar. Aceasta, insa, este situatia din pre$ent (si ea implica intr-o masura discuta!ila sau deloc companiile si agentii care "oaca in domeniul privat. De transparenta statelor inca autoritare, nici nu are rost sa vor!im...). De(a lun)ul timpului* a avut loc o nenumarata serie de evenimente suspecte si misterioase, fapte mai mult sau mai putin du!ioase, de la asasinari si revolutii la descoperiri si inventii stiintifice, care au alimentat paranoia colectiva si care, din perspectiva istoriei oficiale, nu au fost niciodata e)plicate pana la punctul in care sa inlature orice du!iu. Asadar, intr-o prima instanta, fie ele fa!ulatii sau povesti cu un sam!ure (ori mai multi) de adevar, teoriile conspiratiei s(au nascut pentru a suplini lipsa in!ormatiilor si e+plicatiilor publice . Din perspectiva sociologica, aparitia unei teorii a conspiratiei si raspandirea adeptilor ei poate fi si un fenomen de recuperare etica1 masele incearca sa produca un raspuns moral, adevarat, unei situatii pe care Statul, mass media sau alte entitati o acopera su! pres sau o !agateli$ea$a intr-un mod considerat de multi profund imoral (ve$i, de e)emplu, numeroasele teorii ale conspiratiei care s(au nascut vi/avi de Revolutia Romana din 1010 ). u tre!uie sa uitam ca, din punct de vedere psi#ologic, teoriile conspiratiei au o putere de persuasiune e+trem de mare. Potrivit lucrarii Belief in Conspiracy Theories, pu!licata de catre psi#ologul american 6ed =oert$el in &--8, daca o persoana a"unge sa creada intr-o singura teorie a conspiratiei, atunci acea persoana este inclinata sa creada si in multe dintre toate celelalte. De asemenea, in cadrul unui studiu desfasurat de catre psi#ologii de la Aniversitatea din +ent, s-a descoperit ca teoriile conspiratiei au o putere ascunsa de a in!luenta credintele oamenilor* !ara ca macar acestia sa !ie constienti de acest !apt si sa reali$e$e ca au devenit ei insasi conspirationisti. An alt studiu !ritanic, desfasurat in 0''4 de Aniversitatea din :ondra, su! indrumarea doctorului Patric, :eman, releva faptul ca intotdeauna oamenii se asteapta ca evenimentele ma2ore sa aibe cau/e ma2ore. Dr. :eman le-a oferit celor /8 de participanti la studiu unul din patru scenarii in care un presedinte dintr-o tara fictiva era fie impuscat si ucis, fie impuscat dar supravietuia, fie supravietuia atentatului, dar murea de stop cardiac la o data ulterioara, fie supravietuia si traia fericit pana la adanci !atraneti. Conclu$ia studiului a fost ca toti su!iectii au fost inclinati sa creada ca presedintele a murit in urma unei conspiratii si nu a fost victima unui ne!un care a actionat singur sau a unui accident.

383age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Triun)"iul 3ermudelor 4 conspiratie sau inselatorie.

Foto (5)

"e tema Triunghiului #ermudelor, regele neincoronat al misterelor acestei planete, s-au scris mii de articole si de carti, s-au difuzat zeci de programe de televiziune, toate incercand sa ofere o e$plicatie bizarelor disparitii despre care s-a vorbit de-a lungul timpului. De la e$traterestrii rauvoitori la vorte$uri care duc inspre dimensiuni paralele, de la monstri marini, atlanti supravietuitori ai cataclismului de acum %&&& de ani, demoni si furtuni ine$plicabile pana la anomalii magnetice si dilatari ale timpului, nicio ipoteza fie ea stiintifica sau fictionala nu a scapat de filtrul impatimitilor acestui gen de mistere. ' adevarat, subiectul este de-a dreptul fascinant dar, poate si de aceea, putini au incercat sa dea crezare celor care au afirmat ca totul nu este decat o inscenare grosolana.

Arta manipularii
Daca veti fi vreodata suficient de curiosi incat sa va incumetati a studia ar#ivele cu privire la fenomenul 6riung#iului Cermudelor (sau al 6riung#iului Diavolului, daca preferati varianta mai inspaimantatoare), sa nu fiti surprinsi daca nu veti gasi referiri mai vec#i de apro)imativ /' de ani. De ceD Pentru ca, pur si simplu, atunci a luat nastere isteria, daca putem sai spunem astfel, legata de fenomenul disparitiilor ine)plica!ile dintre %iami, Cermuda si Puerto Rico (capetele cele!rului triung#i). *ar ca o scurta continuare, sa nu fiti surprinsi nici daca nu veti gasi vreo alta disparitie care sa fi avut loc d upa &-<si ale carei cau$e sa nu fie pe deplin cunoscute. Sa le anali$am insa pe rand.

183age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Primul articol in care le)enda disparitiilor misterioase a !ost luata in discutie a aparut la 16 septembrie 1078, Atunci* un /iarist american* ,9,:, ;ones* a mentionat pentru prima data e+istenta unor !enomene ine+plicabile in 2urul &arii Sar)aselor, Doi ani mai tar$iu, un alt om de presa american, =eorge G. Sand, pu!lica un scurt articol in revista 3ate, articol pe care il intitula 5Sea %?ster? At Our Cac, Door5 si in care facea referire la cateva disparitii ale unor nave si avioane, printre care si cele!rul H!or &- care avusese loc in &-8.. Era pentru prima data cand cineva trasa liniile triung#iului mortii. 6otusi, aveau sa treaca inca &0 ani pana cand 9incent <addis* un obscur 2urnalist de peste ocean* numea misterioasa /ona =Triun)"iul &ortal al 3ermudelor>* o denumire care a !acut sen/atie inca de la aparitia sa in presa* in !ebruarie 106?, :umea de"a incepea sa vor!easca despre fenomenele !i$are din sud-estul Statelor Anite ale Americii iar de aici si pana la aparitia unui adevarat fenomen nu a mai fost decat un pas.

Au urmat cartile lui Bo#n 7allace Spencer (:im!o of t#e :ost) in &-/-, si cea a lui Ric#ard 7iner (6#e Devils 6riangle) din

583age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
&-;8, care nu au facut decat sa ridice semne de intre!are si sa augmente$e un fenomen care se afla de"a in plina de$voltare. Apo)eul lucrarilor scrise pe tema Triun)"iului 3ermudelor este le)at insa de aparitia in 105? a cartii intitulata c"iar =Triun)"iul 3ermudelor>* volum semnat de C"arles 3erlit/* un !ost an)a2at al serviciilor speciale din armata S@A, *n scrierile sale, Cerlit$, un autor recunoscut de altfel pentru pasiunea sa pentru misterele lumii si pentru romanele ce aveau ca su!iect Atlantida, *ncidentul Ros@ell, Arca lui oe, *ncidentul P#iladelp#ia sau Apocalipsa, facea un adevarat rec#i$itoriu al navelor, su!marinelor, avioanelor si c#iar ale ia#turilor si am!arcatiunilor de mici dimensiuni care disparusera vreodata in 6riung#iul Cermudelor. Sau, cel putin, despre care sustinea acesta ca disparusera in $ona in cau$a. Cartea s-a dovedit un !est-seller si s-a vandut in peste 0'.'''.''' de e)emplare, aducandu-i lui C#arles Cerlit$ o avere deloc de negli"at, motiv pentru care acesta si-a indreptat atentia si catre un alt Itriung#iJ cele!ru, Triun)"iul Dra)onului din vestul ;aponiei* un !el de !rate mai mic al celui din Atlantic, Si pentru ca amatorii de castiguri usoare nu au lipsit niciodata, cartile care sa de$!ata si c#iar sa adauge alte si alte ca$uri celor cateva sute mentionate de Cerlit$ au inceput sa apara cu $ecile. 6riung#iul Cermudelor devenise de"a o afacere de sute de milioane de dolari.

%aArence David Busc"e 9S C"arles 3erlit/

*nainte de a continua periplul nostru printre itele incalcite ale de$informarii se impune sa spunem si cateva cuvinte despre IparinteleJ 6riung#iului Cermudelor, americanul C#arles Cerlit$. Cerlit$ s-a nascut la e@ Kor,, la 0' noiem!rie &-&8, ca nepot al renumitului %a)imilien Cerlit$, intemeietorul Scolii de :im!i Straine Cerlit$. *nca de la varsta adolescentei, tanarul C#arles stapanea perfect opt lim!i straine, pentru ca la maturitate sa comunice fluent in nu mai putin de 40 de lim!i. *n fapt, americanul este considerat si asta$i, la sase ani de la moartea sa, unul dintre cei mai mari lingvisti din toate timpurile. Dupa ce a a!solvit Aniversitatea Kale, Cerlit$ a fost recrutat in ser viciile speciale ale armatei americane, acolo unde a petrecut aproape &4 ani. Dupa retragere, acesta si-a dedicat timpul cartilor despre fenomene ine)plica!ile, strangand o suma considera!ila din romane cu titluri pompoase si su!iecte controversate1 Misterele Atlantidei, Misterele lumilor uitate, Apocalipsa 1999, Lumea fenomenelor stranii, Triunghiul Dragonului, Experimentul Philadelphia Proiectul invi i!ilitatii, Atlantida continentul pierdut, acum de valuit, asta ca sa numim doar cateva dintre titlurile sale cele!re. %area lovitura a dat-o insa cu I6riung#iul CermudelorJ din &-;8, roman care i-a adus pe langa cele!ritatea internationala si Premiul Dag 9ammars,"Lld pentru cele peste 0' de milioane de e)emplare vandute.

Si totusi, au e)istat si oameni care au pus la indoiala veridicitatea afirmatiilor lui Cerlit$. Anul dintre acestia a fost :a@rence David +usc#e, un fost pilot american devenit intre timp !i!liotecar in orasul sau natal, P#oeni), Ari$ona. 3ascinat de su!iectul tratat atat de generos de C#arles Cerlit$, +usc#e a #otarat sa profite de avanta"ele serviciului sau si si-a dedicat timpul strangerii de informatii cu privire la incidentele devenite de"a cele!re in articolele si cartile vremii. Asa cum avea sa afirme ulterior in cartile sale I%isterul 6riung#iului Cermudelor M re$olvatJ-&-;. si IDisparitia H!orului &-J M &-<', americanul a fost surprins sa descopere ca multe dintre ca/urile descrise de 3erlit/ !usesera preluate !ara o veri!icare prealabila de cei mai multi dintre autorii care i(au urmat acestuia* propa)and in mass(media un !als )rosolan, Cu numai ca unele incidente nu avusesera loc in Triun)"iul 3ermudelor sau ca altele aveau e+plicatii cat se poate de normale* dar multe nu se petrecusera niciodata,

"83age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

+usc#e pu!lica la scurt timp dupa succesul enorm al I6rung#iului CermudelorJ al lui C#arles Cerlit$ o lista de conclu$ii pe care multi nu au luat-o in acel moment in considerare. 6impul avea insa sa ii dea dreptate1

Numarul navelor si avioanelor care au disparut in Triunghiul Diavolului nu a fost niciodata mai mare decat in alte parti ale lumii. Acelasi numar a fost voit exagerat, ignorandu se informatiile pe care autoritatile locale le puteau pune la dispo!itie. "n Triunghiul Bermudelor au loc dese furtuni tropicale, un fenomen cat se poate de normal de altfel, acesta fiind si principalul motiv al celor cateva disparitii certe. #nele disparitii nu au avut loc niciodata, fapt certificat atat de rapoartele armatei cat si de cele ale autoritatilor portuare. Charles Berlit! si alti autori au ignorat, pur si simplu, datele in care acostarea vaselor era inregistrata in registrele porturilor, acestia anuntandu le ca disparut.

Conclu/ia. %e)enda Triun)"iului 3ermudelor a !ost una !abricata in mod intentionat* din dorinta de a vinde un subiect sen/ational* si a !ost perpetuata ori din aceleasi motive* ori in necunostinta de cau/a, +usc#e aduce in discutie c#iar punctul forte al celor care sustin cu tarie e)istenta unor fenomene ine)plica!ile intre %iami, Cermude si Puerto Rico, cele!rul H!or &-. Dupa verificarea amanuntita a ar#ivelor militare de la &-8., americanul a a"uns la conclu$ia ca disparitia escadrilei de cinci avioane de vanatoare s-a datorat unei furtuni puternice care a dereglat aparatura precara de !ord a acestora. Ceea ce nu s(a spus in nicio alta carte despre Triun)"iul 3ermudelor si Dborul 10* este ca avioanele erau de !apt unele de antrenament* toate !iind )"idate de pilotul principal* locotenentul C"arles Ta$lor, %ipsite de aparatura standard a avioanelor de vanatoare* acestea ar !i /burat "aotic pana au ramas !ara combustibil, Cel de al saselea avion trimis in cautarea acestora* despre care se spune ca a disparut in acelasi mod* a e+plodat in realitate din cau/a unei de!ectiuni la unul dintre motoare, Ramasitele celor . avioane au fost descoperite la inceputul anilor -', in apele oceanului, la numai 0.' de ,ilometri de 3lorida, confirmand spusele lui :arr? +usc#e.

%83age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
An alt ca$ cele!ru, reluat de un alt contestatar al lui Cerlit$, 9o@ard :. Rosen!erg, este cel al navei SS %arine Sulp#ur Nueen, nava a carei disparitie a avut loc la 4 fe!ruarie &-/4. *n opinia lui C#arles Cerlit$, nava cu un ec#ipa" de 4- de marinari a disparut !rusc de pe radar fara a emite macar un semnal SOS. Singura dovada materiala a Ivolatili$ariiJ cargoului a fost o vesta de salvare, descoperita in timp ce plutea in deriva, la cateva $ile dupa incident. Ce a omis insa sa spuna 3erlit/ este ca SS &arine Sulp"ur Eueen era* in momentul disparitiei* incarcata cu 17,888 de tone de sul! lic"id, Sul!ul era depo/itat in patru containere uriase* !iecare incal/it de o retea de boilere la temperatura de 1F7 de )rade Celsius* ceea ce !acea din ambarcatiune o veritabila bomba plutitoare, Cerlit$ a omis sa mentione$e si raportul pa$ei de coasta din 9onduras, care a mentionat in $iua disparitiei navei SS %arine Sulp#ur Nueen, pre$enta unui persistent miros de sulf in $ona de coasta. Cel mai pro!a!il, sustine Rosen!erg, nava a e)plodat in urma unei scurgeri de sulf, cea mai mica scanteie fiind capa!ila sa declanse$e de$astrul. Este evident ca intr-o atare situatie, nimeni nu a mai avut timp sa emita vreun semnal SOS iar daca, prin a!surd, ar fi e)istat supravietuitori, acestia nu ar fi avut nicio sansa de salvare in apele intesate de rec#ini si !aracude. Eom inc#eia e)punerea noastra, desi lista ar putea continua cu $eci de e)emple, cu un ca$ de asemenea cele!ru, cel al disparitiei su!marinului ASS Scorpion, in timpul Primului Ra$!oi %ondial. :egenda spuna ca acesta a disparut !rusc in 6riung#iul Cermudelor, iar informatiile o!tinute ulterior de la armata germana, arata fara doar si poate ca acesta nu a fost supus tirului vreunui su!marin. *n realitate, epava su!marinului a fost descoperita de nava AS S %i$ar, testele dovedind faptul ca acesta s-a scufundat in urma unei defectiuni te#nice. &ai mult* submarinul a !ost identi!icat la aproape 678 de 'ilometri distanta de cel mai apropiat punct al Triun)"iului 3ermudelor,

Conspiratie sau doar simpla de/in!ormare.

Desi este evidenta de$informarea masiva in ceea ce priveste realitatea 6riung#iului Cermudelor, unii dintre cei care au contestat legendele emise de Cerlit$ si alti autori au mers c#iar mai departe cu supo$itiile. De ce autoritatile americane nu au ne)at niciodata a!irmatiile acestora si de ce s(au multumit doar sa declare ca nu recunosc e+istenta unui Triun)"i al 3ermudelor* asta abia dupa 1010 de cand* in !apt* nu a mai disparut nicio nava. :a@rence David +usc#e este poate cel mai radical dintre toti si afirma ca su!iectul era atat de ridicol incat nici un savant nu si-ar fi patat numele incercand sa demonstre$e un adevar atat de evident. De ce ar fi facut-o guvernul SAAD u toti sunt insa de parere cu el. Au e)istat voci care au sustinut ca atat Triun)"iul 3ermudelor* cat si Gncidentul RosAell sau +perimentul P"iladelp"ia* asta ca sa enumeram doar cateva e+emple clasice* nu au !ost altceva decat acel celebru =paine si circ> menit sa distra)a atentia populatiei de la adevaratele probleme ale natiunii americane, O tacere complice care nu implica in nici un !el autoritatile dar care le re/olva o parte dintre probleme . *n fond, toate aceste mistere au aparut in timpul Ra$!oiului Rece, o perioada tul!ure in care ecourile conflictelor mascate dintre SAA si ARSS ra$!ateau din aproape toate colturile lumii. Poate ca nu intamplator, po$itia SAA vis-a-vis de 6riung#iul Cermudelor a venit doar dupa caderea !locului comunist. *n fond, su!iectul era de"a IfumatJ iar opinia pu!lica tindea sa dea uitarii disparitiile din ce in ce mai contestate. Poate ca venise timpul ca pe scena lumii sa apara un alt tip de circ,

/83age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Coolerii 4 aducatorii de )"inion din ca/inouri

Foto (6)

Nicio conducere a unui cazino nu va recunoaste vreodata autenticitatea unei asemenea suspiciuni, insa daca metoda s-ar dovedi intr-adevar eficienta, n-ar e$ista cazino in lume care sa nu cumpere serviciile unui cooler. (oolerii reprezinta mai degraba o legenda urbana, dar nu este surprinzator faptul ca ideea e$istentei lor persista obsesiv in mintea unor )ucatori impatimiti. *n principiu, coolerul este o persoana aparent civila care se plimba, tot in aparenta, la intamplare pe coridoarele unei sali de cazino, cu misiunea precisa de a compromite reusita de castig a )ucatorilor norocosi.

6eoriile referitoare la modul de actionare al OracitorilorJ se impart in cele care le e)plica pragmatic mi"loacele si cele cu i$ paranoid. Se crede ca acesti indivi$i actionea$a fie prin distragerea atentiei clientului care merge in castig, printr-o a!ordare cu prete)t varia!il, fie prin simpla pre$enta aducatoare de g#inion la o masa unde "ucatorul atrage atentia prin succesul sau. Ca/inourile ii ademenesc pe 2ucatori in incintele lor cu promisiuni ale unor premii !abuloase* ilu/ii pe care in interior le destrama cu o varietate de metode, ste posibil sa pier/i 1,888 de euro intr(o /i* dar la !el de bine* ca/inoul s(ar putea sa(ti o!ere o masa )ratuita* daca ast!el te determina sa mai stai sa 2oci,

983age

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

otiunea de cooler este un secret pastrat cu atata sfintenie de cei care cunosc dedesu!turile lumii "ocurilor de noroc, incat aproape nu e)ista informatii referitoare la acest su!iect. De fapt, filmul artistic americanO6#e CoolerJ, aparut pe ecrane in 0''4, repre$inta singura OdocumentatieJ, cu nuanta fictionala insa, care inaintea$a spre pu!lic aceasta notiune. De aceea, tratarea su!iectului este intr-o !una masura speculativa. Asemenea ta)mei ilu/ionistilor sau a ma)icienilor* si lumea ca/inourilor este una casta si inter/isa pro!anilor* asa cum le place sa(i numeasca pe Hceilalti>* aceia initiati in tainele unui domeniu cu vi/ibilitate redusa, Toate ca/inourile din %as 9e)as si Atlantic Cit$ nea)a e+istenta coolerilor* dar cu toate astea* membrii lor stiu !oarte bine ce inseamna acest termen !ara a li se da vreo e+plicatie, *ntr-o afacere care ar incerca aproape orice pentru a avea c#iar si cel mai marunt castig, ne putem intre!a legitim daca povestea OracitorilorJ nu este una vecina cu realitatea.

10 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Daca este sa acceptam e)istenta lor, OcooleriiJ au parte de un antrenament special pentru a-si indeplini misiunile, dar poseda si o a!ilitate speciala. Principala lor calitate re$ida in capacitatea de a face o persoana sa se indoiasca de sine, d e credintele sale si de propriile capacitati. HRacitorii> sunt capabili sa stimule/e )"inionul unui individ si sa ii tulbure concentrarea, &etodele lor sunt diverse si traversea/a de/in"ibat toate re)istrele* de la enervarea )rosolana a unui 2ucator pana la de/ec"ilibrarea lui psi"o(emotionala intr(un mod e+trem de subtil si adesea insesi/abil, Sunt psi#ologi de e)ceptie, cu mare stapanire de sine, care pot face un om sa-si comute activitatea cere!rala din emisfera stanga a creierului in cea dreapta, stimuland un colaps intern.

Anii cred in e)istenta OracitorilorJ ca intr-o realitate a trecutului, putin aplica!ila contemporaneitatii. *nsa acestia ii privesc mai degra!a ca pe niste Orec#iniJ ai "ocurilor de noroc, decat ca pe un fenomen menit sa incentineasca "ucatorul sau sa-i afecte$e norocul. C#iar si acesti indivi$i accepta insa posi!ilitatea unui soi de 'arma ne)ativa a unor oameni* care prin simpla lor pre/enta aduc )"inionul celor lan)a care se a!la, Conform credintei generale insa, coolerii sunt complici ai ca$inourilor, anga"ati pentru a afecta re$ultatul situatiilor de "oc. Ei sunt trimisi la mese atunci cand casa are nevoie sa reduca avanta"ul "ucatorului.

11 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Atunci cand actiunea la o masa de /aruri este aprinsa si !renetica* Hracitorii> pot !i trimisi la acea masa pentru a in"iba entu/iasmul* spre e+emplu, Este !ine cunoscut din punct de vedere psi#o-emotional, faptul ca e)altarea stimulea$a avantul unui "ucator si ii sporeste sansele de reusita, in virtutea invocarii inconstiente a unor energii po$itive . Atunci cand OracitorulJ se asea$a la o astfel de masa OaprinsaJ, datorita finului simt pe care il poseda, manifesta o actiune sau c#iar o serie de actiuni, de natura sa di$olve starea de !ine. De cele mai multe ori, manifestarea entu$iasmului comun al mai multor oameni nu poate fi strivita prin metode foarte su!tile si de aceea coolerii sunt dispusi sa apele$e la metode mai puternice, c#iar violente. @n cooler poate po/a cu usurinta intr(un betiv a)resiv* care asaltea/a intr(o !orma sau alta unul sau mai multi participanti la o masa de 2oc, ste lesne de inteles ca un ast!el de episod are un potential ridicat de a deconcentra 2ucatorul si de a(i Hin2ecta> o do/a de in)ri2orare* in detrimentul starii psi"ice potrivita casti)ului, Altfel spus, "ucatorului i se induce, pe moment, mentalitatea de invins, i se tul!ura ,arma pana in acel moment po$itiva. Acest lucru este posi!il prin nestiintifica, dar perfect adevarata manipulare a dogmei "ucatorilor, denumita psi#ologia norocului. *n ca$ino, coolerii pot fi atat profesionisti cat si amatori, intentionati sau accidentali, prieteni sau inamici. *ar principala gri"a nu tre!uie sa fie daca vei intalni sau nu un OracitorJ, ci cum tre!uie sa te descurci cu el atunci cand esti constient de pre$enta unuia.

De ce da cainele din coada.

Foto (6)

(e au in comun doua filme ca +ag the Dog ,*nscenarea- si .atri$! "rimul, un soi de manual de utilizare al asa-numitei /media-imposed-simulation0, a fost turnat in 1% de zile cu un buget de 23 milioane de dolari, unul destul de mic pentru standardele holl45oodiene, in pofida numelor /grele0 de pe afis, de la cel al regizorului #arr4 Levinson la protagonisti, 6obert De Niro si Dustin 7offman. l doilea, este o super-productie in adevaratul sens al cuvantului, abunda in efecte speciale si pune in scena o /neural-interactive-simulation0. mbele ilustreaza insa de minune cele doua directii principale de abordare a teoriilor conspiratiei in cinematografie.

12 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Pe de-o parte ideea (nu c#iar atat de stiintifico-fantastica) ca niste puteri oculte (serviciile secrete, guvernul, multinationalele) manipulea$a ceea ce stim despre lume2 pe de alta parte, teoria cu siguranta mult mai fante$ista ca lumea asa cum o cunoastem (sau o parte importanta din ea) nu ar fi altceva decat o fictiune, o constructie, o repre$entatie pusa in scena special pentru noi si evident, in detrimentul nostru. 6itlurile din prima categorie sunt o sumedenie si in ultimii ani succesul lor a crescut e)ponential1 cum ar fi, de e)emplu, ca$ul G-3iles (Dosarele G), mai intai serial de televi$iune, adaptat ulterior pentru marele ecran, cu ai sai oameni in negru, mistificari C*A, into)icari si inselatorii mediatice. 6ot in acest sens, e)emplar inca de la titlu poate fi considerat si T"e Conspirac$ T"eor$ (Teoria Conspiratiei)* cu un &el <ibson interpretand persona2ul principal caruia* pe parcursul !ilmului* ii sunt con!irmate cele mai paranoice si mai improbabile temeri- sau din genul comediei, %en in Clac, (Oamenii in egru). Din cea de-a doua categorie fac parte in principal filme S3, dar pana la urma si povesti aflate Ola granitaJ1 este ca$ul lui 6#e 6ruman S#o@ in care, intr -o apoteo$a a paro)ismului conspirationist, toata lumea complotea$a in spatele unui singur om, intr-o perfecta si perversa fu$iune a simularii interactive cu cea impusa prin media.

O" #e"si mai aminteste lumea despre ra!oiul din $olf% & !om!a amplasata intr"un canal de aerisire' Lasa"ma sa"ti spun ceva( eu eram acolo cand s"a filmat scena respectiva cu o macheta de )* cm asam!lata din Lego' " +pui adevarul% " #ine nai!a mai stie%J (din $ag the dog)

:a) t"e do)

O satira ce contine e)act atata realism cat sa fie plau$i!ila2 te face sa ra$i si te pune pe ganduri (ce-i drept. in ultima vreme devine din ce in ce mai greu pentru satira sa o ia inaintea realitatii.) *n film, povestea incepe tocmai cu presupusul tete-a-tete amoros dintre presedinte si o tanara in Ciroul Oval. Pentru evitarea rever!eratiilor negative ale unui scandal se)ual survenit in a"unul alegerilor, se reuneste imediat comitetul de cri$a si este c#emat e)pertul in manipularea mass-media, doctorul Conrad Crean (Ro!ert De iro). El va pune imediat lucrurile la punct1 il va sfatui pe presedinte sa-si programe$e o vi$ita prelungita in C#ina si va antama, cu concursul lui Stanle? %otss (Dustin 9offman), cele!ru producator #oll?@oodian, diversiunea unui ra$!oi cu Al!ania. De ce Al!aniaD ODe ce nuJ, cum spune Conrad Crean2 nimeni nu stie unde se afla, nimanui nu-i pasa si poti sa spui orice despre ea. Bocurile sunt facute, iar intreaga America se va considera amenintata de Al!ania. Apropos* ati observat ca !ata cu care presedintele este acu/at ca ar avea o relatie in :a) t"e Do) poarta un beret ne)ru. ste &onica %eAins'$ din perioada se+)ate(ului lui Clinton (declansat dupa turnarea !ilmului* dar inainte de lansarea lui in cinemato)ra!e), Coincidenta. Semn. &esa2.

13 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

ORetetaJ unei conspiratiiD Se ia un fapt epocal, de genul asasinarii lui B3+ sau de!arcarea omului pe :una (filoanele cele mai OfecundeJ sunt pre$entele e)traterestre pe 6erra tinute in secret de autoritati, conventiile *lluminati-lor care conduc lumea din um!ra, !olile create in la!orator, conspiratiile satanice pentru evocarea raului prin mesa"e inscriptionate invers pe discuri roc,). Se pune fante$ia la trea!a, si se speculea$a atat asupra evenimentului in sine si a efectelor lui, cat mai ales asupra potentialului !eneficiar2 ideale in ceea ce priveste atri!uirea paternitatii sunt servicile secrete si lo!!?-urile criminale. %ai comod, acestea pot fi denumite generic OEiJ. *n continuare, orice eventuala o!iectie poate fi respinsa fara drept de apel1 autorii nu se poate sa nu ai!a vreo legatura cu OEiJ . *ar !orta teoriilor conspiratiei sta tocmai in imposibilitatea veri!icarii lor.

ODestinul tuturor noilor adevaruri este sa se nasca ca ere ii si sa moara ca superstitii J. (Aldous 9u)le?)

11 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
E)ista un numar aproape infinit de OlegendeJ ur!ane in circulatie. Anele simpliste precum cea a sistemului de canali$are al orasului e@ Kor, OinfestatJ cu crocodili or!i sau cea conform careia am!ientalistii ar $!ura in elicoptere deasupra padurilor pentru a arunca vipere in pungi de plastic, usor de demontat, in pofida faptului ca persista cu tenacitate. Cand vine insa vor!a despre teorii stiintifice sofisticate lucrurile se complica. E)ista o versiune oficiala dar si multe altele, mai mult s au mai putin su!versive (e)ista petrol din a!undenta, nu petrolul este pe terminate2 S*DA este declansata de retrovirusul 9*E, nu retrovirusul nu are nicio legatura). Ce sa cre$iD %ai !ine te intorci la fictiune1 ,De ce da un caine din coada% Pentru ca este mai destept decat coada' Daca ar fi coada mai desteapta, ar da ea din caine-' (7ag t#e Dog)

&atri+
Anul &---. Sau cel putin asa credea #ac,erul eo, pana va descoperi ca intreaga lume din "urul lui nu este decat o constructie ela!orata de sisteme de inteligenta artificiala. *n realitate (DF), ne aflam in 00'' si oamenii traiesc fara sa stie in interiorul OmatriceiJ, o lume in totalitate virtuala, proiectata !ineinteles pentru a-i aservi fara ca ei sa-si dea seama. O"Te controlea a' " #ine% " Asculta si"atat' +tiu de ce esti aici' +tiu ce ai facut. de ce nu mai poti dormi, de ce traiesti singur si de ce stai noapte de noapte in fata computerului' /l cauti' +tiu pentru ca si eu pe vremuri il cautam' #autam un raspuns' /ntre!area este cea care ne ghidea a' /ntre!area te"a adus aici' Tu cunosti intre!area, dupa cum si eu o cunosteam-' " #e este Matrix% " 0aspusul este acolo, afara, te cauta' Te va gasi, daca vei vrea.J (%atri))

*n ultima instanta, noul parado) al industriei comunicatiilor de masa pare a fi tocmai e)traordinara proliferare a e$oterismului de consum. Anul dintre parintii pasi#anali$ei, Carl <ustav ;un), spunea ca omul are nevoie de secrete si avand in vedere ca despre secretele adevarate nu are nici cea mai vaga idee, isi fa!rica singur unele false. %ai in $ilele noastre, @mberto co, unul dintre marii specialisti in consumul cultural de masa, afirma intr-un editorial intitulat OSindromul complotuluiJ (aparut in :Espresso) ca in viata de $i cu $i nu e)ista nimic mai transparent decat complotul si secretul. O #omploturile si secretele, daca nu ies la suprafata, ori erau comploturi incompetente, ori secrete lipsite de continut' 1orta celui care anunta ca poseda un secret nu sta in a tainui ceva, ci in a convinge ca exista un secret' /n acest sens secretul si complotul pot fi arme eficiente tocmai in mainile celui care nu crede in ele'J

15 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

<rupul 3ilderber) 4 Adevaratii conducatori ai Americii

Foto (6)

8n scurt popas in culisele celui mai ocult club din lume risipeste orice fel de indoiala fata de soarta pe care o va avea intreaga omenire in viitorul apropiat. rtizanii Noii 9rdini .ondiale ar fi insasi membrii temutului (lub #ilderberg. Diversi analisti politici avanseaza tot mai des ideea conform careia aceasta organizatie domina lumea si controleaza vietile a miliarde de oameni. 'i sunt singurii pradatori actuali ai speciei 7omo sapiens:
HEste intotdeauna mai usor sa pacalesti o lume intreaga decat un singur om> (<eneralul c"ine/ %iu Fen)* anul F?I i,e,n,
=rupul Cilder!erg este considerat de ma"oritatea e)pertilor in politici oculte, drept cel mai inalt for de conducere al J%ari lor Preoti ai CapitalismuluiJ. *n acest clu! e)clusivist pana la a!solut, nu ar avea acces oricine, c#iar daca persoana in cau$a este foarte influenta sau potenta in plan financiar sau politic. Gn !iecare an* un misterios HComitet de Conducere> emite cate o lista de invitati pe care !i)urea/a ma+imum 1F8 de nume, Gnvitatii. Cumele lor este tinut in mare secret, Din putinele in!ormatii care au Hscapat> presei de(a lun)ul timpului* reiese ca pe lista celor 1F8 de persoane se re)asesc banc"eri internationali* baroni ai trusturilor de presa* ministrii )uvernamentali din diverse tari* prim( ministrii* capete re)ale si lideri politici, Clubul 3ilderber) nu este sin)ura institutie secreta din subordinea Glluminatilor* dar prin ra/a de actiune si dimensiunile obiectivelor sale* este cea mai ambitioasa si e+tinsa alianta secreta din intrea)a lume . A reusit de minune sa-si tina in um!ra adevaratele planuri timp de multi ani, printr-un ansam!lu de principii stimulat de mass-media tri!utara, utili$and eficient de$informarea, secreti$area ma)ima si propaganda. Astfel, omenirea a perceput confu$ ceea ce i se intampla cu adevarat, complacandu-se astfel in pasivitate sociala. Opinia pu!lica mondiala a fost ametita magistral datorita aplicarii perceptelor #aosului ideatic si a de$ordinii regi$ate cu scop precis.

1" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cum a inceput totul H#ea mai mare pedeapsa pentru cei neinteresati de politica este aceea ca vor fi inevita!il condusi de cei foarte interesati de politica> 4Arnold ;,To$nbee* istoric en)le/
Elita politica a lumii se intalneste anual, aproape ca intr-un ritual al carui sens scapa celor multi, in cele mai lu)oase #oteluri si resedinte private din Europa, iar o data la 8 ani, undeva in Statele Anite sau Canada. De la aceste intalniri anuale si-a tras numele pro!a!il cea mai puternica organi$atie Ovi$i!ilaJ implicata in conducerea intregului mapamond plitic. Prima conferinta a grupului s-a desfasurat in noaptea de 0- spre 4' mai &-.8, in cadrul 9otelului Cilder!erg din Ooster!ee,, undeva in apropierea localitatii olande$e Ar#nem. Conferinta a fost initiata de cateva figure politice importante, printre care si Bosep# Retinger, ideologul si strategul proaspetei organi$atii, care era ingri"orat la acea data de recrudescenta sentimentelor antiamericane in Europa. Conform celor mai multi istorici si autori, Printul 3ern"ard de Olanda ar !i cel care a !ondat o!icial <rupul de la 3ilderber), Ori)inea Printului 3ern"ard era cel putin interesanta daca este sa dam cre/are propriilor a!irmatii in care acesta pretindea ca avea o ascendenta directa nu doar in randul imparatior Romei* ci si in stirpea biblicului re)e David, Scriitorul canadian Daniel Estulin afirma in lucrarea sa despre Clu!ul Cilder!erg, ca organi$area acestui for elitist ar fi fost spri"inita direct de catre C.*.A., de unele societati secrete cu tenta mondialista si de Consiliul Afacerilor E)terne (C.3.R.).Organi$atia este condusa de un for superior alcatuit din 4- de mem!ri (08 americani si 0. europeni) impartiti in trei comisii speciale, a cate &4 mem!ri fiecare. Comitetul de conducere are sediul in Elvetia si sta!ileste persoanele care vor participa la intrunirile anuale ale clu!ului. %otivele pentru care autori si politicieni precum Cristina &artin* ;an van #elsin) sau Daniel stulin de!inesc <rupul 3ildreberd drept H<uvernul &ondial Ceva/ut> sunt strans legate de cele trei mari teluri formulate de Printul Cern#ard in anul &-.8. Primul are in vedere crearea unui =uvern %ondial la inceputul mileniului trei. Al doilea tel vi$ea$a glo!ali$area economica mondiala. *ar ultimul are in vedere crearea unei forte armate glo!ale care sa reduca rapid la tacere orice forma de opo$itie identificata oriunde pe planeta.

1% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Cercurile puterii H#e urmareste cineva care are putere% Mai multa putere%> 4 &atri+
Acelasi comitet special de conducere sta!ileste de asemenea ce fel de politici si planuri vor fi discutate in cadrul intrunir ilor. :a aceste consfatuiri secrete nu participa decat mem!rii care au dovedit loialitate totala si neconditionata intereselor oculte ale Caselor Roc,efeller-Rotsc#ild. *storia recenta OneoficialaJ a demonstrat ca orice plan al =rupului Cilder!erg adoptat in decursul intalnirilor anuale a fost pus in practica in ma)imum doi ani. *n ultimii ani, printre invitatii la intalnirea anuala s-au numarat conducatorii unor trusturi si companii multinationale precum *C%, Gero), Ro?al Dutc# S#ell, o,ia si Daimler, dupa cum afirma agentia de presa PR e@s@ire for Bournalists. *n afara fondatorilor oficiali, repre$entati de Printul Cern#ard si Bosep# Retinger, adevaratii stapani care au finantat Clu!ul Cilder!erg au fost multi-miliardarii David Roc,efeller alaturi de mem!rii familiei Rotsc#ild.

minentele cenusii care au tinut si inca tin !raiele politicii <rupului* sunt nimeni altii decat #enr$ Bissin)er si Dbi)nieA 3r/e/ins'i* considerati de ma2oritatea analistilor politici internationali drept adevaratii stapani ai Americii in ultimii 78 de ani, Autori precum Ban van 9elsing considera, spre e)emplu, ca H!ignie@ Cr$e$eins,i este OnasulJ tuturor presedintilor americani, niciunul dintre acestia nefiind instalat la Casa Al!a, daca nu pre$enta girul lui Cr$e$ins,i. Alaturi de acestia, o functie deose!it de importanta in structura de conducere a intregii lumi a detinut-o figura temutului Cernard Caruc#. Acesta a fost un persona" cu reali$ari aproape incredi!ile c#iar si pentru lumea in care traim. Pana la data oficiala a mortii sale, 0' iunie &-/., 3ernard 3aruc" a !ost Hneo!icial> recunoscut in cercurile puterii oculte drept cel mai puternic om de pe planeta, De origine germana, Caruc# a fost un finantist, speculant, om de stat, si consilierul secret al presedintilor 7oodro@ 7ilson si 3ran,lin D, Roosevelt. *n timpul celor doua Ra$!oaie %ondiale care au macinat omenirea in secolul trecut, Cernard Caruc# a fost sfatuitorul presedintilor americani. Datorita sfaturilor sale (unii autori le denumesc ordineP), Statele Anite s-au angrenat in cele doua conflagratii mondiale.

1/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n lumea finantistilor americani a fost poreclit O:upul Singuratic de pe 7all StreetJ deoarece era complet independent de piata financiara, si totusi nimeni nu-si putea e)plica cu e)actitate sursa averii sale incomensura!ile. El este arti$anul ORa$!oiului ReceJ desfasurat intre cele doua superputeri mondiale. De !apt insasi termenul de Ra/boi Rece(i apartine cu e+clusivitate* !iind !olosit in premiera de 3ernard 3aruc" in cadrul unei con!erinte din data de 16 aprilie 10?5, Dupa multi ani de taraganari si refu$uri, Hcreierul> o!icial al Clubului 3ilderber)* multimiliardarul David Roc'e!eller* si( a publicat in anul 1000 un volum autobio)ra!ic in care recunoaste voalat ca !ace parte din Clubul 3ilderber) si din Comisia Trilaterala, Cea mai puternica arma a =rupului, asa numita Comisie 6rilaterala, este o forma superioara de conducere inter-statala pe langa care O. .A. si .A.6.O. par niste simple O. .=.-uri care militea$a pentru protectia frun$elor moarte din parcuriP Comisia 6rilaterala, dupa cum sugerea$a si denumirea sa, este un for superior de conducere care concentrea$a in el intreaga putere politica, militara, economica si administrativa a Europei Occidentale, Statelor Anite ale Americii si Baponiei. E)ista totusi unele caracteristici comune ale asa-$isilor O!ilder!ergeriJ1 - Cu totii fac parte din cele mai !ogate familii ale lumii, au studiat in aceleasi universitati in scopul formarii unei optici identice referitoare la lumea incon"uratoare, marea lor ma"oritate sunt mem!ri in or)ani/atia cu caracter ermetic(conspirativ S'ull and 3ones. %ulti dintre ei sunt proprietarii celor mai comple)e si prospere afaceri din intreaga lume, altii isi e)ercita influenta cu a"utorul functiilor de conducere in cadrul celor mai influente guverne de pe glo!.

<uvernul &ondial suntem noi,,, Ca ne descurcam mai bine! H1ie ca vreti, fie ca nu, vom avea un guvern mondial' +ingura chestiune este daca va fi acceptat sau impus> 4 ;ames P, :artbur)* banc"er american si consilier !inanciar al Presedintelui Fran'lin D, Roosevelt
O*n timp ce negau furios faptul ca guvernea$a lumea in secretJ, declara "urnalistul !ritanic Bon Ronson, O%em!rii =rupului Cilder!erg pe care i-am intervievat au recunoscut ca deseori marile scandaluri, conflicte sau pro!leme internationale au fost influentate de intrunirile lorJ. An astfel de e)emplu evident a fost legat de Ra$!oiul din insulele %alvine dintre %area Critanie si Argentina. Atunci, cererea initiala a guvernului !ritanic in care acesta solicita O. .A. aplicarea de sanctiuni internationale Argentinei a fost respinsa. Enervat, Da@id O@en, pe atunci %inistrul de E)terne al %arii Critanii, s-a ridicat si a tinut un discurs electri$ant la una dintre intrunirile =rupului Cilder!erg. ArmareaD *n cel mai scurt timp, Comunitatea *nternationala a votat in ma"oritate impunerea sanctiunilor economice Argentinei. Clu!ul Cilde!erg pare a urma cu strictete ma)ima *lluminatilor de acum 4'' de ani 1 O6otul pentru popor, dar fara poporJ.

19 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Pastrand totusi proportiile, sistemul social prin care se autodefinesc mem!rii Clu!ului Cilder!erg, pare a fi un fel de versiune updatata a piramidei sociale din Evul %ediu european, structurata in trei trepte ierar#ice. Astfel, in var! )asim Gnitiatii* cei care au primit o parte din secretele Glluminatilor* urmati de membrii de ran) secund care implementea/a si conduc principiile si ordinele in cadrul )uvernelor tarilor vasale, Pe ultima treapta s(ar re)asi restul lumii* adica mai mult sau mai putin de 5 miliarde de locuitori, Dupa parerea lui Ban Ado 9ole?, aceasta ordine de comanda ar replica intocmai sim!olul piramidei deasupra caruia se afla oc#iul atotva$ator al *lluminatilor, desen pre$ent pe !ancnota americana de un dolar. Ce se vor face oare !ilder!ergerii atunci cand se va trece succesiv de la dolar la amero si de la amero la P#oeni), temuta moneda unica pe plan mondialD Eor avea oare vreo cri$a de sim!oluri pierdute, sau se vor raporta la mone$ile din aur a caror valoare pare ca re$ista in timp, din Antic#itate pana in pre$ent

Conspiratie* misti!icare* e+a)erare. ,/ntr"o epoca de minciuna universala, sa spui adevarul este de2a un act revolutionar- ( <eor)e OrAell* scriitor britanic
Cu o astfel de carte de vi$ita scoasa in evidenta de lucrarile si cercetarile specialistilor in stiinta conspiratiei si ocultism politic, este evident ca =rupul Cilder!erg nu a scapat acu$atiilor venite din cele mai variate directii. Cu atat mai mult cu cat secretismul si refu$ul de a declara su!iectul discutiilor sale anuale a dus la adevarate acu$atii de complot in scopul dominarii intregii lumi. Cei mai ve#ementi critici sunt grupati in Societatea Bo#n Circ# si !eneficia$a de a"utorul oferit de

20 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
"urnalistul canadian Daniel Estulin, scriitorul !ritanic David *c,e, autorul american Bim 6uc,er si reali$atorul de emisiuni radio, Ale) Bones. Acesta din urma averti$ea$a ca <rupul 3ilderber) intentionea/a ca in urmatorii ani sa di/olve treptat suveranitatea Statelor @nite* Canadei si &arii 3ritanii pentru a crea o structura supra(nationala* denumita @niunea Cord(Americana* similara cumva @niunii uropene,

6eoria Conspiratiei continua cu evidentierea relatiei pe care Cilder!erg o are cu presa mondiala, presa care, in conceptia sustinatorilor teoriilor conspirationiste, este cumparata si detinuta de ani !uni de catre mem!rii Clu!ului. Aceste presupuneri au fost alimentate de faptul ca la conferintele =rupului Cilder!erg din ultimii ani au participat ca invitati detinatorii uno r trusturi media de mare cali!ru precum1 6#e Economist, 6#e 3inancial 6imes, e@s@ee,, :a Repu!lica, Corriere della Sera, e@ Kor, 6imes etc. Adevarul este, ca de atatea ori cand vine vor!a de Conspiratii, dincolo de posi!ilitatea noastra de a-l afla. Gntalnirea rituala din acest an a <rupului 3ilderber) are loc in Atena* intre 1?(16 &ai, Ce se va discuta acolo va ramane* ca de !iecare data* un nou mister pentru urec"ile celor multiJ

21 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

%ibido()ate ( Arta santa2ului se+ual

Foto (6)

+atergate. (uvantul s-a intiparit in constiinta americanilor ca sinonim al scandalului politic, sablon pentru nenumaratele /gates0 ce vor urma; de la interceptari ilegale si bani negri la minciuni spuse pentru a acoperi o relatie e$tracon)ugala lamentabila.
Anii spun ca motivul pentru care scandalul 7atergate a escaladat, culminand cu demisia lui Ric#ard i)on din - august &-;8, are legatura cu cri$a internationala monetara a acelor ani, cu ina!ilitatea presedintelui de a face fata colapsului sistemului Cretton 7oods si al dolarului SAA intr-o maniera satisfacatoare pentru elita financiara anglo-americana. Sa !i !ost asadar inlaturarea lui Ci+on o lovitura de stat. Daca aceasta teorie nu va convinge, nicio pro!lema1 e)ista multe altele, pentru toate gusturile, inclusiv una conform careia presedintele Hma/ilit> nu ar !i !ost decat o victima colaterala intr(un Hlibido()ate>* un savuros scandal cu prostituate si politicieni in Hbuna> traditie americana. De altfel, potrivit lui Bonat#an Ean,in si Bo#n 7#alen, autorii cartii OCele mai mari <' de conspiratii din toate timpurileJ, in spatele fiecarui scandal politic ca lumea se afla cate-o prostituata.

HGnstalatorii> presedintelui
*n conte)tul ra$!oiului din Eietnam, scandalul 7atergate se declansea$a in ;0, acelasi an in care, in luna noiem!rie, i)on va fi reconfirmat la Casa Al!a. Pentru !locarea unei scurgeri de informatii delicate cu privire la operatiunile militare desfasurate in Eietnam (cele!rele OPentagon papersJ, un studiu top-secret al Departamentul Apararii asupra implicarii Statelor Anite in Ra$!oiul din Eietnam si in precedentele conflicte politice sau militare in sud-est-ul asiatic), si pentru a-l discredita pe presupusul responsa!il, analistul militar Daniel Ells!erg, este mai intai devastat ca!inetul psi#iatrului acestuia din :os Angeles. Apoi, pe 15 iunie 105I* ec"ipa de KinstalatoriK creata la Hadapostul> presedintelui si insarcinata sa conduca operatiunile de sabota2 si spiona2* este prinsa in !la)rant delict in in interiorul birourilor Comitetului lectoral al Democratilor* a!late in "otelul :ater)ate din :as"in)ton, Cei cinci, carora li se vor adauga ulterior alti doi complici, sunt surprinsi de pa$nicii de noapte in timp ce OplantauJ microfoane su! !irouri. *nitial, stirea trece neo!servata, fiind catalogata (inclusiv de Ron Hiegler, purtatorul de cuvant al presedintelui i)on) drept o simpla tentativa de spargere (5t#ird-rate !urglar? attempt5)2 dar in ianuarie &-;4 se stie de"a ca cei ; aveau toti mai mult sau mai putin legaturi cu Partidul Repu!lican. Astfel, la doar doua luni distanta de la victoria democratilor in alegeri, doi mem!ri ai comitetului pentru realegerea presedintelui, =ordon :idd?, fost agent 3C* si fost anga"at al Casei Al!e, si Bames %c Cord, e) C*A - e) 3C*, insarcinatul cu securitatea in cadrul comitetului de realegere a lui i)on, vor fi incriminati pentru spiona" in dosarul 7atergate.

22 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cartita cu )atle2ul adanc

Scandalul va fi alimentat copios de anc#eta "urnalistica facuta de doi reporteri de la 7as#ington Post, Co! 7ood@ard si Carl Cernstein. *ntrati in contact cu un misterios informator, supranumit ODeep t#roatJ, dupa un persona" dintr-un popular film porno al epocii, 7ood@ard si colegul sau vor de$valui implicarea directa a staff-ului pre$idential in activitati ilegale, intrand in istorie ca autorii celei mai faimoase anc#ete "urnalistice a secolului GG. Ce(i drept* dupa F8 de ani de la :ater)ate* raportul politica(mass(media parca si(a cam pierdut din Hinocenta>: liderii politici si 2urnalistii !iind de(acum parteneri intr(un 2oc de interese si santa2e,

23 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

3aptele in sine, cele intamplate in cri$a 7atergate sunt grave, dar gravitatea lor aproape ca face parte din cotidianul democratiilor occidentale2 insusi i)on le va su!evalua impactul pana aproape de final. outatea in masura sa le promove$e la statutul de scandal super-mediati$at, imposi!il de controlat politic, a fost tocmai e)istenta OcartiteiJ, a lui Deep 6#roat, adica a unei regii a mediati$arii, prin intermediul careia a putut fi rete$ata sistematic si transformata in cap de acu$are, fiecare tentativa de musamali$are a afacerii. *n pre$ent se stie ca HDeep t"roat> era :illiam &ar' Felt* !ost numarul I al F,3,G,(ului in acea perioada,

Anc"eta si procesul
Asadar, 3C*-ul va descoperi ca tentativa de a introduce aparatura de suprave)"ere la sediul democratilor !ace parte dintr(o campanie ampla de spiona2 politic reali/ata la comanda presedintelui Ci+on2 activitati incepute in &-;&, ce i-au avut in vi$or pe toti potentialii candidati ai democratilor la urmatoarele alegeri pre$identiale. De asemenea, se va confirma si e)istenta unui cont ocult M denuntata tot de 7as#ington Post M pentru finantarea celor mai diverse activitati de 5intelligence51 precum punerea su! urmarire a rudelor candidatilor democrati, crearea de dosare cu privire la viata privata a acestora, falsificarea corespondentei, a comunicatelor de presa, ilegalitati in strangerea de fonduri, tentative de eva$iune fiscala, mita. C#iar si sistemul de interceptare telefonica descoperit la cartierul general al democratilor se va demonstra tot o Ogaselnita J !enefica comitetului pentru realegerea lui i)on si nicidecum al oponentilor partidului, cum va lasa presedintele o vreme sa se inteleaga. Pe parcursul procesului, in sc#im!ul unei reduceri a pedepsei, %cCord va face declaratii scrise menite a implica in mod direct comitetul de realegere a lui i)on. De-acum afacerea capatase dimensiuni politice noi si neasteptate. Gn data de F8 aprile 105F* Ci+on va !i constrans sa aprobe demisiile a doi dintre cei mai apropiati colaboratori* implicati adanc in a!acere* #aldeman si "rlic"man care* in cele din urma* vor a2un)e c"iar in inc"isoare, Gl va concedia si pe consilierul de la Casa Alba* ;o"n Dean* care incepand din acest moment se va trans!orma in martorul(c"eie al anc"etei parlamentare,

21 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

H&a/ilirea> lui Ci+on

Ploua la 7as#ington, in acea /i de 1 au)ust 105?* cea in care Ric"ard &,Ci+on devenea primul presedinte din istoria Statelor @nite constrans de impre2urari sa(si dea demisia. *n dimineata urmatoare, in 7as#ington Post, $iarul care a contri!uit la ea in !una masura, articolul era insa semnat de o anume Carroll +ilpatric, si nu de Co! 7ood@ard si Carl Cernstein. *n articol, +ilpatric, amintea succesele de politica e)terna ale lui i)on, spunea ca secretarul de stat 9enr? +issinger va ramane in post, anunta ca succesorul lui i)on va fi, pentru prima oara, un presedinte neales, =erald 3ord. Amintind duios de lacrimile din oc#ii oamenilor presedintelui, povestea cum, in ciuda ploii, o multime ordonata de persoane Oresemnate si curioaseJ lua parte de pe trotuar, din fata Casei Al!e, Ola momentul cel mai dificil si mai dramatic din istori a natiunii.J O a!ordare parca prea OcredulaJ pentru un $iar precum Post, precis in redarea derularii evenimentelor, nemilos in a scoate in fata contradictiile si inadvertentele care, pe parcursul celor doi ani ai ca$ului 7atergate (din &; iunie &-;0 si pana pe < august &-;8), le-au iesit din gura lui i)on si acolitilor sai.

25 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Arta santa2ului se+ual

Realitatea este ca arta santa2ului se+ual la :as"in)ton are cu adevarat o traditie, Gar unul dintre Hpionieri> a !ost nimeni altul decat ;, d)ar #oover* se!ul F3G* cel care )ratie unor stu!oase dosare se+uale a reusit sa domine politica americana (si opt presedinti) timp de aproape o 2umatate de secol, Eoluminoasele si confidentialele dosare ale lui 9oover au disparut, fireste, in mod pe cat de misterios pe atat de convena!il1 de-aici o serie intermina!ila de teorii ale conspiratiei asortate, inclusiv posi!ilitatea ca oamenii lui 9oover sa fi distrus Oe)plo$iveleJ materiale, C*A sa fi pus mana pe ele sau OinstalatoriiJ lui i)on de la 7atergate sa fi facut incercarea (esuata) de a le fura. 6eoria ca a!acerea :ater)ate ar !i !ost declansata* in mod cu totul neintentionat* din cau/a unui retele de prostitutie cu clienti din lumea politica a fost propusa pentru prima oara de "urnalistul Bim 9ougan, in cartea Secret Agenda. 9ougan sugerea$a ca reteaua de prostituate a lui 9eidi Ri,an, ce actiona in Colum!ia Pla$a, un !loc de apartamente situat vi$avi de #otelul 7atergate, ar putea sa fi fost Ofie o operatiune a C*A, fie tinta unei operatiuni a C*AJ. *pote$a lui 9ougan este urmatoarea1 fetele din Colum!ia Pla$a deserveau o clientela politica foarte interesanta, compusa in principal din democrati care-si comandau dame de companie de la un telefon aflat in interiorul cartierului general al Comitetului ational Democrat. Descoperind profita!ila sc#ema de Olivrari la domiciliuJ, acolitii lui i)on ar fi decis sa-i urmareasca pe democratii doritori de se), insa in demersul lor temerar, ei s-ar cam fi Ocalcat pe picioareJ cu agentii C*A insarcinati si ei cu ascultarea liniilor telefonice. Conform acestei teorii, spionii in!iltrati de CGA la Casa Alba s(ar !i va/ut ast!el obli)ati sa(i sabote/e pe Hinstalatorii>mult prea /elosi ai lui Ci+on pentru a prote2a a!acerile e+trem de ile)ale ale CGA.

Complotul se serveste Hrece>

*n cartea lor, cei doi autori ai OCelor mai mari <' de conspiratii din toate timpurileJ il citea$a pe un specialist in astfel de teorii, Peter Dale Scott, conform caruia, santa"ul se)ual ar putea sa ai!a un loc mult mai important in politica de la 7as#ington decat ar putea parea la prima vedere. De altfel, numerosi investigatori ai viciilor de la 7as#ington au a"uns la conclu$ia ca prostituate controlate de &a!ie* a)enti secreti si c"iar businessmeni care se ocupau cu activitati de lobb$ la :as"in)ton* des!asurau de multa vreme actiuni secrete vi/and compromiterea se+uala a membrilor Con)resului si ai Administratiei. Acelasi Peter Dale Scott caracteri$a fenomenul ca fiind Oo operatiune permanenta, foarte !ine organi$ata si prote"ataJ. Scott, fost diplomat canadian si profesor de engle$a la Aniversitatea Cer,ele? din California, a mers pana la a sugera ca sindicatul se)ului de la 7as#ington, e)ploatat de agentii serviciilor secrete si de mafioti, ar fi provocat cele mai importante scandaluri de la 7as#ington, cel putin de la inceputul Ra$!oiului Rece incoace.

2" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Sa fi fost oare o actiune ilegala de spiona" se)ual cea care a provocat fara intentie caderea lui Ric#ard i)onDF Peter Scott Dale pune pariu ca da. %ai mult, el avansea$a si scenariul unei istorii si mai indelungate a Oindustriei spiona"ului se)ualJ. %otivulD &atroana prostituatelor de la :ater)ate* #eidi Ri'an* nu era nici ea o prostituata oarecare* ci prietena ma!iotului ;oe HPossum> Cesline* ale carui presupuse le)aturi cu scandalurile "omose+ualilor din Con)resul S@A vor provoca* un deceniu mai tar/iu* suspiciunile detectivilor de la :as"in)ton, Diferiti prieteni si fosti soti ai lui Ri,an si ai colegei acesteia de camera, %o Ciner (de altfel sotia unui persona" c#eie de la 7atergate, Bo#n Dean) au avut legatura cu Nuorum, Oun clu! al persoanelor necasatoriteJ din anii /', condus de Co!!? Ca,er, un fost cola!orator al lui :?ndon Bo#nson (vicepresedinte in perioada lui B3+, si apoi presedinte al SAA). Scott pleaca de la premisa ca toate drumurile duc la Nuorum, clu!ul lui Ca,er, acesta functionand multa vreme ca un fel de capcana se)uala intinsa politicienilor de catre mafioti si de catre serviciile de spiona", in anii ;'.

2% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

False teorii ale conspiratiei in mu/ica

Foto (7)

(u siguranta ca 7omo sapiens este o specie ciudata, ce constituie o provocare continua: pentru ea insasi. 9amenii sunt dispusi sa accepte ca sunt manipulati de presa, de clasa politica, de organizatii puternice care conduc lumea din umbra, dar le este foarte greu sa accepte ca idolii lor din muzica, film si in general, din domeniile artistice, sunt la fel de muritori ca orice alt om.
Armarea este previ$!ila1 incep sa construiasca adevarate conspiratii c#iar si acolo unde ele nu e)istaF 3oarte multi oameni, neasteptat de multi c#iar, sunt ferm convinsi ca Elvis Presle?, +urt Co!ain, Bim %orrison, 6upac, Ciggie, Bo#n :ennon sau Cruce :ee traiesc in pace si armonie, pe o insula i$olata, pe care din motive necunoscute pana in pre$ent, nici un picior uman nu a calcat, nici macar din greseala. Apropo, um!la vor!a in targ cum ca Cruce :ee l-a adus si pe fiul sau, Crandon, sa-i tina companie si sa se antrene$e impreunaP

lvis Presle$ 4 Re)ele a murit! Traiasca re)ele!

Dupa ce a inne!unit, practic, generatii intregi de adolescenti, efectul Elvis se mai face inca simtit c#iar si in $ilele noastre. u numai ca stim cu totii cine este, dar inca ne mai $!antuim cu placere pe mu$ica lui. Cum este posi!il ca un om sa ai!a o asemenea influenta asupra vietii si culturii a milioane de oameni si cu toate acestea sa moara ca orice om o!sinuit, si nu oricum, ci stand pe vasul de toaletaD Destul de greu de ing#itit o atare variantaP

2/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

cce "omo Adoratorii lui lvis re!u/a sa isi aminteasca ultimii ani din viata artistului* cand popularitatea sa sca/use* in sc"imb abu/ul de medicamente si de mancare in de!avoarea unui re)im de viata sanatos era o constanta a vietii re)elui roc'Lroll(ului, :ocul unei figuri ingri"ite si al unei siluete su!tiri a fost preluat de imaginea unui !ar!at gras care incerca sa salve$e aparentele. Pentru aceasta atitudine de delasare si de nepasare fata de propria persoana si fata de fanii sa, care is i doreau in continuare sa admire un rege, presa l-a criticat destul de dur pe Elvis. :ucrurile au luat o intorsatura !rusca, in momentul in care s-a raspandit vestea mortii sale. *n mod straniu, desi moartea fi$ica a fost declarata oficial, regele roc,Qroll-ului a inviatF Si asa a ramas din acel moment, pana in $ilele noastre. Cu o cariera post-mortem in ascensiune, vestea mortii trucate a lui lvis a repre/entat o sursa de venituri deloc de ne)li2at pentru anumite parti implicate, Prin urmare* oamenii au inceput sa il vada prin diverse coltisoare ale lumii sau sa sustina in!ocat ca acesta traieste inca, *nsa atat medicii care s-au ocupat de el in timpul vietii, cat si cei care au performat autopsia, sustin in continuare ca Elvis este mort, iar criminalul nu este altul decat artistul insusi.

29 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Altima repre$entatie scenica a avut loc in *ndianapolis, in data de 0/ iunie &-;; (ve$i clipul de mai sus). Conform marturiilor apropiatilor care au luat parte la concert a fost cel mai !un spectacol din ultimii ani, in care acesta s-a straduit sa le aminteasca fanilor sai de $ilele mai !une. C#iar daca repre$entatia parea ca desc#ide un nou drum in viata omului Presle?, nu avea sa fie decat inceputul sfarsitului. An alt turneu a fost programat pentru data de &; august &-;;, insa de aceasta data repre$entatia a fost anulata in urma unei a!sente cat se poate de motivate. Cu doar o /i inainte de inceperea turneului* lvis Presle$ a !ost )asit intins pe podeaua baii* c"iar de catre lo)odnica sa* <in)er Alden, Con!orm medicului le)ist* Presel$ a ca/ut de pe toaleta si s(a tarat cativa metri inainte de a muri, Dia)nosticul: atac de cord* provocat de un re)im alimentar de/ordonat* combinat cu e!ectul letal al medicamentelor pe care le lua de mult timp, *n momentul mortii sale avea in sange nu mai putin de &8 su!stante diferite, dintre care numai cateva dintre ele erau suficiente sa do!oare intr-o scurta perioada de timp, c#iar si un om sanatos. %oartea regelui mu$icii roc,Qroll a fost pronuntata oficial la ora 414' la Captist %emorial 9ospital.

Eestea s-a raspandit cu rapiditate, iar in scurt timp $ona =raceland-ului a fost impan$ita de fanii veniti sa-i aduca un ultim omagiu Regelui. Evenimentul era atat de Ofier!inteJ, incat presa era dispusa sa plateasca sume enorme de !ani pentru o ultima fotografie cu Elvis. Ana dintre rudele sale a cedat tentatiei si a primit suma de &<.''' de dolari pentru o po$a care a facut ulterior incon"urul Pamantului. *n mod asteptat, fotografia care a aparut pe coperta revistei ational EnRuier a facut ca acel numar al pu!licatiei sa fie cel mai vandut din toate timpurile. *n data de &< august a fost inmormantat in cimitirul 3orest 9ill din %emp#is, alaturi de mama sa, insa a fost mutat ulterior in urma unei incercari de profanare a mormantului.

30 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Ramasitele sale si ale mamei sale au fost aduse la =raceland, devenit intr-un timp record un verita!il loc de pelerina" pentru fanii sai, pentru copiii acestora si c#iar si pentru nepotii lor. Gn ultimii ani ai vietii sale* lvis c"eltuia apro+imativ 1 milion de dolari anual pentru onorariile doctorilor si pentru atentiile catre acestia, %a o asemenea suma* nu este de mirare de ce se )aseau oameni care sa ii o!ere oricate medicamente cerea* !ara a avea insa nevoie de ele, Pentru Elvis, faptul ca nu isi cumpara drogurile de pe strada ca orice drogat de rand il facea sa se simta mai !ine. *n mintea lui, nu facea decat sa urme$e tratamentele medicilor. Cau$a mortii sale a constituit o controversa, deoarece nu era usor de acceptat faptul ca un persona" atat de fascinant era dependendent de medicamente, deci un om supus greselilor. Datele autopsiei indica un atac de cord provocat de regimul sau distructiv de viata. Dead or aliveJ Dupa moartea sa* o !emeie* <ail 3reAer <ior)io* a sustinut ca artistul personal a contactat(o pentru a(i marturisi adevarul despre inscenarea mortii sale, *n urma acestor revelatii, =ail a scris o carte controversata in care pune la indoiala o multime de aspecte legate de moartea Regelui. Anul dintre acestea este legat de faptul ca imaginile autopsiei arata un corp mult mai sla! decat era in viata Elvis, insa medicii au e)plicat imediat ca orice corp lipsit de organe interne ar arata la fel. =iorgio a mers mai departe cu afirmatiile care au tinut masele de fani in suspans, ridicand intre!ari asupra falsificarii raportului autopsiei. *n realitate, se pare ca Eernon Presle?, tatal artistului a platit si a insistat ca partea cu a!u$ul de medicamente sa ramana un secret. Dee Prelse?, mama vitrega, a declarat ulterior ca dupa ce a va$ut raportul si-a sustinut sotul in deci$ia de a acoperi partea cu suprado$a de medicamente. *nsa cea mai e)agerata OdovadaJ pe care =ail =iorgio a adus-o in fata pu!licului a fost o caseta inregistrata cu vocea lui Elvis in care acesta marturisea ca viata anonima pe care o duce nu este usoara si ca a fost nevoit sa isi lase o !ar!a pentru a se deg#i$a. Pana in $iua de a$i, femeia sustine ca OinterviulJ cu Elvis a avut loc dupa moartea acestuia, refu$and sa dea mai multe detalii, desi 3C*-ul a confirmat faptul ca vocea de pe caseta apartine in realitate unuia dintre multii imitatori ai lui Elvis. Fervoarea cu care <ail <ior)io a sustinut continuarea e+istentei lui lvis sub protectia anonimatului a !ost motivata inca de la bun inceput de posibilitatea unor casti)uri materiale considerabile* pe care i le(ar !i adus controversa starnita asupra unui subiect atat de popular, Ciudata ale)ere* daca tinem cont de !aptul ca <ail <ior)io nu l(a intalnit niciodata pe lvis in timpul vietii si cu atat mai putin dupa data de 16 au)ust 1055, Ca urmare a $vonurilor din ce in ce mai dese care faceau referire la moartea lui Elvis, Dr. Berr? 3rancisco, unul dintre medicii care au lucrat la autopsie a declarat1 ,Daca Elvis nu este mort, atunci inseamna ca se plim!a fara organele sale interne, deoarece inima si creierul sunt depo itate in cadrul spitalului Memphis Memorial 3ospital-.

31 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Burt Cobain 4 crima sau sinucidere.
@ltimii ani din viata roc'erului Cobain au !ost invaluiti in incertitudine* abu/uri de dro)uri si )anduri sinuci)ase despre care vorbea cu destul de multa de/involtura,Casatoria cu artista Courtne$ %ove nu avea sa ii aduca mai mult noroc* deoarece* departe de a !i o persoana ec"ilibrata* aceasta lua parte la petrecerile in care abu/ul de dro)uri era o obisnuinta, Desi !anii nu le lipseau, iar mi"loacele de trai le permiteau sa sustina oricat de multi copiii ar fi avut, tutela singurului lor copil le-a fost retrasa pe motivul a!u$ului de droguri, o!icei nociv care ar fi influentat intr-un mod negativ copilul. Dupa mai multe internari in centrele de de$into)icare, cei doi soti au reusit sa recastige insa custodia fetitei. Gn luna martie a anului 100?* Cobain a !ost internat intr(un spital din Roma timp de cinci /ile* dupa ce a luat o suprado/a de Ro"$p"ol combinata cu sampanie, %ai tar$iu, Courtne? a declarat ca aceasta a fost prima incercare de sinucidere a acestuia. Dupa e)ternare a plecat catre Seattle. *n data de &< martie, :ove a sunat la politie anuntand ca sotul manifesta tendinte sinucigase si ca s-a incuiat intr-o camera, unde are si o arma de foc. Politia a descins in locuinta sotilor Co!ain, de unde a confiscat mai multe medicamente si cateva arme. +urt a declarat atunci ca se ascundea de sotia sa. Pe F8 martie Cobain a !ost internat in centrul de de/into+icare +odus Recover$ Centre* de unde a !u)it cu prima oca/ie, *n $ilele urmatoare a fost $arit in diverse locatii din Seattle, insa familia sa nu stia e)act unde se afla, prin urmare Courtne? a anga"at un detectiv privat, 6om =rant, pentru a-i gasi sotul. Alterior, acesta s-a dovedit o adevarata sursa de neca$uri pentru :ove. Pe ; aprilie au aparut primele $vonuri legate de destramarea formatiei irvana, iar in data de 1 aprilie 100?* corpul neinsu!letit al lui Cobain a !ost )asit din )reseala de un electrician care urma sa instale/e un sistem de securitate, Con!orm raportului medicului le)ist* trupul /acea acolo de cateva /ile, Se pare ca data decesului unuia dintre cei mai mari mu$icieni ai anilor -' a fost . aprilie &--8. :a locul decesului s-au gasit dove$i ale consumului de #eroina si un pistol, parand ca prima actiune a fost succedata de cea de-a doua. Si ca orice sinucigas care se respecta, Co!ain a lasat si un !ilet de adio, devenit ulterior o adevarata sursa de controverse. *n ca$ul lui Co!ain nu s-a discutat indelung pe tema realitatii mortii sale, insa discutiile asupra adevaratului faptas inca mai continua si in pre$ent. Crima sau sinucidereD

Cine se a!la in spatele mortii lui Cobain.

u una, ci mai multe teorii cu i$ conspirationist, s-au invartit in "urul mortii lui +urt Co!ain, de-a lungul anilor. Ca in toate ca$urile care implica cele!ritati, multi oameni au fost dispusi sa Ocrosete$eJ pe marginea unui su!iect numai pentru a se !ucura de cele &. minute de faima. 3radle$ 3arnett Carnett a sustinut ca l-a intalnit pe +urt in apropierea lacului 7as#ington cu cateva $ile inainte ca acesta sa moara. %ai mult decat atat, vedeta i-a acordat un interviu. Pentru a-si sustine spusele, cel care s-a intitulat Cradle? Carnett i-a aratat detectivului =rant mai multe c#itante care dovedeau pre$enta sa in Seattle, insa nici una nu demonstrea$a faptul ca intalnirea dintre cei doi si, implicit, interviul ar fi avut loc. Documentarul Burt L Courtne$ An film documentar care avea ca scop investigarea mortii cantaretului a fost reali$at de catre regi$orul ic, Croomfield. *n acest film, un doctor engle$, Colin Cre@er, incerca sa faca lumina asupra unor aspecte legate de deces. *n opinia acestuia, +urt nu putea sa ridice pistolul si sa se impuste singur dupa ce a luase in preala!il 00. de miligrame de #eroina. Pentru a putea demonstra acest lucru, el a folosit un pacient care se afla in aceeasi po$itie, dupa ce luase o cantitate de drog mai mare decat cea detectata in sangele lui Co!ain. Diferenta este ca pacientul doctorului a luat metadona, nu #eroina, pe care a ing#itit-o, nu si-a in"ectat-o, asa cum a facut +urt. *n opinia detectivului =rant, regi$orul Croomfield a utili$at o informatie gresita pentru a dovedi teoria crimei.

32 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Allen :renc" Conform lui 6om =rant, cea mai de succes farsa a fost aceea in care s-a presupus ca atat +urt Co!ain cat si Eldon 9o,e, denumit si El Duce, au fost asasinati de catre mu$icianul si practicantul de arte martiale, Allen 7renc#. *nformatiile o!tinute de detectiv arata ca acesta nu avea mi"loacele necesare pentru a-i asasina pe cei doi. *ntr-un interviu acordat de catre 7renc#, in care a fost c#estionat in legatura cu natura mortii lui Co!ain, acesta declara1 OSinucidere, pentru ca altfel ar insemna sa ma incrimine$ singurJ. 7renc# ar fi vrut sa faca lumea sa creada ca el l-a ucis pe Co!ain si pe El Duce pentru a castiga mai multa notorietate, dar si pentru simplul fapt ca ii faceau placere speculatiile cu privire la implicarea sa in moartea unui star roc,.

Burt este inca in viata! O teorie pe care multi au ales sa o im!ratise$e, doar pentru ca realitatea este cateodata greu de acceptat. Oamenii sunt dispusi sa creada ca artistul si-a inscenat moartea si ca se ascunde undeva, departe de oc#iul critic al opiniei pu!lice. Poate pe o insula, alaturi de Elvis, planuind impreuna o revenire scenica de e)ceptie. Din pacate, pentru nostalgici si visatori, se pare ca solistul de la irvana nu se ascunde nici in Puerto Rico, nici in Alas,a sau Rusia si cu atat mai putin in su!solul lui Courtne? :ove. Cu putin noroc, ne priveste de susP Burt Cobain si Glluminati *ncredi!il, dar adevaratF *n opinia unora care fa!ulea$a prin intermediul *nternetului, Co!ain avea diverse legaturi c u *lluminati care, ulterior, nu s-au dat inapoi sa-l lic#ide$e, imediat ce acesta se apropia de adevarul a!solut. ODove$ileJ unei astfel de influente sunt date de faptul ca numele formatiei este inspirat c#ipurile dintr-o trilogie *lluminati, iar dupa destramarea relatiei, Co!ain a ascuns in versurile sale mesa"e anti-*lluminati.

33 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Courtne$ %ove ( vaduva nea)ra De departe cea mai populara teorie este cea in care +urt Co!ain a fost asasinat c#iar de sotia sa, Courtne? :ove. *n mod straniu, aceasta varianta este sustinuta c#iar de detectivul anga"at de :ove sa ii gaseasca sotul, imediat dupa ce acesta a fugit din centrul de de$into)icare. *n opinia lui 6om =rant, detaliile crimei au fost planuite cu atentie de catre sotie, in cola!orare cu OdadacaJ fetitei, %ic#ael De@itt, de altfel un apropiat al familiei. 6oate declaratiile facute de :ove in presa, anterioare si dupa deces, au fost reinterpretate de catre detectiv ca fiind aran"amente de acoperire a crimei su! forma unei sinucideri. Scrisoarea de adio care a !ost )asita lan)a corpul neinsu!letit nu pomeneste nimic de sinucidere* iar numele lui Courtne$ si al !etitei este mentionat abia la s!arsit* cu un scris ce pare di!erit de cel ori)inal* cu atat mai mult cu cat !oloseste ma2uscule, <rant este de parere ca scrisoarea a !ost scrisa de Burt* insa prin intermediul ei se adresa !anilor sai carora le dadea vestea destramarii !ormatiei Cirvana* iar ultimele randuri ii apartin lui Courtne$* care i(a dat ast!el un alt inteles, Detectivul =rant sustine ca in casa au fost gasite #artii mototolite care contineau incercari de imitare a scrisului lui Co!ain. Pe de alta parte, fanii i-au luat apararea vaduvei indurerate, neva$and-o capa!ila sa-l ucida cu sange rece c#iar pe tatal copilului ei. :a &. ani de la moartea unuia dintre cei mai indragiti artisti ai mu$icii roc,, adevarul pare ca inca se mai lasa asteptatP

Teoria Pamantului <ol 4 de la e+traterestri la na/isti

Foto (7)

Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui "amant gol in interior este mai degraba una ridicola, de vreme ce informatii bazate pe fundamente stiintifice sunt la indemana oricui in prezent, teoria care e$ploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu este proprie unui singure civilizatii. 'a apare atat in folclorul islandez, cat si in indepartatul Tibet, iar ideea de baza este aceeasi; din adancurile "amantului izvoreste adevarata intelepciune, iar acolo se afla o populatie avansata

31 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
atat din punct de vedere spiritual, cat si tehnologic. Sau poate "aradisul pierdut! Sau este in realitate adevarata locatie a tlantidei! Sau poate micii omuleti verzi nu vin din spatiu cum credem noi, ci chiar din centrul "amantului, unde isi au baza pentru farfuriile lor zburatoare. *n acest caz, ar trebui sa ne scoatem palaria in fata lor si sa-i numim /intraterestri0:(at este adevar si cat este fictiune!
9ariatii pe o tema data
6eoria sustine ca Pamantul nu este o s!era solida* ci este )ol in interior* iar desc"iderile catre lumea interioara sunt polii. Aceste OportiJ au fost multiplicate in timp, ca urmare a diversitatii geografice, prin urmare, polilor li s-au adaugat pesterile din "ungla sud-americana, muntele %eltpego Punson din 6i!et, Stone#enge, Anglia sau %untele S#astra din California. *n pre$ent, aceasta teorie a trecut de pragul in care este descrisa drept sursa unei mari intelepciuni, poate si pentru ca oamenii moderni nu mai doresc sa creada in vise, ci vor sa atinga, sa vada si, mai ales, sa afle e)act ce !eneficiu le poate aduce orice noua descoperire, cantarita din punct de vedere material. 3aptul ca vec#imea teoriei Pamantului =ol contrastea$a cu lipsa unor informatii concrete in legatura cu acest su!iect, i-a facut pe foarte multi sa specule$e ca aceasta este de fapt sursa celui mai mare secret guvernamental e)istent. Ramanand in aceeasi sfera, conspiratia a fost pusa in legatura directa cu altele, printre care cea a rasei ariene care continua sa se de$volte si cea a mortii inscenate a lui 9itler, care traieste !ine-sanatos in adancurile Pamantului. *n Occident, ideea a prins aripi in anul &/0<, cand Edmund 9alle? marturisea1 O %u cred ca &amantul e constituit din sfere concentrice, ca o cutie de pu!!le chine!easca. Aceste sfere sustin viata si sunt im'aiate intr o lumina eterna(. *n opinia lui, aurora !oreala era cau$ata de ga$ul care scapa din interior prin crusta su!tire. Pornind de la 9ale?, Bo#n Simms a de$voltat in "urul anului &<'' noile teorii ale golului. O )aley avea dreptate in legatura cu sferele concentrice, dar nu a mentionat deschiderile de la poli. *ceanul curge din si inspre aceste deschideri si nu este nicio indoiala ca exista, de asemenea, locuitori in interiorul &amantului.J oua teorie venea pe un fond istoric propice, cand descoperirile stiintifice erau in toi. *n acea perioada, presedintele Statelor @nite* ;o"n Euinc$ Adams* a aprobat o e+peditie pe mare care sa !ie condusa de catre C"arles :il'es. Americanii se mandreau cu prima misiune ampla dedicata locali$arii si e)plorarii Pamantului *nterior. Presedintele a fost mai mult decat incantat sa finante$e aceasta calatorie unica, in speranta ca Americii i se va atri!ui cea mai mare descoperire de la insasi descoperirea ei. 6emerara calatorie urmarea sa de$valuie locuri pe care nimeni nu le va$use vreodata, desi toata lumea vor!ea despre ele de sute de ani. Aceasta e)peditie avea sa "oace un rol important pentru stiinta intrucat, c#iar daca Pamantul *nterior a ramas o necunoscuta, navigatorii au adus inapoi materiale importante pentru geologie, !otanica, $oologie, antropologie, care au dus ulterior la necesitatea formarii unei fundatii. Cel putin trei dintre oamenii de stiinta aflati la !ord au primit recunoasterea internationala a cercurilor stiintifice ca urmare a descoperirilor lor. Gn 1086* :illiam Reed Teed publica lucrarea HFantoma Polilor>* in care e+plica de ce polii nu au !ost locali/ati: pentru simplul !apt ca acestia nu e+istau, Gn opinia acestuia* denumirea )enerica de Hpoli> se re!erea* de !apt* la intrarile catre interiorul Pamantului, An alt autor, %ars#all C. =ardner pu!lica o carte intitulata OO calatorie catre interiorul PamantuluiJ, in cadrul careia impinge aceasta credinta la e)treme1 OEu am descoperit ca teoriile anterioare sunt cumva pe directia !una dar, ca o adaugare, eu cred ca interiorul Pamantului este iluminat de un soare care are apro)imativ /'' de mile in diametru, iar gaurile de la poli au cu siguranta mai mult de &''' de mile in diametruJ. Su!iectul nu era c#iar nou. *naintea lui a mai e)istat un Ovi$ionarJ care impartasea aceeasi idee e)centrica, C?rus 6eed. *n &<-;, acesta sustinea1 O oi de fapt traim in interiorul Pamantului, su! suprafata interioara a crustei. *n interiorul golului sunt Soarele, :una, stelele, planetele si cometele. u e)ista a!solut nimic in e)terior. *nteriorul este tot ceea ce esteJ. *deea poate parea cel putin a!eranta pentru astronomii moderni, care descopera noi si noi gala)ii la milioane de ani-lumina distanta. Cu toate acestea, in anii 8' in =ermania, adeptii teoriei erau numerosi.

35 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Adol! #itler si mira2ul Pamantului <ol

Gn 101F* Rudol! <lauer in!iintea/a societatea T"ule* la care adera de(a lu)ul timpului numeroase societati secrete politico(militare, &i+ul mitolo)ic pe care acesta l(a tesut in 2urul societatii sale a atras o multime de )ermani* vra2iti de ipote/a unui taram ascuns de unde i/voreste intelepciunea lumii si puritatea . *n conclu$ie, 6#ule fusese populata de fiinte magice, initiate de e)traterestri, iar descendentii lor nu erau nimeni altii decat arienii. Cei mai puri descendenti ai acestora erau, evident, germanii, iar menirea lor era sa mosteneasca puterea stramosilor si sa se foloseasca de cunostintele lor avansate. Atat de convinsi erau germanii de autenticitatea radacinilor lor, incat unul dintre teoreticienii partidului na$ist, Alfred Rosen!erg, avea sa declare in &-8/1 O Totul a plecat de la aceasta societate. "nvatatura secreta pe care am primit o acolo ne a a+utat si mai 'ine decat divi!iile noastre de ,A si ,, sa cucerim puterea. -ondatorii ,ocietatii Thule erau niste verita'ili magicieniJ. Dogma acestei societati avea sa fie !a$a miscarii Pamantului =ol in =ermania, initiata de aviatorul Peter Cender. *n opinia acestuia, Pamantul nu avea fata e)terna, deoarece era o gaura intr-un Anivers stancos care se intinde la infinit. Desi pare greu de cre$ut, imposi!ilitatea acestei fante$ii este direct proportionala cu adeptii ei, printre care se numarau s i ofiteri superiori din aviatie si marina. u a durat mult pana ca insusi 9itler sa im!ratise$e ideea unui Pamant =ol. *n &-80, in plin ra$!oi, 9itler a comandat o e)peditie secreta. *n ideea ca ideile lui Cender erau adevarate, atunci germanii ar fi putut spiona armata !ritanica fara ca aceasta sa ai!a #a!ar. *nsotiti de fi$icianul 9ein$ 3is#er, militarii au de!arcat pe insula Rugen din %area Caltica. Daca Pamantul ar !i !ost concav* atunci re!lectarea undelor radar ce se propa)a in linie dreapta vor !urni/a ima)ini ale unor puncte indepartate situate pe !ata interna, Acesta era planul militarilor pentru a a!la po/itia inamicilor, Cu mai este nevoie sa spunem ca acest lucru nu s(a intamplat decat in ima)inatia lor, De$voltata pe fondul insta!ilitatii si insecuritatii proprii =ermaniei acelor timpuri, situarea inauntrul unui Pamant =ol mai avea si un alt efect psi#ologic, dupa cum su!linia$a BacRues Cergier si :ouis Pau@els1 O Teoria &amantului .ol pe dinauntru dadea fiintei umane sen!atia de a fi infasurata, inchisa, prote+ata ca un fetus in pantecul mameiJ. Dupa moartea lui 9itler, multi nu au vrut sa creada intr-un final !anal al unuia dintre cele mai marete destine ale omenirii, prin urmare s-au convins ca acesta nu s-a sinucis ci ca, impreuna cu ag#iotantii sai, s-a strecurat in adancurile Pamantului, unde au trait cu totii fericiti pana la adanci !atraneti. *deea unei lumi inedite a inflacarat mintile multor aventurieri. Anul dintre ei a mers mai departe cu aceasta cercetare. Doctorul Ra?mond Cernard a scris cartea OPamantul =olJ, dupa care a initiat constructia unei ase$ari in America de Sud, #otarat fiind sa descopere posi!ile intrari care sa il anga"e$e in calatoria vietii lui. %ai tar$iu, acesta a disparut fara urma intr-una din pesterile Ama$onului, iar adeptii lui au fost convinsi ca si-a atins scopul. Asa sa fie oareD

&isti!icarea lui 3$rd

umele amiralului C?rd este relationat cu descoperirea Pamantui =ol. An e)plorator pasionat, acesta a participat la misiuni de cercetare atat in Antarctica, cat si in Arctica, evenimente care au oferit un nou impuls teoriei Pamantului =ol. *nitial s-a cre$ut ca e)peditiile sale vor pune capat odata pentru totdeauna acestor fante$ii dar, in final, lucrurile s-au ase$at altfel. Documente legate de aceste e)peditii, cat si "urnalele lui C?rd au fost depuse ulterior in analele universitatii din O#io. 3aptul

3" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
ca unul dintre "urnale lipsea, a generat o intreaga plasa de intrigi. Asta, si faptul ca 3$rd s(a re!erit la Antarctica drept HPamantul &isterului 9esnic> si a notat: ,As vrea sa vad pamantul dincolo de Polul 4ord' 5ona de dincolo de pol este centrul Marelui 4ecunoscut-. Aceste dove$i au fost mai mult decat suficiente pentru cei care au cre$ut in teorie. Operatiunea 9ig#"ump, demarata de guvernul american in &-8/, il avea la !ord si pe amiralul C?rd. Scopul declarat era acela de a e)plora $ona Antarcticii din punct de vedere geografic, geologic, #idrografic, de a testa conditiile electromagnetice ale $onei, de a consolida suveranitatea Statelor Anite in $ona si de a testa reactiile corpului uman in conditii e)treme. %isiunea a fost intrerupta !rusc in luna fe!ruarie a anului &-8;, cu sase luni mai devreme decat data preva$uta initial, fara nicio e)plicatie accepta!ila.

6ocmai pastrarea misterului asupra adevaratei motivatii au desc#is cutia Pandorei. Presupusul "urnal lipsa al amiralului cuprindea c#iar evenimentele din luna fe!ruarie, insa cuvintele scri"elite pe #artie au fost prea dure pentru urec#ea sensi!ila a omenirii. O varianta neautentificata a acestui "urnal circula pe internet, iar aici 3$rd povesteste in detaliu e+peditia sa care l(a dus dincolo de )"eturi* catre un taram verde* unde a !ost intampinat de oameni blon/i prietenosi* care l(au condus catre &aestru, @rmea/a o lectie de !ilo/o!ie si de viata pe care cel numit &aestru o va o!eri umanului 3$rd, Cu lectia invata* acesta se urca iar la bordul aparatului sau de /bor si revine pe taramurile in)"etate in mi2locul omenirii care se indreapta catre pieire, Ceea ce nu se mentionea$a aici este ca luna fe!ruarie in $ona Antarcticii este atat de dura din punct de vedere al conditiilor meteo, incat o misiune de cercetare aici inseamna timp si resurse pierdute, iar un $!or este de-a dreptul imposi!il.

3% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

De ce nu poate !i Pamantul )ol in interior 4 !apte stiinti!ice

*ntr-un articol al pu!licatiei 6#e e@ Scientist, oamenii de stiinta sunt invitati sa isi ofere parerea de e)perti asupra acestei c#estiuni. Acestia sunt de acord asupra faptului ca in ca$ul in care Pamantul ar fi gol, omenirea ar fi in pericol de sufocare, sete, seceta, foamete, ing#et si in final, scufundare. C#iar in aceasta ordine. An Pamant gol nu ar avea suficienta masa pentru a sustine e)istenta atmosferei prin forta gravitatiei, iar apa de la suprafata s-ar evapora. De asemenea, nu ar e)ista campul magnetic, generat de nucleul din fier lic#id al Pamantului. Cusolele nu ar functiona, iar anumite pasari migratoare ar fi total de!usolate in ceea ce priveste orientarea. *nsa asta ar fi cea mai mica gri"a. *n lipsa unei atmosfere, radiatiile d in spatiu nu ar mai intampina nicio !ariera, iar viata pe Pamant nu ar fi avut nicio sansa. u ar e)ista niciun fel de activitate vulcanica si nici urma de lava. Si mai ales, un Pamant =ol ar avea o masa de . ) &' 00 de ,ilograme, ceea ce inseamna doar o mica parte din masa sa reala.

Facts ( literatura inspirata din teoria Pamantului <ol

6eoria Pamantului =ol, dincolo de de$!aterile pe care le-a generat, a infier!antat mintile scriitorilor si, mai ales, le-a oferit un material numai !un pentru a fi e)ploatat. Prin urmare, multi dintre cei care isi doresc cu ardoare sa creada in aceasta teorie, s-au folosit de aceste produse ale literaturii si fictiunii pentru a oferi credi!ilitate credintelor lor, parcurgand practic dr umul in sens invers. Printre persona2ele culturale importante care au scris despre Pamantul <ol se a!la : #,<, :ells* Aldous #u+le$* #erman #esse* d)ar Allan Poe* d)ar Rice 3urrou)"s si* poate cea mai cunoscuta lucrare dintre toate* cea a lui ;ules 9erne* HCalatorie catre centrul Pamantului>,

3/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

:orld Trade Center 4 cronica unui de/astru anuntat

Foto (0)

/Si din cer va veni marele Rege al Terorii./Cerul va arde la 45 de grade/ iar focul va cuprinde Orasul cel Nou/Doi frati gemeni vor fi sfasiati de haos/ si in timp ce fortareata cade marele lider va muri./!l treilea mare ra"#oi va incepe in timp ce marele oras arde0 Nostradamus.
Am inceput acest articol, nu intamplator, cu un catren atri!uit controversatului vi$ionar france$ din secolul al GE*-lea, %ic#el de ostredame, si asta pentru ca au e)istat multe voci care au gasit similitudini intre versetul de mai sus si evenimentele tragice care au avut loc acum aproape opt ani in inima e@ Kor,-ului. Se intampla la && septem!rie 0''&P Atunci, patru avioane cu pasa)eri au !ost deturnate de catre !orte obscure si indreptate catre cele doua turnuri )emene de la :orld Trade Center si catre cladirea Penta)onului* ultimul prabusindu(se in apropiere de Penns$lvania, O!icial* autorii masacrului au !ost 10 musulmani radicali* coordonati din umbra de temutul lider Al(Eaeda* Osama bin %aden* iar urmarea acestui act abominabil a !ost declansarea unui ra/boi !ara precedent impotriva terorismului international, Pe de alta parte, evenimentele de la 11 septembrie I881 au devenit* dupa numai 1 ani* un veritabil =clasic> al teoriilor conspirationiste* nu putini !iind aceia care au va/ut in tra)icele intamplari semnul unor !orte mai presus de intele)erea noastra. Practic, in vi$iunea adeptilor acestui gen de teorii, atacurile de la 7orld 6rade Center nu au fost decat o mare inscenare, o farsa dramatica prin care sa se "ustifice un lung si sangeros ra$!oi in Orientul %i"lociu si, totodata, ingradirea drepturilor fundamentale ale omului in tarile de$voltate. Poate ca nu intamplator e)ista asta$i &.'.'''.''' de pagini @e! dedicate conspiratiei de la &&S-. Cata dreptate au cei care sustin o atare ipote$a si care sunt argumentele pe care le aduc in discutie, va invitam sa urmariti in cele ce urmea$a.

39 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Contradictii* bi/arerii si e+plicatii neo!iciale despre prabusirea Turnurilor <emene

Primul avion a lovit turnul nordic al comple+ului :orld Trade Center la ora 1:?6 (17:?6 ora Romaniei), Al doilea a lovit turnul sudic dupa 15 minute* timp su!icient pentru ca ec"ipele de !ilmare sa poata reda evenimentul in toata )ro/avia sa, Al treilea avion s(a prabusit peste una dintre aripile Penta)onului la ora 0:F5, Gn mod misterios* cateva ore mai tar/iu* o alta cladire a!lata in apropierea celor doua turnuri* :TC 5* se prabuseste ine+plicabil !ara a !i atinsa de vreun avion sau vreun proiectil, Cum au reusit insa teroristii sa reduca la o gramada de molo$ aceste cladiri sim!ol ale AmericiiD Ana dintre primele !i$arerii legate de evenimentele din acea $i fatidica este repre$entata de lipsa de reactie a autoritatilor. *n procedura standard a oricarui aeroport american, in ca$ul in care un avion de pasageri devia$a de la cursul sau normal sau pierde legatura radio cu turnul de control, controlorul de trafic insarcinat cu urmarirea acestuia este o!ligat sa emita codul 5618(?;, Codul repre$inta o atentionare catre cea mai apropiata !a$a militara, !a$a care trimite in regim de urgenta mai multe avioane de vanatoare care sa intercepte$e aeronava in cau$a. *n situatia avioanelor care au i$!it 6urnurile =emene, distanta dintre cea mai apropiata !a$a militara si locul impactului ar fi fost acoperita in mai putin de 0 minute, suficient pentru a evita de$astrul. *n fond, S@A este sin)ura tara din lume care nu are o aparare antiaeriana clasica* aceasta !iind asi)urata de superioritatea avioanelor sale de lupta si de vite/a de reactie a acestora, Si totusi, la && septem!rie 0''&, este singurul moment din istorie in care acest cod nu a fost transmis desi circumstantele erau mai mult decat evidente. Ciudata pare si situatia avionului care a lovit Pentagonul. Daca fortelor armate americane le erau suficiente tot 0 minute ca sa a"unga la locul incidentului, acestea isi fac aparitia dupa &; minute, la secunde !une dupa consumarea atentatului. Sa fie doar o pura intamplareD

10 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Si pentru ca orice teorie conspirationista care se respecta (ne referim aici la cele de data actuala) tre!uia sa ai!a in centru si figura unui mem!ru al familiei Cus#, nici cea pre$entata aici nu putea scapa de astfel de canoane. De aceasta data este vor!a de &arvin 3us"* nimeni altul decat !ratele e+(presedintelui <eor)e :, 3us"* pe atunci actionar ma2oritar la compania Securacom* si membru in consiliul director al aceleiasi !irme pana in anul I888, Securacom* asa cum probabil banuiti* este compania care a asi)urat securitatea cladirilor de la :orld Trade Center pana in /iua atentatelor si* mai mult* a indeplinit aceleasi sarcini si la aeroportul Dulles (aeroportul international din :as"in)ton) pana in anul 1001, u incape nicio indoiala ca agentii Securacom stiau codurile de urgenta care se transmit catre ORAD (Comandamentul ord-American de Aparare Aerospatiala) iar faptul ca e)act la && septem!rie procedura de averti$are a ORAD, care isi dovedise de atatea ori eficienta, este sc#im!ata cu una mult mai complicata a ridicat evident multe semne de intre!are.

11 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Dar acesta nu este decat varful ice!ergului iar teoriile conspirationiste merg mult mai departe. Sa ne indreptam putin atentia asupra modului in care s-au pra!usit cele doua turnuri si, mai ales, caderea ine)plica!ila a celui de a treilea corp de cladire, 76C ;. %ai multi oameni de stiinta, printre care si fi$icianul Steven Bones, au sustinut ca nicio cladire din lume nu se poate prabusi atat de repede si !ara a produce pa)ube in 2ur decat in situatia unei demolari controlate . Daca un corp ar fi ca$ut de la cei 8&; metri, atat cat masura turnul sudic al 76C, el ar fi a"uns la sol, fara a avea alta forta de frecare decat aerul, in circa - secunde. Ei !ine, am!ele turnuri au fost reduse la o gramada de daramaturi in apro)imativ &'-&& secunde. Situatia este si mai clara in ca$ul 76C ;, acolo unde un corp ar fi ca$ut de la inaltimea celor 8; de eta"e in / secunde. Cladirea s-a pra!usit perfect vertical in /,/ secunde iar resturile sale nu s-au intins decat pe o distanta de 0& de metri in "ur. O performanta care ar umple de invidie orice ec#ipa profesionista de demolatori. Reamintim !aptul ca :TC 5 nu a !ost lovita de vreun avion sau vreun proiectil* sin)ura cau/a mentionata in Raportul comisiei de anc"eta a evenimentelor !iind un incendiu, An amanunt interesant este si acela ca sin)urele cladiri din istorie* alcatuite din otel si beton* care s(au prabusit vreodata din cau/a unui incendiu* au !ost turnurile )emene si :TC 5.

Ei se pare !i$arD Atunci tre!uie mentionat si faptul ca o cladire nu se poate pra!usi in acest mod decat in situatia in care structurile sale de re$istenta sunt reduse la $ero. Pare straniu ca turnurile )emene* proiectate sa re/iste la un impact mult mai mare decat cel produs de un avion de pasa)eri 3eoin) 5F5* sa dispara !ara sa lase in urma resturi mai mari decat o carte de tele!on, Am!ele turnuri erau sustinute de 8; de stalpi interiori din otel, lati de -; de centimetri si grosi de 4/ de centimetri. Alaturi de acestia e)istau inca 04/ de pilastri e)teriori de otel, im!racati intr-o armatura speciala care sa ii faca re$istenti la vant si la foc. Avionul care a lovit turnul nordic a distrus doar 4- de stalpi e)teriori si a atins numai unul din cei 8; de piloni de sustinere din interior. *n plus, otelul din care erau alcatuiti acestia se putea topi numai la temperaturi de peste &/'' de grade Celsius, in timp ce temperatura ma+ima a 'erosenului care a ars in turnurile :TC a atins =doar> 678 de )rade Celsius. Si totusi, am!ele cladiri s-au pra!usit ca si cum nu ar mai fi avut nicio sustinere.

12 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Steven E. Bones si iels 9arrit, doi dintre cercetatorii care au efectuat anali$a c#imica a resturilor re$ultate in urma atac ului terorist de la && septem!rie, au anuntat ca printre uriasele grame$i de molo$ au fost identificate urme ale unui e)plo$i!il e)trem de puternic, asa numitul super(termit nanostructurat. Practic, in opinia celor doi oameni de stiinta, acesta ar putea fi singurul compus c#imic care sa distruga in totalitate structura unei cladiri asa cum au fost turnurile gemene, iar teoria lor este sustinuta si de imaginile o!tinute in momentul atacurilor de la && septem!rie. Gn ima)ini se observa clar o substanta de culoare portocalie care se scur)e pe e+teriorul cladirilor atacate* culoare tipica pentru super(termitul nanostructurat si nicidecum pentru resturile de 'erosen sau alte materiale care ar !i putut arde in incendiu, *n plus, imaginile cu incetinitorul ale pra!usirii turnurilor lasa sa se vada o serie de e)plo$ii care au loc la mai multe dintre eta"ele inferioare ale cladirilor, cu mult su! locul impactului cu avioanele. umerosi martori oculari, pompieri, politai sau lucratori in !irourile 76C au afirmat ca au au$it o serie de e)plo$ii puternice cu cateva secunde inainte pra!usirii. *nregistrarile seismografelor din e@ Kor, confirma aceleasi e)plo$ii.

13 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Osama bin %aden 4 !iinta male!ica sau tap ispasitor.
O poveste cu vadit i$ de manipulare este repre$entata de afirmatia conform careia sauditul Osama bin %aden* mai vec"iul partener al CGA din timpul ra/boiului ruso(a!)an din 1050(1010* ar !i =creierul> din spatele monstruoasei actiuni teroriste de la :orld Trade Center, ici macar nu tre!uie sa fii vreun adept al conspiratiilor ca sa iti ridici un semn de intre!are asupra veridicitatii afirmatiilor aparute in a!solut toata presa nord-americana. :a numai cateva ore dupa pra!usirea celor doua turnuri, toate posturile de televi$iune il indicau drept vinovat, si asta intr-un mod categoric, pe Osama !in :aden. Cum au a"uns trusturile americane de presa la aceasta informatie intr-un timp atat de scurt, mai ales ca guvernul Statelor Anite nu isi e)primase inca opinia cu privire la identitatea autorilor atentatelorD Ce se intamplase oare cu reguli le de !a$a ale "urnalismului si cu verificarea informatiei din mai multe surseD

O alta informatie, de data aceasta de-a dreptul ridicola, a fost aceea a identificarii pasaportului unuia dintre atentatori. Acesta a fost descoperit, daca este sa dam cre$are informatiilor oficiale, in grame$ile uriase de molo$ re$ultate in urma pra!usirii cladirilor, si asta in situatia in care cele doua avioane au fost pur si simplu pulveri$ate. %ergand pe acest fir, 3C* si C*A au reusit Isa dea de urmaJ faptasilorP&- cetateni musulmani, mem!ri Al Naeda, condusi de egipteanul %o#amed Atta. Povestea cusuta cu ata al!a este de"a de notorietate, c#iar reputatul post de televi/iune britanic 33C reusind sa identi!ice cel putin 7 dintre asa /isii atentatori* traind in tarile lor de ori)ine la peste ? ani de la comiterea atacurilor, Acestia asteapta si in pre$ent sa le fie spalate numele de asocierea cu atentatele.

Petrolul* S@A si puterea mondiala

Putem spune asta$i ca atentatele de la 11 septembrie au sc"imbat lumea. u este nimic deplasat intr-o astfel de afirmatie. Ra$!oiul starnit in Afganistan a atras o intreaga forta multinationala pe campul de lupta. Conflictul continua si asta$i sa faca victime atat in randul soldatilor cat si in randul civililor. Cea de a doua conflagratie a fost cea din *ra,. Saddam #ussein a !ost e+ecutat prin span/urare* dupa trei ani de detentie* c"iar in /iua de Anul Cou, %oartea sa nu a insemnat insa sfarsitul ostilitatilor. :uptele dintre insurgentii ira,ieni si trupele internationale se dau si a$i cu o ferocitate rar intalnita. %ii de morti din am!ele ta!ere si, mai ales, din randul civililor nevinovati impan$esc istoria recenta a unui conflict din ce in ce mai !lamat de comunitatea internationala. Gn S@A* noile masuri adoptate in timpul presedintelui <eor)e :, 3us" prevad spionarea oricarui tip de comunicare a cetatenilor* arestarea pe ba/a de suspiciune !ara mandat si !ara a acorda dreptul la un avocat, Totul in numele si)urantei nationale, Recent* se discuta implantarea cipurilor de recunoastere tuturor cetatenilor planetei, vident* pentru evitarea viioarelor atentate teroriste, Oare cine a avut de castigat de pe urma acelor sangeroase atacuriD Evident, nici Saddam si nici Osama !in :aden. Daca este sa dam cre/are teoriilor conspirationiste* adevaratul casti)ator a !ost* parado+al* S@A, Odata cu cucerirea Afganistanului, guvernul Statelor Anite ale Americii a putut construi conducta de petrol catre %area Caspica, proiect refu$at de guvernul afgan inainte de inceperea ra$!oiului. Ariasele resurse de petrol din *ra, au ramas, practic, in voia sortii desi, neoficial, se spune ca SAA ar avea uriase venituri din comerciali$area acestora. 6ot neoficial, guvernul american ar controla in urma celor doua ra$!oaie circa /'( din resursele de petrol e)istente pe 6erra, po$itie ce i-ar asigura toate atuurile pentru o suprematie economica mondiala. Doar toate acestea sunt doar teorii ale conspiratiei. Pe lan)a ele* aventura lui %arr$ Silverstein* miliardarul american care a ac"i/itionat comple+ul :TC la I? iulie I881 si l(a asi)urat impotriva unor atacuri teroriste pentru !abuloasa suma de 6 miliarde de dolari* asta cu doar 7 saptamani inaintea atacurilor* nu pare decat o poveste pentru copii,

11 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Destinul Goanei DArc 4 miracol sau complot

Foto (7)

Desi a fost scrisa in in urma cu 13&& de ani, cartea lui Sun Tzu, / rta razboiului0, a facut istorie la propriu. *n opinia acestuia, cea mai buna miscare militara este aceea de a da lovitura unui dusman devenit vulnerabil prin actiunea agentilor secreti, insarcinati cu raspandirea vestilor false. /'ste vorba de a oferi in mod deliberat informatii fabricate de la un capat la celalalt.0
Eor!ele lui Sun 6$u ar putea fi traduse in pre$ent prin puterea de$informarii. O Numai un suveran luminat si un general de valoare sunt in masura sa utili!e!e ca agenti persoaneli cele mai inteligente, capa'ile sa infaptuiasca lucruri mari. Acestea tre'uie sa fie in stare a si face un drum catre cei din antura+ul intim al no'ililor si suveranului. J :a prima vedere, o carte scrisa in "urul anului .'' i.e.n. nu are nimic in comun cu o istorie din 3ranta secolului GE, care a scris insa un fragment important din istoria acestui stat si a facut incon"urul lumii, tocmai datorita ineditului situatiei. %iracolele si intamplarile paranormale nu isi au locul de o!icei in cetatea istoriei, insa aceeasi istorie ne dovedeste cateodata ca lucrurile pot sta si altfel, iar cea a 3rantei mai mult decat altele. *n mod straniu, miraculosul este acceptat de catre france$i fara a ridica intre!ari asupra legitimitatii acestuia. O suita de persona"e, printre care Clovis, Sfanta =enoveva, :udovic cel Sfant, apoleon sau de =aulle s-au incon"urat cu aceasta aura. *nsa lista nu se termina aici. *n fruntea acestor persona"e se afla nimeni alta decat *oana DArc* H!loarea cea mai pura> a Frantei* dupa este descrisa in Petit %arousse. *nsa dove$i si documente descoperite de istoricii moderni par sa dea un alt curs acestui miraculous. %a"oritatea datelor referitoare la aceasta cio!anita ra$!oinica sunt contradictorii, iar anumite persona"e contemporane in epoca au avut gri"a ca lucrurile sa ramana asa. 6oate datele OoficialeJ par sa indice o pre$enta magica in "urul *oanei inca din copilaria acesteia. 6ot din acea perioada incep si neclaritatile.*ntreaga ei !iografie, inca de la inceputuri, este incarcata de semnificatii, piese importante care au contri!uit la construirea a ceea ce pare a fi un mit, insa unul dura!il.

15 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n primul rand, se pare ca *oana DArc nu s(a nascut la Domrem$* dupa cum sustine varianta o!iciala, si asta pentru ca frantu$oica nu ar mai fi frantu$oaica, deoarece in acea perioada, localitatea apartinea ducatului Car, care a fost alipit 3rantei a!ia in &;//. *nsa acesta nu este singura neconcordanta. C#iar daca nu sa nascut aici, este sigur ca a copilarit in aceasta localitate. :ocatia nu era deloc intamplatoare. Satul loren il avea protector pe Sfantul Rem?, cel care l-a uns pe regele Clovis cu Sfantul %ir. C#iar si data nasterii sale poarta o incarcatura care sta sa anunte ceva grandios. Earsta e)acta a acesteia repre$inta o incertitudine, insa unii istorici sustin ca $iua nasterii era / ianuarie, ori aceasta data nu este lipsita de importanta. Aceasta este $iua Epifaniei, cand sunt comemorati %agii care au anuntat venirea lui Cristos. C#iar si Goana DArc a !ost incapabila sa isi spuna varsta la proces* a!irmand ca are in 2ur de 10 ani, insa alte date istorice sugerea$a ca eroina avea la data procesului varsta de 08 de ani. Asta face ca anul nasterii sa fie &8';, an in care, la curtea 3rantei se petreceau lucruri e)trem de curioase. Regele Carol al E*-lea fusese de"a cuprins de !oala ce i-a afectat "udecata, astfel incat, dupa ce a avut && copii cu *sa!eau de Cavaria, acestuia nu i-a mai fost permis sa doarma cu sotia sa pentru a nu o rani in timpul cri$elor sale. *n acest timp, re)ina a intretinut o le)atura cu cumnatul ei* %udovic de Orleans. Relatia celor doi nu era secreta la curte, deoarece acestia nu depuneau prea multe eforturi pentru a o ascunde. Cu toate acestea, in &8';, regina ramane insarcinata cu cel de-al doispre$ecelea copil, pe care ea sustine ca l-a avut printr-o intamplare miraculoasa cu regele insusi. :a &' noiem!rie &8'; da nastere unui copil care moare insa la putin timp dupa !ote$. *n mod straniu, copilul nu figurea$a in registrele paro#iei care se ocupa de familia regala. Sursele istorice ale vremii sunt si ele indecise asupra se)ului copilului. *n prima editie a *storiei 3rantei de Eillaret (&;/8) apare numele unui !aietel, 3ilip, ca fiind cel de-al doispre$ecelea copil, insa in editiile urmatoare, numele este sc#im!at1 este vor!a despre *oana, o fetita. *storicii contemporani presupun ca modificarea a fost impusa de aparitia unor noi documente in acest sens.

*n &<&8, Pierre Ca$e, su!prefect de Cergerac vine cu o ipote$a revoltatoare pentru acele timpuri1 in opinia acestuia, cel deal doispre$ecelea copil era c#iar aceasta *oana, careia i se su!stituise un !aietel. Adevaratul vlastar re)al a crescut la Domrem$ si s(a numit Goana Darc. Desi ideea pare rupta dintr-un roman de capa si spada, nu ar fi fost pentru prima data cand un copil regal ar fi fost inlocuit. %otivatia acestor gesturi era protectia mostenitorilor a caror viata era in pericol ca urmare a rasturnarilor de situatie, a manevrelor politice si a itelor care se teseau de o!icei la curtile regale. De aici, pana la a transforma un astfel de mostenitor intr-o mana de aur a providentei nu a fost decat un pas.

1" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
:egenda care a fost tesuta in "urul personalitatii *oanei Darc sustine ca aceasta era fiica unor tarani. Daca luam in calcul varianta conform careia mama copilei era c#iar *sa!eau, cedarea catre o familie de tarani pare o alegere stranie. *n fapt, !amilia DArc era departe de a !i o !amilie de pastori, Tatal* ;acMues dArc era sindic de Domrem$ si vec"il, Acesta avea in )ri2a doua castele* iar intr(unul dintre ele locuia impreuna cu !amilia sa, &ai mult decat atat* mai multi membri ai !amiliei dArc se re)aseau in acea perioada la curtea re)elui Carol al 9G(lea, O alta neconcordanta este legata de faptul ca eroina era cunoscuta si su! denumirea de O3ecioara din OrleansJ, ceea ce poate fi e)plicat usor prin faptul ca aceasta participase la eli!erarea Orleans-ului in data de < mai &80-. Ori, istoricii au identificat doua documente anterioare acestei date, in care se foloseste acealasi apelativ pentru a o descrie pe *oana DArc. *n acest ca$, ar putea oare denumirea de Orleans sa indice patronimul acesteia si implicit paternitatea, care in acest ca$, i-ar fi apartinut ducelui de OrleansD

%ulte dintre faptele sau spusele *oanei au fost puse pe seama vocilor pe care sustinea ca le au$ise in copilarie, si care aveau rolul de a o sfatui si a o indruma. %ai mult decat atat, vocile ii spuneau1 -Du"te, fiica a 1rantei6J. Apelativul este nelalocul lui daca i se adresea$a unei cio!anite lorene, deoarece copiii 3rantei erau c#iar vlastarele regale, insa isi are un rol normal in alt conte)t. Pentru a confirma aceasta apartenenta privilegiata, insotitorul fidel al *oanei, no!ilul de tara B ean dAulon, i se inc#ina in conformitate cu u$antele feudale, in genunc#i si atingandu-i mainile. Aceasta este po$itia vasalului care ii "ura credinta su$eranului sau. Scena nu ar fi putut avea loc daca *oana era doar o simpla cio!anita lorena, manata de eroism si patriotism. Gdeea unei ori)ini nobile nu este c"iar recenta, Gnca din acea perioada* secretul casei re)ale incepea sa transpire, 9ocile au !ost acoperite de trecerea timpului* insa documentele si sursele scrise care s(au pastrat par sa con!irme aran2amentul curtii re)ale, Gn 1?F8* poetul &arin le Franc scria:>Fecioara era !iica a unui mandru print* iara nu !ata unei simple ciobanite>, Gn !ata atator ar)umente* c"iar si misterul Hvocilor> incepe sa se clatine intrucat* in timpul procesului* Goana a marturisit ca ceea ce au/ea nu venea din cer si ca i s(au dat doua s!atuitoare* dar ca i s(a inter/is sa vorbeasca despre asta altcuiva decat re)elui Frantei, Se pare ca cele doua sfatuitoare nu erau altele decat Nolande* !iica re)elui de Ara)on* vaduva lui %udovic dAn2ou si soacra lui Carol al 9GG(lea* cel care a luat(o in casatorie pe !iica ei* &arie. Dincolo de aceste titluri, Kolande era in$estrata cu geniu politic, scopul ei fiind ca ginerele usor de manipulat sa fie uns cat mai repede, iar engle$ii sa fie alungati din tara. Ori c#iar acestea erau si scopurile *oanei, care pare ca a "ucat rolul instrumentului perfect. *n aceasta misiune a fost

1% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
sustinuta si a"utata de Collete Co?let, stareta generala a Ordinului 3ranciscan feminin care a reformat ordinul si a fost canoni$ata in &<';. O alta persoana implicata a fost mama oficiala, *sa!elle Romee. Poate ca nu este tocmai o intamplare faptul ca *oana a au/it pentru prima data Hvocile> in anul 1?I8* anul in care este semnat Tratatul de la Tro$es* care ii ameninta tronul lui Carol al 9GG(lea* )inerele Nolandei. Conte)tul politic al vremii care statea sa ii strice planurile de domnie Kolandei a facut necesara si urgenta mirungere a lui Carol al E**-lea, un act plin de semnificatii in sine. *nsa inainte de asta, tre!uia ca un alt miracol sa se intample, unul de natura sa frape$e atat inamicul cat si populatia a carei imaginatie se aprindea foarte usor si care putea fi si mai usor alimentata in scopul manipularii. @n re)at salvat de o ciobanita era un plan ma)istral si o lovitura )eniala de ra/boi* plan care purta amprenta Nolande i, cea despre care se spunea ca este o femeie cu inima de !ar!at. *ar 3ecioara din Orleans se potrivea de minune acestui plan. 3aptul ca aceasta primise o educatie sanatoasa in copilarie si adolescenta este confirmata si de faptul ca vor!ea lim!a france$a foarte !ine, desi in regiunea in care crescuse nu se vor!ea decat graiul loren. %ai mult decat atat, *oana stia sa calareasca si sa manuiasca armele, a!ilitati care nu ar fi putut e)ista in lipsa unui antrenament anterior. *n momentul in care a iesit in lume, 3ecioarei din Orleans nu i-a fost deloc greu sa acceada catre cercurile foarte inalte, lucru aproape imposi!il pentru o simpla cio!anita. 6ot in aceasta perioada, purta la mana un inel cu insemnele casei de Orleans* iar cand si(a comandat un costum a cerut sa !ie !acut din materiale in culorile verde si rosu(inc"is* desi)ur* culorile casei de Orleans. *n diferite oca$ii, cunostintele ei pareau sa depaseasca nivelul o!isnuit al unei localitati lorene1 la un moment dat, *oana a facut alu$ie la un acord secret inc#eiat intre Carol al E**-lea si Scotia, informatie pe care nu o putea avea decat de la sursa. Reusita planului Kolandei era conditionata de doua lucruri1 adevarata origine a *oanei tre!uia sa ramana secreta, iar in acele timpuri in care credintele si intamplarile miraculoase faceau deliciul oamenilor tre!uia ca interventia acesteia sa poarte neaparat o amprenta miraculoasa. Culmea, c#iar acest lucru ar fi facut-o mai credi!ila in oc#ii tuturor. 6ocmai aceste doua motive au stat la !a$a intemeierii mitului ciobanitei care s(a trans!ormat intr(o luptatoare* manata de un patriotism ar/ator. Educatia stricta si sfaturile pe care le primea de la OvociJ au facut ca in timpul cele!rului proces, *oana sa adopte comportamentul unui pri$onier de ra$!oi, evitand sa raspunda la intre!arile compromitoare sau sa ofere informatiile cerute. Daca mintea, o facea numai pentru ca "urase sa pastre$e secretul. *nteligenta si educatia de care !eneficiase au a"utat-o sa evite si sa pacaleasca intre!arile "udecatorilor, astfel incat aceasta a reusit sa nu isi incalce promisiunile pe care le facuse OvocilorJ. *n momentul in care au condamnat-o la moarte, "udecatorii erau convinsi ca cea care pornea catre rug la o varsta atat de frageda nu este decat o simpla cio!anita. Cu toate acestea, ea a facut o singura de$valuire tri!unalului, pe care acestia au considera-o o mostra de infatuare1 ODaca ati fi mai 'ine informati asupra persoanei mele, v ati dori sa nu mai mai aflu in mainile voastreJ. Aici pare sa iasa la iveala personalitatea unei adevarate fiice a 3rantei, care si-a permis sa ii reprose$e ducelui de :orena infidelitatea con"ugala, si pentru a carei salvare din mainile inc#i$itorilor s-a oferit suma de &'.''' de livre, o suma neo!isnuit de mare pentu o simpla fata, dar suficienta pentru Orascumpararea din captivitate a regilor, printilor sau marilor oameni de statJ, dupa cum era su!liniat in scris. Revenind la modul in care Sun 6$u a descris spionul ideal, o!tinem o imagine care nu este departe de ceea ce oamenii politici ai secolului GE france$ puneau in practica1 O4umai un suveran luminat si un general de valoare sunt in masura sa utili e e ca agenti persoanele cele mai inteligente, capa!ile sa infaptuiasca lucruri mari' Acestea tre!uie sa fie in stare a"si face un drum catre cei din antura2ul intim al no!ililor si suveranului'J

1/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

SGDA: Gn %ies :e Trust

Foto (F)

'ste un caz cu atatea necunoscute incat, prin comparatie, asasinarea lui <enned4 mai ca pare un banal proces de conducere sub influenta alcoolui, aflat pe rol la un tribunal districtual din Statele 8nite. Sa fie oare S*D /gaselnita0 perfecta in domeniul razboiului biologic!, se intreaba =onathan >an?in si =ohn +halen, autorii cartii /(ele mai mari @& de conspiratii din toate timpurile0.
Cau$a general acceptata a S*DA este virusul 9*E (9uman *mmunodeficienc? Eirus M Eirusul imunodeficientei umane), OdescoperitJ in &-<8 de dr. Ro!ert =allo si, mai mult sau mai putin concomitent, de o ec#ipa de savanti france$i (doctorii france$i l-au acu$at pe =allo, dupa cat se pare cu o oarecare "ustificare, ca le-ar fi furat re$ultatul cercetarilor - dar aceasta este o alta conspiratie, si oricum, pana la urma cercetatorii au facut pace, impartindu-si gloriaJ). Potrivit lui Ean,in si 7#alen, prima acu/atie cu privire la le)atura dintre SGDA si armele biolo)ice a aparut in Patriot* un /iar din CeA Del"i* Gndia. An articol din 8 iulie &-<8 cita articole dintr-o pu!licatie oficiala a Armatei SAA cu privire la Oinfluente naturale si artificiale asupra sistemului imunitar uman J. Pu!licatia indiana relata ca oamenii de stiinta de la 3ort Detric, (pana in &-/- cunoscut ca :a!orator pentru armamente !iologice al Armatei) s-ar fi aventurat in profun$imile Africii in cautarea Ounui virus puternic care ar putea sa nu se gaseasca in Europa sau AsiaJ. Datele o!tinute din aceasta cercetare Oar fi fost anali$ate la 3ort Detric, si re$ultatul ar fi fost i$olarea unui virus care provoaca S*DAJ. =uvernul SAA a reactionat imediat, etic#etand articolul drept manipulare a ARSS-ului, ceea ce nu a impiedicat reluarea virulenta a articolului in media sovietica. O caricatura din $iarul Pravda, in care era infatisat un doctor cocotat pe o gramada de cadavre, dand unui unui general un recipient pe care scria virus S*DA, a provocat un protest din partea am!asadei SAA la %oscova, dar a!ia cand un important $iar !ritanic a raspandit povestea prin paginile sale de ta!loid, autoritatile americane au inceput sa reactione$e.

19 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&ade in @SA
Baco! Segal, profesor doctor in !iologie la universitatea 9um!oldt, =ermania, se numara printre primii oameni de stiinta convinsi ca S*DA a fost creata in la!oratorul de la 3ort Detric,, %ar?land. *mpreuna cu sotia lui, Segal si-a pu!licat descoperirile in &-</, intr-un opuscul polemic intitulat 5A/D+( o !oala produsa in America5. El a incercat sa demonstre$e ca virusul imunodeficientei (9*E), despre care multi oameni de stiinta cred ca evoluea$a in S*DA, este aproape identic cu alte doua virusuri1 E*S A, o !oala mortala ce ataca oile, dar nu si omul, si virusul leucemiei celulelor 6 (96:E-&), care desi nu este mortal, este foarte infectios la om. *n lucrarea sa, Segal afirma ca in la!oratorul de ma)ima siguranta de la 3ort Detric, a fost reali$ata uniunea virusurilor E*S A si 96:E-&, creandu-se o arma !iologica artificiala, mortala si cu grad ridicat de contagiere. Adica 9*E, virusul pus la punct intre sfarsitul anului &-;; si primavara lui &-;<. De asemenea, Segal respingea teoria conform careia SGDA ar !i aparut in mod natural in urma contactului dintre oameni si cimpan/ei in A!rica, su!liniind faptul ca initial coc,tailul a fost testat pe detinuti, convinsi sa-si dea acceptul de a participa ca voluntari la e)periment in sc#im!ul punerii in li!ertate. *ntrucat simptomele !olii nu s-au manifestat inainte de / luni, testele au fost considerate un esec, iar detinutii au fost eli!erati. Anii dintre ei erau #omose)uali, atragea atentia Segal, si a"unsi la e@ Kor, au transmis !oala mai departe in cercul ga?-lor ne@?or,e$i. Aici, in &-;- avea sa se manifeste primul ca$ confirmat de S*DA, iar !oala sa inceapa a se raspandi cu repe$iciune. Argumentele familiei Segal au constituit !a$a pentru mare parte din discutiile ce au urmat cu privire la teoria armei !iologice S*DA.

Stiinta in slu2ba ra/boiului

Potrivit cercetarilor istoricului german 7olfgang Eggert, atat S*DA, cat de altfel si SARS-ul, sunt arme !iologice inventate in la!oratoarele de ma)ima siguranta americane in vederea e)terminarii de fiinte umane. Ceea ce spune el (in cartea ODie geplanten Seuc#en M Aids, Sars und die militTrisc#e =enforsc#ungJ) pare aproape incredi!il. *n &-/-, Departamentul Apararii din Statele Anite ar fi cerut Comisiei Senatoriale un credit de &' milioane de dolari destinat cercetarilor in vederea de$voltarii unui nou virus in masura sa distruga sistemul imunitar uman, si impotriva caruia sa nu e)iste terapie. *n discursul tinut in fata mem!rilor Comisiei, e)pertul militar Donald %cArt#ur si-ar fi argumentat cererea astfel1 5...intre / si 01 ani, cel mai pro'a'il va fi posi'ila crearea unui nou microorganism infectiv ce ar putea sa fie diferit din anumite aspecte importante de oricare alt agent cunoscut2J.

50 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Conform directorului ad"unct al Departamentului de cercetare de la Pentagon, O detinerea acestui virus ar conferi +tatelor 7nite suprematia militara a!solutaJ. Si pentru ca de cele mai multe ori scopul scu$a mi"loacele, creditul ar fi fost acordat, iar cercetatorii cei mai capa!ili M printre care si Ro!ert =allo, OinventatorulJ 9*E-ului -, s-ar fi pus pe trea!a ($ece ani mai tar$iu aveau sa apara primele ca$uri de S*DA in Statele Anite). *n fe!ruarie &-<;, colonelul David 9u)soll, luat de val in timp ce discuta despre acu$atiile referitoare la arma !iologica S*DA, a lasat sa-i scape o informatie ciudata1 OStudiile efectuate in la!oratoarele armatei au aratat ca virusul S*DA ar fi un agent e)trem de eficient pentru ra$!oiul !iologicJ, a spus colonelul. Care studiiDF 9u)soll a de$mintit ulterior ca ar fi facut o asemenea declaratie, reporterul care a consemnat-o sustine in continuare ca acesta ar fi facut-o.

Ce se ascunde in spatele SGDA.

Anii au vor!it de e)terminare, de con"uratie impotriva unei parti OincomodeJa umanitatiiPs-a spus ca dro)atilor le(ar !i !ost !urni/ata "eroina in mod convenabil combinata cu substante ce distru) sistemul imunitar* in vreme ce "omose+ualii si a!ricanii ar !i !ost in!ectati prin intermediul vaccinarilor in masa* sub prete+tul prote2arii lor de alte maladii. S-a mai spus si ca de multa vreme OfactiunileJ cele mai reactionare din lumea politica si religioasa se aflau in cautarea unor prete)te stiintifice de care sa-si ancore$e ofensivele lor puritane si restauratoare. O prima tentativa ar fi fost reali$ata la finele anilor ;', prin avalansa de informatii cu privire la !olile venerice. S*DA insa a repre$entat oca$ia de aur1 o !oala nu numai cu transmitere se)uala, dar si mortala si invulnera!ila la arsenalul medical e)istent. Ce mai, o !oala inventata pe gustul se)ofo!ilor de pretutindeni, un aliat im!ata!il intr-o epoca in care incepeau sa devina o amenintare marile e)plo$ii demografice din sudul planetei1 infaili!ila in a tine in frau nasterile (doar se trasmite prin raporturi se)uale) si a semana moarte in randul ga?-lor si al dependentilor de droguri, categorii privite dintotdeauna cu dispret. Prima manifestare a S*DA in America a coincis cu lansarea de catre OreaganismJ si sustinatorii lui a unui atac dur impotriva #omose)ualilor. Ca atare, teoria armei !iologice pleaca de la premi$a ca #omose)ualii ar fi fost vi$ati pentru a fi distrusi sau cel putin pentru a fi transformati intr-un fel de Otapi ispasitoriJ. CumD *n &-;<, peste o mie de !ar!ati adulti #omose)uali poligami au fost vaccinati e)perimental impotriva #epatitei C, prin !unavointa *nstitutului ational pentru Sanatate si a Centrelor pentru Controlul *m!olnavirilor. *n decurs de / ani, /8( dintre acestia au capatat S*DA. Dar si sa fie o coincidenta e posi!il, c#iar pro!a!il, ripostea$a cei care cred ca din punctul de vedere al transmiterii S*DA, !ar!atii adulti #omose)uali si poligami sunt predispusi la aceasta !oala oricum.

HFolloA t"e mone$>

*ndignati de colosala mistificare si speculatie improvi$ata in "urul S*DA sunt in ultimii ani tot mai multi medici si e)perti din domeniu1 s-a creat o miscare de protest in toata regula cu privire la teoria oficiala la care au aderat peste ;'' de virusologi, epidemiologi si alti specialisti de renume din 04 de tari, printre care si 4 laureati ai Premiilor o!el. Teoria o!iciala nu este nici in pre/ent in masura sa e+plice in ce mod virusul #G9 poate provoca bolile ce ii sunt imputate . S*DA este descrisa drept o !oala infectioasa provocata de virusul 9*E, ce distruge treptat celulele sistemului imunitar, lasand organismul fara nicio aparare in fata unor !oli OoportunisteJ. Doar ca su! OpalariaJ S*DA se aduna maladii eterogene si disparate2 !oli ce sunt asociate intre ele doar atunci cand re$ultatul testului 9*E este po$itiv. *ar seropo$ivitatea ar constitui semnalul unei !oli perverse, progresive, ine)ora!ile in ma"oritatea ca$urilor.

51 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
OMisterul din +urul acestui virus 'lestemat este consecinta inevita'ila a acelei su'ventii de 3 miliarde de dolari alocata cercetarii ,"DA in fiecare an. Daca am lua oricare alt virus si am cheltui 3 miliarde de dolari anual pentru a l studia, fiti siguri ca si acel virus ar produce mistere cu toptanul J, este parerea !ioc#imistului +ar? C. %ullis, laureat al premiului o!el pentru C#imie in &--4.

5 ar)umente in spri2inul conspiratiei

1, Absenta oricarei le)aturi intre re/ultatele testului #G9 si SGDA: O particularitate a !olilor infectioase virale este ca au o cau$a unica (virusul), si evident nu se pot declansa in lipsa acestuia din organism (dupa cum nu poate e)ista varicela fara virusul varicelei, #epatita fara virusul #epatitei si asa mai departe). :iteratura medicala a inregistrat insa mii de ca$uri de S*DA seronegativi (pre$entau simptomele S*DA, dar testul era negativ), si seropo$itivitate in a!senta S*DA. Reactia la test, in mod evident capricioasa, este adeseori asociata unei cresteri (nespecifice) a imunoglo!ulinelor, ce poate surveni in multe alte situatii1 in !olile autoimune, in ca$ul infectiilor cronice, al malariei, para$ito$elor, dar uneori si din cau$a unei !anale vaccinari anti-gripale. I, SGDA nu se comporta ca restul bolilor in!ectioase cu )rad ridicat de conta)iere: *n pofida alarmismului, unii spun ca S*DA a ramas o !oala specifica unor grupuri in care sunt pre$enti factori de risc foarte precisi1 cel al dependentilor de su!stante si al #omose)ualilor2 !oala vi$andu-i cu precadere pe utili$atorii de droguri multiple, cocaina, e)tas?, alcool si nitriti administrati pe cale in#alatorie in do$e puternice (nitritii sunt su!stante foarte reactive, provoaca depresia sistemului imunitar si sunt utili$ati pentru efectul lor afrodi$iac si ca rela)ant al sfincterelor). F, Cu e+ista studii care sa demonstre/e ca SGDA este cau/ata de #G9: +ar? %ullis, inventatorul PCR (Reactia de Polimera$a in lant) a solicitat mai multor virusologi si epidemiologi sa-i indice referinte !i!liografice in masura sa e)plice mecanismul prin care 9*E provoaca S*DA. iciunul nu a putut face acest lucru. ?, De!initia bolii: Cuprinde un numar foarte ridicat de !oli de"a cunoscute, circa 0- la ora actuala. Ele nu sunt insa intotdeauna asociate imunodeficientei.Sunt definite S*DA doar in ca$ul in care testul 9*E este po$itiv. De e)emplu, daca un om are tu!erculo$a si re$ulta a fi seropo$itiv, atunci se numeste ca are S*DA2 daca in sc#im! are tu!erculo$a, dar testul este negativ, atunci nu are Odecat tu!erculo$aJ. 7, Gncubatie misterioasa: 6oate !olile infectioase virale, cu rare e)ceptii, au o perioada de incu!atie scurta, de cateva $ile sau saptamani. Cea a virusului care provoaca S*DA a fost calculata initial in "urul a &< luni, pentru a fi ridicata apoi de la an la an (in &--0 a atins &'-&8 ani). 6, Parado+ul prostituatelor: Practicantele celei mai vec#i meserii din lume nu aveau cum sa nu devina tinta campaniilor propagandistice ale celor insarcinati cu protectia sanatatii noastre fi$ice si morale. *n mod curios insa, cu trecerea anilor, s-a o!servat ca rata seropo$ivitatii in ca$ul acestei categorii era e)trem de sca$uta. :a 4& martie &--., din 0;.'84 ca$uri doar 00 priveau prostituate care nu erau dependente de droguri (nee)istand vreo legatura cu protectia utili$ata la Olocul de muncaJ intrucat aceleasi prostituate pre$entau o rata ridicata de infectii cu transmitere se)uala). 5, Terapia cu ADT: Sinteti$at in &-/8 ca medicament antitumoral, a ramas neutili$at timp de 0' de ani dupa ce s-a constatat in cadrul unor e)perimente ca soarecii cu leucemie tratati cu el mureau pe capete, in numar mult mai mare decat cei netratati deloc. De ce atunci acest medicament atat de to)ic, cancerigen si lipsit de efecte !enefice continua sa fie administratD Cel mai !ine tre!uie sa stie 7ellcome, compania farmaceutica producatoare. Gn luna decembrie a anului trecut* O&S a dat publicitatii noile rapoarte cu privire la SGDA, Cumarul persoanelor in!ectate cu #G9 la nivel )lobal se apropie de FF milioane, Gn Romania statisticile arata ca peste 11,888 de oameni sunt in!ectati cu #G9 si de la an la an apar cel putin I?8 de noi ca/uri,

52 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Protocoalele de la Toronto ( Planul de inrobire a lumii.

Foto (?)

Daca Auvernul .ondial sau oricum s-ar chema cu adevarat autoritatea care conduce omenirea in acest .ileniu B, ar avea un plan de actiune, acesta ar putea fi o varianta a infamelor /"rotocoale de la Toronto0. Te$tul in sine este un document graittor pentru oricine /vede0 dincolo de ceea ce ofera presa. 9 scurta privire prin planurile /Stapanilor Lumii este mai mult decat revelatoare atat pentru situatia din prezent, cat mai ales pentru ce ne rezerva viitorul:
Din Hsecretariatul> puterii oculte
%ass-media din pre$ent a!unda in relatarea ca$urilor de "afuri, tal#arii, delapidari si violuri, de crestere e)plo$iva a numarului divorturilor, de a!u$uri se)uale asupra copiilor, de distrugere cu !una stiinta a familiei, de crestere a consumului de droguri, de e)acer!are a se)ualitatii in formele sale a!"ecte si degradante, de apologie a imoralitatii, de ra$!oaie OinventateJ si de te#nologi$are agresiva si de$umani$anta. 6oate aceste OtareJ ale omenirii instrainate cu !una stiinta de propriile valori si destine nu au aparut deloc intamplator. Tot acest plan al decaderii* inre)imentarii si inrobirii omenirii pare la prima vedere nimic altceva de cat o !arsa cu i/ mistico(paranoic, :a o anali$a detaliata a caracatitei mondiale, apar insa amanunte care fac pe oricine sa isi puna intre!ari despre mersul lucrurilor in lumea incon"uratoare. Cei mai multi oameni nu vad lanturile care-i tin, nici asa $is-a li!ertate controlata in care traiesc precum oile. Dar lanturile e)ista, iar in ultimii ani stransoarea lor incepe sa se simta pentru oricine are are cura"ul sa-si puna intre!ari despre directia, mecanismele si destinul lumii in care traim. Cand printr-o simpla intamplare, planurile celor care vor sa instaure$e oua Ordine %ondiala cad pe mana opiniei pu!lice, pedeapsa pentu cel care le-a de$valuit este una singura, %oartea. Cimeni nu se 2oaca cu planurile Ocultei &ondialeP *ar cand vreun detaliu din plasa de otel cu care vor sa prinda omenire a"unge la cunostinta celor multi, OgresealaJ este remediata printr-o crima rituala perfect camuflata intr-o moarte accidentala sau naturala. Aceasta a fost si trista soarta a lui Serge %onast. Daca Oculta nu a actionat atunci cand temerarul $iarist canadian a de$valuit in premiera detalii despre Proiectul Clue Ceam, o alta masinatiune a celor din um!ra, furia stapanilor lumii nu ar fi avut margini in momentul in care Serge %onaste a de$valuit partial manuscrisul cunoscut in cercurile oculte su! numele de Protocoalele de la 6oronto.

53 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&oartea si de/valuirile lui Ser)e &onaste

De$valuirile lui Serge %onaste sunt printre putinele documente considerate de o parte din cercetatorii in domeniul conspiratiilor si comploturilor mondiale, drept o sursa de relatari autentice cu privire la planurile de viitor ale celor car e stapanesc lumea. Serge %onaste a fost un "urnalist in cadrul pu!licatiei canadiene de lim!a france$a :EnRuette din Nue!ec. 6ot el a fondat si agentia de presa independenta M Gnternational Free Press CetAor', A fost unul dintre pionierii de$valuirilor privitoare la asa-$isele planuri si documente ale Ocultei din ultimii ani. Serge %onaste a murit in conditii cel putin suspecte la scurt timp dupa de$valuirea documentelor Proiectului Clue Ceam, Protocoalelor de la 6oronto si Aurora Rosie. Spus mai clar, inca din anul &--8, Serge %onaste declara intr-un interviu dat unei televi$iuni americane, cum ca primise de"a toata gama de amenintari posi!ile de la apropouri voalate pana la ultimatumuri directe. Amenintarile si reprosurile au venit inclusv din partea guvernului canadian din acea perioada, precum si de la Eatican. Autoritatile canadiene l-au declarat irensponsa!il, de$icandu-se de toata activitatea lui. Cu toate ca se !ucura de o sanatate de fier, urma un regim de viata naturist si nu suferise niciodata de pro!leme cardiace, Ser)e &onaste a avut un neasteptat atac de cord in urma caruia si(a pierdut viata. :a scurt timp un alt $iarist, prieten si cola!orator care il a"utase in investigatiile sale cu privire la stapanii din um!ra, a murit in urma unui atac de cord la fel de suspect. Ca un parado) ironic-amar al vietii, Ser)e &onaste insusi arata in unele din documentele sale di!erite modalitati de a provoca ast!el de atacuri de cord sau alte tipuri de Hmorti accidentale> unor persoane incomode, Relatare corecta sau simpla fa!ulatie a unui $iarist, te)tul soc#ea$a pe oricine. C#iar daca este rolul unei simple plasmuiri literare cu i$ apocaliptico-conspirational, ideile te)tului par a fi uluitor de actuale. Documentele in care Serge %onaste relatea$a modul in care a intrat in posesia acestor planuri au disparut in mod straniu din locuinta sa in decursul aceleiasi $ile in care a avut atacul de cord.

51 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Ce anume contine te+tul Potocoalelor.
Conform declaratiilor lui %onaste, Protocoalele de la 6oronto au fost sta!ilite in urma unei intruniri din anul &-/;. *n luna iunie a aceluiasi an, capetele Ocultei se intrunesc la 6oronto pentru a sta!ili directia si ultimele detalii ale planului OCaderii atiunilorJ. Actorii acelei reuniuni secrete de cel mai inalt grad erau mem!rii grupului O/././J. Serge %onaste era convins, fara vreo dovada palpa!ila, ca acest for cu re$onante satanice continea la acea data conducatorii primelor / !anci din lume, ai primelor / multi-nationale energetice si primii / producatori agroalimentari de pe planeta. Planurile lor mergeau doar in trei directii principale fara de care nu ne putem imagina societatea moderna. Pe scurt, controlul asupra tuturor factorilor de natura politica, economica si sociala din deceniile anilor &-;', &-<', &--', va duce in cele din urma la preluarea tuturor formelor de putere mondiala prin instaurarea mult tram!itatei O oi Ordini %ondialeJ. Punctele urmatoare sunt printre cele mai interesante din te)tul Protocoalelor de la 6oronto. Planul ar continua si in pre$ent nesting#erit de nimic. *deile par desprinse din sum!rul roman &-<8 al lui =eorge Or@ellP 1, Eom amplifica asa $isa OSocietate a Distractiilor si Placerilor *nstinctualeJ care va diri"a generatiile tinere in directia d orita de noi. e vom folosi de aparitia si de$voltarea te#nologiei audio-video precum si de "ocurile de calculator pentru a perverti tineretul. Satisfacerea instantanee a tuturor instinctelor primare este ideala pentu a face oamenii sla!i si manipula!ili. O persoana ca$uta in ro!ia simturilor nu are idealuri nici tarie de caracter. Este O*ndividualistaJ si O*ndependentaJ prin natura sa si repre$inta tipologia ideala pentru formarea omului viitorului. I, e vom concentra atentia pentru incura"area Ocontestatiilor studentestiJ si protestelor anar#iste ale tinerilor. Eom asocia aceste ra!ufniri violente ale tinerilor cu toate cau$ele referitoare la Ecologie. Aceasta dupa ce in preala!il vom forta statele sa adopte politici economice !a$ate pe e)ploatarea sal!atica a naturii. Asa $isa Protectie a %ediului se va intoarce in avanta"ul nostru in momentul in care vom o!liga statele natiune sa-si rascumpere intreaga ODatorie *nternaJ cu 44( din propriile lor teritorii ramase in stare naturala de sal!aticie. F, 6ot acest Ovid interiorJ al tinerilor si adolescentilor va fi umplut cu o stiinta falsa si virtuala. Eom initia generatiile urmatoare in universul computerelor. *n acest scop ne vom servi foarte !ine de sistemele de educatie. Eom a"unge in final la un sclav in slu"!a altui sclav si toti vor fi controlati de noi. ?, Pe o alta directie, vom edifica O:i!erul Sc#im! *nternationalJ ca pe o prioritate a!soluta pentru supravietuirea natiunilorstate. Acesta noua conceptie economica ne va a"uta sa gra!im declinul tuturor O ationalistilorJ din toate statele lumii. Astfel vom i$ola nationalistii in grupari si partide diverse. :a momentul oportun o sa-i silim sa se lupte intre ei cu sal!aticie, in ra$!oaie intestine care vor sla!i si discredita notiunile de patriotism si nationalism in conceptia generatiilor tinere. *n final, natiunile stat vor cadea de la sineP 7, Pentru a ne asigura de reusita acestui plan, ne vom planta agentii de influenta in posturile c#eie ale %inisterelor de Afaceri *nterguvernamentale si de Emigrari ale natiunilor-state. Acolo, agentii nostri vor proceda incetul cu incetul la modificarea legilor acestor ministere. Aceste modificari vor urmari in principal desc#iderea portilor tarilor occidentale unu i numar crescut de imigranti din Africa, Asia si America de Sud. *n paralel vom provoca o serie de conflicte armate in O :umea a 6reiaJ pentru a starni e)odul saracilor. Prin campanii de presa !ine orc#estrate si camuflate care vor vi$a opinia pu!lica din natiunile-stat, vom provoca un aflu) din ce in ce mai mare de refugiati. Aceasta va avea ca efect principal desta!ili$area economiilor interne si cresterea tensiunilor rasiale. Pentru a amplifica acest efect vom avea gri"a ca in aceste torente de emigranti sa se afle inclusiv organi$atii e)tremiste religioase care vor incerca sa-si implante$e in mod agresiv-militant propriile religii, o!iceiuri si traditii, c#iar in mi"locul societatii natiunilor-stat. Cu atat mai usor vom a"unge la desta!ili$area sociala, economica si politica a natiunilor luate in tinta noastra. 6, %ult tram!itatul O:i!er Sc#im! *nternationalJ in realitate nu este deloc li!er deoarece este coordonat de noi din varful ierar#iei economice mondiale. *n scurt timp se va a"unge la escaladarea soma"ului asociat cu restructurarile multinationalelor noastre. 5, 6reptat, vom transfera incet dar sigur multinationalele in tari noi castigate pentru OEconomia de PiataJ, tari precum cele din Europa de Est, Rusia si C#ina. Pentru moment nu ne interesea$a daca popoarele lor repre$inta un vasta piata de consumatori. Ceea ce ne interesea$a este sa avem acces, in primul rand la o O%ana de :ucru *nro!itaJ M ieftina si nesindicali$ata.

55 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

1, Eom crea o OEconomie =lo!alaJ la scara mondiala, care va scapa controlului statului-natiune. oua economie mondiala va fi intangi!ila, nicio presiune politica sau sindicala nu va avea influenta asupra ei. Ea va dicta propriile politici si va o!liga omenirea la o reorgani$are pe toate planurile. Reorgani$are conform principiilor si directiilor noastre, evident. 0, Prin O Economia EiitoruluiJ care nu are alte legi decat vointa noastra, vom pregati o OCultura de masa mondialaJ, un talmes-!almes in care vom amesteca religii, stiinte, traditii, legi, o!iceiuri, totul pentru a de$!ina si confu$a societatile umane. Prin controlul asupra tuturor mediilor de presa si informare vom lansa o O oua CulturaJ uniforma pentru toti, strict nivelata. icio creatie artistica nu va scapa controlului nostru. Artistii viitorului se vor supune #otararilor noastre sau vor muri de foame in deplin anonimat. 18, Prin intermediul aceleiasi OEconomii =lo!aleJ vom avea puterea de a ne folosi de fortele militare ale statelor-natiuni in scopuri declarat umanitare. De fapt, aceste forte armate vor fi trimise in tari care nu se supun vointei noastre. Prin urmare, tarile sarace sau re!ele nu vor mai fi in masura sa evite vointa noastra de a ne servi de populatia lor ca de o mana de lucru in sclavie. 11, *n acesta directie vom lucra pentru a reorgani$a O%andatul *nternational al atiunilor AniteJ. De la statutul de O3orta de %entinere a PaciiJ sla!a si fara putere deci$ionala, o vom aduce la stadiul de O3orta de *nterventieJ in care se vor contopi si omogeni$a toate armatele atiunilor Anite. Prin acesta manevra vom efectua fara lupta de$armarea tuturor acestor state, astfel incat pe viitor nicio tara din lume nu va fi suficient de puternica pentru a contesta autoritatea OPuterii %ondialeJ.

5" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
1I, Altimele etape ale planurilor noastre au in vedere inclusiv folosirea la scara mondiala a OArmelor ElectromagneticeJ. Cu a"utorul acesteia vom putea provoca cutremure de pamant in cele mai importante regiuni industriale din natiunile-state. Eom putea produce inclusiv OSc#im!ari ClimaticeJ care vor distruge recoltele, falimenta producatorii agricoli si vor denatura in ultima instanta alimentele. 6oate acestea vor duce la ruinarea agriculturii statelor care nu ne accepta. Eiitorul OControlului DemograficJ este in mainile noastre din simplul motiv ca avem control a!solut asupra productiei alimentare la scara mondiala, precum si asupra principalelor circuite alimentare de pe Pamant. Din nou stiinta Electromagneticii ne va a"uta pentru desta!ili$area climei in statele cele mai productive pe plan agricol. 6oti vor cumpara cand vrem noi, ce vrem noi si cu pretul impus de noi. Poluarea mediului va fi tot mai accelerata deoarece populatia infometata se va crede indreptatita sa-l e)ploate$e fara nicio restrictie. %asa de oameni de pe 6erra va fi inca mai usor de manipulat si condus.

Adevar sau !ictiune apocaliptica de taraba.

Pana in acest moment, derularea celor mai importante protocoale pre$inta o situatie de cosmar cu re$onante apocaliptice pentru viitorul omenirii. Aici apar insa o serie de contra argumente, unele dintre acestea fiind destul de solide. Serge %onaste a fost atacat de foarte multi confrati de !reasla care au pus su! semnul intre!arii veridicitatea Protocoalelor e)puse de acesta. O alta critica vine din partea "urnalistilor care afirma ca &onaste era o persoana introvertita* !atalista si care avea ca sin)ura preocupare denuntarea Hcomunismului* masoneriei* !ortelor oculte* )uvernului din umbra si a banc"erilor internationali>. %ai mult decat atat, autori precum Pierre Andre 6aguieff si Emille Poulat, declara ca Protocoalele de la Toronto nu sunt altceva decat o copie a Controversatelor Protocoale ale Gnteleptilor Sionului* un alt !als celebru aparut in 1087. Protocoalele in varianta din 6oronto nu ar fi decat un scenariu modificat pe ici pe colo si moderni$at de catre Serge %onaste in persoana, cu unicul scop de a atrage pu!licitate asupra sa, si a-si vinde astfel cat mai multe e)emplare din cartea sa omonima. Alti specialisti in teoriile conspirative afirma ca au gasit asemanari frapante intre modalitatea e)punerii narative a Protocoalelor *nteleptilor Sionului si documentele despre care %onaste pretindea ca sunt insusi planul de actiune al =uvernului %ondial. Gn pre/ent* opiniile amatorilor de conspiratii cu privire al autenticitatea Hde/valuirilor> lui &onaste* sunt e+trem de variate si controversate,

5% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Fluorul 4 otrava noastra cea de toate /ilele

Foto (?)

Daca la istorie am invatat despre otravirea fantanilor ca mi)loc eroic de aparare a stramosilor nostri in fata invadatorilor, o presupusa otravire contemporana a apei potabile cu o substanta cu efect insidios, menita sa ne faca usor de controlat si de stapanit, pare o poveste intr-adevar zguduitoare numai buna pentru a fi subiectul unei teorii a conspiratiei.
Fluorul 4 cel mai bun prieten al dintilor.
De ani de $ile ni se spune ca fluorul este !un pentru sanatatea noastra2 mai precis, pentru sanatatea dintilor nostri. 3luorul intareste smaltul dintilor ceea ce, spun specialistii, inseamna mai putine carii. De aici si pana la masura de a fluori$a apa de !aut pentru a asigura tuturor (mai ales copiilor) do$a de fluor necesara pentru protectia danturii era un pas destul de mic. Pas care, in unele tari, a fost de"a facut. Cu consecinte grave, sustin cativa e)perti si, mai ales, cu intentii odioase, sus tin adeptii teoriilor conspiratiei. Gncepand din anii =?8* in S@A si Canada* apa potabila a !ost* in mare parte* !luori/ata prin adau)area de !luorura de sodiu, %asura a fost implementata in urma unei campanii agresive care urmarea sa convinga populatia de !eneficiile adaugarii su!stantei in apa. 3luorul a devenit deodata elementul-minune care ne putea scapa de carii. *nclus in pastele de dinti, in apele de gura si, in cele din urma, in apa pe care o !ea toata lumea, de la !e!elusi pana la varstnici, fluorul ar fi urmat sa im!unatateasca sanatatea dentara a tuturor acestor norocosi !eneficiari. Aici incepe, spun luptatorii impotriva uneltirilor, ticaloasa conspiratie careia ii suntem inca victime. Pentru ca despre efectele nocive ale Oelementului 3J asupra sanatatii, despre sursele din care provenea fluorura de sodiu folosita, si despre necesitatile stringente care au stat la !a$a deci$iei nu s-a spus nimic. Ani mai tar$iu, au inceput sa se auda glasuri M din lumea stiintifica - afirmand ca fluori/area apei nu numai ca nu ar imbunatati in vreun !el sanatatea cuiva* dar contribuie la cresterea riscului unor a!ectiuni, Do$a optima de fluor ar fi, dupa cifrele oficiale, de & ppm (parti per milion) sau & mgSlitru. Dar cei convinsi ca e vor!a despre complot afirma ca, in unele $one ale Americii de ord, fluorul se gaseste in apa in do$e de 0-4 ori mai mari. De ceD

5/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Asa cum era de asteptat, informatiile se !at cap in cap. E)ista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii, dupa cum e)ista si studii care au demonstrat ca afectea$a negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt2 in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos.

Gn !ond* ei ne doresc binele 4 sau nu.

Arti/anul marii conspiratii este considerat <erald ;, Co+* un om de stiinta care a derulat o campanie de in!ormare pentru a convin)e publicul de bene!iciile utili/arii !luorului in lupta impotriva cariilor, Ceea ce nu stia lumea era ca dl Co) era platit de o companie metalurgica, speciali$ata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii I4' cu o mare pro!lema1 cum sa scape de marile cantitati de re$iduuri re$ultate din procesul de fa!ricare a aluminiuluiD Anul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu. O parte din aceste deseuri puteau fi folosite pentru fa!ricarea unor rodenticide si insecticide M pe intelesul tuturor1 otravuri pentru gandaci si pentru so!olani M dar inca ramanea in stoc o cantitate mare de fluorura de care fa!ricantii tre!uiau cumva sa scape. 6eoria conspirationista afirma ca, de fapt, !luori/area pe scara lar)a a apei potabile a !ost o marsava uneltire orc"estrata de mari intreprinderi metalur)ice nord(americane, un proiect a!omina!il finantat de cei care pot o!tine totul cu !ani. Acestia au gasit o valoare de intre!uintare deseurilor de fluorura de sodiu, fara a-si face nici un scrupul cu privire la sanatatea celor pe care ii otraveau astfel. Si asa se face ca firma A:COA, cea mai mare dintre companiile producatoare de aluminiu, ar fi finantat M conform teoriilor conspirationiste M cercetarile asupra apei fluori$ate si a efectului asupra danturii copiilor, apoi campania pentru promovarea fluori$arii apei pota!ile. (6re!uie spus ca, la ora actuala, !luorura de sodiu mai este !olosita doar in mica masura pentru !luori/area apei* !iind inlocuita* intre timp* de alti compusi care contin !luor, Gn sc"imb* este inca pre/enta in pastele de dinti,)

59 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Aceleasi teorii aduc argumente in privinta pericolelor ingerarii de fluor, punand accentul pe to)icitatea sa si pe efectele nocive, pe termen lung, asupra sanatatii, efecte despre care pu!licul stie prea putin. Ei citea$a in primul rand un studiu foarte amplu, reali$at la sfarsitul anilor I<' pe 4-.''' de copii americani, studiu care a aratat ca nu au aparut diferente semnificative in ceea ce priveste numarul de carii intre copiii care !ausera si cei care nu !ausera apa fluori$ata. Deci, !luorul n(ar avea mult laudatul e!ect de a preveni aparitia cariilor, *n sc#im!, specialistii afirma ca suprado$area fluorului, ca urmare a ingestiei de fluoruri continute in apa de !aut, determina aparitia fluoro$ei dentare, o afectiune caracteri$ata prin fragili$area dintilor si aparitia de pete pe suprafata lor. Riscul e si mai mare in conditiile in care consumului de apa fluori$ata i se adauga alte surse de fluor1 suplimente cu fluor (ce-i drept, prescrise adesea copiilor inca din pruncie) sau e)punerea la poluarea produsa de car!unele cu continut mare de fluor. Alterior, au inceput sa circule si informatii privind potentialul carcinogenic al fluorului, iar mai multe studii ar fi demonstrat ca e)ista o legatura intre fluor si fracturi1 in)estia !luorului in cantitati mari !ra)ili/ea/a oasele* marind riscul de !racturare a acestora. Ca si cum nu era de a"uns, se ve#iculea$a, mai nou, informatii asupra unor posi!ile efecte ale fluorului asupra creierului si, implicit, a comportamentului uman. An reputat "urnalist spaniol, David 9e?len Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine su! control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Cetatenii tarilor in care se practica fluori$area apei pota!ile ar fi asadar, un fel de co!ai. Burnalistul citea$a marturia lui *an E Step#en, specialist in efectele fluorului asupra sanatatii, care a afirmat ca in timpul mandatului primului ministru %argaret 6#atc#er, in *rlanda de ord continul de fluoruri din apa pota!ila a crescut de trei ori si ca acest lucru ar fi fost facut intentionat, in incercarea de a linisti populatia tur!ulenta si de a tine astfel situatia su! control. %etoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David 9e?len Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Ra$!oi %ondial, cand na/istii au adau)at in "rana detinutilor mici cantitati de !luor pentru a(i linisti si a(i mentine intr(o stare de letar)ie mentala care ii impiedica sa se revolte. Burnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utili$ate a$i in ospicii si a$iluri de !atrani contin fluor M pro!a!il in acelasi scop1 linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si su! control. Stia guvernul american, se intrea!a David 9e?len Campos, care erau efectele negative ale fluorului asupra sanatatiiD Au fost ascunse deli!erat aceste informatii pentru a prote"a sinistra conspiratie la scara nationalaD u e)ista un raspuns convingator, raspunde "urnalistul, care ne indeamna totusi sa cantarim cu gri"a ce se ascunde in spatele amplelor campanii care ne indeamna sa !em apa fluori$ata sau sa ne spalam pe dinti cu pasta de dinti care contine fluorura de sodiuP su!stanta folosita la fa!ricarea otravii pentru so!olani.

"0 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cine sunt adevaratii Oameni in Ce)ru.

Foto (F)

>ersiunea holl45oodiana a 9amenilor in Negru ,9*N sau .*# men in blac?-, dupa filmul de bo$ office cu acelasi nume, seamana foarte putin cu legenda 9*N care circula in lumea reala. *n film, Tomm4 Lee =ones si +ill Smith imbraca rolurile unor )ustitiari galactici e$centrici, purtatori de stilate costume negre si accesorizati cu misteriosi ochelari negri care, in numele unei agentii ultrasecrete,/apara "amantul impotriva scursorilor 8niversului0. *n mitul mult mai interesant din lumea reala, 9*N sunt, de regula, tocmai scursorile 8niversului.
Cu alte cuvinte, ei sunt persona"ele negative, ticalosi ce ameninta dintr-o alta lume si incearca sa musamali$e$e diverse evenimente inter$ise pu!licului larg. *n relatarile moderne, OGC sunt asociati cu !enomenul ODC. Cel mai frecvent scenariu este cel in care apar in scena dupa o intalnire a oamenilor cu un OH , pentru a intimida martorii oculari printr -o comportare !i$ara si adesea amenintatoare. *m!racati in costume negre, prost croite sau demodate, clasicii oameni in negru o!isnuiesc sa calatoreasca in grupuri de doua sau trei persoane, dar adesea si singuri. %odul lor de transport difera. Se pare ca prefera limu$inele negre, dar s-au relatat si ca$uri cand aceste persona"e se deplasea$a cu a"utorul du!elor sau al unor elicoptere negre.

&arturii deplasate
%artorii oculari care relatea$a ca au va$ut O* ii descriu ca fiind oameni cu infatisari e)otice. Au un aspect oriental sau indian si pielea foarte intunecata, desi uneori infatisarea le este foarte palida. Oc#ii O* sunt de o!icei descrisi ca fiind o!lici sau !ul!ucati precum ai celor care sufera de #ipertiroidie. asul si !ar!ia sunt deseori ascutite, iar pometii foarte ridicati. Desi unii sunt inalti si sla!i, cu degete nefiresc de lungi, altii sunt scun$i si ro!usti, in timp ce unii dintre ei nu au ung#ii. Si mai stranie este comportarea ce li se atri!uie, care tinde sa fie cand tul!urator de e)travaganta, cand complet stangace. O* vor!esc frecvent o engle$a stricata, cu accent strain2 in unele relatari, ei nu-si misca !u$ele cand comunica, sugerand calitati telepatice, in timp ce in alte intalniri vor!esc ca niste masini.

"1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n acceptiunea pu!licului larg, Oamenii in egru sunt redusi la nivelul unei pelicule cinematografice fictionale, insa intalniri ale martorilor oculari cu aceste entitati ciudate au fost inregistrate inca de acum .' de ani, ei devenind parti integrate ale fenomenului OH in aceeasi masura cu evenimentul Ros@ell, Hona .& sau cercurile din lanurile de recolte. OGC le !ac vi/ite inopinate acelora care pretind ca au va/ut ODC(uri si ii averti/ea/a sa isi abandone/e investi)atiile, Pot sa confiste orice dove$i colectate de persoana contactata, lasand impresia ca lucrea$a in slu"!a guvernului, desi agentiile americane au negat intotdeauna ca ar sti ceva despre O* . S-au nascut din acelasi fel de paranoia care alimentea$a marturiile o!servarilor de farfurii $!uratoare sau declaratiile de rapiri e)traterestre. :a fel cum relatarile de rapiri si intalniri cu fiinte e)traterestre sunt foarte asemanatoare intre ele, si povestile din toata lumea despre Oamenii in egru pre$inta o oarecare uniformitate. Si datea$a aproape din momentul primei reperari a unui OH , in &-8;, atunci cand un pilot pe nume +ennet# Arnold a o!servat un grup de discuri metalice asupra %untelui Rainier din 7as#ington. Aproape imediat dupa acest episod a urmat O*ncidentul din *nsula %aur?J, in cadrul caruia un !ar!at pe nume 9arold Da#l pretindea ca a va$ut o!iecte sferice $!uratoare, dintre care unul a descarcat o materie metalica pe cainele sau. Da#l sustinea ca a fost apoi a!ordat de un strain in costum negru in compania caruia a si luat pran$ul si care conducea un Cuic, Sedan din &-8;. Acesta l-a averti$at sa pastre$e tacerea. *ncidentul a fost mai tar$iu raportat ca o facatura. Adevarata sau nu, povestea Oamenilor in Ce)ru nu a incetat sa persiste nici 78 de ani mai tar/iu.

Documentari scrise
Al!ert + Cender, spre e)emplu, director al unui grup de cercetare denumit Ciroul *nternational al 3arfuriilor H!uratoare, si-a anuntat !rusc retragerea ca urmare a unei vi$ite primite de la trei !ar!ati cu oc#i stralucitori. ODaca mai au$im un cuvant de la tine despre lucrurile astea, o sa ai pro!lemeJ, i-ar fi spus indivi$ii. Cativa ani mai tar$iu, in &-/<, Cender a pu!licat cartea O1arfurii 5!uratoare si #ei Trei 8ar!atiJ, in care a e)plicat mai multe despre O* 1 erau, conform scriiturii sale, de pe o planeta denumita +a$i,, aflati intr-o misiune secreta pe 6erra de e)tragere a apei sarate de pe planeta noastra. *n &-;&, autorul de literatura OH 6imot#? =reen Cec,le? a pu!licat un pamflet intitulat O&/4 Extraterestrii printre noiJ, in care a de$valuit un memorandum al 3ortelor Aeriene SAA, scris aparent de un anumit locotenent =en 7#eless. Acest document averti$a personalul militar sa fie in alerta cu privire la anumite persona"e care se dau drept agenti ai 3A SAA, facand referire la o persoana intr-o astfel de uniforma care a a!ordat politia locala si alti cetateni care au va$ut un OH . Se pare ca individul le-a vor!it acestor oameni si le-a spus ca ceea ce au va$ut nu este ceea ce cred ca au va$ut. Si nici nu ar tre!ui sa vor!easca cu cineva despre acest lucru. Asa cum era de asteptat, cele mai multe marturii ale e)istentei Oamenilor in egru au fost documentate in perioada anilor 68(58* atunci cand scepticismul si paranoia erau puternic alimentate de ra/boiul din 9ietnam si de amenintarea nucleara. *ntr-o perioada a Ra$!oiului Rece, a asasinatelor si a proiectelor de tipul 7atergate, fiecare teorie a conspiratiei a capatat validitate. Ana dintre cele mai interesante si mai detaliate descrieri ale unui Om in egru a fost oferita in aceasta perioada, in anul &-;/. Doctorul 9er!ert 9op,ins, un psi#iatru sta!ilit in %aine, nu mai avusese in trecut tangente cu acest domeniu, cu e)ceptia faptului ca trata un tanar care pretindea ca a fost rapit de e)traterestri. Pe scurt, episodul s-a desfasurat in urmatorul fel, conform relatarilor ulterioare ale lui 9op,ins1 4%ram singur in casa. Telefonul a sunat si vocea de la celalalt capat al firului s a identificat ca fiind un mem'ru al organi!atiei de cercetare *5N din Ne6 7ersey. Am fost de acord sa vor'esc cu el despre ca!ul rapirii. A spus ca va a+unge imediat la mine acasa. Am lasat telefonul in furca si m am dus pe hol sa aprind lumina, cand l am va!ut pe 'ar'at ca urca scarile spre usa casei mele. Daca s ar fi aflat fie si peste strada sau chiar la vecini, nu ar fi putut a+unge atat de repede. )ainele lui m au surprins putin. &urta un costum negru 'ine croit, pantofi negri, sosete negre si o cravata neagra. Totul completat de o palarie neagra. M am gandit, in sinea mea, ca acel om arata ca un antreprenor de pompe fune're. Ne am ase!at si am constatat ca individul era complet chel, nu avea gene sau sprancene iar pielea lui era de un al' caracteristic persoanelor decedate. Avea un nas foarte mic care ii co'ora pana foarte aproape de 'u!a superioara. Avea 'u!ele de un rosu aprins si arata ca un manechin de plastic dintr o vitrina. 8or'ea lim'a engle!a fara greseala si fara accent, complet neutru, asa cum s ar au!i de la o masina care ar putea sa vor'easca. &urta manusi care pareau a fi dintr un velur cenusiu. ,i a frecat 'u!ele cu una dintre ele, iar atunci cand si a co'orat mana, partea din spate a manusii se inrosise. Mi am spus atunci ca poarta ru+. Apoi am putut vedea ca gura sa era perfect dreapta, nu aveea ceea ce noi numim 'u!e, asa ca ru+ul se afla acolo ca un fel de pacaleala. &area sa imi poate citi gandurile. Mi a spus ca am doua monede in 'u!unarul stang, ceea ce era adevarat. Mi a cerut sa tin intre degete unul dintre acesti penny din cupru si l a facut sa dispara intr o stralucitoare lumina al'astruie.

"2 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Nu am simtit a'solut nimic, eram fascinat. Am devenit putin nelinisti, atunci cand mi a ordonat sa distrug inregistrarile si orice alte lucruri relationate cu *5N urile. Mi a spus ca daca nu voi face acest lucru, voi avea aceeasi soarta ca Barney )ill, un cunoscut care murise in circumstante misterioase. Cred sincer ca acest individ era de pe o alta planeta. Nu cred ca este un invadator, dar simt ca el si altii asemenea lui sunt printre noi si sunt foarte activi.9 atura acestor vi$ite s-a sc#im!at putin in ultimii $ece ani, iar povestile inca a!unda in interogatorii ciudate conduse de oameni cu aspect !i$ar si comportament ciudat. *n &-<., din Eene$uela a venit o marturie a unui medic ce pretindea ca a va$ut doi !ar!ati im!racati in costume negre iesind dintr-un autoturism 3ord %ustang si escaladand o scara pana in interiorul unui OH . oua ani mai tar$iu, %i,e :on$o, un cercetator din Penns?lvania, a vi$itat o !atrana care i-a spus ca a fost a!ordata de doi indivi$i in #aine negre. Acestia i-ar fi cerut sa le predea o piatra neagra din gradina aflata in spatele casei sale deoarece aceasta ar fi avut puterea de a distruge lumea.

O,C,G,S,
*n timp ce multi relationea$a intalnirile cu O* cu faimoasele contacte raportate de Al!ert Cender si Bo#n +eel, numarul real al celor care au intalnit in toata lumea acesti !ar!ati misteriosi si au fost redusi la tacere este mult mai mare. Adevarul din spatele Oamenilor in egru, cred unii indivi$i mai documentati, este mai ingri"orator si mai serios decat s-ar putea crede. Acesti agenti misteriosi ar apartine, de fapt, unei agentii foarte reale care sa infiltrat si continua sa se infiltre$e in fiecare arie a societatii noastre. Din anul &--' si pana in pre$ent, aceasta agentie secreta a trecut in atentia opiniei pu!lice drept O!iciu al Cercetarii si Gnvesti)atiilor Stiinti!ice. Aceasta organi$atie conduce cercetari stiintifice si e)perimente in domeniul stiintei, de la astronomie la geologie, de la !iologie la fi$iologie, de la fi$ica la $oologie. Oficial. Aditional acestor arii de activitate, agentia este singura de acest fel din lume cu o O Divi ie 1enomenologicaJ care se ocupa in e)clusivitate cu evenimente relationale cu paranormalul, supranaturalul, anomaliile si fenomenele metafi$ice. Agentia cercetea$a si investig#ea$a fiecare tip de fenomen posi!il, de la intalnirile cu e)traterestri si fenomenele supranaturale pana la cripto$oologie si anomalii indefini!ile de tot soiul. Alaturat activitatilor acestea, OCGS e+plorea/a mistere stravec"i ale Pamantului si investi)"ea/a veridicitatea di!eritelor mituri culturale . Personalul este speciali$at in fiecare disciplina stiintifica imagina!ila si utili$ea$a numai super-te#nologia generatiei viitoare, ec#ipamente #ig#-end, la!oratoare mo!ile si alte te#nologii e)perimentale care nu le sunt inca disponi!ile nici macar agentiilor guvernamentale. OC*S are legaturi cu sute de agentii guvernamentale de inteligenta, programe ultra-secrete din toata lumea precum si proiecte secrete coordonate de inalte grupuri religioase si corporatii puternice. Datorita faptului ca primele identificari a le unor Oameni in egru au fost raportate in anii 8', se presupune ca tot atunci a si fost infiintat Oficiul de Cercetare si *vestigatii Stiintifice. *n &--', pentru prima oara in istorie si din motive doar !anuite, agentia a afisat ceva trasparenta su! firmamentul OC*S, sta!ilindu-si c#iar un Departament de Afaceri Pu!lice pentru a interactiona cu pu!licul si cu media. Din cau$a planurilor lor secrete, toate cercetarile si descoperirile intreprinse de Oamenii in egru au fost si raman in continuare complet confidentiale, prote"ate cu cel mai inalt nivel de secreti$are, c#iar si in fata elitei recunoscute a comunitatii stiintifice private si guvernamentale. 6eoriile care "ustifica fenomenul OH nu atat printr-o legatura cu spatiul cosmic, cat cu paranormalul, sugerea$a ca O* repre$inta o forma de energie psi#ica demonica, similara cu poltergeistul. Anii au pretins c#iar ca Oamenii in egru aveau legatura cu un departament al Centrului de Activitati speciale al 3ortelor Aeriene SAA, cunoscut si ca =rupul de Activitati in 6eritoriu &&0;. Altii argumentea$a ca O* erau calugari ti!etani care si-au pus fortele ?og#inice in slu"!a C*A. Acest lucru ar putea e)plica fi$ionomia asiatica a celor mai multi Oameni in egru. Pentru ca Hadevarul este dincolo de noi>* nu putem !ace acum mai mult decat sa ne in!ormam privitor la toate teoriile* sa !im sceptici dar receptivi si sa ne ale)em adevarul propriu inainte de a accede la cel )eneral,

"3 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Templierii* slu2itori ai diavolului.

Foto (16)

"ovestea decaderii celui mai puternic, mai bogat si mai influent ordin cavaleresc medieval bantuie secolele, pe masura ce din ce in ce mai multi istorici si cercetatori incearca sa descifreze misterele in care este invaluita. u fost, cu adevarat, templierii slu)itorii satanei sau complotul distrugerii lor este o masinatiune pusa la cale de regii europeni impreuna cu papalitatea! '$ista in randul 9rdinului un asa-numit Templu Negru, format dintr-un grup de mari initiati gnostici adevaratii conducatori ai (avalerilor, care au continuat sa traiasca in secret vreme de veacuri, pentru a renaste in .asonerie sau intreaga conspiratie a distrugerii Templului a fost savarsita din ratiuni politice si financiare, iar povestea templierilor s-a stins odata cu arderea pe rug a ultimului lor .are .aestru, =acCues de .ola4!
De la Sarmani Cavaleri ai lui #ristosJ
Cruciatii cuceresc *erusalimul in &'--, iar 0' ani mai tar$iu, doi veterani ai primei cruciade, #u)ues de Pa$ns si <od!re$ de Saint(Omer* in!iintea/a impreuna cu alti sapte cavaleri un Ordin de calu)ari(ra/boinici a carui menire este aceea de a-i prote"a pe numerosii pelerini care incep sa soseasca in Orasul Sfant. Caudouin al **-lea de Coulogne, regele *erusalimului, le sta!ileste resedinta in mosc#eea Al-AsRa (foto), ridicata pe ruinele esotericului 6emplu construit de Solomon in "urul anului -.' i.9r.

"1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
6emplul era venerat deopotriva de evrei (conform Eec#iului 6estament, Solomon il construise pe !a$a indicatiilor sacre primite de la Dumne$eu, iar aici a fost pastrat C#ivotul :egamantului), de crestini (aici copilul *isus ii uimeste pe invatati cu stiinta sa despre Dumne$eu) si de musulmani (aici se afla profetul %a#omed in momentul in care un ar#ang#el il duce in ceruri). Templierii resimt puternic in!luenta multiculturala a acestui loc* adoptand o desc"idere neasteptata !ata de musulmani si intelegand necesitatea coe)istentei cu o civili$atie cel putin la fel de comple)a si de de$voltata precum cea europeana. Pe plan militar, ara!ii erau superiori cruciatilor, infrangerile de la inceput e)plicandu-se numai prin cura"ul ne!un al Cavalerilor, con"ugat cu numeroasele lupte interne si rivalitati dintre seici2 cultural, *slamul stalucea prin Averroes, care-l redescoperise si-l comentase pe Aristotel, Al Sc#@aris#mi M parintele alge!rei, Avicenna care revolutiona medicina precum si numerosi poeti, c#imisti, astronomi si ar#itecti. %iscare politica e)trem de a!ila M inca din &&&-, primul an al e)istentei &rdinului #avalerilor +armani ai lui 3ristos si ai Templului lui +olomon, templierii sta!ilesc legaturi cu ara!ii, inc#eie pacturi, devin garanti ai diverselor tratate dintre regii crestini si conducatorii musulmani si c#iar a"ung sa primeasca fii de seici in Ordin. Ordinul este recunoscut pentru cinstea si milostenia sa . *$voarele epocii lauda devotamentul si simplitatea templierilor1 O u ii ve$i niciodata pieptanati, foarte rar se spala, au !ar!a neingri"ita si du#nesc de mi$erieJ M un portret demn pentru orice dar$ luptator al Spiritului, imun la cele lumesti. Aceasta imagine avea sa dure$e, insa, numai primii noua ani de e)istenta ai Ordinului. Ordinul devine din ce in ce mai popular in randul aristocratiei europene M inca de la !un inceput era puternic ierar#i$at1 pentru ca un tanar sa imbrace peste /ale mantia alba cu cruce rosie* trebuia sa !ie de san)e nobil din partea ambilor parinti. Conducatorul suprem al templierilor, %arele %aestru, avea 8 cai si 8 scutieri, Comandorii, %arii Preoti si Calugarii*nspectori capatau 4 cai si 0 scutieri, in vreme ce Cavalerii simpli aveau dreptul la 0 cai si niciun scutier. Ordinul era completat de sergenti si turcopoli (soldati de origine umila, de o!icei indigeni) care formau, de fapt, grosul fortei Ordinului, fiind de pana la &' ori mai numerosi decat Cavalerii. 6oate aceste avanta"e, dimpreuna cu promisiunea unei vieti virtuoase, dar plina de aventuri, i-au determinat pe numerosi fii de no!ili europeni sa-si doreasca sa faca parte din Ordin, iar pe masura ce numarul acestora a crescut, sustinatorii Ordinului au devenit din ce in ce mai multi. Printre acestia se numara si abatele de Citeau+* 3ernard din Clairvau+, unul dintre cele mai influente personalitati ale epocii, care isi asuma cau$a calugarilor-soldati, le desavarseste Regulamentul si provoaca convocarea Conciliului de la 6ro?es din &&0<, prin care templierii sunt recunoscuti o!icial de catre 3iserica catolica si devin supusii directi ai Papei,

"5 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
J la veritabili banc"eri corporatisti ai vului &ediu
oul statut aduce intr-o perioada e)trem de scurta sc#im!ari ma"ore in economia Ordinului. De la recunoasterea de catre Papa, donatiile incep sa cur)a in valuri M credinciosii de pe tot cuprinsul Europei occidentale doresc sa participe activ la recucerirea Pamantului Sfant (iar daca nu o pot face cu sa!ia in mana, se gandesc ca si !anii pentru o cau$a no!ila sunt !uni). Donatiile capata inclusiv forma de drepturi senioriale, unele foarte profita!ile, precum pamanturi, castele, fortarete si c#iar orase intregi. *ncet-incet, Ordinul se e+tinde precum o caracatita in randul intre)ii urope catolice* a2un)and administratorul unor sume colosale care !ac din el un !el de imperiu !inanciar multinational* ec"ivalentul unei corporatii moderne, Sigiliul lor M doi calareti pe acelasi cal, ceea ce sim!oli$a saracia M nu-i impiedica sa constuiasca, la *erusalim, gra"duri pentru 0.''' de cai si &..'' de camile. De asemenea, uitand de episodul !i!lic in care *isus ii alunga pe negustori din 6emplu, templierii isi crea$a un !irou de sc#im! pentru pelerini si incasea$a camata. Ea$and ca aceasta afacere este e)trem de profita!ila, Ordinul o e)tinde in toate comandamentele sale M prin aceasta deci$ie, practic, punandu-se !a$ele unor institutii ec#ivalente cu !ancile moderne. &area inventie !inanciara a Ordinului este scrisoarea de sc"imb, care functionea$a pe principiul unei carti de credit M se emitea o polita pe numele unui pelerin care, de e)emplu, depune !ani, !unuri sau o!iecte de valoare la Paris. Acesta poate calatori linistit, fara frica #otilor sau costuri suplimentare de escorta si de transport, pana la *erusalim, unde in !a$a scrisorii isi retrage, evident cu o anumita do!anda, suma sau contravaloarea o!iectelor depuse la Paris. *ntr-o epoca in care orice activitate !ancara era pro#i!ita de Ciserica, uriasele avanta2e !inanciare ale templierilor le asi)ura acestora o de/voltare si o prosperitate !ara precedent. :a toate acestea se adauga practica conform careia tinerii no!ili care aspira sa devina Cavaleri sa-si done$e intreaga mostenire, odata cu primirea in Ordin. *n secolul al G***-lea, aproape toti marii aristocrati a"ung sa-si incredinte$e in perioade de restriste avutul Cavalerilor. *ntrucat cuvantul templierilor era socotit mai sigur decat al multor regi, 3ortareata 6emplului din Paris primeste sa pastre$e cu do!anda !ani g#eata, dar si o!iecte de valoare. Ci"uteriile Coroanei Angliei si te$aurul 3rantei au stat vreme de decenii in custodia Cavalerilor. Eerita!ilele contracte de tre$orerie sau imprumut pe care Ordinul le semnea$a cu clientii sai de os no!il sau sange al!astru au, in mare parte, aceleasi clau$e precum cele moderne M do!anda, penalitati, !onusuri de fidelitate etc. u in ultimul rand, Re)ulamentul le con!era templierilor niste privile)ii e+traordinare1 Ordinul era scutit de dari si de impo$ite, insa putea sa perceapa dupa !unul plac asemenea ta)e2 nu raspundea in fata "ustitiei laice, nici a celei !isericesti M Cavalerii puteau fi "udecati numai de %aestri templieri sau (sim!olic) de Papa, in sc#im! aveau dreptul de a condamna la moarte si de a "udeca numeroase delicte2 Cavalerii nu se confesau decat preotilor care faceau parte din Ordin2 %arele %aestru avea de facto statutul unui print pan-european, iar alegerea sa nu era supusa niciunei ratificari e)terioare templierilor. Pe masura ce anii trec, dependenta templierilor fata de Papa devine una sim!olica, astfel ca organi$atia are privilegiile unei adevarate puteri suverane, luandu-si si numele de Ordo Supremus %ilitaris 6empli 9ierosol?mitani M Ordinul Suprem si %ilitar al 6emplului din *erusalim. umeroasele !ogatii si feude raspandite prin toata Europa fac ca, la apo)eul or)ani/atiei* Ordinul sa devina cea mai mare putere !inanciara europeana din intre) vul &ediu* cu un pro!it anual de 188,888 de livre* ec"ivalentul a 1 miliard de euro din pre/ent! in conditiile in care venitul anual al ma2oritatii re)atelor era de 18 ori mai mic,

O or)ani/atie invaluita in mistere

"" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Pe masura ce Ordinul a a"uns la maturitate, in interiorul sau s-a format un veritabil cult al secretului1 consfatuirile %aestrilor erau inaccesi!ile cavalerilor, intreaga corespondenta a organi$atiei era criptografiata, iar Regulamentul M copiat in putine e)emplare M nici macar nu era cunoscut pe indelete de catre simpli cavaleri. De altfel, influenta locului asupra Ordinului a fost coplesitoare, Asia de Sud-Eest fiind in acele timpuri intr-o continua si clocotitoare efervescenta mistica, un creu$et al sincretismelor religioase si a #ermetismului, un loc in care neopita)oricieni* neoplatonicieni* )nostici* crestini* evrei si musulmani veneau /i de /i in contact unul cu celalalt* impartasindu(si credintele si inraurindu(se reciproc, 6emplierii au fost indu!ita!il crestini M luptandu-se pana la moarte in numele credintei si fiind custo$ii unor relicve sfinte, precum )iul)iul lui Gisus sau pati'ulum-ul (stalpul ori$ontal al) crucii pe care a fost rastignit %antuitorul M insa, multi istorici estimea$a, asta$i, ca credinta lor a !ost inevitabil alterata (de altfel, un tanar templier scria laconic intr-o scrisoare trimisa acasa1 5Am devenit orientali5). Cat de mult a imbratisat Ordinul )nosticismul ramane o dilema inca nere/olvata, insa tocmai curentele mistice care tul!urau aliniamentul cu doctrina catolica au fost o parg#ie a!il folosita de catre inc#i$itorii care i-au condamnat de ere$ie si satanism. Pe de alta parte, cei mai multi Cavaleri si c#iar %aestri (in frunte cu ultimul %are %aestru al Ordinului, BacRues de %ola?) erau analfa!eti, iar asemenea su!tilitati religioase le erau, teoretic, inaccesi!ile. 6ocmai din acest motiv, s-a speculat ca in interiorul or)ani/atiei s(a !ormat o conducere din umbra* un Templu Ce)ru* puternic in!luentat de esoterismul islamic si de )nosticism, un grup de initiati care c#iar daca in esenta ramaneau crestini, impartaseau o credinta si o dogma radical diferita fata de cea propagata de catolici. Ast!el se e+plica blas!emiile incredibile de care templierii au fost acu$ati spre sfarsitulul anului &4';, dupa arestarea lor. Scuipatul crucii era o practica gnostica prin care se su!linia ca adevaratul Dumne$eu se afla in ceruri, nu intr-o !ucata de lemn (de asemenea, gestul dadea seama si de porunca !i!lica1 Sa nu-ti faci c#ip cioplitF)2 inc#inarea la un idol pagan, Cap#omet, era un ritual de cunoastere divina, prin care se sfida dogma Sfintei 6reimi M o ere$ie politeista in oc#ii gnosticilor M si se reafirma credinta intr-un singur Dumne$eu2 sarutul pe gura intre !ar!ati (practica o!ligatorie in cadrul ceremoniei de primire in Ordin a tinerilor Cavaleri) sim!oli$a unirea spiritelor M o garantie morala de fidelitate si supunere.

Dulcele declin al re!u)iului in lu+

Desi templierii au purtat niste !atalii remarca!ile, cea mai faimoasa dintre toate fiind cea de la %ontgisard (pictura, "os), petrecuta pe 0. noiem!rie &&;;, cand un palc de 788 de cavaleri au tinut eroic piept armatei lui Sala" ad(Din (Saladin) de I6,888 de oameni, o!ligandu-l pe marele sultan ara! sa se retraga, Ordinul nu a "ucat niciodata rolul unei armate M structura aristocratica si Regulamentul sau strict nepermitandu-i din start acest lucru M, ci a avut, mai degra!a, atri!utiile unei !orte de elita* )ardian al pacii si mediator intre numeroasele !actiuni crestine si musulmane.

*ncepand cu a doua "umatate a secolului G**, armata lui Saladin devine din ce mai puternica, iar in 1115 se produce de/astrul 4 Gerusalimul este pierdut. Desi liderul ara! este inimos M nu permite comiterea niciunui a!u$ sau masacru, respecta !isericile si le da crestinilor un raga$ de 8' de $ile sa paraseasca orasul, fata de templieri M calugari-ra$!oinici M aplica legea ra$!oiului sfant, a "i#adului, lasandu-le sa aleaga1 ori se convertesc la *slam, ori sunt decapitati. *n treacat fie spus, %arele %aestru de atunci, =erard de Ridford a fost in cele din urma eli!erat, iar Saladin nu era omul e)ceptiilor...

"% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Ara!ii cuceresc noi teritorii, are loc inva$ia turca, apoi cea mongola, iar Comandamentul Suprem al 6emplierilor este nevoit sa fie mutat din ce in ce mai in nord-vest, mai aproape de Europa. Puterea militara a organi$atiei se estompea$a, iar in cruciadele care urmea$a pentru recucerirea *erusalimului, toate inc#eiate cu umilinte si esecuri usturatoare, templierii se implica e)clusiv pentru a-si urmari interesele politice si financiare, indepartandu-se sensi!il de 3ranta, tara de origine a Ordinului, si apropiindu-se de Anglia si =ermania. %a inceputul secolului OGGG* or)ani/atia in!iintata pentru a prote2a Orasul S!ant ramane practic !ara misiune in Orientul &i2lociu M ar fi putut continua lupta in Spania si Portugalia, tari ocupate de ara!i, insa cu a!ilitatea diplomatica specifica evita sa mai porneasca la ra$!oi impotriva *slamului. Prin urmare, Ordinul se intoarce in 3ranta unde isi atrage rapid opro!iul multimilor, din c#iar prima $i in care %arele %aestru BacRues de %ola? isi face intrarea in Paris precum un mare sultan oriental cu &/' de Cavaleri, sclavi negri si &0.''' de camile ar#iumplute cu aur, argint si !i"uterii. Din moment ce sansele de eli!erare a *erusalimului erau nule si cruciadele luasera sfarsit, oamenii incep sa se intre!e la ce (mai) !oloseste aceasta imensa avere Ordinului de 17,888 de cavaleri si peste 188,888 de personal au+iliar.

Complotul re)elui ambitios

Opulenta Ordinului si Re)ulamentul sau care con!era or)ani/atiei privile)iile unui stat in stat nu sunt de!el pe plac Re)elui de Fier* Filip cel Frumos, un campion al suveranitatii nationale care avusese taria sa-si trimita cancelarul, fidelul =uillame de ogaret, sa-l palmuiasca pe Papa Conifaciu al E***-lea, in momentul in care acesta ceruse regelui sa scuteasca clerul france$ de ta)e. *n ciuda aversiunii pe care o avea fata de templieri, 3ilip cel 3rumos se imprumuta de trei ori de la Ordin, a"ungand in pragul anului &4'; sa fie practic inglodat in datorii. De asemenea, incercand sa controle$e cat de cat activitatile templierilor, regele isi e)prima dorinta de a intra in Ordin, dar este refu$at politicos de catre %arele %aestru, o ofensa de neiertat. u in ultimul rand, la urec#ile lui 3ilip a"ung $vonuri conform carora Ordinul ar dori sa intemeie$e in 3ranta un stat mona#al, pe modelul celui infiintat de 6eutoni in Prusia. 6oate aceste aspecte fac Ordinul inde$ira!il in oc#ii regelui2 3ilip al *E-lea, profitand de un papa-marioneta, Clement al Elea, insarcinandu-l pe omul sau de incredere M ogaret M sa pregateasca distru)erea templierilor. %asinatiunea este pusa in miscare de catre EsRuieu de 3lor?an, fostul comandant al comanderiei 6emplului de la %ontfaucon, e)clus din Ordin, care-i furni$ea$a lui ogaret marturii scrise din care reiese ca templierii practica in secret scabroase ritualuri pro!anatoare. Prevalandu-se de o cerere a %arelui *nc#i$itor al 3rantei, dupa ce isi pregateste indelung si minutios armata pentru aceasta operatiune, pe 1F octombrie 1F85* re)ele ii arestea/a pe toti templierii de pe teritoriul re)atului. Stupefiati de ceea ce li se intampla, foarte putini templieri protestea$a, si mai putini lupta M acestia sunt ucisi pana la ultimul.

"/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cei mai multi Cavaleri a"ung pe mana *nc#i$itiei, in !eciurile careia sunt torturati sistematic, cu sal!aticie si mult sadism, si recunosc toate invinuirile aduse1 l(au rene)at pe Gisus* au practicat sodomia* s(au inc"inat diavolului, *n parante$a fie spus, la numai &0 $ile de la arestare, lasul %are %aestru BacRues de %ola? le cere Cavalerilor sa-si marturiseasca pacatele pentru a-si usura constiinta M apoi, revine tardiv asupra acestui ordin. 3ilip al **-lea orc#estra$a cu multa di!acie un adevarat circ de invinuiri, procese, torturi si retractari, %arele %aestru "ucand de fiecare data in contratimp, adoptand atitudini prostesti, neintelegand gravitatea situatiei si c#iar refu$and sa-si apere Ordinul. 5Sunt un simplu cavaler analfa!et5, avea sa marturiseasca de %ola?. O luna mai tar$iu, pentru a-i feri pe templieri de persecutii similare in restul Europei, Clement al E-lea ii scoate pe invinuiti de su! "urisdictia regelui si-i plasea$a su! cea !isericeasca, insa, in vara lui &4'<, dupa ce interogase el insusi cativa Cavaleri, revine asupra deci$iei, iar torturile se reiau si confesiunile de vinovatie curg in valuri. Este de notat faptul ca templierii din An)lia* Portu)alia* Spania si <ermania nu au su!erit aceste suplicii 4 multi dintre ei au !ost 2udecati si ac"itati de tribunalele publice* disparand apoi* cel putin pentru cateva secole* din istorie, *n &4&&, Clement al E-lea convoaca un conciliu la Eienne si a!oleste Ordinul 6emplului, 5nu su! forma unei sentinte definitive, ci cu titlu provi$oriu5. Cu alte cuvinte, Ordinul este temporar suspendat* !ara a !i condamnat* un provi/orat care tine pana in /ilele noastre. De asemenea, Papa ii "udeca pe principalii demnitari ai Ordinului M %arele %aestru BacRues de %ola?, %arele *nspector 9ugues de Pairaud, preceptorul de Acvitania, =eoffro? de =onneville, si preceptorul de ormandia, =eoffro? de C#arna?. *ntrucat toti patru isi recunoscusera vina in mod pu!lic, au fost condamnati la inc#isoare pe viata, dar la pronuntarea sentintei, primii trei isi retrag !rusc si ve#ement acu$atiile.

"9 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

5Pacatul meu este ca am tradat Ordinul pentru a-mi salva viata. Ordinul 6emplului este sfant si purF 6oate acu$atiile aduse lui sunt false, la fel cum false sunt si marturisirile templierilorF5 ar fi spus intr-un necaracteristic acces de cura" de %ola?. eavand alta solutie, "udecatorii ecle$iastici ii dau pe mana regelui. Acesta convoaca consiliul si, fara sa piarda o secunda, #otareste ca cei trei sa fie ucisi in aceeasi $i ca eretici care si-au retractat confesiunea pacatelor. Pe 11 martie 1F1?* la ceas de seara* ei sunt arsi pe ru) in piata Gle de la Cite din Paris . De %ola? (desen) cere sa fie legat pe rug in po$itie de rugaciune, cu mainile impreunate si fata spre catedrala otre-Dame. Dupa ce focul este aprins, legenda spune ca %arele %aestru i-a !lestemat pe 3ilip cel 3rumos si pe Clement al E-lea. Cert este ca arti$anii distrugerii templierilor aveau sa moara amandoi in acelasi an M papa la numai cateva saptamani de la moartea %arelui %aestru, iar regele spre sfarsitul toamnei.

%0 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

%1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&ostenirea Templului
Ordinul 6emplului distrus de 3ilip cel 3rumos in &4'; nu este acelasi care a luptat pe Pamantul Sfant timp de doua secole, si care, in cele din urma, a fost nevoit sa renunte la misiunea sa, suferind pierderea celor mai !uni mem!ri. Este doar um!ra stralucitului Ordin, o organi$atie decadenta in cautarea unei reconvertiri pe care nu a mai fost capa!ila sa o duca la !un sfarsit. Pe de alta parte, procesul intentat 6emplierilor este unul in acelasi timp politic si religios, insa am gresi daca a m crede ca al doilea aspect este un simplu camufla" pentru cel dintai. Cercetatorii =erard si Sop#ie de Sede notea$a in lucrarea :;*ccultisme dans la politi<ue1 5Ordinul insusi avea o dubla !ata, aspect de$valuit fiind c#iar in Regulamentul sau1 U Din viata noastra nu vedeti decat coa"a care se afla in e)terior, dar nu !anuiti puternicele precepte care se afla inlauntru V. Adevaratii sefi, in mod intentionat anonimi, ai acestei te#nocratii ocultiste se ridicau deasupra epocii lor. Dupa cum a scris %ic#elet 1 U *deea de 6emplu, mai inalta si mai generala c#iar decat aceea de Ciserica, planea$a pe deasupra oricarei religii M Ciserica im!atraneste, dar 6emplul ramane mereu tanar. V 6ot asa precum el se situa deasupra Cisericilor, Templul se plasa si deasupra statelor- in numele unei meta(istorii* el nutrea un imens plan de or)ani/are a lumii civili/ate, Aceasta din urma avea nevoie de asa ceva1 Orientul si Occidentul se sfasiau reciproc2 Europa era un spatiu inc#is unde se infruntau, pe de o parte, regi si feudali, pe de alta, regii intre ei2 deose!irea dintre spiritual si temporal nu mai era res pectata2 Ciserica intervenea in guvernarea statelor, iar acestea in modul de organi$are al Cisericii. Acestor rivalitati #aotice, maestrii templieri din umbra le opuneau ideea unei sinar"ii, adica a unei ordini sociale in care diferitele puteri, e)ercitandu-se fiecare in sfera sa, nu s-ar fi suprapus. Pentru a garanta acest ec#ili!ru, ei visau la un domnitor al pamantului, ar!itru suprem al sefilor politici si religiosi, ales de catre un consiliu al inteleptilor5. Este greu de cre$ut ca la peste 588 de ani de la stin)erea Ordinului* in!luenta Templului ramane inca atat de puternica. 6otusi, daca privim dintr-o c#eie conspirationista o anumita inlantuire de evenimente istorice M nasterea %asoneriei in secolul GE**, i$!ucnirea revolutiilor de independenta si emancipare din secolul GE***-G*G, formarea marilor corporatii transnationale, e)plo$ia glo!ali$arii si a institutiilor politice si financiare mondiale (O A, A6O, Aniunea Europeana, Canca %ondiala, 3%* etc.) in secolul GG, ipote$a este pe cat de #alucinanta, pe atat de seducatoareP Surse1 )istoire mysterieuse des templiers, :aurent de Eargas2 :=occultisme dans politi<ue, =erard et Sop#ie de Sede

%2 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

C"e <uevara trebuia sa moara!

Foto (17)

devenit aproape un laitmotiv ca 'rnesto (he Auevara, celebrul revolutionar argentinian din secolul trecut, sa fie prezentat drept un om al contrastelor un erou pentru cei oprimati sau un teorist si ucigas notoriu pentru cei impotriva carora a luptat. "oate ca imaginea care l-ar caracteriza cel mai bine ar fi mai degraba aceea a unui idealist, a unui om care a incercat sa transforme in realitate o utopie si care a sfarsit strivit de acelasi sistem pe care el singur il provocase la lupta. Dincolo de zbaterea si de moartea sa, de motivele care i-au determinat actiunile sau de pasiunile care l-au animat, (he Auevara ramane inca, la peste D& de ani de la asasinarea sa, un om invaluit in mister.
u despre viata lui Ernesto =uevara de la Serna vom discuta insa in acest articol. ici macar despre mitul sau si despre efectele pe care le-a avut asupra generatiilor de tineri care i-au urmat. Eom incerca totusi sa punctam acele momente c#eie care l-au dus catre moarte precum si su!stratul teoriilor conspirationiste care au incercat sa e)plice violenta sa disparitie din - octom!rie &-/;. *n fond, C"e <uevara era omul pe care toti mai marii vremii il vroiau redus de!initiv la tacere,

%3 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Fidel Castro* CGA si B<3

Daca va intre!ati care ar fi elementul comun care sa uneasca intr-un consens toate aceste nume cele!re ale secolului GG, atunci acesta nu ar putea fi decat atitudinea negativa fata de re!elul C#e =uevara. *n numai < ani, de la momentul preluarii puterii in Cu!a de catre 3idel Castro si anul in care C#e este ucis in Colivia, revolutionarul argentinian reusise sa isi atraga antipatia celor mai multi dintre fostii sai aliati precum si a marilor puteri ale vremii. 9aideti insa sa le anali$am pe rand. IDe ce C*A dorea reducerea la tacere a lui C#e =uevaraJ ar putea fi cel mult o intre!are retorica. Ar)entinianul isi mani!estase !atis po/itia transanta vis(a(vis de )uvernul american si nu o data incitase la desc"iderea unor !ocare de ra/boi impotriva S@A in toata lumea. ici c#iar in timpul vi$itei sale in Statele Anite cu oca$ia conferintei O A din &-/8, C#e nu isi temperase discursul si, mai mult, denunta atrocitatile comise in SAA impotriva populatiei de culoare, lipsa de reactie a Organi$atie atiunilor Anite in fata apart#eidului din Africa de Sud si crimele comise Iin numele imperialismuluiJ in ma"oritatea tarilor din lumea a treia. Discursul sau furi!und avea sa il determine atunci pe repre$entantul SAA sa paraseasca sala de conferinte. *ar daca atitudinea sa nu era de a"uns, tre!uie spus ca lui rnesto C"e <uevara i se atribuie asta/i o mare parte din responsabilitatea declansarii cri/ei rac"etelor nucleare din 106I. Atunci, argentinianul negociase in secret cu liderii ARSS transportul mai multor rac#ete atomice in Cu!a, el declarand in cateva randuri ca nu ar fi e$itat nicio clipa sa le foloseasca impotriva SAA. *ar daca ne gandim la succesul revolutiei socialiste din Cu!a in incercarea de inlaturare a presedintelui pro-american 3ulgencio Catista, la tentativa esuata de a instaura un guvern socialist in Congo in &-/., si la ra$!oiul de guerilla din Colivia anului &-/;, ra$!oi dus impotriva autoritatilor pro-americane, este evident ca ar)entinianul era un persona2 incomod pentru Statele @nite ale Americii,

%1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n ceea ce priveste reactia %oscovei fata de actiunile lui C#e =uevara, pro!lema este putin mai delicata. Sustinut neconditionat de liderii comunisti ai vremii, revolutionarul C#e =uevara reuseste sa agite spiritile in momentul in care critica politica sovietica fata de tarile lumii a treia. *n I? !ebruarie 1067* in timpul unei aparitii televi/ate in Al)er* Gl Comandante ataca !atis &oscova intr(un discurs incendiar care vi/a politicile socialiste* nerespectarea drepturilor omului si complicitatea cu puterile occidentale in tarile din A!rica si Asia, Cel care este nevoit sa se confrunte cu reactia ve#ementa a ARSS-ului in urma acestui discurs este nimeni altul decat 3idel Castro. De altfel, in acelasi an, liderul cu!ane$ avea sa dea citire cele!rei scrisori de adio a lui C#e, scrisoare prin care argentinianul renunta la cetatenia cu!ane$a si lua asupra sa intreaga responsa!ilitate a actiunilor sale. *ntamplator sau nu, una dintre femeile din antura"ul lui C#e =uevara din timpul ultimei sale incercari de re!eliune, #a$dee Tamara 3un'e 3ider (cea cunoscuta mai bine sub pseudonimul Tania) era, in realitate, un agent +=C infiltrat in randurilor luptatorilor de guerilla din grupul lui C#e. 3a9dee Tamara 8un:e 8ider " Tania

Poate ce mai delicata po$itie dintre cele enumerate aici este cea a liderului de la 9avana, 3idel Castro. Prieten apropiat al lui C#e, !ucurandu-se de increderea oar!a a acestuia, 3idel este alaturi de argentinian inca din primele momente ale revolutiei din Cu!a. De altfel, cei doi sunt aproape de nedespartit dupa victoria impotriva dictatorului 3ulgencio Catista, iar prietenia lor pare una e)emplara. *n realitate, Castro era constient ca o tara minuscula asa cum este Cuba era prea mica pentru a !i condusa de doua personalitati uriase. Practic, idealurile fiecaruia dintre ei merg pe drumuri separate la scurt timp dupa declansarea reformelor socialiste in Cu!a. Daca pentru 3idel ra$!oiul se inc#eiase odata cu victoria %iscarii de la 0/ iulie, acesta a)andu-se pe pro!lemele politice, sociale si economice ale tarii sale, pentru C#e =uevara lupta nu era decat la inceput. Eisul argentinianului era de a starni revolutii in toata lumea, in special in Africa si America de Sud, prin care sa rastoarne guvernele capitaliste si sa instaure$e o democratie autentica, in spiritul ideilor sale radicale.

%5 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n plus, Fidel Castro este vadit deran2at de mitul lui C"e* de popularitatea mereu crescanda a acestuia in randul maselor si de imaginea de Icreier al revolutieiJ si de Ieminenta cenusieJ din spatele IparavanuluiJ pe care il repre$enta liderul cu!ane$, imagine puternic promovata in mass-media din toata lumea. Esecul relativ al reformelor instituite de C#e =uevara in Cu!a este un alt motiv pentru care 3idel tinde sa doreasca inlaturarea fostului sau camarad de arme. Daca in situatia altor lideri care il spri"inisera in timpul guerillei, asa cum e ca$ul lui 9u!er %atos, Castro nu vede niciun fel de pro!lema in a-i inc#ide atunci cand acestia se opun ideilor sale, pro!lema lui C#e este cu atat mai delicata cu cat el era va$ut ca un verita!il sim!ol al luptei de eli!erare.

Pe scurt, Cuba trebuia sa ramana in mainile !erme ale lui Fidel Castro* in timp ce ar)entinianul trebuia inlaturat cu orice pret.

%" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

%% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&isterele din spatele mortii lui C"e <uevara

O!icial* rnesto C"e <uevara a !ost ucis de catre &ario Teran* un ser)ent bolivian revoltat* la 0 octombrie 1065* la doar doua $ile dupa ce fusese capturat. Aceasta a fost varianta care a circulat in mass-media internationala la scurta vreme dupa asasinarea sa, iar mesa"ul transmis catre lume era unul cat se poate de simplu si de cinic... Revolutionarul C#e nu era atat de iu!it de multime pe cat se spunea, masele ii urau actiunile iar revolta interioara a unui soldat a dus la moartea sa. Alterior, s-a spus ca Rene Carrientos, presedintele de atunci al Coliviei, a ordonat personal e)ecutia re!elului argentinian, intr-o incercare de a sterge evidentul Iact de indisciplinaJ al lui %ario 6eran, soldatul care si-a permis sa e)ecute un pri$onier fara sa primeasca ordinul de la vreun superior. Anii au trecut iar cercetarile au aratat fara doar si poate ca nici presedintele !olivian, nici vreun alt mem!ru al presedintiei, nu a dat vreodata un asemenea ordin. Atunci* cine a decis moartea lui C"e.

%/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*nainte insa de a oferi raspunsul acestei intre!ari, #aideti sa anali$am motivele care l-au manat pe cel numit *l Comandante catre "unglele Coliviei si impotriva uneia dintre cele mai !ine pregatite armate din America de Sud, o actiune pe cat de misterioasa, pe atat de greu de inteles pentru toti analistii care au studiat strategiile lui C#e =uevara.

Argentinianul isi e)primase pu!lic, in mai multe randuri, intentia de a Ie)portaJ revolutia in tara sa natala. Ca c#iar spri"inise o miscare anti()uvernamentala condusa de 2urnalistul ;or)e Ricardo &asetti , miscare deconspirata in &-/4 si ani#ilata odata cu uciderea liderului sau. ici c#iar dupa tentativa esuata de a instaura un guvern socialist in Congo, si dupa Irefu$ulJ oficial al lui Castro de a-l reprimi in Cu!a, C#e =uevara nu renunta la ideea unei noi incercari revolutionare in Argentina. Silit sa locuiasca clandestin in 6an$ania, %o$am!ic si ulterior in Ce#oslovacia, argentinianul isi sc#im!a insa, in mod ciudat, optiunea si isi indreapta atentia catre Colivia. :a fel de ciudata pare si !unavointa lui 3idel Castro de a-l spri"ini in actiunea sa si, mai mult, acesta c#iar ia legatura cu mem!rii Partidului Comunist !olivian pentru a facilita cumpararea unui teren in re)iunea Canca"ua/u* /ona care ar !i urmat sa !ie principala ba/a a rebelilor si punctul de pre)atire al viitorilor recruti. 3ederico Arana Serra, pe atunci atasat militar al Coliviei la Conn, afirma in cartea sa -IC#e =uevara si alte intrigiJ- ca fusese instiintat de catre un oficial american inca din &-// ca peste un an urma sa inceapa un ra$!oi de g#erila in tara sa natala. Cum doar Fidel Castro* #a$dee Tamara 3un'e 3ider 4 Tania* liderul comunist bolivian &ario &on2e si cativa apropiati ai acestora stiau de iminenta actiunii* este evident ca )uvernul Statelor @nite ale Americii si implicit serviciile secrete americane !usesera instiintate de planurile rebelului ar)entinian c"iar de catre unul dintre aliatii lui C"e <uevara, Ceea ce tre!uia sa fie un secret !ine pa$it, devenise un fapt cunoscut inca inainte de inceperea sa. Dove$ile care indica o capcana intinsa re!elului argentinian continua cu marturiile autoritatilor !oliviene din acea vreme. Este cunoscut faptul ca atat mem!rii puterii cat si cei ai opo$itiei comuniste !oliviene din acea perioada aveau cunostinta de e+istenta ba/ei CGA din apropiere de %a Pa/* ba/a numita <uantanamito ( alu/ie la tabara similara din Cuba. *n plus, activitatea fe!rila din anul premergator re!eliunii lui C#e precum si sosirea mai multor agenti americani din Divi$ia de Acti uni Speciale, militari cu o mare e)perienta in luptele de g#erila din "ungla, cu siguranta ca nu scapase autoritatilor. De ce nimeni nu il anuntase pe C"e <uevara.

%9 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&ario &on2e* secretarul e+ecutiv al Partidului Comunist 3olivian (PC3) , este primul care il tradea$a pe C#e, refu$and sa trimita cei 0' de luptatori de g#erila pe care ii promisese la inceputul actiunii militare. Alterior, el avea sa se refugie$e in ARSS de teama represaliilor. Actul sau este urmat de o alta tradare, cea scriitorului si !iloso!ului !rance/* Re)is Debra$*

/0 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
un om recomandat lui C"e <uevara c"iar de catre Fidel Castro. Acesta este arestat la scurt timp dupa inceperea ostilitatilor si descrie autoritatilor !oliviene orice detalii legate de ta!ara re!elilor, de efectivele acestora si de armamentul de care dispuneau. An eveniment care are loc in localitatile miniere Santo Eeinte si Catavi indica iarasi o tradare a unui persona" inca necunoscut. :a 0. iunie &-/;, minerii din cele doua localitati, care sar!atoreau pasnic $iua de San Buan, sunt atacati puternic de catre armata !oliviana. Carnagiul se inc#eie cu 0/ de morti si un numar nepreci$at de raniti. Dupa declasificarea incidentului avea sa se afle ca minerii #otarasera intr-o intrunire secreta sa spri"ine financiar miscarea re!ela. Spionii se aflau de"a peste tot.

Ceea ce a urmat tine de istorie. Dupa 11 luni de lupte* rebelii sunt incercuiti iar C"e <uevara este arestat, Doua /ile mai tar/iu* la 0 noiembrie 1065* el era e+ecutat in incinta scolii din localitatea %a #i)uera, *n aceste ultime $ile iese insa in evidenta figura unui persona" misterios... Feli+ Gsmael RodrP)ue/ &endi)utia. Cu!ane$ la origine, acesta era nepotul fostului %inistru al %uncii din 9avana, din timpul presedintelui 3ulgencio Catista. Odata cu victoria %iscarii de la 0/ iulie, el fugea in Statele Anite, acolo unde era racolat de catre C*A si devenea mem!ru activ al serviciilor secrete americane.

/1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
u se stiu informatiile pe care le avea despre C#e =uevara. Cert este insa ca el a facut parte din grupul care l-a capturat pe argentinian si tot el a fost cel care l-a interogat si torturat pe acesta. Ca un important amanunt, C#e a fost e)ecutat pe cand se afla in custodia sa, iar Feli+ &endi)utia pastrea/a si asta/i tro!eele vanatorii sale: pipa si ceasul rebelului. Agentul #/A, 1elix /smael 0odr;gue Mendigutia, alaturi de #he $uevara

Asta$i, este aproape evident ca ordinul e+ecutiei lui C"e <uevara nu putea veni decat de la tortionarul sau* cubane/ul Feli+ Rodri)ue/. Reginaldo Astari$, unul dintre !iografii lui C#e, care si-a petrecut ultimii 8' de ani incercand sa adune toate piesele pu$$le-ului care au constituit viata re!elului argentinian, sustine ca acesta l-ar fi o!ligat pe tanarul locotenent %ario Eduardo 9uerta :oren$eti, prin vocea superiorului direct al acestuia, colonelul Hentano Ana?a, sa il asasine$e pe C#e =uevara. Raspunsul locotenentului a fost insa ferm1 I 0efu sa indeplinesc ordinul, deoarece il consider inuman, nedemn si anticrestin' <a rog sa ma eliminati in acest moment J. Alterior, :oren$eti avea sa moara in urma unui !i$ar accident de masina, la scurt timp dupa ce anuntase ca isi va scrie memoriile. Cel care avea sa ii aplice lovitura de gratie lui C#e =uevara a fost Cernardino 9uanca, sergent !olivian cunoscut pentru ostilitatea sa fata de miscarea comunista. %ario 6eran trasese trei rafale de mitraliera in re!el fara insa a-l ucide. C*A neaga si asta$i orice implicare in actul uciderii lui C#e =uevara sustinand ca l-ar fi dorit viu pe acesta. *n sc#im!, guvernul american a sustinut ca =moartea lui #hea fost un lucru !un din punctul de vedere al poporului !olivian-. +=C-ul a disparut si odata cu el a disparut si orice detaliu despre implicarea %oscovei in capturarea re!elului argentinian, asta daca ar fi e)istat vreodata o astfel de actiune. 3idel Castro a folosit imaginea lui C#e pentru a-si sustine ideile si pentru a pre$enta poporului cu!ane$ imaginea unui lider e)emplar ca$ut in lupta pentru dreptate si adevar. Autoritatile !oliviene sustin in continuare ca nu au ordonat uciderea lui C#e. Oficial, nimeni nu a aruncat piatra catre cel IvinovatJ. Dar C"e <uevara trebuia sa moara!

/2 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Glluminati 4 Stapanii din umbra

Foto (6)

(eea ce indeobste numim realitate istorica este un fenomen care se desfasoara pe doua planuri. "rimul plan este cel vizibil, la indemana oricarui om care iese pe strada sau acceseaza televiziunile si *nternetul. Nu este decat varful aisbergului. (el de al doilea plan este nevazut pentru cei multi. *n aceasta dimensiune ascunsa se pune la cale insasi viitorul lumii. utorii! 8n grup ocult care vegheaza destinele omenirii de mii de ani. (ei care au auzit de ei, le spun *lluminati:
*nc#ipuie-ti, fie c#iar pentru o clipa, ca tot ce stii despre realitatea incon"uratoare e un mare fals. Ca mare parte din ceea ce serveste &ass(&edia sunt minciuni si manipulari )rosolane. Ca tot ce se spune Oli!erJ nu este decat re$ultatul unui fals care i$voraste dintr-un lung sir de minciuni oficiale. Poate nu este adevarat, poate ca totul nu este decat o simpla conceptie conspirationist-alarmist-apocaliptica, la mare moda in aceste vremuri. Dar daca este adevaratD *n acest ca$, vei descoperi incetul cu incetul ca OPutereaJ acestei lumi nu este aceea pentru care se !at in pre$ent Statele Anite, Rusia, Baponia, A.E. 6oate aceste puteri economice si militare nu sunt decat niste piese de "oc, manuite din um!ra de adevaratii stapani ai planetei. De acolo, din anonimatul *ntunericului, ei leaga si de$leaga mersul lucrurilor. De la cel mai inalt nivel imagina!il al puterii, acest for necunoscut celor multi guvernea$a aproape nesting#erit. Ei fac legi si revolutii, ei instaurea$a guverne, ei #otarasc ce tari dispar pentru ca altele sa le ia locul. Ei Ofa!ricaJ noi ideologii si c#iar religii. Se spune ca ei au creat oranduirea capitalista, tot ei au creat-o si pe cea comunista. Au eliminat comunismul din istorie ca pe o masea stricata atunci cand au considerat ca nu mai corespunde cu planurile lor . Ei fauresc tratatele militare si economice internationale, ei sc#im!a regimuri politice si presedinti de state, ca pe niste simple piese u$ate ale unei masini. Pentru ei, :o"ile %asonice de orice rit, .A.6.O., =rupul Cilder!erg, O. .A., Comisia 6rilaterara, defuncta A.R.S.S. si alte organi$atii pe care le-am va$ut sau le vedem inca defiland pompoase la televi$or, nu sunt altceva decat Oterenul de lucruJ al stapanilor din um!ra. Despre identitatatile si nationalitatile *lluminatilor nu se cunosc decat foarte putine lucruri, dupa c um este usor de !anuit. *n sc#im! planurile lor devin vi$i!ile pe masura ce OvalulJ de pe oc#ii celui care vrea sa afle Adevar ul, este ridicat in egala masura de setea cunoasterii si de dorinta de a fi cu adevarat li!er. Puterea lor este cu adevarat mare si temuta de oricine a"unge sa afle cate ceva despre ei. De-a lungul mileniilor, au desavarsit arta conspiratiei pana aproape de piscul perfectiunii. Pro!a de nestir!it a 6impului le-a slefuit politica in patru mari directii, simple si greu de contracara1

/3 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
1.Crea!a conflicte si ra!'oaie in care cele doua parti provocate, lupta una impotriva celeilalte si nu contra adevaratului instigator. I, Nu apar niciodata in va!ul tuturor. F, -inatea!a toate partile implicate in conflict. ?, Trec intotdeauna drept instanta impaciuitoare care pune capat conflictelor.

6otusi, succesul lor mondial nu se !a$ea$a pe politica lor inteligent M dia!olica, cat pe inertia si superficialitatea marilor mase de oameni din intreaga lume, care ing#it tot ce li se serveste drept viata $ilnica si realitate palpa!ila. %ase de oameni care se lasa docil conduse precum o turma de oi de peste / miliarde de capete... :i se spune *lluminati, dar nu va ganditi ca vreunul dintre ei a atins *luminarea spirituala. ici pe departe. 6ermenul le-a fost atri!uit mai degra!a din frica si o!edienta. u apar niciodata in mass-media mondiala din simplul motiv ca ei o detin si o controlea$a. Daca vine vor!a despre ei, acesta se face intr-un conte)t po$itiv sau cel mult neutru. Averile lor sunt incredi!ile, intregul sistem !ancar mondial este la picioarele lor. %ilionarii din topurile J3or!esJ nu sunt decat niste simpli !aieti de mingi pe langa cei care detin adevarata putere consolidata prin sume de ordinul miilor de miliarde de dolari.

/1 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Diavolul din desert si inceputul conspiratiilor
*storia o!iciala aminteste )ruparea Glluminati drept o or)ani/atie oculta care a luat nastere undeva in anul 1556 . Adevarul este vec#i de mii de ani. Cu mult inainte de aparitia %asoneriilor sau a oricarei organi$atii oculte, undeva printre nisipurile Orientului Apropiat, se punea la cale o conspiratie al carei scop final era dominarea intregi lumi. *ntr-un ung#er de la marginea civili$atiilor Sumerului si %esopotamiei, lua nastere asa numita 3ratie a Sarpelui. *nainte de aparitia religiilo r monoteiste, cei grupati in 3ratia Sarpelui oficiau un cult in care il venerau pe Cel Rau, cunoscut atunci cu numele de Pa$u$u, cel mai vec#i demon trimis pe aceasta planeta. :iderii acestui cult de origine sumeriana isi spuneau ei insisi *luminati, deoarece in cadrul ritualurilor primeau lumina cunoasterii direct de la stapanul lor din *ntunericPAu stra!atut astfel veacurile fara sa fie detectati de nimeni. Au privit din um!ra nasterea si decaderea =reciei Antice, a *mperiului Roman, raspandirea Crestinismului si *slamului, consolidarea primelor state ale Europei %edievale, descoperirea Americilor, aparitia prafului de pusca si al Renasterii.

Au decis sa actione$e de a!ia in seara $ilei de & mai &;;/, cand )ermanul Adam :eis"aupt a primit ordinul de a !onda in oraselul bavare/ Gn)olstadt* Ordinul Secret al Gluminatilor 3avare/i . Adam 7eis#aupt a fost crescut intr-o manastire ie$uita iar la maturitate a devenit profesor de drept canonic in cadrul Aniversitatii din *ngolstadt. *n anul &;;' a fost contactat de catre creditorii sai care apartineau casei Rotsc#ild, pentru a fonda organi$atia *luminatilor. De fapt, creditorii transmiteau un ordin primit de la adevaratii *lluminati din deserturile mesopotamiene, care decisesera sa actione$e. %ai multe amanunte despre acel moment nu se cunosc pana in pre$ent la nivelul marelui pu!lic. Organi$atia a recrutat pentru inceput o serie de militanti li!eri cugetatori, secularisti si repu!licani recrutati din %area :o"a %asonica a =ermaniei. Alarmati de activitatile lor su!versive care vi$au in primul rand eliminarea monar"iei de pe continentul european, autoritatile !avare$e au cre$ut ca au distrus ordinul in anul &;<.. Se inselau amarnic, nu reusisera decat sa areste$e cativa mem!ri neimportanti. *luminatii !avare$i erau organi$ati precum cercurile din interiorul altor cercuri, intr-o structura similara cumva cu a foilor de ceapa. Daca initiatii se dovedeau demni si discreti in pastrarea secretelor transmise, puteau avansa intr-un cerc mai mic, unde cunosteau secrete mai importante. Astfel, varfurile au fost neafectate de lovitura primita din partea autoritatilor !avare$e, fiind li!ere sa se refugie$e in Elvetia. *storia neconventionala si neoficiala le atri!uie crearea celor mai importante revolutii care au sc#im!at irevoca!il fata lumii. Revolutiile Americana* France/a si 3olsevica nu au !ost deloc niste miscari social(politice* cat au !ost niste planuri precise* or)ani/ate pana in cel mai mic detaliu. 6otusi a e)istat o mica scapare. *n anul &<;., un curier al *lluminatilor !avare$i stra!atea calare distanta intre 3ran,furt si Paris. Providenta a facut ca acesta sa fie tra$nit in timpul unei furtuni. Asupra sa a fost descoperit un document care este cunoscut in cercurile oculte su! numele de O oul 6estament al SataneiJ. Primul punct al documentului continea o serie de directive uimitor de actuale1 O&rimul secret necesar conducerii oamenilor este strict legat de suprematia asupra opiniei pu'lice. Atfel se poate provoca atata vra+'a, indoiala si pareri contradictorii, incat oamenii de rand nu se pot orienta in acesta hara'a'ura si sunt convinsi ca este mai 'ine sa nu ai'a vreo opinie personala cu privire la politica. Tre'uie aprinse si atatate pasiunile poporului. "n acest scop, tre'uie creata o literatura murdara, facila, lipsita de spirit si de!gustatoare. Mai departe tine de datoria presei sa demonstre!e neputinta non "luminatilor in toate domeniile activitatilor umane.J

/5 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cobilimea Cea)ra are &a!ia la de)etul mic

Autori si cercetatori in domeniul periculos al societatilor ecrete si al conspiratiilor glo!ale, precum David *c,e, R?an Cur, e, Buri :ina, %organ =ricar, A. Ralp# Epperson, Ban Ean 9elsing, 3rit$ Springmeier, Serge %onaste sau Eernon Staufer sunt de parere ca *lluminati diri"ea$a intreaga activitate mondiala prin intermediul asa-numitei o!ilimi sau Aristocratii egre. *nsasi societatile secrete de rang secund precum Cavalerii 6emplieri, *e$uitii, %alte$ii, 3rancmasoneria, Partidul a$ist si cel Comunist, Organi$atiile 6#ule si Ordo 6emplis Orientalis, =rupul Cilder!erg, Comisia 6rilaterala etc. ar fi conduse de mem!rii o!ilimii egre. C#iar si in istoria oficiala este !inecunoscuta perioada de trista amintire din istoria Eenetiei si =enovei, perioada in care o!ilimea eagra si-a facut aparitia pu!lica pentru prima oara in secolul al G**-lea, preluand monopolul afacerilor. Oamenii i-au numit o!ilimea eagra datorita cru$imii, lacomiei si lipsei totale a oricarui atri!ut moral sau crestinesc. Printrun sir nemasurat de crime, violuri, rapiri, santa"e, terorism, "afuri si c#iar magie neagra, au ani#ilat orice forma de opo$itiepentru a-si atinge scopurile. Cu trecerea timpului au devenit incredi!il de !ogati, puternici si influenti. Descendentii acestora ar detine si in pre$ent monopolurile asupra comertului mondial si sunt adevaratii stapani ai %afiei italiene. Autorul 3rit$ Springmeier, in lucrarea OCloodlines of t#e *lluminatiJ, enumera cele 1F !amilii care alcatuiesc !orul conducator al Cobilimii Ce)re: Astor* 3und$* Collins* DuPont* Freeman* Benned$* %i ( din C"ina!)* Onassis* Roc'e!eller* Rot"sc"ild* Russel* van Du$n si casa &erovin)iana, Cercetatorul Bo#n Coleman, care a studiat istoricul o!ilimii egre, afirma ca radacinile lor pot fi urmarite dincolo de oligar#ii medievali ai Eenetiei. Acestia ar fi avut origine asiatica si s-ar fi casatorit cu mem!rii caselor regale europene, inca de acum peste <'' de ani.

/" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Evenimentele s-ar fi intamplat in urma unei marii victorii a unor tri!uri nomade de origine asiatica din $ona Eolgai asupra invadatorilor ara!i musulmani. *mediat dupa !atalie, viitorul imparat !i$antin, Constantin al E-lea, s-a casatorit cu o printesa din acele tri!uri. 3iul lor a fost faimosul imparat :eo al *E-lea. %em!rii familiei de %edici precum si Papa Pius al G**-lea au facut parte la randul lor din Aristocratia eagra. Cultul lor era de sorginte satanista, evidentiat prin practici avansate de magie neagra. :a o privire mai atenta, reiese ca aceste metode de magie neagra sunt la originea tuturor te#nicilor de influentare si manipulare a maselor de oameni. Aceasta in ciuda faptului ca imensa masinarie de propaganda oficiala se ascunde su! motive asa-$is stiintifice, in care declara ca Diavolul nu e)ista, iar religiile nu sunt altceva decat o forma de misticism su! care se ascund oamenii saraci cu du#ul. ICel mai vec#i truc al diavolului este acela de a spune ca el nu e)istaJ, spune o ma)ima a inteleptilor crestiniP Aceeasi masinarie de propaganda cu orientare Ostiintific-ateeJ a avut gri"a sa indoctrine$e societatile vestice inca din anii .'/', cu ideea ca nu e)ista forte supranaturale si fenomene paranormale, iar magia nu ar fi altceva decat un deri$oriu fenomen de circ si variete.

Ce vor de !apt Glluminati.

%a"oritatea covarsitoare a cercetatorilor si autorilor din domeniul istoriei neoficiale si teoriilor conspirationiste, cad de acord in privinta faptului ca *lluminati lucrea$a pentru indeplinirea unei adevarate succesiuni de oi Ordini %ondiale. oua Ordine %ondiala este formata de fapt din mai multe etape de oranduiri sociale care isi succed una altora pana in momentul in care a!solut toti oamenii vor fi controlati, insemnati si folositi dupa !unul plac al celor care conduc lumea. @ltima !orma a Coii Ordini &ondiale ar !i aceea in care Glluminati vor restran)e numarul oamenilor de pe planeta de la cateva miliarde la cateva milioane. *n acest scop vor crea ra$!oaie, cri$e alimentare, noi !oli si virusuri fara leac.

/% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

6oti cei care au studiat motivele si principiile stapanilor lumii vi$i!ile, cred ca aceasta este directia in care vor OevoluaJ lucrurile in viitorul apropiatP Cat de mult adevar e)ista in aceste presupuneri apocaliptice, nu poate certifica nimeni cu siguranta. 6ot ce se poate spune este ca situatia mondiala se va precipita dramatic in urmatorii &'-0' de ani. *nitiatii pe taramurile spiritului afirma la randul lor ca *lluminati sunt doar o uriasa piatra de incercare peste care omenirea este nevoita sa treaca in decursul evolutiei sale de la o specie agresiv-egotic-materialista spre o clasa superioara a desavarsirii spirituale. 6ot ei afirma ca *lluminati sunt de fapt fructul pacatelor noastre, deoarece daca ar avea acces la !ogatie si putere a!soluta, peste -'( din oamenii din pre$ent ar actiona la fel ca actualii *lluminati. u este vor!a in ultima instanta decat de o traire inferioara i$vorata din frica si mandrie care-i face pe oamenii de la toate nivelurile societatii sa-si controle$e, a!u$e$e, foloseasca si minta semenii aflati intr-o stare de vulnera!ilitate si inferioritate. 6raire care, din pacate, a devenit o trasatura de caracter definitorie pentru specia umana din pre$ent. Ca o conclu$ie ce reiese din toate teoriile emise de cei care si-au dedicat viata studierii celor care ne conduc planeta1 -/luminatii nu ar fi reusit totusi sa a2unga atat de puternici daca oamenii nu s"ar fi lasat folositi si nu le"ar fi permis sa le controle e destinele.

// 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

minescu ( moartea misterioasa a unui )eniu

Foto (6)

La prima vedere, pare greu de crezut ca tocmai 'minescu, marele poet national, sa faca subiectul uneia dintre cele mai mari conspiratii nationale, ale carei interese si implicatii depaseau la acea vreme granitele tarii noastre. Nu e$ista nicio indoiala asupra valorii operei eminesciene, fie ca vorbim despre poezie, fie ca vorbim despre proza. *nsa cat de multe lucruri stim noi, romanii, despre activitatea )urnalistica a lui 'minescu!
Cine este minescu.
Din articolele lui Eminescu scrise in perioada in care profesa ca redactor pe la diferite $iare, dar mai ales din vremea in care ocupa functia de redactor(se! la /iarul conservatorilor* Timpul* transpare nu numai o mare putere de anali$a, un spirit critic si intrasingent, neiertator cu cei corupti si lacomi, dar mai ales, spiritul scrierilor sale aduce in lumina reflectoarelor un mare nationalist. Acesta va face tot ceea ce ii sta in puteri pentru a-i sustine pe moldoveni si pe ardeleni, care luptau, separat, impotriva marilor puteri care se pregateau sa ii a!soar!a, va crea o societate secreta, va ignora toate avertismentele primite de la apropiati, si se va intoarce c#iar si impotriva conducerii Partidului Conservator si, implicit, a lui %aiorescu. 6ocmai acest nationalism si patriotismul sau aproape naiv in acel conte)t politic aveau sa-l piarda. Gn!ormat asupra a ceea ce i se pre)atea* minescu nu a incetat sa lupte pana la s!arsit, Ce informatii au parvenit generatiilor urmatoare de elevi si de studenti despre cel mai mare poet al RomanieiD Stim ca minescu este poetul national* si in acelasi timp* )rad de comparatie absolut (mai toti marii poeti romani sunt pe locul I dupa minescu, :ocul 4 nu e)ista). Stim ca a inne!unit !rusc la varsta de 44 de ani, doar pentru a se stinge cativa ani mai tar$iu intr-un ospiciu, si (cu perdea) ca suferea de sifilis. *nsa stim prea putine despre activitatea lui "urnalistica (care are marele merit de a-l releva pe Omul Eminescu, fata de Eisatorul Eminescu, asa cum ne parvine din poe$iile sale), si stim si mai putine lucruri despre conte)tual politic din acea perioada, care a "ucat un rol ma"or nu numai in viata lui Eminescu, ci si in scenariul mortii lui. :a &0' de ani de la moartea lui Eminescu, o multime de informatii surprin$atoare ies la suprafata, informatii de natura sa $ugraveasca in alte culori epoca si situatia "urnalistului politic, care departe de a fi O!ietulJ, re pre$enta tinta unor puteri interne si internationale.

/9 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
@n conte+t ne!avorabil
minescu devine /iarist in 1156 si aceasta este meseria pe care o va profesa pana la sfarsitul vietii. :ucrea$a la Curierul de *asi, dupa care a"unge la $iarul 6impul din Cucuresti, pu!licatie afiliata Partidului Conservator. *n anul &<<' devine redactor-sef, iar functia sa ii va permite sa ia atitudine vi$avi de miscarile politice care aveau loc in Romania, si care erau departe de a servi interesele romanilor. *n doar trei ani, pana in &<<4, anul oficial al alienarii sale, minescu a reusit Hper!ormanta> de a(si !ace dusmani nu numai interni* ci si internationali. :ucrurile vor merge atat de departe, incat dove$i care ies la suprafata par sa indice atat implicarea in complot atat a celor apropiati, cat si a celor care il sustinusera si ii spri"inisera initial in cariera. minescu s(a aratat !oarte ve"ement si intransi)ent in ceea ce priveste instrainarea 3asarabiei, a politicii interne care urmarea aservirea scopurilor *mperiului Austro-Angar (printre care renuntarea la Ardeal), dar si c#estiunea spinoasa a inva$iei evreiesti in %oldova, care a saracit dramatic in doar cativa ani intreaga populatie, in mare parte rurala. *ata de ce Eminescu devenise o pro!lema internationala. *n momentul in care va incepe sa atace si conducerea partidului sau si inclusiv pe %aiorescu, acestia vor intelege ca este timpul sa !aca ceva pentru a(i astupa )ura Hslobodulului> minescu, *n anul &<<0, poetul ii marturisea Eeronicai %icle1 OT/MP7L acesta m"a stricat in realitate cu toata lumea' +unt un om urat si temut, fara nici un folos., unul din oamenii cei mai urati din 0omania.4aturi ca ale noastre sunt menite sau sa infranga relele sau sa piara, nu sa li se plece lorJ.

Eminescu si-a urmat acest cre$ pana in ultima $i a vietii sale, pentru ca in momentul in care nu a mai putut sa le infranga, a pierit. Celebrele vorbe: Hsi mai potoliti(l pe minescu> au !ost rostite de Petre Carp* unul dintre politicienii in!luenti a!lati la conducerea Partidului Conservator, Din cau$a fervorii si pasiunii cu care isi sustinea ideile, manat de spiritul sau patriot aflat in neconcordanta cu epoca in care traia, Eminescu se cearta si cu alti mem!ri ai partidului, printre care Hi$i Cantacu$ino si :a#ovari, pe care il apostrofea$a dur c#iar in redactia $iarului 6impul. Alte OvictimeJ ale spiritului sau "ustitiar si critic sunt C.A. Rosetti si *.C. Cratianu. %ai tar$iu, minescu avea sa !ie implicat in de/valuirea a!acerii :ars/aAs'$, in care intendentul armatei ruse, !aronul A.%. 7ars$a@s,? a oferit mita pentru a o!tine dreptul de a cumpara la preturi mici alimente din Romania si de a le vinde mai departe armatei tariste, la preturi mult mai mari, desigur. Odata cu acest privilegiu a primit si dreptul de a ac#i$itiona care cu !oi, folosite pentru transportul marfii. Aceasta afacere a insemant cresterea considera!ila a averii !aronului si ruinarea taranilor romani din $ona, care isi castigau e)istenta din transportul marfurilor peste Dunare. Dupa ce su!straturile acestei afaceri au fost de$valuite, organele "udecatoresti au fost sesi$ate, insa deci$ia 6ri!unalului *lfov avea sa fie inca o mostra a puterii si a influentei de care se !ucurau anumite personae din cercurile sus-puse1 ,nu este ca a se pune in miscare actiunea pu!lica in contra cuiva'J

90 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Burnalul lui 6itu %aiorescu (foto sus) din acea perioada vine ca o confirmare a pro!lemei care devenise Eminescu1 O=rea epoca EminescuPArticol al lui in c#estiunea evreiasca in contra meaJ. *n &<<0, minescu ia parte la in!iintarea unei societati secrete* HSocietatea Carpatii>* care va atra)e atentia marilor puteri europene prin natura conspirativa a discutiilor ce aveau loc la aceste intruniri, Armarea este una inevita!ila. Simtindu-se ameninate de influenta pe care Eminescu o avea ca formator de opine, la comanda *mperiului Austro-Angar sunt inserate in cadrul grupului iscoade, pe langa faptul ca "urnalistul avea tot timpul pe urmele sale un spion, care trimitea rapoarte regulate asupra activitatilor si discutiilor purtate in cadrul intalnirilor. Scopul principal al acestor reuniuni era sustinerea Ardealului in !avoarea de/lipirii de Gmperiul Austro(@n)ar si alipirea lui de tara. *ata ce continea o parte din raportul pe care am!asadorul austriac la Cucuresti, !aronul %a?er, l-a transmis superiorilor sai1 O+"a sta!ilit ca lupta impotriva Austro"7ngariei sa fie continuata.+"a recomandat mem!rilor cea mai mare prudenta' Eminescu, redactor principal la Timpul, a facut propunerea ca studentii transilvaneni de nationalitate romana, care frecventea a institutiile de invatamant din 0omania pentru a se instrui, sa fie pusi sa actione e in timpul vacantei in locurile natale pentru a orienta opinia pu!lica in directia unei Dacii Mari-.

&isterioasa boala a lui

minescu

Aceste lucruri se intamplau in &<<0. Crusc, dupa numai un an, Eminescu avea sa inne!uneasca. Cum comenta presa vremii evenimentulD ODl' Mihai Eminescu, redactorul iarului Timpul, a inne!unit' Dl Paleologu va lua directiunea sus" isului iar>.

91 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
3ragmente din "urnalul lui 6itu %aiorescu din acea perioada, mentionarea frecventa si in conte)te ascunse a numelor doctorilor care s-au ocupat de starea de sanatate a poetului, cat si faptul ca imediat dupa prima internare fortata, atat %aiorescu, cat si alti apropiati au lipsit din tara timp de o luna "umatate, par sa fie tot atatea dove$i care il implica pe %aiorescu in complotul impotriva "urnalistului politic incomod. *n mare parte datorita po$itiei pe care o ocupa, dar si a influentei pe care o e)ercita, minescu nu putea disparea brusc. Daca ar fi fost concediat, si-ar fi continuat fara indoiala atacurile prin intermediul paginilor altor pu!licatii. Cei care se loveau de intrasingenta sa la tot pasul au ales calea cea mai lunga, dar si cea mai sigura, cu atat cu cat era dificil de pro!at. I1 iunie 111F este o data !atidica in istoria noastra* in care Romania nu numai ca a pierdut un mare poet si 2urnalist (este data la care minescu a !ost internat prima data), ci si situatia politica a tarii s-a aflat intr-o situatie mai mult decat delicata. *n aceasta $i Austro-Angaria a rupt relatiile diplomatice cu Romania pentru 08 de ore, timp in care =ermania trimitea scrisori de amenintare Romaniei, prin intermediul carora o soma sa intre in alianta militara. *n acea $i tre!uia sa se semne$e un tratat secret intre Austro-Angaria, =ermania, *talia, pe de o parte, si Romania, pe cealalta. Tratatul stipula* printre altele* inter/icerea oricaror proteste pentru eliberarea Ardealului* iar una dintre conditii era ca activitatile in acest sens care aveau loc la 3ucuresti sa !ie inter/ise, 6ratatul, semnat in luna septem!rie a anului &<<4, a mutat teatrul miscarilor de protest in Ardeal, domeniu care era de"a su! dominatia *mperiului Austro-Angar, si prin urmare, mai usor de controlat. *n aceste conditii e)trem de delicate s-a produs prima internare a lui Eminescu. Defaimarea marelui poet national incepe aici. Este raspandit $vonul ne!uniei lui, a !olii venerice de care suferea si nimeni nu vrea sa isi mai aminteasca despre "urnalistul politic Eminescu. Prin urmare, se simte necesitatea accentuarii laturii creative, romantice si visatoare a personalitatii acestuia, asa cum reiese ea din opera sa poetica. *n realitate, inca de la prima internare, protocolul de e)aminare si de internare a fost incalcat intru-totul, insa nu cu intentia de a-i face vreun favor. S-a aratat ca diagnosticele puse de anumiti medici erau fante$iste si nu se !a$au pe o!servarea simptomelor, care pareau sa indice altceva. Atat !amilia* cat si 9eronica &icle (foto "os) au !ost tinuti departe de minescu si nein!ormati asupra starii acestuia,

Dupa ce i s(a pus dia)nosticul nemotivat de si!ilis ( minescu nu mani!esta simptomele proprii bolii)* si avand in vedere ca la vremea respectiva nu e+ista un tratament concret impotriva acestei boli* medicii din ospiciu l(au trecut pe un tratament soc pe ba/a de mercur.

92 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
6ratamentul i se administra regulat, in ciuda faptului ca era cunoscuta inca de pe atunci to)icitatea acestei su!stante, c#iar si in do$e foarte mici. *nsa pentru tratamentul lui Eminescu, do$ele depaseau cu mult limita permisa. De la prima Oim!olnavireJ pana la data decesului, viata lui Eminescu a insemnat un du-te vino intre casa si ospicii, dupa !unul plac al puternicilor $ilei, in mana carora devenise doar o marioneta. Dupa singurul moment in care a reusit sa pu!lice un alt articol denuntator intr-o ga$eta, su! protectia anonimatului, avea sa fie depistat si ridicat, fara a mai fi eli!erat. @nul dintre cei mai mari romani avea sa moara Hin cea din urma mi/erie>* dupa cum anunta sora sa* #arietta.

Dr. . 6omescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu notea$a1 OOricum ar !i* s!arsitul total nu parea iminent* caci el se nutrea bine* dormea si puterile se sustineau cu destula vi)oare, @n accident insa de mica importanta a a)ravat starea patolo)ica a cordului si a accelerat moartea> ( minescu a !ost lovit in cap cu o piatra de catre un pacient nebun* care se a!la in curte) . Si tot acesta notea$a dupa autopsie1 OEminescu n-a fost sifiliticPAdevarata cau$a a maladiei lui Eminescu pare a fi surmena"ul cere!ral, o!oseala precoce si intensa a facultatilor sale intelectualeJ. *n ciuda acestei recunoasteri, mitul fa!ricat s-a pastrat si s-a perpetuat. A!ia la reanali$area recenta a autopsiei de catre doctoral Eladimir Celis, specialist in medicina legala, si a doctorului Ovidu Euia, neuropsi#iatru, s-a dovedit ca bolile lui minescu nu erau decat simple !abulatii* o modalitate de a acoperi necesitatea suprimarii acestuia. Dupa un studiu care s-a intins pe parcursul catorva ani, dr. Ovidiu Euia scrie1 HConclu/iile mele* ca medic neuropsi"iatru* cercetator stiinti!ic* autor a peste 188 de lucrari in domeniul patolo)iei creierului* sunt cat se poate de clare, minescu nu a su!erit de lues si nu a avut dementa paralitica J. Creierul sau, in greutate de &8-' de grame, OuitatJ ulterior la soare avea sa fie dovada falsitatii diagnosticului de sifilis, intrucat aceasta !oala consuma materia cere!rala. *n acea trista $i de &. iunie &<<-, 6itu %aiorescu avea sa isi note$e in "urnal1 O Pe la > ore a venit +temill si <it u la mine sa"mi spuna ca asta i pe la ) ore a murit Eminescu in institutul de alienati al d"rului +ut u, de o em!olieJ.

93 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

;ames S"elb$ DoAnard 4 omul care vedea oriunde conspiratii vra2itoresti

Foto (5)

Nici o serie de articole despre teoriile conspiratiilor n-ar fi completa fara un ,macar scurt- articol despre unul dintre cei mai: pasionati, sa zicem - desi cuvantul pare cam slab: adepti ai teoriilor conspiratiei; =ames Shelb4 Do5nard omul care vedea peste tot conspiratii si dadea chiar unor fapte banale e$plicatii care-ti ridicau parul in cap.
Pentru Do@nard, adept al Ostiintei sim!olismuluiJ, dupa propria-i definitie, intamplarea aproape ca nu e)ista2 ceea ce noua ne pare, in cel mai !un ca$, o coincidenta surprin$atoare, generea$a din partea lui e)plicatii esoteriste care pur si simplu te ametesc. El porneste de la o idee tul!uratoare1 ca acea epoca in care stiinta si ma)ia erau inseparabile nu s(a inc"eiat, Gar cele mai alambicate 2ocuri politice sunt comploturi vra2itoresti* avand drept scop dobandirea puterii M nu vulgara putere materiala sau deci$ionala, dupa care alearga potentatii $ilelor noastre, ci o putere superioara, aceea a alc#imistilor iluminati, cautatori ai a!solutului, ai unei forte in stare sa sc#im!e lumea.

Pare foarte ciudat ca intamplari ale istoriei moderne si mii de fapte ale realitatii contemporane M fie ele !anale sau spectaculoase M sa fie interpretate in termenii unui complot al alc#imistilor. Dar pentru Do@nard, asta e realitatea. imic din ceea ce se intampla nu e ceea ce pare a fi, dar noua ne e greu s-o credem pentru ca, asa spune profetul-vra"itor Do@nard, O vra2itoria nu este ceva ce omul secolului al ??"lea sa poata accepta drept real'J ici faptul divers, nici literatura, nici politica, nici istoria, nici geografia, nici cifrele, nici literele M nimic nu scapa e)plicatiilor - in spiritul esoterismului - ale teoreticianul conspiratiilor Do@nard. :a !a$a doctrinei sale sta convingerea ca in multe dintre intamplarile tragice ale secolului GG (si daca nu !aga in aceeasi oala si secolul GG* e doar pentru ca nu l-a apucat, Do@nard murind in &--<) sunt implicate vec#ile noastre cunostinte M francmasonii2 mai e)act, alc#imisti francmasoni, porniti sa cucereasca, prin mi"loacele magiei alc#imice, suveranitatea asupra lumii. Doctrina lor postulea$a e)istenta unui %aestru, %arele Ar#itect al Aniversului, autor al unui Plan glo!al ce implica trei componente, trei ritualuri alc#imiste1

91 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
creareaSdistrugerea materiei primordiale2 uciderea regelui si revelarea a ceea ce este ascuns. Si tot ceea ce savarsesc oamenii face, de fapt, parte din Plan. Cea mai cunoscuta dintre lucrarile lui DoAnard 4 cea care l(a consacrat ca teoretician al conspiratiilor 4 se numeste @ing"@illA)), Se refera la unul dintre cele mai cunoscute evenimente ale istoriei recente1 asasinarea lui ;o"n Fit/)erald Benned$* un soi de Hbestseller> in materie de teorii ale conspiratiilor, E o intamplare despre care toata lumea e convinsa ca s-a datorat unui complot2 e)ista mai multe versiuni asupra autorilor si motivatiei, dar versiunea lui Do@nard e de-a dreptul uluitoare. E)trem de cuprin$atoare, merita cateva ocoluri e)plicative. Care, cum spuneam, iau la rand literatura, istoria, geografia, matematicaP De pilda, piesa lui S#a,espeare M %ac!et# M implica uciderea regelui, ca urmare a unui complot al vra"itoarelor (asimilat unei conspiratii a alc#imistilor2 va amintiti ca Aciderea Regelui e o etapa din Plan, ea tre!uie indeplinita, pentru ca Planul sa se reali$e$e). An ritual de aceeasi sorginte a fost, dupa Do@nard, si uciderea lui B.3. +enned? - un OregeJ in sensul de conducator al unei natiuni. Ca a fost ucis, nu incape indoiala (sau, nu cumva, e)ista si o teorie care spune ca de fapt n-a fost omorat niciodata, ci doar ni se pare noua, fiindca asa am fost facuti sa credemD Cu atatia teoreticieni ai conspiratiilor in "ur, a"ungi sa ve$i comploturi peste tot.) %a rog, conform lui Do@nard, B3+ a fost intr-adevar ucis. Cine, dar de ce tocmai in Dallas, tocmai in apropiere de Deale? Pla$aD Pai vedeti ca nu stiti nimicD Gn acest loc a !ost construit primul templu masonic din Dallas si, ca si cand asta n-ar fi fost de a"uns, locul mai este si atat de incarcat de sim!olismul cifrei trei, incat te intre!i cum de n-a va$ut fiecare ceva atat de evident. (Parante$a1 in conceptia adeptilor magiei, e)ista mai multe numere magice, dar, dintre toate, cel mai magic si mai magic e numarul trei. *n toate ritualurile vra"itoresti e)ista o legatura cu Oputerea trinitatiiJ1 descantecele rostite de trei ori, so!orul de trei vra"itoare etc. etc.). Or, Dallas e ase$at foarte aproape de paralela de 44 de grade. *ar Deale? Pla$a se afla in apropiere de raul 6rinit?. (Ei, dracieF) Si mai apar in peisa" si alte cateva OtrinitatiJ du!ioase1 analistii spun ca ar fi fost vor!a de trei tragatori, coloana de masini se indrepta spre 6riple Anderpass, dupa asasinat au fost arestati trei vaga!on$iP (vor!a vine, vaga!on$i2 asa s-a spus, dar din fotografii reiese ca erau im!racati curat si !ar!ieriti frumos si nu aratau deloc a !osc#etari). Si, daca am terminat cu structurile ternare suspecte care tot apar prin dosarul B3+, mai te!uie sa tinem seama ca succesorul lui +enned? a fost %$ndon 3aines ;o"nson* despre care DoAnard /ice ca era !rancmason. Caines ar veni, dupa Do@nard, de la %acCaine, o varianta a numelui %ac!et#. Ee$i cum vin de se leaga lucrurileD De la %ac!et# la B3+, va sa $ica, se intinde un lant de cone)iuni misterioase2 misterioase pentru noi, cei multi si naivi, da r nu si pentru cercetatorii luminati (iluminatiD) la minte. u e)ista coincidente, orice poate avea legatura cu orice si totul are o e)plicatie mistica, iar aceea e singura vala!ila. 6otul e e)plicat in termenii stiintei masonice a sim!olurilor, ai toponimiei mistice (semnificatia magica a denumirii unor locuri) si ai ritualurilor magice. Ce* credeti ca 9ra2itorul din O/ e* doar asa* o poveste pentru copii. E o poveste de adormit copiii si adultii, ca sa nu-si mai puna intre!ari despre marile mistere ale lumii si despre cei care le controlea$a. Cine a eli!erat-o pe Dorott#? din tara lui O$D Pantofii de ru!in, nu-i asaD Care nu sunt decat un sim!ol al Puterii1 Olumina de ru!inJ este ra$a laser, un fascicul de

95 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
radiatie luminoasa in$estrat, intr-adevar, cu o putere uriasa de a modifica materia si care tre!uie sa le para ceva minunat alc#imistilor aflati in cautarea unei pietre filosofale in stare sa transforme plum!ul in aur. Si cine l(a omorat pe OsAald (O/.)* lunetistul arestat ca autor al asasinarii lui ;FB. @n individ numit Rub$* nu(i asa. O, DoamneP %ai sunt implicate in asasinarea lui B3+ si alte multe elemente pe care Do@nard le a!ordea$a detaliat, in spiritul aceleiasi convingeri1 totul e un complot masonic al unor alc#imisti a#tiati dupa putere. Aceleasi certitudini sunt aplicate si in e)plicarea unor fenomene fi$ice, e)perimente stiintifice, pro!leme economiceP Sa luam, de pilda, !om!a atomica2 sau mai degra!a procesul care sta la !a$a functionarii ei1 fisiunea nucleara. Pentru toti fi$icienii, procesul implica spargerea nucleelor de metal radioactiv, urmata de aparitia unor noi elemente c#imice. Daca teoriile lui Do@nard v-au prins in mre"e, atunci veti vedea cu siguranta in acest proces fi$ic unul alc#imic si tul!urator M distrugerea si recrearea, descompunerea si recompunerea materiei care constituie unul dintre elementele filosofiei alc#imistilor. *ar locul M fiti atentiF - in care a avut loc prima e)plo$ie a unei !om!e atomice se afla undeva in statul american e@ %e)ico, la 44 de grade latitudine nordica (nu-i asa ca de"a nici nu va mai mirati asa de tareD) &oartea lui &ar$lin &onroe* un soi de /eita a se+ului* prin urmare cu un rost important in ritualurile se+uale masonico(alc"imice* ar !i !ost inspirata de aceiasi !rancmasoni pe care Do@nard ii considera responsa!ili de toate intamplarile spectaculoase ale secolului GG. O gramada de OmarimiJ ale administratiei americane, inclusiv presedintele =erald 3ord, B. Edgar 9oover (seful 3C*) , Allen Dulles (seful C*A) si Earl 7arren (presedintele comisiei alcatuite pentru u a investiga moartea lui B3+) au fost, dupa Do@nard, francmasoni si, in aceasta calitate, au fost amestecati in fel de fel de evenimente tragice, !i$are, sinistre, desantate, ori!ile, stupefiante etc. etc. etc. +ing-+illS44 e)plica in aceeasi termeni numeroase alte lucruri, facand cele mai neasteptate legaturi M atat de nesteptate, incat uneori si el $ice ca e posi!il ca unora sa le para ca sunt trase de par. Ceea ce totusi nu-l impiedica sa continue, sta!ilind cone)iuni ametitoare intre 7agner si 3idel Castro, intre druidism si crestinism, intre paralelele geografice de 40 si 44 de grade si gradele 40 si 44 in ierar#ia masonica2 intre ste"ari, $iua de marti, familia +enned? si ra$!oiul economic dintre firmele de inc#irieri de automo!ile Avis si 9ert$, in care ar fi implicat un sim!olism al fertilitatiiF Sa recunoastem1 fata de aceste terifiante e)plicatii vra"itoresti, teorii de"a clasice ca acelea care pun asasinarea lui B3+ pe seama unei conspiratii a %afiei sau a +=C-ului par anoste si decolorate.

9" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Secretele din spatele <iul)iului din Torino

Foto (6)

Sa afirmi ca >aticanul a incercat de-a lungul istoriei sa ascunda premeditat autenticitatea Aiulgiului din Torino ar parea, la o prima vedere, un parado$ ieftin si lipsit de substanta. (e motiv ar avea clericii sa nege un adevar care, gandind pragmatic, nu le-ar aduce decat beneficii! Si totusi, e$ista voci care sustin ca o confirmare a autenticitatii sacrei relicve ar putea schimba radical conceptia noastra despre civilizatia occidentala. *n fata unei asemenea dovezi, istoria ar trebui inevitabil rescrisa.
Despre autenticitatea =iulgiului s-au scris mii de articole, carti si tratate. Heci de e)perti au incercat sa ii dovedeasca veridicitatea sau faptul ca ar fi doar un fals medieval. Prin natura sa, relicva naste si asta$i parado)uri1 sa fie dovedit ca fals si sa distruga astfel un mit pentru milioane de credinciosi crestini, sau sa i se recunoasca autenticitatea lovind in fundamentele aceleiasi religii crestine. Simpla intamplare sau plan !ine pus la punct, =iulgiul din 6orino ramane la fel de controversat ca si acum sapte secole, iar natura sa, umana sau divina, continua sa fie si asta$i un aprig su!iect de discutii.

Scurta istorie a <iul)iului din Torino

O!icial* <iul)iul in care se presupune ca a !ost in!asurat Gisus imediat dupa cruci!icare apare pe scena istoriei in 1F75, an in care Beanne de Eerg?, vaduva cavalerului =eoffroi de C#arn? (ucis in Catalia de la Poitiers din &4 septem!rie &4./), il gaseste printre !unurile defunctului sau sot si il e)pune in a!atia din :ire?, 3ranta. :a scurt timp, piscopul de Tro$es* #enri de Poitiers* inter/ice e+punerea publica a acestuia sub motivul ca ar !i doar o pictura si ca venerarea ei de catre credinciosi ar !i o ere/ie. *n &4<-, un alt episcop, Pierre DArcis anunta ca =iulgiul era un fals si ca autorul sau c#iar a fost prins si a recunoscut fapta. El nu mentionea$a insa niciodata numele farsorului, iar argumentul pe care il aduce in favoarea ipote$ei sale este doar acela ca e)istenta artefactului nu este pomenita nicaieri in Sfintele Scripturi. O acu$a fara o acoperire solida, ca$uta in desuetudine odata cu trecerea timpului. o!ilul 9um!ert de Eillerse)el este primul care preia artefactul si il ascunde in propriul castel de teama #otilor. :uois de Savoia (cel care plateste anual o suma importanta de !ani a!atiei din :ire? pentru a renunta la pretentiile de proprietate a relicvei), este urmatorul detinator al =iulgiului si il e)pune pu!licului in numeroase orase europene. Din 17FI* relicva intra in posesia Casei de Savoia si ramane ast!el pana in 101F* an in care este donata 9aticanului,

9% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
*n &<-<, avocatul italian Secodo Pia, printre altele si fotograf amator, primeste acordul de a fotografia =iulgiul si de a promova imaginea acestuia in lume. egativul ii provoaca insa un soc fotografului. *maginile aratau cat se poate de clar Iimaginea unui om in suferintaJ, !ar!at care pre$enta toate ranile pe care *isus le-ar fi avut in momentul in care a fost co!orat de pe Cruce. Sfantul Scaun accepta o datare cu radiocar!on a =iulgiului, eveniment care are loc in anul &-<<, si care aduce un re$ultat tul!urator... Con!orm testelor* arte!actul ar !i !ost un !als medieval* creat undeva intre anii 1I68 si 1F08, Alterior, savantii care au reali$at cercetarile au admis ca este foarte posi!il ca =iulgiul din 6orino sa fie original, atata vreme cat anali$ele au fost puternic influentate de urmele incendiului din &.40, incediu ce a provocat arsuri pe mare parte din suprafata o!iectului si care ar fi distorsionat re$ultatele datarii cu car!on. Pentru o mai !una protectie a materialului, acesta a fost inc#is intr-o caseta de argint, e)pusa asta$i in Catedrala din 6orino. Cat despre autenticitatea =iulgiului, parerile sunt inca impartite.

Dove/i ale autenticitatii

Poate cea mai simpla si mai la indemna o!servatie asupra originalitatii =iulgiului este aceea ca a fost creat, daca este sa dam cre$are testelor cu radiocar!on, in plin Ev %ediu, o epoca de aur pentru falsificatorii de relicve. Heci de Icapete ale lui *oan Cote$atorulJ, o multime de =raaluri si de asc#ii ale Crucii pe care a fost rastignit %antuitorul, pene de gasca vandute pe post de pene de #eruvim sau orice IartefactJ care ar fi avut legatura cu oricine era asociat cu *isus, au circulat pe pietele de falsuri ale acelor vremuri. Si totusi* nu e+ista decat un sin)ur <iul)iu, De ce autorul sau nu ar fi replicat o opera magistral desavarsita care, cu siguranta, i-ar fi adus o multime de !aniD De ce nu au !ost create si <iul)iuri cu ima)ini ale s!intilor sau ale apostolilor.

%ergand pe ideea vec#imii artefactului, este interesanta opinia reputatului $iarist *an 7ilson, unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai autenticitatii =iulgiului din 6orino. Acesta sustine ca pan/a de in imprimata cu ima)inea &antuitorului era adorata in primele secole ale mileniului G in dessa (actuala localitate @r!a din Turcia) , important centru crestin timpuriu in ceea ce era atunci Siria. Alterior, =iulgiul este transportat la Constantinopol, in 9agea Sofia, acolo unde surprinde o insemnare lasata de ar#idiaconul =regorius Refendarius in anul -88 - 54on tantum faciei figuram sed totius corporis figuram cernere poteris5(Poti vedea nu numai fata, dar si imaginea intregului trup ), o marturie care face o trimitere directa la relicva sacra. Anul &0'. aduce o noua dovada a e)istentei =iulgiului inainte de data la care este oficial recunoscut. Este vor!a de o insemnare a lui 6#eodor Angelos, nepot al imparatului Ci$antului, care descrie in Code) C#artularium Culisanense un scurt inventar al !unurilor "efuite de cavalerii templieri din Constantinopol 1 I <enetienii si"au indreptat atentia catre aur, argint si fildes, in timp ce france ii au facut acelasi lucru cu relicvele sacre si cu cea mai valoroasa dintre toate, pan a in care Domnul nostru /isus 3ristos a fost infasurat dupa #rucificare si inainte de /nviere' &!iectele au fost duse la <enetia si in 1ranta, in timp ce $iulgiul a fost transportat la Atena'0econstituire a chipului Mantuitorului dupa $iulgiul din Torino

9/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Anii istorici sustin ca =iulgiul a intrat in posesia cavalerului Otto de la Roc#e, devenit ulterior Duce de Atena. O alta sursa il indica pe 6i!ault de C#ampagne, liderul templierilor care au "efuit Constantinopolul, drept autor al furtului. *ntamplator sau nu, a!atia din :ire?, locul in care =iulgiul este mentionat prima data dintr-o sursa sigura, se afla c#iar pe domeniul acestuia. *nteresant de su!liniat este si faptul ca =eoffroi de C#arn?, cavalerul a carui sotie e)pune artefactul in a!atia din :ire?, este nimeni altul decat nepotul lui =eoffre? de C#arne?, liderul templier ars pe rug alaturi de BaRues de %ola? in &4&8. Sa !i !ost oare <iul)iul c"iar acel <raal despre care s(a scris atat de mult de(a lun)ul istoriei si despre care se banuieste ca ar !i !ost descoperit de cavalerii templieri.

99 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
u mai departe de ipote$ele e)puse mai sus se afla si un manuscris din Angaria, datat in perioada &&-0-&&-., in care este repre$entata imaginea %antuitorului in timp ce este infasurat in giulgiul mortuar. Asemanarile dintre imaginile de pe manuscris si =iulgiul din 6orino sunt i$!itoare, su!liniind faptul ca acesta era cunoscut cu mult inainte ca el sa fie recunoscut oficial. :asand la o parte datele oferite de istorici, ne vom concentra asupra re$ultatelor oferite de c#imisti, date care sustin iarasi autenticitatea pan$ei de in. C"imistul Alan Adler* citat de revista Time* sustine ca san)ele cu care este impre)nat <iul)iul este real si, mai mult, dupa cum a reiesit in urma testelor, pre$inta particularitatile sangelui inc#egat. Daca eventualul falsificator ar fi dorit sa ofere autenticitate creatiei sale improscand-o cu sange, de ce ar fi asteptat ca acesta sa se coagule$eD :a acea perioada, fie ea Antic#itate sau Ev %ediu, posi!ilitatea ca vreo persoana sa ai!a cunostinta despre compo$itia c#imica a sangelui si a faptului ca aceasta se sc#im!a in momentul coagularii fri$ea$a a!surdul. An amanunt demn de mentionat il repre$inta si ranile re$ultate in urma crucificarii. Contrar imaginilor religioase raspandite in acea perioada, persona"ul crucificat nu pre$inta urmele cuielor in palme si talpi ci in $ona inc#eieturilor. A!ia recent s-a demonstrat ca o e)ecutie prin crucificare avea loc in acest mod. Atunci, de unde ar fi stiut acelasi farsor o te#nica disparuta de secoleD

100 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
u in ultimul rand tre!uie mentionat si faptul ca pe <iul)iu au !ost descoperite urme de polen apartinand unei plante spinoase care creste doar in /ona Orientului &i2lociu* <undelia tourne!ortii* si care infloreste in perioada lunilor martieaprilie. Sa sustii ca un falsificator ar fi presarat polenul acestei plante pe pan$a, asteptand ca peste secole cineva sa descopere compo$itia c#imica a acestora, este iarasi o ipote$a a!surda.

9aticanul si Teoria conspiratiei

Cei care sustin ideea unei conspiratii din partea Eaticanului la adresa =iulgiului din 6orino, printre care si $iaristii Bonat#an Ean,in si Bo#n 7#alen, sunt convinsi ca recunoasterea autenticitatii acestuia ar ec#ivala cu o verita!ila furtuna in lumea crestina. De ceD %odelul tesaturii precum si modul in care a fost inmormantat !ar!atul al carui c#ip a ramas impregnat pe giulgiu sunt identice cu cele practicate de o mica secta israelita care a proli!erat intre secolele GG i,#r si G d, #r,,, esenienii, De mentionat si faptul ca aceiasi esenieni sunt si autorii manuscriselor )nostice de la &area &oarta , manuscrise ramase in mare parte nepu!licate dupa descoperirea lor in secolul GG. A recunoaste faptul ca intreg crestinismul isi trage originile in aceasta secta precrestina ar insemna, in primul rand, o negare a unuia dintre principiile promovate de catolicism, acela ca nu a e)istat crestinism inaintea %antuitorului. O adevarata ere$ie. *n plus, daca *isus ar fi facut parte dintre gnostici, ar insemna ca Eaticanul a persecutat si a ucis $eci de adepti ai unei religii crestine autentice. Sa ne amintim numai de punctul culminant al acestei campanii anti-gnostice, Cruciada Albi)ensiana impotriva cat"arilor (1I80 4 1II0)* campanie soldata cu aproape I8,888 de victime si cu le)i!erarea Gnc"i/itiei. Sa fi cunoscut 9enri de Poitiers si Pierre DArcis, primii episcopi care au cerut inter$icerea e)punerii =iulgiului, aceste detaliiD Sa fi incercat acestia si cei care le-au urmat sa impuna un ImonopolJ asupra istoriei si a imaginii lui *isusD Sunt intre!ari la care nu vom afla raspunsul pro!a!il niciodata. Cert este ca, in ciuda $ecilor de teste si de dove$i istorice, adevarata ori)ine a <iul)iului din Torino va ramane o necunoscuta pentru multa vreme.

@PDAT :
*ntr-o conferinta de presa tinuta marti, ; aprilie 0''-, la Roma, Car!ara 3rale, cercetator al ar#ivelor secrete ale Eaticanului, a declarat ca Ordinul Cavalerilor Templieri a detinut si venerat in secret <iul)iul din Torino pentru mai bine de 188 de ani, Anuntul nu numai ca face lumina asupra secolului in care =iulgiul dispare din atentia pu!lica a Europei medievale, dar vine sa si ateste vec#imea acestuia si sa contra$ica testele cu radiocar!on care il indicau drept un fals din secolul a G*E-lea.

Cu toate acestea, Car!ara 3rale nu a declarat daca relicva este una autentica sau este doar un fals, lasand pe mai departe loc suspiciunilor.

101 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Topul conspiratiilor si controverselor politice romanesti

Foto (11)

*storia 6omaniei nu putea fi ocolita de masinatiuni de culise si de intrigi cu substrat politic, religios sau economic. (onspiratiile, miscarile si tratatele politice discutabile au fost parte integranta a istoriei noastre nationale, la fel ca in oricare alt colt de lume. (hiar daca in vechime erau numite hiclenii, comploturi, tainuiri, sfatuiri sau uneltiri, aceste modalitati ascunse de influentare a mersului firesc al istoriei, nu se deosebeau in esenta de conspiratiile moderne care fac sa curga rauri de cerneala.

102 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
18, ni)mele Te/aurului de la Pietroasa
6e$aurul de la Pietroasa consta pro!a!il in cea mai mare si mai valoroasa comoara descoperita in ultimele secole pe teritoriul Romaniei. 3aimoasa OClosca cu puii de aurJ este, de fapt, cel mai pretios artefact din cadrul acestei comori. *n primavara anului &<4;, constructorii palatului Episcopal din Cu$au solicita taranilor din comuna Pietroasa sa e)traga o cantitate sporita de calcar necesar ridicarii edificiului. *ntr-o dimintata de sfarsit de aprilie, Gon %emnaru si socrul sau* Stan Avram* descopera !aimoasa comoara compusa la randu(i din vase de ornament* bi2uterii* podoabe si obiecte de cult ceremonial de ori)ine )otica, Cei doi sateni erau constienti ca descoperisera o comoara, dar #a!ar nu aveau de valoare sa, dupa cum a dovedit *on :emnaru care a vandut un lant si o fi!ula de aur unui nepot de arendas, pentru doar 4' de parale si o sticla de tuica. Comoara a ramas ascunsa in gospodaria celor doi pana pe data de && ianuarie &<4<, cand in urma unui cutremur, *on :emnaru a fost somat de autoritati sa-si darame casa puternic avariata. Din acest moment incepe o adevarat epopee cu re$onante europene pentru stravec#ea comoara de la Pietroasele. Cei doi tarani sunt pacaliti de catre Anastase 6ar!a, un antreprenor veros care le cumpara intreaga comoara. Satenii se lauda in gura mare de isprava facute, autoritatile si agia afla si intervin pe fir. Anc#eta a fost supraveg#eata de nimeni altii decat %i#alac#e =#ica si Petrac#e Poenaru. Comoara este recuperata in mare parte, pentru ca, in anul &<;., sa fie furata din incinta Aniversitatii Cucuresti. 6e$aurul este din nou recuperat, pentru ca in timpul incendiului din anul &<<8 sa fie aproape de distrugere. 6otul a culminat odata cu calatoria si e)punerea te$aurului la Paris, la :uvru, cu oca$ia celei de-a doua E)po$itii Aniversale din anul &-''. <urile rele a!irma ca te/aurul e+pus la &u/eul de Gstorie al Romaniei nu este decat o copie care s(ar !i putut e!ectua in cadrul calatoriei sale in a!ara )ranitelor tarii, Argumentul lor este acela ca in cadrul e)po$itiei de la Roma din anul &-&&, nu ar fi fost e)pus originalul, ci o copie galvano-plastica reali$ata de restauratorul Paul 6elge.

0, Conspiratia din spatele abdicariii lui A,G, Cu/a

A!dicarea domnitorului Ale)andru *on Cu$a repre$inta un su!iect insuficient cunoscut ma"oritatii romanilor, un su!iect tratat incomplet in manualele scolare si ignorat pe nedrept de istorici. Epoca domniei lui Cu$a este caracteri$ata prin trecerea !rusca de la oranduirea preponderant feudala a societatii romanesti catre o alta structura socialistorica, caracteri$ata prin modernism si de$voltarea industriei. Asistat de catre consilierul sau* &i"ail Bo)alniceanu* Cu/a a initiat o serie de re!orme care au dat un nou inceput societatii romane din acele timpuri, Prima sa masura din anul &</4 a vi$at confiscarea mosiilor detinute de manastiri. Pentru a savarsi aceasta #otarare controversata, domnitorul Cu$a a avut nevoie de tot spri"inul pe care putea sa-l ofere Parlamentul. An an mai tar$iu, Ale)andru *oan Cu$a purcede la de$ro!irea taranilor de su! influenta #otaratoare a !oierimii, precum si la impropietarirea marilor mase de tarani agricultori. Principalele sale reforme au avut un mare impact in strainatate si au dus la

103 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
intensificarea activitatilor diplomatice ale Romaniei. Adopta primul Cod Civil si Cod Penal din tarile romane, inspirate dupa Codul apoleonian. A fondat Aniversitatea din Cucuresti si cea din *asi si a moderni$at Armata Romana. Datorita acestor masuri nea)reate de cler* Cu/a a !ost in pericol de a !i asasinat* datorita conspiratiilor si intri)ilor ar"imandritului C$los din Constantinopol* actiunile acestuia fiind de"ucate de catre agentii romani. S-a sta!ilit, astfel, un grup de complotisti compus din repre$entantii clerului grec si 9enr? Cul@er, am!asadorul %arii Critanii la Constantinopol. Acestora s-au alaturat imediat mosierilor li!erali care considerau ca domnitorul Cu$a nu le mai repre$enta interesele. 6otul a culminat cu o lovitura de stat, in care domnitorul a fost fortat, su! amenitarea armei, sa a!dice de catre asa-numita %onstruasa Coalitie, o asociere politica de moment dintre conservatori si li!erali. %a ora ? dimineata* pe data de II !ebruarie 1166* un )rup de conspirationisti inarmati l(a !ortat pe Cu/a sa abdice dupa care l(a condus pana la )ranita, Domnul Anirii a murit in e)ilP

1, Cicolae Titulescu 4 9ictima conspiratiilor na/iste.

Considerat cel mai !un diplomat roman din perioada inter!elica, Cicolae Titulescu este creditat de o parte a istoricilor drept victima unei adevarate conspiratii politice ai carei autori ar !i !ost cercurile care )uvernau <ermania lui #itler si Gtalia lui &ussolini. Pentru a-si atinge scopurile, diplomatia fascista nu s-a dat in laturi de la folosirea pe scara larga a asasinatelor politice. *n aceasta directie, cancelaria de la Cerlin intocmise de"a o adevarata O:ista eagraJ pe care figurau nume importante ale politicii europene inter!elice precum Engel!ert Dolfuss, Ale)andru * +arag#erog#evici - regele *ugoslaviei, Eduard Cenes, Al!ert * - regele Celgiei, :ouis Car#ou, Armand Calinescu, *. =. Duca, icolae *orga si icolae 6itulescu. Acesta din urma a fost in mai multe randuri %inistru de E)terne al Romaniei si delegat permanent al statului roman la :iga atiunilor de la =eneva. *ntreaga sa activitate s-a !a$at pe pro!lemele ma"ore ale politicii e)terne a Romaniei. Gnvinuit de apartenenta la Francmasonerie* dar si la ideile de stan)a* Titulescu a ramas toata viata un patriot convins, O prima incercare de asasinat a avut loc in anul &-48, in apropiere de Hagre!, in momentul in care o !om!a a e)plodat pe calea ferata la cateva secunde dupa ce trecuse un tren in care se afla 6itulescu alaturi de alti diplomati. O alta incercare nereusita a avut loc in anul &-4/, la Paris. Serviciile si agentiile secrete na$iste nu se lasa, astfel incat 6itulescu a"unge sa fie demis, urmarit, suspectat si ani#ilat politic din ordinul e)pres al regelui Carol al **-lea. E)ilat in Elvetia, apoi in 3ranta de catre rege, icolae 6itulescu a continuat propagarea ideilor sale printr-o serie de articole si conferinte cu tematica social-pacifista. Pe data de 15 martie 10?1* Titulescu moare brusc* anali/a san)elui sau demonstrand ca a !ost vorba de un asasinat prin otravire, *n octom!rie &-88, $iarul -apta pu!lica un articol in care denunta otravirea lui 6itulescu de catre 3ranco 6randafino, un presupus agent =estapo.

5, &anuc 3ei 4 Primul spion din 9ala"ia.

Cel mai cunoscut #an al Cucurestilor a fost resedinta unui persona" pe cat de putin cunoscut, pe atat de misterios. Este vor!a de &anuc 3ei* un ne)ustor si "an)iu armean nascut in orasul Rusciu'* pe malul bul)aresc al Dunarii, *n urma activitatilor sale cu caracter comercial, a"unge !ogat in scurt timp. *nitial negustor de grane, %anuc a fost considerat de catre contemporanii sai, drept cel mai !ogat si influent om din Calcanii acelei perioade. Arca repede treptele puterii, astfel incat a"unge usor in slu"!a vi$irului %ustafa Alemdar, pasa peste Caira,tar. *nitial, %anuc intentiona sa ocupe tronul Eala#iei, dar planurile sale sunt $adarnicite de caderea protectorului sau. Desc#ide un #an cele!ru in Cucuresti care-i poarta si asta$i numele. Devine creditorul principal al domnitorului fanariot Constantin *psilanti, pe care-l sponsori$ea$a cu suma de &/'.''' de taleri. Gn timpul ra/boiului Ruso(Turc din anii 1186(111I* &anuc este mediatorul dintre Armata Gmperiala Rusa si o )arni/oana rebela din <iur)iu, *n acelasi timp, %anuc Cei se lansea$a intr-un adevarat rol de agent du!lu, acceptand misiunea *naltei Porti, in care tre!uia

101 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
sa trate$e cu rusii inc#eierea pacii in termeni propice pentru puterea otomana. Pacea dintre rusi si turci semnata la Cucuresti in luna mai &<&0, prevedea insa cedarea unor teritorii rusilor, fapt ce a provocat furie la *stan!ul. %anuc Cei este invinovatit fatis de catre turci, fiind nevoit sa fuga in Casara!ia pentru a-si salva viata. *n anul &<&;, %anuc moare intr-un accident de calarie si este ingropat la Ciserica Armeneasca din C#isinau.

6, Conspiratia din spatele asasinarii lui 3arbu Catar)iu

3arbu Catar)iu a !ost* !ara indoiala* una dintre cele mai ilustre !i)ure ale politicii romanesti din secolul al OGO(lea. Burnalist si politician roman de succes, Catargiu a ocupat functia de prim-ministru al Romaniei pana pe data de 0' iunie &</0, cand a fost asasinat. Acest politician conservator a fost, de fapt, primul prim-ministru al statului roman, patriot desavarsit, demn urmas al unei vec#i familii !oieresti, al carui motto dupa care se calau$ea era O6otul pentru 6ara, nimic pentru noiJ. A fost un e)igent !ar!at de stat, care a servit drept model pentru tinerii sai adversari li!erali din acea perioada, %i#ail +ogalniceanu si *on C. Cratianu. Datorita calitatilor sale, a fost numit initial %inistru al 3inantelor de catre Ale)andru *oan Cu$a. A faptuit o serie de reforme revolutionare, astfel incat istoricii il considera si asta$i drept cel mai european om politic al epocii sale. A inter$is totusi adunarile pu!lice, inclusiv adunarea de comemorare a Revolutiei de la &<8<, fapt care i-a adus animo$itati. Personalitatea sa cu convingeri puternice i-a facut pe adversarii sai din am!ele ta!ere politice sa se uneasca in H&onstruoasa Coalitie> care apoi l(a ma/ilit pe Cu/a. Radicalii li!erali si ultraconservatori au decis se pare, asasinarea premierului Car!u Catargiu. Altimul sau cuvant politic a fost1 OPacea, domnilor, pacea si odi#na sunt scaparea tarii, si voi prefera moartea mai inainte de a calca sau a lasa sa se calce vreuna din institutiile tariiJ. Pe data de 0' iunie &</0, pe cand parasea cladirea Parlamentului din Cucuresti si se afla in trasura alaturi de Prefectul Capitalei, Principele icolae Ci!escu, 3arbu Catar)iu a !ost asasinat prin impuscare. Desi nu a putut fi dovedit vinovat niciodata, asasinul sau pre$umtiv se pare ca a fost =#eorg#e Cogati. &oartea lui 3arbu Catar)iu a !ost cu adevarat o crima politica per!ecta,

7, Republica de la Ploiesti ( Conspiratie acasa la Cenea Gancu,,,

*n esenta, !enomenul istoric cunoscut sub numele de HRepublica de la Ploiesti> a !ost o simpla revolta de o /i* mai precis in data de 1 au)ust 1158, indreptata impotriva regimului monar#ist care conducea Romania. 6otul a inceput ca !anala re!eliune pe plan local orc#estrata de radicalii filialei Partidului :i!eral din orasul Ploiesti. Acestia se opuneau noului conducator al tarii, Printul Carol * de 9o#en$ollern-Sigmaringen, dorind sa instaure$e o repu!lica in locul regimului monar#ist sta!ilit de Constitutia din &<//. :iderul conspirationistilor li!erali din Ploiesti era capitanul Ale)andru CandianoPopescu care, in preala!il, fusese arestat in &</; pentru ca pu!licase in $iarul personal, &erseverenta, o serie de articole virulente in care il ataca pe Printul Carol *. *n noaptea de < august &<;', CandianoPopescu a organi$at doua intalniri secrete la Ploiesti, anuntand ca are informatii de la Cucuresti, conform carora %onar#ia va fi a!olita in noaptea urmatoare, marile orase se pregateau de revolta contra monar#istilor, iar in ultima instanta, Repu!lica Romania tre!uia proclamata. Candiano-Popescu i-a asigurat pe conspirationisti inclusiv de spri"inul %arilor Puteri. *n entu$iasmul clipei, Candiano(Popescu a anuntat in public ca va deveni noul pre!ect de Pra"ova* iar Stan Popescu va a2un)e noul se! al Politiei din Ploiesti, *n noaptea urmatoare, seful Politiei din Pra#ova a fost arestat de conspirationisti, iar statia de telegraf a fost ocupata de Candia no si =uta Antonescu. Candiano-Popescu ramas fara alt o!iectiv de ocupat, s-a instalat in Anitatea de Pompieri. Conspirationistii

105 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
au trimis o telegrama la Cucuresti, anuntand ca proaspatul prefect Candiano este sustinut de administratia civila si militara a orasului. Partea #a$lie de a!ia acum urmea$a. *n seara de - august &<;', o unitate de soldati de la Cucuresti a sosit in gara Ploiesti si a arestat intreaga administratie autoinstalata. &a2oritatea Hconspirationistilor> au declarat ulterior autoritatilor de stat ca ei nu !acusera o revolta* ci participau la o petrecere prelun)ita P

?, &a+ <oldstein si atentatul din Dealul Spirii

%ulta cerneala a curs de-a lungul timpului in "urul atentatului de la Dealul Spirii. :a urma urmei, este vor!a de primul atentat cu !om!a din istoria Romaniei. O%asina infernalaJ, cum a fost poreclita !om!a de catre presa vremii, a fost detonata la data de < decem!rie &-0' c#iar in sala Senatului Romaniei de catre anar#istul %a) =oldstein. Printre victimele vi$ate s-au aflat %inistrul Bustitiei din acea perioada - Dimitre =receanu care, alaturi de alti doi senatori, a murit in urma e)plo$iei. Complotistii au fost comisarii bolsevici trimisi de re)imul sovietic de la &oscova cu misiunea de a crea un Partid Comunist in Re)atul Romaniei* si a lansa, mai apoi, o stare de revolta si anar#ie populara in urma careia noul Partid Comunist sa acapare$e puterea, Romania urmand sa devina un nou stat-satelit al Aniunii Sovietice. *nainte cu o luna de e)plo$ia de la Senat, anar#ist-socialistul %a) =oldstein a mai atentat la viata %inistrului de *nterne Constantin Argetoianu, un dusman neimpacat al ideologiei comuniste si al adeptilor acesteia. &a+ <oldstein* a2utat de alti doi bolsevici* Saul Osias si %eon %iec"tblau* a !abricat bomba arti/anala si a reusit sa o introduca in secret c"iar in sala Senatului Romaniei, Anul dintre complicii care i-au a"utat in acest sens a fost Ale)andru Constantinescu, liderul de e)trema stanga al proaspatului infintat Partid Socialist din Regatul Roman. *mediat dupa comiterea faptei, %a) =oldstein a fugit in Culgaria. A fost prins totusi in anul &-0& langa vama din Rusciu,, pe cand incerca sa reintre in Romania. Anar"istul <oldstein a !ost condamnat la munca silnica pe viata* murind de pneumonie in anul 10I?, pe cand isi ispasea sentinta la inc#isoarea din Doftana.

F, Conspiratia din spatele Revolutiei din Decembrie 1010

Revolutia din anul &-<- a fost, fara indoiala, cel mai important eveniment din istoria recenta a Romaniei. *n pre$ent, tot mai multi istorici si cercetatori avansea$a ideea ca in spatele evenimentelor sangeroase din decem!rie &-<-, care au culminat cu arestarea si e)ecutia cuplului Ceausescu, a stat de fapt o mare conspiratie. Aceasta a avut epicentrul la nivel mondial si s-a desfasurat inca din timpul consfatuirilor de la Kalta si %alta, de la mi"locul anilor ><'. *n cadrul acestor intalniri discrete intre liderii mondiali din acea perioada s(a "otarat abolirea comunismului in tarile uropei de st si in !osta @niune Sovietica. Directivele sta!ilite au fost urmate fidel de catre con"uratii din Romania socialista, care au profitat pe plan national de #otararile puterilor mondiale. =rupul conspirationistilor romani erau alcatuiti din mem!ri de partid din esaloanele & si 0, precum si de o parte a conducerii Securitatii. Pentru a se face transferul de putere intre cele doua regimuri, unele servicii secrete straine au organi$at o diversiune de proportii in decem!rie <-. Peste aceasta diversiune s-a suprapus revolta populara a marilor mase de oameni nemultumiti de inrautatirea conditiilor de trai. Arestarea si e+ecutia in mare )raba a cuplului Ceausescu* nu a !acut decat sa alimente/e discutiile din 2urul mai multor conspiratii care au vi$at atat momentul din 00 decem!rie &-<-, cat si viitorul Romaniei postdecem!riste.

10" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
I, #orea 4 &ason sau initiat /almo+ian.
%a data de 17 mai 1565* opt tineri sasi din Transilvania reveniti de la studii din <ermania* au !ondat la Sibiu %o2a S!antului Andrei* prima lo2a masonica atestata pe teritoriul Ardealului, %asonii isi alegeau noii mem!ri fara sa tina cont de originea etnica sau de religia acestora. Astfel, intalnim la acea data, in 6ransilvania, &8; masoni catolici, ;4 evang#elisti, < ortodocsi si 0 unitarieni. *storicul *ona C#inc#is sustine cu dove$i ca #orea* eroul motilor din Apuseni si conducatorul rascoalei din 151?(1517* a !ost membru al unei lo2i masonice, :a !a$a acestei supo$itii stupefiante, stau legaturile dintre 9orea si *gnatius Corn, francmason cele!ru al acelei epoci, de profesie prospector minier. *gnatius Corn a fost unul dintre apropiatii imparatului *osif al **-lea. :a domiciliul lui Corn activa un cerc al artistilor adepti ai masoneriei printre care se numara si gravorul Ba,o! Adam, nimeni altul decat autorul celor mai cunoscute portrete ale lui 9orea, Closca si Crisan. *gnatios Corn ar fi fost persona"ul care l-a introdus pe 9orea imparatului *osif al **-lea. Conform unui curent recent de opinie, tot mai multi masoni romani sustin apartenenta lui 9orea la aceeasi lo"a masonica cu imparatul *osif al **-lea. *n spri"inul acestei afirmatii, sunt aduse cererile aduse de 9orea, cereri care, in opinia masonilor, semanau partial cu idealurile care au stat la !a$a Revolutiei de la &<8<, revolutie initiata si de$voltata in proportie de &''( de catre %asoneria romaneasca. @n alt ar)ument vine din partea !aptului ca #orea stia sa scrie si sa citeasca* ceva !oarte rar printre romanii din Ardeal care erau tinuti intr-o adevarata stare de sclavie. An mister nede$legat nici asta$i este cel care invaluie momentul prinderii lui 9orea care se ascundea in padurea Soracetului din %untii =ilaului, undeva langa Al!ac. *n momentul arestarii sale, 9orea a scos din san cateva manuscrise pe care le-a aruncat in foc. 9artiile au ars complet, inainte ca cei care l-au arestat sa le salve$e. Acest fapt adanceste misterul care incon"oara personalitatea taranului mot ecula Arsu. O ipote$a si mai tul!uratoare cu privire la natura adevarata a lui 9orea vine de la o serie de istorici care afirma ca #orea ar !i !ost un ultim initiat in cultul dacilor, *pote$a nu pare deloc fante$ista, daca tinem cont de faptul ca motii din Apuseni sunt urmasi directi ai dacilor. %ai mult, in ultimatumul sau adresat nemesilor unguri si curtii viene$e, 9orea face un apel la li!ertate total lipsit de frica, in spiritul ilustrilor sai inaintasi. *n plus, dupa arestare, 9orea manifesta o no!lete neo!isnuita afirmand ca-i cunoaste pe cei / tarani care l-au tradat, dar Oca-i iarta din toata inimaJ.

1, Alianta secreta a lui Ste!an cel &are cu Persanii

Eestea despre uluitoarele victorii ale lui voievodului Stefan cel %are asupra celei mai puternice forte armate a vremurilor au incon"urat lumea. Daca liderii care domneau in Europa crestina s-au marginit doar la incura"ari si laude scrise, in celalat capat al lumii o alte putere militara admira lupta si succesele voievodatului %oldovei, sperand la un eventual atac com!inat contra turcilor otomani. *n aceasi perioada, Persia* A!)anistanul si Burdistanul erau sub stapanirea unei con!ederatii de triburi a turcilor o)u/i* dusmani traditionali ai Gmperiului Otoman, Confederatia AR +o?unlu, sau a Oilor Albe turcmene a reusit in urma unor mari eforturi militare sa stope$e e)pansiunea spre Est a otomanilor. *n cautarea unor aliati, ogu$ii din Persia au apelat c#iar si la statul venetian, caruia #anul A$un 9assan i-a cerut a"utorul in anul &8/8. Eenetienii au promis, dar nu au a"utat cu nimic armatele de calareti ai turcomanilor ogu$i. *n acelasi timp, Stefan cel %are scria epistole tuturor dusmanilor *mperiului Otoman. A e+istat ast!el o corespondenta intre Ste!an cel &are si stapanitorii Persiei* in care o)u/ii lauda si spri2ina e!orturile domnitorului moldovean, *nsa lucrurile au mers c#iar mai departe decat niste simple epitete de gratulare reciproca din epistole cu caracter diplomatic. :a finele anului &8-', turcmenii se anga"ea$a sa atace *mperiul Otoman, in cadrul unei campanii in Antolia, urmand ca voievodul %oldovei sa inceapa la randu-i o campanie la Dunare. Dusmanul otoman urma sa fie prins in cleste. 3orta militara a clanurilor Oilor Al!e era cu adevarat impresionanta. Cronici c#ine$esti si rusesti relatea$a ca aprigii luptatori din stepe intunecau ori$ontul cu multimea lor. Planul prin care romanii ar !i putut sc"imba !ata lumii pentru prima data in istorie s(a naruit odata cu moartea accidentala a "anului o)u/, 9oarda Oilor Al!e s-a risipit odata cu dinastia pe care au fondat-o in Persia. Restul este istorie...

10% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Fata neva/uta a FGFA: !abricarea unui presedinte

Foto (?)

Santa), luare de mita, falsificare de voturi, transferuri ilicite si bilete /murdare0. 'ste fata ascunsa a Eederatiei *nternationale de Eotbal, vazuta prin ochii lui ndre5 =ennings. (el mai important reporter de investigatii sportive din lume, britanicul si-a petrecut patru ani din viata pentru a patrunde in culisele intunecate ale /sportului rege0. 6ezultatul muncii sale a condus la o e$punere e$ploziva a oficialilor care conduc institutia suprema a lumii fotbalistice E*E si a dat nastere unei povesti fascinante despre felul in care /oamenii in costume0 pun ambitiile personale si banii mai presus de fanii din tribune si inaintea )ucatorilor de pe teren. *ata cum este, de fapt, condusa lumea fotbalului profesionist.
3*3A a fost fondata in Paris, 3ranta pe 0& martie &-'8 si are asta$i sediul in Huric#, Elvetia. *nglo!ea$a sase confederatii continentale si a fost condusa pana in pre$ent de opt presedinti. Cel mai recent este inca in e)ercitiul functiunii, de && ani, este cetatean elvetian si se numeste Bosep# Sepp Clatter. Dupa o cariera in care a im!inat sportul si afacerile, elvetianul nascut la &' martie &-4/, in tara cantoanelor, devine secretar general al 3*3A in &-<& si sta in um!ra lui Boao 9avelange, presedinte timp de un sfert de secol al 3ederatiei.(&-;8-&--<). S!atuit de &ic"el Platini* actual conducator al @ FA* 3latter candidea/a pentru !unctia de presedinte al FGFA si este ales in 1001 in !ata lui %ennart ;o"ansson, dupa o 5lupta5 care durea$a patru luni. :a 0- mai 0''0 va fi reales in functie, iar la Congresul 3*3A de la Do#a din 0''4 i se prelungeste in mod e)ceptional mandatul cu un an, astfel incat alegerile sa nu coincida cu desfasurarea Cupei %ondiale din 0''/. Clatter castiga un al treilea mandat in 0'';, care va e)pira in 0'&&.

10/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Fire Gnnodate Fotbalul Are
*nscaunarea din &--< a lui Sepp Clatter in functia de OcarmaciJ 3*3A implica practici presupuse de coruptie, descrise atat de Andre@ Bennings in O3aultJ cat si de !ritanicul David Kallop in cartea sa 5Cum au trucat partidaJ. *n 0''0, elvetianul tre!uie sa se confrunte cu o ofensiva a mai multor mem!ri ai Comitetului E)ecutiv, precum si cu cea a secretarului general al 3*3A, %ic#el Hen-Ruffinen, care il acu$a de nereguili financiare, coruptie si manipulare de conturi. Apoi, falimentele succesive ale societatilor *S: (*nternational Sports and :eisure) care adminstra drepturile de mar,eting asupra %ondialelor din 0''0 si 0''/, si +irc#, detinatoarea drepturilor 6E asupra acestor doua evenimente, $guduie 3*3A. Gn I886* 2urnalistul en)le/ AndreA ;ennin)s (!oto) il acu/a direct in cartea KCartonasul rosuK pe ;osep" 3latter de coruptie in dosarul GS%( GS&&* acu$atie pe care 3*3A o de$minte cu fermitate, reusind c#iar sa inter$ica, printr-o deci$ie a "ustitiei, pu!licarea cartii in Elvetia. Cu ceva timp inaintea alegerilor din &--<, contracandidatul lui Clatter, presedintele pe atunci al AE3A :ennart Bo#ansson, a promis democratie, solidaritate si transparenta daca va fi ales in fruntea 3*3A. El promitea delegarea unui conta!il independent insarcinat sa e)amine$e practicile afaceristice ale 3*3A. Campania acestui OpuritanJ l-a deran"at pe presedintee inca in e)ercitiu, 9avelange. Cum isi permitea acest suede$ sa ameninte voalat derularea unor investigatii independente ale 3ederatieiD Dincolo de lupta de orgolii, se mai intrevedea si un pericol real al unei asemenea operatiuni. 9avelange nu avea vreun afect pentru Clater, care incercase in trecut sa-l detrone$e, insa acesta nu avea intentia de a scoate la lumina ceva din afacerile o!scure ale 3ederatiei. Astfel, atunci cand 3latter a a!lat ca este sustinut nu doar de asociatiile nationale de !otbal carora le(a !acut de(a lun)ul timpului !avoruri* dar si de #avelan)e* a demarat vanatoarea voturilor lui ;o"annson, *n mai &--<, Sepp $!oara la airo!i, capitalia +en?ei, unde avea sa-i intalneasca pe oficialii Africii de Sud, %o$am!icului, Angolei, repu!licii :esot#o si ami!iei. :e promite acestora ca, prin interventia lui din po$itia de presedinte 3*3A, Africa de Sud va ga$dui Cupa %ondiala din 0''/. Daca va avea succes in alegeri, va pompa si mai multi !ani in continent. Audientei i-au placut aceste cuvinte, ceea ce a insemnat su!tili$area a cinci voturi re$ervate initial lui Bo#nsson, care sustinea =ermania pentru 0''/.

Ales sau impus.

*ntr-o dimineata de noiem!rie din &--<, in interiorul #otelului %eridien din Paris, $eci de delegati 3*3A s-au adunat pentru a trece la alegerea noului presedinte al 3ederatiei *nternationale de 3ot!al. Candidati1 suede$ul :ennart Bo#ansson, presedinte AE3A la acea vreme, si Bosep# 5Sepp5 Clatter, un catarator elvetian descoperit si propulsat de 9orst Dassler, mai mare peste imperiul Adidas. %icul de"un a fost in acea dimineata ceva mai agitat decat era firesc. O pu$derie de oameni gra!iti cu mana dreapta ocupata de un plic al! au intrat si iesit din sala de conferinte. :a un moment dat a fost va$ut si &o"ammed 3in #amman* distins repre/entant al Euatar(ului in Comitetul +ecutiv FGFA si prieten apropiat al candidatului Sepp 3latter, Apoi, in apro)imativ o ora, s-au petrecut cateva lucruri cu adevarat remarca!ile. Cel putin &< repre$entanti ai tarilor africane au avut o revelatie si si-au sc#im!at parerea despre candidati. 6oti au #otarat sa nu il mai spri"ine pe Bo#ansson, desi cu o seara inainte, la cina, "urasera desc#is credinta suede$ului. Acum, la micul de"un, dupa c#ifle proaspete si magiun gros, aceiasi &< si-au marturisit credinta in Clatter. Revelatiile par a fi fost stimulate de plicurile al!e din mainile celor ce s-au perindat prin sala. ..''' de dolari pe loc, ..''' dupa vot. Fara" Addo* cetatean al Republicii Somalia si membru in Comitetul +ecutiv FGFA* vicepresedinte al Con!ederatiei A!ricane de Fotbal si presedinte al Federatiei Somale/e de Fotbal* a re!u/at mita, De aceea, in ca$ul lui, oferta a a"uns la &''.''' de dolari, pentru ca de cuvantul sau ascultau si alti repre$entanti africani. 3iind gata sa provoace un scandal, Addo a primit rapid lovitura de gratie. An fa) sosit din Somalia il anunta ca 3ederatia incetea$a sa il mai considere repre$entant cu drept de vot la 3*3A. Apoi s-a trecut la vot. Clatter &&< - Bo#ansson <'. umai dupa 8 ani, cei cativa oameni in $drente care sustineau de su! un camion ca sunt 3ederatia Somale$a

109 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
de 3ot!al au recunoscut ca au primit de la d-l Cin 9amman din Nuatar &'.''' de dolari, fa)ul, #artia si pi)ul cu care a fost scris si trimis mesa"ul care il de$mostenea pe Addo. 6a!ara lui Clatter a negat intotdeauna cu ve#ementa ca ar avea cunostinta despre vreo cumparare de voturi anterioara alegerilor, iar cartile care demasca operatiunea nu pretind ca Sepp ar !i !ost implicat direct sau ar !i stiut despre cumpararea voturilor, 6otusi, Clatter si 3*3A au confirmat ca delegatii au primit sume de !ani in plicuri la #otelul %eridien din Paris, in timpul @ee,end-ului cand a avut loc congresul 3*3A din &--<1 e)plicatia oficiala este ca singurele plati facute au fost pur si simplu avansuri !anesti pentru asociatiile nationale, din suma de 0.'.''' dolari pe care o primesc anual mem!rii mai saraci ai 3*3A, si ca nu este nimic neo!isnuit in aceasta distri!uire a !anilor oficiali ai 3*3A, in scopuri fot!alistice legitime. Premisa implicarii magnatilor din =olful Persic in manipularea sufragiilor de la varful 3*3A nu este una cu aspect a!surd. 3*3A este o masina de facut !ani, iar infiltrarea la varf a unui om controlat de acesti !ogatasi le asigura, su!til, conducerea colosului financiar, oferindu-le in acelasi timp mult ravnita o!scuritate. %ai mult de atat, comportamentul 3*3A din momentul inscaunarii in po$itia de presedinte a lui Sepp Clatter, vine ca o confirmare a acu$elor. 3latter s(a ocupat personal de van/area drepturilor pentru Cupele &ondiale din I88I si I886: drepturile de di!u/are a 2ocurilor la tv in !iecare tara din lume si drepturile de a pune insi)na FGFA si cuvintele ma)ice H:orld Cup> pe sucuri* bauturi* )ustari* aparate de ras si ec"ipamente sportive, A fost o oca$ie foarte !una pentru Clatter sa-si demonstre$e capacitatile de sforar, mai ales ca se anunta o afacere cu o cifra de 0,4 miliarde dolari.

Desi in urma tratativelor, drepturile de difu$are a meciurilor de fot!al tre!uiau vandute celui mai mare conglomerat media din lume, Certelsmann, prin su!sidiarele 6E americane *%= si A3A, acestea au fost vandute catre *S:. CumD Pentru ca *%= si A3A au aflat in ultima clipa de la 3*3A ca 3ederatia vinde drepturile pentru Cupele din 0''0 si 0''/ in acelasi pac#et, Certelesmann fiind pregatit sa ac#i$itione$e numai drepturile pe 0''0. Cum GS% a !ost anuntata dinainte asupra acestei c"estiuni* s(a miscat mai rapid si a obtinut drepturile in detrimentul 3ertelsmann, %asinatiunea a fost evidenta a!ia in momentul in care, in contul 3*3A a a"uns accidental un virament !ancar in valoare de & milion franci elvetieni (8''.''' de lire sterline) dinspre *S:, fara a e)ista vreun contract care sa "ustifice aceasta tran$actie. Era vor!a de un foarte gras O%ultumescJ pentru medierea drepturilor de difu$are, e)primat stangaci. %omentul a generat suspiciuni si rumoare in lumea fot!alistica si mai ales printre "urnalisti, dar c#estiunea este inca de$!atuta din punct de vedere legal. Cum spuneam si la inceputul articolului, ;opsep" HSepp> 3latter este inca la carma FGFA* pana in I811, u este surprin$ator ca si-a pastrat OscaunulJ odata ce l-a ocupat initial prin metodele de$valuite si este legitima presupunerea ca nu tocmai transparent si corect Clatter a fost reales de doua ori presedinte al 3ederatiei. u este decat o mostra graitoare despre felul in care se desfasoara lucrurile in lumea fot!alului international, deoarece nu ne putem astepta ca, atunci cand varful piramidei este construit din molo$, corpul sau sa fie faurit din aur. Or, avand in vedere ca !otbalul este reli)ia a sute de milioane de impatimiti din toata lumea, masinatiunile ce au loc in su!straturi nu vin decat ca o tradarea a tuturor acestor oameni, ca o inselatorie compara!ila cu cea a descosinderarii unei tari e)trem de populate si de diverse, unita intru dragostea eternal pentru Osportul regeJ.

110 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cine a mesterit cri/a economica actuala.

Foto (F)

(um era sa scape tocmai criza actuala, care ne zgaltaie atat de rau pe toti, cum era sa scape tocmai ea de o e$plicatie in spirit conspirationist! *ndiferenti la e$plicatiile date de profesionisti bancheri, economisti, analisti politici -, pasionatii povestilor despre comploturi au lansat propriile lor e$plicatii.
Prima dintre ele nici macar nu-i originala1 tot vec#ea poveste M categoria oldie, !ut goldie, caci se pare ca, indiferent de natura evenimentului anali$at, niciodata nu trece ne!agata in seama - a unui complot evreiesc. ici nu incepuse !ine sa se vor!easca oficial despre cri$a, ca site(urile antisemite s(au si umplut de e+plicatii destepte privitoare la o conspiratie iudaica* persona2ele principale !iind banc"erii si alte persoane importante de pe :all Street si de pe alte Ostra$iJ ale lumii financiare, din SAA si alte parti ale glo!ului. A tasnit numaidecat si s-a raspandit cu vite$a internetului un $von despre niste fonduri de 8'' de miliarde de dolari care ar fi fost mutate in !anci israeliene Oc#iar inainteJ de pra!usirea firmei :e#man Crot#ers si a altor importante corporatii de servicii financiare americane. Simplul !apt ca economia Gsraelului nu a parut (pana acum) a!ectata !oarte )rav de cri/a care a /)uduit atatea state* a !ost socotit drept o dovada de neta)aduit a conspiratiei, Hiare, posturi de radio si televi$iune din Europa, America de ord si America de Sud si Orientul %i"lociu au in#atat din $!or povestea, inserand, in emisiuni si articole, comentarii antisemite, unele dintre ele de o logica O$dro!itoareJ1 de pilda, in Eene$uela, reali$atorul unei emisiuni radio a afirmat ca faptul ca mem!rii Congresului american siau luat vacanta cu prile"ul marilor sar!atorilor iudaice, dupa ce votasera propunerea privind planul de salvare a economiei, prin alocarea a ;'' miliarde de dolari, constituie o dovada a faptului ca guvernul Statelor Anite este controlat de lo!!?-ul evreiescF Deci, nimic nou1 aceleasi stereotipii vec"i de secole* care ies (nici macar surprin/ator) la iveala de !iecare data cand e vorba despre o cri/a si niste bani, oroc ca e)ista cel putin o teorie alternativa (cu toate ca si asta e din categoria cliseelor)1 e vor!a despre vesnica disputa intre partidele politice americane - democrati vs. repu!licani. De-a lungul vremii, cele doua n-au incetat sa se acu$e reciproc de participare la conspiratii. Altimul scandal rasunator a avut loc in urma cu vreo &4 ani, cand au ciculat $vonuri conform carora dreapta americana ar fi pus la cale complotul in urma caruia presedintele democrat Cill Clinton s-a tre$it implicat intrun scandal se)ual. (CumD Credeati ca din cau$a %onicai :e@ins,iD Pai ea n-a fost decat o unealta a dreptei, nu va e clarD).

111 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Acum "ucam returul1 e randul repu!licanilor sa-i acu$e pe democrati de un complot. Rus# :im!aug#, un faimos, dar si controversat reali$ator de emisiuni radio american, cunoscut pentru vederile sale de dreapta, nu numai ca a declarat ca spera intr-un esec al presedintelui O!ama, dar, la sfarsitul anului trecut, i-a acu$at pe democrati ca ei ar !i declansat cri/a !inanciara americana (devenita ulterior )lobala) pentru a(l a2uta pe 3arac' Obama sa casti)e ale)erile! :im!aug# a afirmat ca senatorul democrat C#uc, Sc#umer ar fi fost implicat in colapsul !ancii *nd?%ac, care a starnit $vonuri ingri"oratoare care, la randul lor, au declansat panica financiara ce a dus, in cele din urma, la pra!usirea atator mari !anci si alte institutii financiare americane. Pe fondul acestei panici, democratii ar fi castigat alegerile2 au facut rost, $ice Rus# :im!aug#, de o cri$a despre care populatia crede ca poate fi re$olvata doar cu a"utorul atotputernicului guvern care ar interveni ca sa salve$e una sau alta. Scopul final al actualului guvern democrat, dupa afirmatiile lui :im!aug#, este acela de a nationali$a o mare parte din economia SAA M unele !anci, afacerile cu ipoteci, pana si industria constructoare de masini. 3aptul ca marea cri$a s-a propagat in lume cu asemenea efecte devastatoare e interpretat de "urnalistul de dreapta drept o dovada ca lucrurile au scapat de su! control si au a"uns prea departe1 democratii au vrut doar sa casti)e ale)erile si au declansat o monstruoasa cri/a la nivel )lobal, Politica li!erala a lui Carac, O!ama nu e, in mod cert, pe placul lui Rus# :im!aug#, un anti-li!eral declarat. O:i!eralismul e pro!lema noastraJ a spus el. O:i!eralismul e cel care ne-a adus atat de periculos de aproape de prapastie.J 6eoria lui a devenit, evident, foarte draga dreptei politice din SAA si a inceput sa faca si pui. +arl Rove (un important persona" care a lucrat la Casa Al!a ca Deput? C#ief of Staff in timpul ultimului mandat al lui =eorge 7. Cus#) si Cill OReill?, un reputat "urnalist si comentator politic, au sustinut si ei ca actuala cri$a a fost creata deli!erat, dar nu de democrati, ci de anumiti $iaristi care doreau sa spri"ine alegerea lui O!ama. Alaturi de aceste mostre, mai e)ista, cu siguranta, si alte e)plicatii conspirationiste ale cri$ei pe care tocmai o e)perimentam cu totii. Si vor mai aparea o sumedenie. :a urma urmelor, cri$a e a!ia la inceput. Evident, in lipsa vreunei dove$i, fiecare accepta sau respinge asemenea e)plicatii in functie de inclinatiile personale. Daca ai tendinta de a crede ca orice e rodul unei conspiratii, ai sa ve$i un complot pana si in faptul ca atunci cand, te-ai dus, duminica la ; seara, sa iei paine de la maga$inul de la parterul !locului, van$atoarea ti-a raspuns ca nu mai are. (OA#aF Ai va$utD 6i-am spus eu ca asa ne facP sa a"ungem niste sclavi, niste nenorociti, sa depindem de ei pentru orice si dupa aceea, cand le vine lor !ine, ne taie macaroanaF Acum nu ne mai dau nici paine, mama lor de PFFF). Cri/a pornita ca o avalansa in I885 inca ne cara cu ea* in rosto)olirea pe o panta destul de abrupta (poate s-o mai indulci mai incolo2 speram si noi, ce sa facemP) si despre care nu stim inca unde isi are capatul. 6raim inca in ea, nu am avut cand si cum sa ne indepartam de ea, pentru a o putea privi cu detasarea pe care inevita!il o aduce trecerea vremii2 dupa cum tot trecerea vremii permite adunarea si evaluarea dove$ilor privind o cau$a sau alta a fenomenului. Deocamdata, e)plicatiile stiintifice, in spiritul economiei politice, se ciocnesc de e)plicatiile !anuitoare, in spiritul teoriilor conspiratiei, creand un varte" de informatii si emotii greu de anali$at. Eor!a lui O%urp#?J1 Dambeste* ca maine va !i mai rau!

112 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Operatiunea secreta %una(&arte

Foto (?)

*n timp ce una dintre binecunoscutele teorii ale conspiratiei acuza falsificarea aselenizarii, o alta varianta de scepticism al epocii spatiului cosmic sustine ca N S a trimis, intradevar, oameni pe Luna, dar a pastrat tacerea cu privire la inteligenta e$traterestra descoperita de astronauti aici. ceste premise conspirative au dat nastere unei noi discipline stiintifice, e$oarheologia, studiul pretinselor relicve e$traterestre de pe alte planete din sistemul nostru solar. *n vara anului 2%%F, comunitatea acestei ramuri stiintifice a primit din partea N S un stimulent suplimentar, atunci cand agentia spatiala a anuntat ca a descoperit un meteorit ce continea formatiuni microscopice, care semanau cu organisme unicelulare fosilizateG iar meteoritul, descoperit cu ani in urma in ntarctica, era probabil venit dinspre planeta .arte. cesti stravechi germeni martieni sunt departe de a reprezenta o relicva consistenta, dar arheologii spatiali au interpretat episodul ca pe un semn ca se aflau pe calea cea buna.
3ara a avea avanta"ul unui acces nemi"locit la relicvele si artefactele fotografiate de ASA pe alte corpuri astrale, e)oar#elogii legati de Pamant sunt o!ligati adesea sa-si e)traga informatiile din fotografii neclare, reali$ate aleator de sonde spatiale fara ec#ipa" uman la !ord. *n virtutea #andicapului inerent unei asemenea a!ordari a stiintei, o comunitate dedicata de cercetatori, adepti ai teoriei conspiratiei, a construit un scenariu sum!ru1 atat :una cat si %arte erau candva intestate de ar#itecti si constructori e)traterestri, care s-ar mai putea afla si asta$i acolo.

113 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

&usamali/are si sabota2
6imp de peste un deceniu, cel mai vi$i!il si mai $gomotos promoter al teoriilor despre orasele martiene si lunare de odinioara a fost Ric#ard C. 9oagland, autor de lucrari stiintifice. :a mi"locul anilor <', 9oagland a strans o ec#ipa de oameni de stiinta pentru a anali$a un enigmatic o!iect asemanator Sfin)ului, pre$ent in mai multe dintre fotografiile planetei %arte, reali$ate de ASA. HC"ipul de pe &arte>* cum este cunoscuta !ormatiunea ciudata* a a2uns o!icial in analele istoriei conspiratiilor in vara lui 1056, atunci cand nava spatiala Ei,ing & parcurgea, pentru a 4.-a oara, o rotatie pe or!ita in "urul Planetei Rosii. *n timp ce facea fotografii ale unei regiuni desertice numite OC?doniaJ, la o altitudine de circa &./'' ,m de suprafata martiana, Ei,ing & a inregistrat pe pelicula o imagine e)trem de neo!isnuita1 o forma geografica ce se intindea pe &,. ,ilometri semana cu vederea frontala a unei fete umane sau, cel putin, a unei fete de umanoid. *n cele doua imagini neclare, care de atunci au devenit cele!re, Oc#ipulJ pare sa ai!a intr-adevar oc#i, nas si gura.

H&artianul> #oa)land
Desi ASA a afirmat ca !oto)ra!ia repre/inta doar un e!ect al luminii pe o !ormatiune )eolo)ica naturala, doi specialisti in computere fara nicio legatura cu agentia spatiala, Eincent DiPetro si =regor? %olenaar, au marit digital imaginile folosind te#nici pe computer concepute de ei. Si au gasit detalii si mai uimitoare1 oc#ii fetei respective pareau sa ai!a pleoape iar strania fata parea sa ai!a o gura plina de dinti si c#iar o c#ica de par. 9oagland merge insa mai departe, distingand mai multe detalii in fotografiile disponi!ile1 la cativa ,ilometri sud-vest de fata umana, el a pretins ca vede ruinele unui oras, incon"urat de piramide lungi de &,. ,ilometri, marginite de o formatiune similara cu o fortareata, ca un OfagureJ, pe mai multe eta"e, impartita in doua de un O!ulevard principalJ si ingramadita in "urul unei Opiete centraleJ. OAn intreg oras construit pe %arte, cu preci$ia unui maestru ar#itectJ, e)plica 9oagland in cartea lui H&onumentele de pe &arte>. Avansand studierea fotografiilor, 9oagland a identificat o serie de relatii si proportii matematice intre trasaturile c#ipului, OorasulJ din vecinatate si un al treilea o!iect, o structura piramidala cu cinci laturi. Entu$iastul cercetator a mers c#iar pana acolo incat a pretins ca !ormatiunile de pe &arte incearca sa ne comunice mesa2e importante de evolutie pentru umanitate, sta!ilind c#iar !a$ele unei noi fi$ici, cea #iperdimensionala, care ne-ar putea oferi posi!ilitatea alimentarii cu energie din alte dimensiuni. Premisele indra$nete ale lui 9oagland au fostt insa rapid atacate de cercetatori si oameni de stiinta, care acu$a ca nefondate conclu$iile sale, despre care spun ca s-ar !a$a parca pe anali$area unor alte fotografii decat cele implicate, care nu se potriveau deloc cu sesi$arile autorului.

111 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Cu toate acestea, in "urul regiunii martiene C?donia gravitea$a speculatia ca CASA ar incerca insistent sa masc"e/e adevarul cu privire la orasul pierdut de pe &arte* ascun/and !oto)ra!ii importante si c"iar sabotandu(si propriile misiuni. O astfel de situatie s-a inregistrat c#iar in august &--0, in timpul misiunii spatiale %ars O!server, care avea printre o!iective si reali$area de fotografii de inalta re$olutie ale $onei C?donia. Atunci, c#iar inainte de a intra pe or!ita Planetei Rosii, sonda spatiala a incetat sa mai transmita semnale spre Pamant. ASA a a!andonat rapid misiunea, acu$and o pierdere de com!usti!il. 6eoria conspirationista conturata in "urul acestei intamplari sustine ca CASA a trebuit sa distru)a sonda &ars Observer pentru a pastra secretul asupra a ceea ce ascundea C$donia . Sau, ar fi e)istat o alta forta, de provenienta e)traterestra, care a lansat un atac asupra navei spatiale. Aceste teorii au fost intarite si de ceea ce s -a intamplat in ca$ul misiunilor rusesti care aveau ca o!iectiv tot o!servarea Planetei Rosii. :a sfarsitul anilor <', fosta Aniune Sovietica a trimis spre %arte doua ve#icule spatiale fara ec#ipa" uman, P#o!os & si 0, cu intentia de a fotografia planeta si una dintre lunile ei, P#o!os. Prima sonda a suferit o defectiune te#nica pe drum. *n &-<-, P#o!os 0 a a"uns la destinatie si a reali$at fotografii e)tinse ale suprafetei martiene, dupa care si ea a incetat din activitate. *ntr-una dintre fotografiile trimise spre Pamant de aceasta a doua sonda insa, se poate o!serva o um!ra cu forma cilindrica, conturandu-se pe suprafata lui %arte. O serie de cercetatori din domeniul conspiratiilor pretind ca aceasta um!ra a fost aruncata de o nava spatiala e)traterestra c#iar inainte de a spul!era sonda ruseasca. Oamenii de stiinta specialisti in sistemul planetar au e)plicat insa acest fenomen ca fiind o proiectie a lunii martiene P"obos* un satelit natural de !orma nere)ulata. *n urma acestor intamplari, 9oagland va reveni din nou in atentie, oferind o serie de documente interesante tinute secret timp de 4' de ani. Primul era un raport ela!orat de ASA in care se recomanda ca orice descoperiri viitoare re!eritoare la viata e+traterestra sa !ie secreti/ate* pentru a nu perturba civili/atia pamanteana a secolului al GG-lea. Al doilea repre$enta o ane)a ciudata la statutul ASA in care se sta!ilea ca agentia spatiala americana este o ramura a institutiilor militare. 9oagland nu se va multumi insa doar sa pre$inte aceste documente, comentand si ca ele au servit la mascarea deli!erata a unei superputeri timp de 4' de ani, pentru a-i tine pe oameni in intuneric cu privire la descoperiri uimitoare de pe %arte si de pe :una.

115 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

H%unaticul> 3rian
7illiam :. Crian al **-lea, autor al cartii O%oongate1 descoperirile secrete ale programului spatial al SAAJ, lansata in &-<0, isi va face si el aparitia in Oteatrul de ra$!oiJ al teoriilor conspirationiste, sc#itand un peisa" asemanator al lucrurilor, unde in, Crian si-a propus sa faca o anc#eta referitoare la ascunderea masinata de ASA a inteligentei e)traterestre de pe :una. Ca$a te$ei sale este aceea ca ASA minte atunci cand pretinde ca gravitatia :unii este de sase ori mai mica decat cea a Pamantului. Astfel, Crian doreste sa demonstre$e ca ASA a descoperit, in anii /', despre campul gravitational selenar ca acesta are, in realitate, /8( din forta celui terestrui. *mplicatiile acestei descoperiri sunt, potrivit lui Crian, suficient de infricosatoare incat sa stimule$e o musamali$are a ASA. Daca atractia gravitationala a :unii ar fi intr-adevar apropiata ca valoare de cea a Pamantului, legea gravitatiei universale a lui e@ton ar fi in intregime gresita si fi$ica conventionala s-ar !a$a pe o fundatie nesigura. %ai mult, autorul sustine ca o gravitatie puternica a :unii ar mai implica si e)istenta unei atmosfere, care ar duce mai departe la posi!ilitatea e)istentei vietii, poate c#iar a uneia evoluate.

De/ertorii cu san)e albastru

Crian isi !a$ea$a aceasta teorie mai ales pe faptul ca astronautii care au a2uns pe %una nu puteau !ace in inaltime salturi mai mari de F7 centimetri* inaltime care* la o )ravitatie de sase ori mai mica decat cea de pe Pamant ar trebui sa !ie de apro+imativ doi metri in ca$ul unui individ cu o greutate de &<' ,ilograme, atat cat cantareau astronautii ec#ipati. Considerand ca, atmosfera mult mai densa decat s-a declarat, a :unii, ar fi putut fi si respira!ila, Crian a acu$at c#iar faptul ca e)istenta costumelor astronautilor avea singurul rol de a ascunde, in timpul filmarilor, adevaratele conditii de pe satelitul natural al 6errei. *n continuare, marsand pe controversatele marturii ale lui eil Armstrong, primul om pe :una, autorul sustine c#iar ca atunci cand oamenii au aseleni$at au fost intampinati si monitori$ati indeaproape de OH -uri si c#iar de entitati e)traterestre. %ai tar$iu, pe !a$a unor surse discuta!ile si su!iective, Crian va afirma despre %una ca nu este deloc un tinut pustiu asa cum sustine CASA, %una* spune el* este de !apt un tinut placut* cu un Hcer de culoarea so!ranului>* cu ve)etatie si viata in anumite /one* cu munti acoperiti de paduri* cu lacuri si rauri* si cu unele comunitati e+traterestre. 6eoriile lui Crian vor avea ecou intr-un alt domeniu al presupunerilor conspirative aerospatiale, cel denumit OAlternativa 4J, care a inceput initial ca o parodie fictiva, dar mai apoi a capatat proportii serioase in randul maselor. Dupa cum a fost e)pusa, Alternativa 4 ar repre$enta un complot conceput de o reuniune glo!ala a elitelor vi$and a!andonarea in mainile maselor de rand a planetei 6erra, suprapopulata si poluata, purtatorii de sange al!astru fiind transportati in secret de pe Pamant, impreuna cu co#orte de oameni care sa repre$inte forta de munca, spre orasele-cupola de pe :una si %arte. Sunt teorii mai mult decat indra$nete, premise cel putin paranoice si temeri aparent lipsite de orice temei relevant, insa daca e)ista vreun pilon solid care sa le spri"ine, acela este ca emitentii si adeptii lor sunt oameni invatati, pregatiti si inteligenti, ale caror conclu$ii nu sunt c#iar unele indoielnice. Cu toate acestea, vanatori de cele!ritate si succes s-au ridicat din randurile celor mai curati, iar suspectarea de o asemenea pornire vine sa demole$e orice acreditare a unui promotor de teorii conspirationiste.

11" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Ca/ul Antra+

Foto (?)

>a mai amintiti de antra$! ocupat prima pagina a tuturor ziarelor din lume, si despre el s-a vorbit ore in sir in )urnalele de stiri si tal?-sho5-uri. >a mai amintiti psihoza! Dar mastile anti-gaz! *n octombrie 1&&2, deasupra unei merici aflate inca sub soc ca urmare a tragediei din 22 septembrie se abatea spectrul terorismului bacteriologicG o noua stare de urgenta, de aceasta data una intr-un mod mult mai subtil inspaimantatoare.
e!unescul val de teroare raspandit de sutele de plicuri suspectate ca ar contine pul!erea mortala a facut incon"urul lumii de cateva ori doar pentru ca in scurt timp sa se de$umfle ca un !alon. 6imp de cateva saptamani, in lume au e)istat doua tipuri de eroi1 pompierii si postasii. Apoi, dintr-o data, tacere. KCine a manevrat !lu+ul stirilor si con!orm carei strate)ii.5, se mai intrea!a inca cei convinsi ca este o eroare sa cre$i ca stirile corespund faptelor, iar faptele adevarului. Din aceasta perspectiva, daca faptele au fost livrate in mass-media prin filtrul unei regii destul de grosolane, ce a distorsionat realitatea ca intr-un "oc de oglin$i deformate, greu de spus ce s-a intamplat in realitate.

Des!asuratorul
Pe . octom!rie, $iarele pu!lica stirea mortii lui Ro!ert Stevens, un "urnalist de la Sun, din Coca Raton, 3lorida, internat in spital in urma infectarii cu 3acillus Ant"racis* o bacterie ai carei spori provoaca antra+ul* o boala mortala, Secretarul Departamentului Sanatatii, 6omm? 6#ompson e)clude insa ipote$a atacului terorist, sugerand ca infectarea ar fi survenit pe cai naturale. Opiniei pu!lice i se dau toate asigurarile1 Oantra)ul nu este contagiosJ. Se va afla ulterior ca alte persoane au fost infectate incepand din 04 septem!rie, dar nu fusesera corect diagnosticate. *n dimineata de luni &. octom!rie 0''&, un functionar de la !iroul senatorului 6om Dasc#le desc#ide o scrisoare de amenintare (e)pediata in data de -) continand o pul!ere ce se va dovedi OpurtatoareJ de spori ai !acilului antra)ului. Ea re$ulta ulterior ca o alta scrisoare cu praful mortal a fost trimisa si senatorului Patric, :ea#?. 6e)tul scrisorilor trimise politicienilor suna asa1 HCu ne poti opri, Avem acest antra+, 9ei muri, Ti(e !rica. &oarte Americii, &oarte Gsraelului, Alla" e mareJ. *n data de &/ octom!rie, palatul ce ga$duia !irourile Senatului este inc#is, iar controalele sunt e)tinse si la Camera Repre$entatilor, dupa ce 0< de mem!ri ai personalului re$ulta po$itivi la testul antra)ului. *n timp ce acestia urmea$a u n tratament cu anti!iotice, se afla ca alte doua scrisori contaminate au fost e)pediate la redactiile CC e@s si e@ Kor, Post. Pe 0& si 00 octom!rie cad victime ale antra)ului anga"atii postali 6#omas :. %orris (.. ani) si Bosep# P. Curseen (8;), cei care manevrasera scrisorile contaminate. <uvernatorul T"omas Rid)e* director al Si)urantei nationale va de/valui

11% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
ca sporii continuti de scrisorile trimise la CeA Nor' Post si senatorilor democrati apartin tulpinii Ames (utili/ata de obicei in laboratoarele de cercetare a armelor bacteriolo)ice) si ca pul!erile trimise senatorilor ar fi fost de $ece ori mai concentrate decat cele destinate "urnalistilor. Pe 4& octom!rie, moare infirmiera +at#? gu?en din e@ Kor,, iar pe 0& noiem!rie decedea$a ultima victima a antra)ului, Ottilie :undgren din O)ford (Connecticut).

Patriotii
Desigur, in cri/a antra+ului* suspectul numarul 1 a !ost 3in %aden si banda lui de !anatici asasini* intruc"iparea Raului Absolut. Rationamentul, ce-i drept, parea fara cusur1 tali!anii atacati de !om!ardamentele Statelor Anite s-ar fi ra$!unat cu mi"loacele letale de care dispuneau (furni$and administratiei Cus# un argument in plus pentru a cere si o!tine mana li!era, si grea, de a trece la represalii impotriva teroristilor noului mileniu). Daca acceptam versiunea divulgata de mass-media, totul se leaga1 America a !ost a)resata de o secta de !undamentalisti islamici* ca atare America are dreptul de a trece la represalii si Ode a declara ra$!oi terorismuluiJ. Din aceasta perspectiva, povestea pare insa scenariul unui film mediocru de aventuri si spiona". Erau $ile frenetice pentru senatorii Congresului american, confruntati in perioada respectiva cu promul)area Patriot Act* o le)e antiterorism promovata puternic de Administratia 3us"* dar e)trem de controversata intrucat presupunea acceptarea anumitor limitari ale li!ertatilor personale ale cetatenilor americani. Proiectul de lege a fost pre$entat Congresului pe 0 octom!rie. Atunci, liderul ma"oritatii din Senat, senatorul democrat 6om Dasc#le a cerut mai mult timp pentru a e)amina documentatia, declarand ca se indoieste ca Senatul ar putea apro!a aceasta lege intr-o saptamana, conform calendarului si dorintei administratiei Cus#. Seful Comisiei Buridice din Senat, democratul Patric, :ea#?, care alaturi de Dasc#le detinea puterea de a !loca demersul legislativ, a ridicat si el du!ii cu privire la neconstitutionalitatea prevederii . Pe 08 octom!rie este apro!ata o finantare de 4'' milioane de dolari pentru statele afectate de antra). *n aceeasi $i, trece in Senat Patriot Act, cu un singur vot impotriva, cel al senatorului Russell 3eingold, al carui !irou se afla alaturi de cel al lui 6om Dasc#le. %ai tar$iu se va afla ca mare parte dintre repre/entati au votat Patriot Act !ara a(l citi inainte .

Avertisment sau atac.

u este asadar de mirare ca initial $iarele europene au urmat docil linia indicata de guvernul american1 Cin :aden este un ne!un furios care incearca sa-si procure arme de distrugere in masa, iar declaratiile ce apar in presa escaladea$a oroarea1 OCin :aden vrea !om!a atomicaFJ, OCin :aden are de"a !om!a atomicaFJ. Pe 00 noiem!rie 0''&, in :ondon 6imes, secretara 3ederatiei Omenilor de Stiinta americani, Car!ara 9atc# Rosen!erg, declara insa ca O !acteriile atacului cu antrax asupra Americii provin aproape sigur dintr"un la!orator guvernamental al +tatelor 7niteJ. Pe 0- noiem!rie, revista =reenpeace din =ermania, citand informatii confidentiale de la delegatia SAA pre$enta la Conferinta de la =eneva pe tema armelor !iologice, de$valuie ca Ocine a savarsit atacul doreste o crestere a !ugetului SAA pentru cercetarea in domeniul armelor !acteriologiceJ. Dincolo de toate ipote$ele, mai mult sau mai putin verosimile, iata si o certitudine1 OAnali a preliminara a pul!erii a aratat ca aceasta are aceeasi concentratie de spori a antraxului produs de Pentagon( o mie de miliarde de spori per gram' 4iciun guvern strain dupa cat se stie nu a mai fost vreodata in stare sa puna la punct o pul!ere a acestui germene atat de concentrataJ, declara o sursa anonima din cadrul delegatiei americane la =eneva2 potrivit careia, atentatorul ar fi dorit mai mult sa starneasca panica decat sa ucida, pentru a imprima un ritm mai alert de$voltarii cercetarii !acteriologice militare. 3apt este ca, dupa ce americanii si-au atintit atentia in ograda proprie, discutiile despre antra), germeni, pul!eri si plicuri mortale s-au rarit considera!il. Atunci cand multora le-a devenit clar ca amenintarea antra+ului nu a !ost decat o a!acere americana, guvernul Cus# nu a mai putut-o utili$a drept cau$a sacrosanta a ra$!oiului impotriva tali!anilor2 e destul de "enant sa admiti ca tocmai ai tai sunt acei tipi care, din ratiuni necunoscute, au provocat moartea a cinci persoane, victime la fel de inocente ca si copiii afgani spul!erati de !om!ele superinteligente made in ASA.

11/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Ce se mai aude cu antra+ul.
Se spune ca, la 7as#ington, in !riefing-ul de dimineata cu serviciile secrete, presedintele =eorge 7. Cus# ar fi intre!at din timp in timp1 OCe-avem in ca$ul Antra)DJ, iar raspunsurile nu erau niciodata in masura sa-l satisfaca. *n decursul timpului, planul criminal a fost atri!uit mai multor OvinovatiJ1 agentilor ''; ai lui Saddam, teroristilor Al Naeda, e)tremistilor neona$isti americani si, in ordinea numerelor de pe tricou, ultimul la rand, Ocercetatorului ne!unJ. Agentii federali au avut nevoie de ; ani de anc#ete controversate pentru a furni$a un nume si un corp, c#iar daca, de aceasta data unul lipsit de viata1 cel al lui 3ruce dAards Gvins* 6I de ani* microbiolo) civil in cadrul armatei* care si-ar fi luat viata cu o do$a masiva de tranc#ili$ante, gest motivat cel mai pro!a!il de dorinta de a se sustrage "ustitiei (sau in"ustitiei)1 3C*-ul asadar a a"uns la conclu$ia ca *vins, cercetator de succes in la!oratorul militar din 3ort Detric,, %ar?land, ar fi trimis scrisorile cu antra) Congresului si mass-media in 0''&. Cand a survenit tragedia, procuratura era pregatita sa-l incrimine$e si ar fi solicitat pedeapsa cu moartea. *n august 0''< insa, stirea sinuciderii lui *vins si de$valuirile cu privire la anc#eta au fost primite de opinia pu!lica cu neincredere. Cu nici o luna inainte, Departamentul Bustitiei din Statele Anite tocmai fusese o!ligat sa-i plateasca daune in valoare de / milioane de dolari lui Steve 9atfill, alt om de stiinta de la 3ort Detric,, ani de-a randul considerat a fi vinovat de raspandirea antra)ului. *n cele din urma, s-a dovedit totusi ca 3C*-ul s-a inselat, iar 9atfill s-a tinut tare, declarand ra$!oi autoritatilor. *vins in sc#im! a clacat. A intrat in depresie imediat ce s-a declansat anc#eta. 3usese indepartat de la la!orator si supus la numeroase interogatorii impreuna cu alti colegi (3C*-ul restransese cercul suspectilor la patru nume, printre care si cel al cercetatorului sinucigas, care de altfel a cola!orat cu politia in fa$a initiala a anc#etei). Definit de prieteni drept Oun e)centricJ, *vins era un om foarte religios, canta in corul Cisericii si facea voluntariat pentru Crucea Rosie2 e)emplul perfect de !un cetatean si tata de familie. Din cand in cand, scria la cotidianul local 3rederic, e@s Post scrisori pe teme legate de morala si religie. Straniu totusi comportamentul acestuia in centrul din 3ort Detric,, citadela militara unde se studia$a virusuri si vaccine. *n mai multe oca$ii, intre decembrie I881 si aprilie I88I* cercetatorul ar !i reali/at teste cu antra+* violand ast!el re)ulile de securitate. 3aceau scrisorile trimise mem!rilor Congesului si presei parte dintr-un studiu asupra antra)uluiD Repre$entau ele oare o tentativa de a atrage atentia asupra pericolului repre$entat de antra)D Sau erau un adevarat atac la adresa statuluiD %ulti se tem ca sinuciderea lui *vins a fost o solutie mai mult decat convena!ila. A fost gasit un vinovat, iar o sinucidere suna la fel de !ine ca o confesiune. Prietenii cercetatorului ii iau insa apararea, acu$an d autoritatile ca l-ar fi stors ca pe-o lamaie. Ca acesta ar fi fost o victima si nu un vinovat. %ai e)ista apoi si aceia care intrevad un complot in complot1 adevaratul responsabil i(ar !i inc"is )ura lui Gvins pentru totdeauna* inscenand o sinucidere. Si totusi, cum ramane cu infioratorul cosmar al antra)uluiD Cel care dupa doar o luna a incetat a mai repre$enta un pericolD Cum ramane cu efectele ori!ile ale infectiei !acteriologiceD Statele Anite isi doreau Afganistanul2 l-au avut. *ar amenintarea teri!ila a tali!anilor, ce constituia un risc intolera!il pentru intregul mapamond a fost in mod glorios strivita. Putem respira usurati.

119 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

TOP 18 Cele mai mari conspiratii din toate timpurile

Foto (11)

HS-ar putea ca toti cei care cred in conspiratii sa nu se teama de ele, ci sa doreasca e$istenta lorG s-ar putea ca ei sa nu doreasca sa accepte tezele scepticilor si sa descopere ori sa inventeze con)uratii tocmai pentru ca au nevoie de ele. Eara Dumnezeu si fara conspiratii, fara superiorii oculti de care vorbeau masonii germani din secolul al I>***-lea, fara batranii intelepti ai Sionului, fara (lubul #ilderberg, fara stapanii lumii, fara diavol, cei mai multi dintre noi ne aflam singuri in fata unei lumi de neinteles, nu ne dam seama ce se intampla, suntem orfani. Stapanii lumii sunt rai si egoisti, dar ce ar fi daca nu ar e$ista! Daca nu ar e$ista un plan, istoria ar deveni lipsita de sens, iar accidentul, intamplarea, avaritia, iresponsabilitatea si stupiditatea ar domni peste specia noastra. Daca stapanii lumii nu ar e$ista, nu numai ca am fi singuri, dar, mai mult, am fi raspunzatori de destinul nostru, iar aceasta este o povara grea, pe care nu toata lumea ar fi dispusa sa si-o asume. fost nevoie de doua veacuri pentru a incepe sa acceptam e$istenta lui Dumnezeu, dar ce ne ramane daca nu e$ista nici diavolul!H

120 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
18, &arile companii petroliere impiedica de peste 188 de ani de/voltarea masinii electrice
Cel mai concis, aceasta teorie a conspiratiei este e)pusa in e)celentul film documentar $ho >illed the %lectric Car? din 0''/, in care se lansea$a ipote$a cadiversele te"nolo)ii care ar !i permis de/voltarea ie!tina* rapida si e!icienta a masinilor electrice au !ost suprimate (unele* aruncate in aer la propriu) de catre un consortiu obscur !ormat din marile companii petroliere dimpreuna cu diversi indivi/i a!lati in po/itii c"eie in c"iar industriile producatoare de masini,Primul lovitura de +noc,-Out data masinii electrice s-ar fi petrecut in &<--, an in care un prototip foarte competitiv atingea recordul mondial de vite$a de la acea data1 &&' ,mS#F o performanta uluitoare pentru sfarsitul secolului G*G. *n ciuda acestui fapt, nimeni nu a mai au$it nimic de prototipul cu pricina, iar masinile de serie produse in primii ani ai secolului GG atingeau cu greu 4'-8' ,mS#. A doua mare lovitura ar fi avut loc candva intre &-&4-&-&8, cand eforturile comune a celor mai prolifici inventatori din acei ani, #enr$ Ford si T"omas dison, de a produce un ve#icul electric, ieftin si performant au fost impiedicate cu fervoare de tot soiul de indivi$i cu larga putere financiara si influenta. *n sfarsit, ultima mare !atalie s-ar fi dat recent, in pragul anilor 0''', cand =eneral %otors si-a ingropat 5de !una voie5 EE&, primul prototip de masina electrica a unui mare "ucator din industria auto, care a intrat pentru o scurta vreme (&--/-&---) in productia de serie.

0, Tsunami(ul din I88? a !ost provocat de o bomba

Cu cele 00-.<// de morti pe care le-a provocat, 6sunami-ul care a lovit Oceanul *ndian pe 0/ decem!rie 0''8, din perspectiva numarului urias de victime pe care le-a produs, se afla pe locul ; in topul celor mai mari de$astre naturale din toate timpurile si pe locul 0 in topul celor mai sangeroase cutremure. *nsa, daca nu este vor!a despre un de$astru 5natural5, ci de un )enocid care a !ost initiat intentionat* cu a2utorul unei asa(numite bombe(tsunami* o arma nucleara care a !ost detonata intr( o po/itie strate)ica din adancul oceanului. Conspirationistii afirma ca te#nologia capa!ila sa provoace o tragedie de asemenea proportii este cel putin fe$a!ila, din moment ce o seama de cercetari in acest domeniu au fost conduse inca din timpul celui de-al doilea Ra$!oi %ondial, e)perimente cu !om!e-tsunami reali$andu-se in &-88 si &-8. in oua Heelanda. De asemenea, inca din &--;, cu ; ani inaintea devastatorului tsunami, Secretarul Apararii de atunci, din Statele Anite, 7illiam S. Co#en, afirma ca1 5E)ista grupari care au capacitatea de a se anga"a in eco-terorism, prin te#nologii militare capa!ile sa sc#im!e clima, sa provoace cutremure sau eruptii vulcanice.5 Cu toate acestea, in afara ipote$ei ca totul a fost un sangeros test la scara mare, cu greu se pot descifra motivele celor care ar fi lovit atat de crunt Sud-Estul Asiei prin tsunami-ul din Oceanul *ndian.

121 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
1, Atacurile teroriste de la :orld Trade Center
Repre$inta, poate, cel mai fier!inte su!iect care a ca$ut prada teoriilor conspiratiei in istoria contemporana. Pe de-o parte, conspirationistii sustin ca o seama de indivi/i din <uvernul Statelor @nite si din serviciile secrete americane au avut date certe despre iminentul atac* insa au ocultat voit aceasta pretioasa in!ormatie - precum s-a intamplat pe ; decem!rie &-8&, in ca$ul atacului aviatic "apone$ de la Peal 9ar!or, din timpul celui de-al doilea Ra$!oi %ondial -, refu$and sa intreprinda si cea mica actiune care ar fi impiedicat producerea atentatelor. Pe de alta parte, se speculea$a ca e)plo$ia celor doua avioane care au lovit 6urnurile =emene din e@-Kor, nu ar fi fost suficient de puternica pentru a conduce la pra!usirea $garaie-norilor 76C, aceasta producandu-se in urma unor e)plo$ii controlate (e)ista martori care sustin ca ar fi au$it aceste e)plo$ii), iar Pentagonul nu ar fi fost, de fapt, lovit de niciun avion. Care sa fi fost scopul oficialilor americani care au orc#estrat sau au permis sangeroasele atacuriD 3oarte simplu1 declansarea Ra$!oiului impotriva terorismului, cresterea "ustificata a c#eltuielilor militare si ingradirea, de asemenea, legala, a li!ertatilor si drepturilor cetatenesti

5, Cu e+ista incal/ire )lobala! Totul este o a!acere mondiala

Conspirationistii sustin ca asa-$isa sc#im!are climatica este o frauda perpetuata pentru scopuri financiare si ideologice.Gntrea)a isterie in masa provocata de iminenta incal/ire )lobala ar !i de !apt o !acatura inventata de catre obscurul )rup de interese 3ilderber) (&4' de potenti financiari si persoane cu larga influenta, de la !anc#eri la politicieni) care se foloseste de incal$irea glo!ala pentru a impune, in secret, o guvernare mondiala. Anul dintre cei mai inversunati sustinatori ai acestei teorii este c#iar un climatolog, 7illiam %. =ra?. Acesta afirma ca alaturi de terorism, incal$irea glo!ala este inamicul pu!lic numarul & de care avea nevoie sistemul international de putere dupa sfarsitul Ra$!oiului Rece, pentru a facilita marilor lideri impunerea unei cau$e politice cu un larg succes la pu!lic, prin care sa se ia a!u$iv masuri politice, economice si sociale ce ar fi 5a!solut necesare5 pentru a impiedica sc#im!area climatica - adica pentru ca "ucatorii din um!ra sa-si reali$e$e interesele. *n urma o!sesiei mondiale vi$avi de incal$irea glo!ala, ar avea de castigat politicienii, oamenii de stiinta, oamenii de afaceri, diverse structuri din O A, miscarile ecologice, plus numeroase organi$atii secrete, precum =rupul Cilder!erg si Clu!ul de la Roma.

122 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
6, SGDA* bola si SARS au !ost inventate in laborator
*n ultimii 0' de ani, una dintre temele predilecte ale romanelor si filmelor de groa$a este virusul scapat de su! control, e)perimentul !acteriologic si virusologic secret care ar penetra masurile de securitate, s-ar raspandi instant in intreaga lume si ar provoca apocalipsa. Putini stiu insa ca asemenea su!iecte de fictiune au aparut tocmai in urma ipote$elor unor (pseudo)oameni de stiinta care sunt convinsi de veridicitatea lor, pu!licand, spre sfarsitul anilor ><' din secolul GG, o larga serie de lucrari mai mult sau mai putin documentate in care afirmau ca virusurile #G9* bola si SARS sunt de !apt niste superarme bacteriolo)ice care au !ost create in secret de catre <uvernul american. %ai mult de atat, raspandirea S*DA in Africa, in randul #omose)ualilor si al prostituatelor nu ar fi decat etape ale unui monstruos genocid in masa orc#estrat de catre elemente puritane si )enofo!e din administratia SAA, iar gripa aviara de acum 0 ani - un test la scara mondiala si un avertisment la adresa C#inei. Conspirationistii care promovea$a aceasta teorie, mai sustin ca inca de la !un inceput e)ista antivirus pentru toate cele trei calamitati !acteriologice, insa acesta este tinut secret, in vreme ce diversele cercetari independente care urmaresc (re)descoperirea remediilor sunt infranate, impiedicate sau, in cele din urma, eradicate de catre cei care au lansat virusurile in lume.

7, Cine l(a asasinat pe Benned$.

Poate fi considerat e)emplul clasic de teorie a conspiratiei. De altfel, foarte multi sociologi afirma ca acesta este punctul de cotitura in istoria conspirationista, momentul in care teoriile conspiratiile s-au transformat din "oaca intelectuala a unui cerc restrans grup de entu$iasti intr-un adevarat si e)plo$iv fenomen de masa. E)plicatia este foarte simpla, arata psi#ologii1 defunctul presedinte american Bo#n 3. +enned? (0mai &-&; - 00 noiem!rie &-/4), s-a !ucurat de o imensa simpatie in randul americanilor, iar asasinarea sa a fost perceputa precum socul traumatic pe care-l resimtim in momentul in care ne moare un prieten sau o ruda draga. 6oate aceste ratiuni afective si psi#ologice, com!inate cu numeroasele omisii, controverse si !al!aieli din Raportul Comisiei 7arren, care l-a decretat drept asasin unic pe :ee 9arve? Os@ald, au nascut o monumentala respin)ere publica a variantei o!iciale* un oprobriu !ara precedent in istorie, Asadar, cine l-a asasinat pe +enned?D Pro!a!il, nu vom afla niciodata, pentru ca indiferent ce (nou) raspuns oficial ar mai da acum, la 8/ de ani de la producerea controversatei crime, diversi oficiali americani, teoriile conspiratiei s-au impamantenit atat de !ine, incat - pro!a!il - pentru totdeauna vor e)ista numeroase (si poate argumentate) du!ii in acceptarea unui raspuns final. Cei mai vi$ati adevarati ,illeri ai lui +enned? (c#iar daca Os@ald a apasat sau nu pe tragaci) ar fi de fapt, Re$ervele 3ederale (sistemul !ancar central din SAA), C*A, +=C, 3C*, vicepresedintele :?ndon C. Bo#nson, 3idel Castro sauSsi %afia.

123 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
?, <uvernele ascund adevarul: e+traterestrii e+ista!
6otul a inceput in noaptea $ilei de 08 fe!ruarie &-80, cand numerosi martori oculari afirma ca au va$ut mai multe o!iecte $!uratoare neidentificate pe cerul :os Angeles-ului,ODC(uri asupra carora artileria anti(aeriana americana ar !i desc"is !ocul, Precum in ca$ul asasinarii lui +enned?, oficialii americani nu au dat o e)plicatie satisfacatoare opiniei pu!lice tre!uie avut in vedere ca numarul californienilor care pretind ca au va$ut OH -urile se ridica la cateva mii, dar si faptul ca trecusera nici 4 luni de cand America intrase in cel de-al doilea Ra$!oi %ondial, dupa atacul de la Pearl 9ar!or, iar americanii intrasera in fi!rilatia psi#ologica a ra$!oiului. . ani mai tar$iu, pe ; iulie &-8; avea loc cele!rul incident RosAell - atunci, armata americana ar fi recuperat epava unui OH care s-ar fi pra!usit langa oraselul Ros@ell din e@ %e)ico. Si in acest ca$, un numar impresionant de persoane - peste &'' afirma ca ar fi va$ut fie OH -ul, fie epava acestuia. %ai mult de atat, conspirationistii speculea$a ca americanii ar fi recuperat cadavrul unui e)traterestru (sau c#iar un e)traterestru in viata). E)plicatia oficiala - cum ca s-ar fi pra!usit un !alon meteorologic - nu a multumit, din nou, pe nimeni. De atunci, numarul celor care afirma ca au va$ut OH -uri a e)plodat, iuresul de$valuirilor, controverselor si cercetarilor stiintifice si pseudo-stiintifice devenind un fenomen in masa, la scara planetara. Psi#ologi afirma c#iar ca in ca$ul ufologiei avem de(a !ace cu o prima si adevarata mitolo)ie moderna* inventata in secolul OO,

F, %umea este condusa de con2uratii secrete: masoni* illuminati* s'ullLbones

O organi$atie secreta cu origini o!scure, care se pierd in negura istoriei (studiindu-i o parte a sim!olisticii, unii cercetatori sugerea$a ca ar fi o recrudescenta a medievalului Ordinul al Cavalerilor 6emplieri2 altii merg mai departe si afirma ca %otorul Prim al organi$atiei s-ar situa undeva in Egiptul Antic), %asoneria a rasarit spre sfarsitul secolului GE*, inceputul secolului GE**. De atunci, organi$atia s-a mentinut intr-un discuta!il (semi-)anonimat si s-a implicat din ce in ce mai activ in viata pu!lica. Se pare ca, inca din secolul GE***, in ceea ce priveste ordinea mondiala, scopul secret al %asoneriei este crearea unei societati ba/ata pe idealurile libertatii* e)alitatii* !raternitatii* separarii 3isericii de Stat si al tolerantei reli)ioase, Gn acest sens* masonii au luat parte activ la numeroasele revolutii din secolele O9GGG si OGO, care au $guduit lumea din radacini si au facut trecerea ireversi!ila de la societatile organi$ate medievale la cele moderne. umarul lor a crescut constant - conform ultimelor estimari, in pre$ent, in lume sunt in "ur de . milioane de masoni - iar %asoneria a strans in interiorul ei elite politice, religioase si artistice, astfel incat, daca o privim din perspectiva sociologiei politice si o identificam cu un enorm si planetar grup de interese, supo$itia conspirationistilor cum ca masonii ar conduce lumea (sau, mai degra!a, o parte a ei) capata i$ de adevar. *lluminati ar fi (in unele dintre ipote$e) crema elitei masonice, iar scopul acestora este mult mai o!scur2 in vreme ce S,ullQCones este o societate secreta, o fratie din cadrul prestigioasei universitati americane Kale, pepiniera studenteasca a %arilor :o"e americane. *nteresant este ca, pe parcursul secolului GG, in Statele Anite, intr-o proportie covarsitoare, aproape toate elitele din politica, administratie si finante - de la presedinti, la secretari de stat si directori de servicii secrete sau !anci - au studiat la Kale si, evident, au facut parte din S,ullQCones.

121 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
I, CeA :orld Order ()uvernul mondial
Este varianta 5#ardcore5 a teoriei precedente. Conspirationistii afirma ca un e+trem de puternic si secret )rup !ormat din cei mai in!luenti membri ai diverselor societati secrete (un soi de elita a elitelor) complotea/a pentru a conduce lumea prin intermediul unui )uvern mondial care ar inlocui treptat suveranitatea statelor. =rupul ar fi responsa!il de formarea climatului financiar modern din secolul GG - eruptia marilor companii transnationale si, strans legate de acestea, de fenomenul glo!ali$arii. *nteresant (si poate comic) la aceasta teorie a conspiratiei este faptul ca le reuneste intr-un enorm amalgam sincretic pe toate celelalte e@ 7orld Order face legatura dintre evrei si masoni, lansand controversata sintagmaUmiscare iudeomasonicaV, ii pune in aceeasi !arca pe *lluminati si pe e)traterestri, reuneste nenumarate teorii apocaliptice si grupuri milenariste crestine (aici intra, de e)emplu, toate speculatiile legate de pasapoartele !iometrice si cipurile su!cutanate), pe 9itler, ARSS, pe 6emplieri, teroristi si cercetatorii care e)perimentea$a arme !acteriologice. Sustinatorii e@ 7orld Order afirma ca intreaga istorie se desfasoara in parametrii unui enorm Plan de inro!ire mondiala a omenirii, fiecare epoca nefiind altceva decat o noua etapa in sc#ema de desfasurare a maleficelor masinatiuni.

1,

Sionismul ( lumea este controlata de evrei

Ocupa prima po$itie a acestui top pentru ca este cea mai vec#e si mai ampla teorie a conspiratiei, strans legata de numeroasele ideologii )enofo!e si politici rasiste care au !antuit istoria si fiind reinventata, practic, din antic#itate si pana in epoca moderna, in fiecare secol in care au aparut miscari antisemite. *n secolul GG, teoria a fost propulsata de un controversat document,&rotocoalele "nteleptilor ,ionului, din care re$ulta caevreii dimpreuna cu masonii conspira pentru a acapara puterea mondiala si a controla lumea. 6e)tul are forma unor instructiuni de manual prin care noii mem!ri acceptati in randul *nteleptilor sunt initiati in politica de cucerire a lumii prin controlul mass-media si a finantelor si prin inlocuirea ordinii sociale traditioanle cu una !a$ata pe manipularea in masa. *ntr-o proportie covarsitoare, ma"oritatea istoricilor si cercetatorilor care au studiat lucrarea in profun$ime au dovedit ca aceasta este pe alocuri un plagiat dupa cartea satiricaDialoguri in "ad intre Machiavelli si Montes<uieu (scrisa, in &</8, de france$ul %aurice Bol?) si un fals fa!ricat candva intre &<-. si &-'0 de catre $iaristul rus %atvei =olovins,i, la ordinul lui Piotr Rac#,ovs,i, seful divi$iei de la Paris a politiei secrete rusesti, O,#rana. *n ciuda acestor evidente,&rotocoalele... au fost des folosite in mod propagandistic pentru a alimenta miscarile antisemite M multi analisti considerand ironic ca tocmai propagarea lor este o conspiratie in sine.

125 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Gstoria inter/isa a omenirii

Foto (5)

Esti materie, esti un amestec intamplator de substante chimice. Esti un animal superior, o maimuta evoluata, esti un accident al legilor fizicii. Te simti vizat? Ar trebui, pentru ca, desi nimeni nu ti-a spus-o fatis, nu doar stiinta, ci toate asazisele medii de promovare a cunoasterii te bombardeaza zilnic cu aceasta idee. Este ceea ce ne spun cercetatorii sau, mai degraba, ceea ce sunt lasati sa ne spuna. u este oare parado!al ca, desi magulitorul curent e" Age plaseaza individul in centrul #niversului, incoronandu-l stapan absolut al naturii si al propriei e!istente, de la promotorii aceluiasi crez aflam ca nu suntem decat niste primate oportuniste si un pic norocoase, diferite de suratele animale doar printr-un continut cranian mai consistent?
%aterie, numai materie. *n spatele acestor "ocuri scenice care ne pun o ordine !ine calculata in viata si in ganduri se ascunde un peisa" de culise mult mai vast si mai tene!ros decat se poate !anui anali$and faptele accesi!ile. Cu toate acestea, Descopera.ro va incerca sa faca putina lumina in ce priveste 5cunoasterea necunoscuta5 a umanitatii. u sunt putini acei specialisti, dintre care se disting nume precum %ic#ael Cremo si Ric#ard :. 6#ompson, autorii cartilor 5Ar#eologia inter$isa5 si 5*storia ascunsa a rasei umane5, care vor!esc despre!enomenul !iltrarii cunoasterii, Dupa cum o sugerea$a conte)tual forma termenului, aceasta politica, suspectata ca fiind o arma de capatai a elitelor ce conduc lumea din um!ra, este menita sa tina masele in ignoranta si necunoastere. Altfel spus, este vor!a despre puterea intelectuala, cea din care deriva toate formele de dominatie si control la care este supusa civili$atia umana asta$i. Articolul de fata nu va trata insa despre cine sunt sforarii acestor masinatiuni, ci se am!itionea$a sa releve cate ceva despre modul in care ei operea$a.

12" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
KGnvoluatiiK stiau
:iderii fara c#ip care actionea$a manetele acestui mecanism al cen$urii limitea$a masiv accesul maselor la informatii care vi$ea$a in special originile si trecutul speciei umane, temelie a intelegerii e)istentei si scopului in viata. Este vor!a despre aspecte esentiale ale civili$atiei si ale planetei pe care, daca le-am cunoaste, ne-am intelege mai !ine natura si misiunea2 ceea ce ne-ar face insa li!eri si mai greu de controlat. Sunt lucruri pe care 5E*5 le cunosc, dar pe care le tin departe de noi, din egoism, din interes, din trufie, din nevoia de a avea un ascendent asupra semenilor. Premisa fundamentala de la care porneste te$a unor specialisti precum cei mentionati mai sus, cum ca istoria umana este cu totul alta decat cea care ne este pre$entata asta$i in mod oficial, re$ida, ca de!ut, in scrierile antice. %a"oritatea culturilor dispun de astfel de carti care vor!esc despre e)istenta unor civili$atii avansate in trecutul foarte indepartat, dar scrierile in sanscrita ale *ndiei sunt de departe cele mai e)plicite in aceasta directie. &anuscrise antice* precum &a"ab"arata* Rama$ana sau 9edele vorbesc desc"is* pe lan)a principiile !ilosi!ice si culturale indiene* si despre episoade !ascinante din vec"ime, care fac descrieri amanuntite ale unor te#nologii pe care omenirea a!ia le-a do!andit asta$i. Sunt descrise aparate de $!or impreuna cu principiile lor de functionare, sunt mentionate arme precum !om!a atomica sau c#iar !om!a cu #idrogen si se descriu avansate te#nici medicale si genetice. Aceleasi carti vorbesc despre erele pamantului* despre ciclicitatea vietii pe planeta si despre succedarea civili/atiilor, Convingeri asemanatoare vin din intelepciunea romana si egipteana dar mai ales dinspre cea greaca de unde, de la Platon si Artistotel ne parvin invataturi referitoare la aceeasi insiruire a vietii. Ei credeau puternic intr-o fiintare pe ere, dupa un model ar#etipal. Astfel, in credintele stravec#i - care, dealtfel, nu sunt deloc de lepadat- un mare ciclu de viata incepe edenic, cu o Era de Aur, in care toate fiintele umane sunt spirituali$ate, constiente, !une. Aceasta era este succedata de cele de Argint, Cron$ si 3ier, ce caracteri$ea$a, gradual, deprecierea umana prin cultivarea lacomiei si a individualismului intr-atat incat lumea tre!uie reconfigurata. Ceea ce se si intampla, printr-un cataclism general si o reinc#egare ulterioara a vietii. *n vi$iunea initiatilor indieni, oamenii s-au nascut de mai multe ori si de tot atatea ori, minus unu (inca), au disparut in urma unor de$astre de e)terminare a speciilor. Acest lucru s-ar fi intamplat insa numai pentru ca viata sa reinfloreasca, prin repopularea Pamantului fie de catre refugiati paranormali, neafectati de Armageddon, fie de civili$atii superioare din alte sfere cosmice. Cartile acestea fac referiri foarte serioase la e +istenta in urma cu milioane si c"iar cu miliarde de ani in urma* pana la inceputurile planetei* a inteli)entei pe Pamant si a civili/atiilor evoluate . 6otusi, pentru sustinerea unor atari premise, tre!uie sa e)iste si pro!e fi$ice. *n a!senta acestora, s-ar putea presupune cu usurinta ca scrierile sunt false, mincinoase, produs al unei imaginatii disproportionate. Surpri$ator, ele sunt cofirmate nu doar sporadic, ci c#iar a!undent, nenumarate dove$i ar#eologice ale e)istentei unor antice civili$atii avansate iesind la lumina, accidental sau 5vanate5, in toate colturile lumii.

Teoria ca teoria* dar practicaJ

E)emplele sunt numeroase si dispun de caracteristici mult prea comple)e pentru a fi e)puse convingator aici, dar vom face cateva insemnari succinte. Este vor!a despre descoperiri ar#eologice precum1 mac"eta e)ipteana din lemn din secolul al GG(lea i,#r* care are !orma unui avion- ciocanul descoperit la marginea :ondrei, incastrat intr-o roca vec#e de .'' milioane de ani2 "arta desenata in 171F a amiralului turc Piri Reis, care arata in detaliu portiuni din Africa, America si Antarctica, in conditiile in care Antarctica a fost descoperita oficial a!ia in &<&<. %ai mult, #arta repre$inta continentul al! asa cum arata el su! g#eturi, stare in care se afla, pro!a!il, in urma cu &'.''' - &0.''' de ani2 orasul Can &adol, construit intre anii 0'' i.9r.- <'' d.9r., pe un recif de corali din %icrone$ia, din apro)imativ 0.' milioane de tone de !locuri !a$altice, al caror transport nu poate fi e)plicat2 arte!actul Coso* din Olanc"a* Cali!ornia*asemanator cu un dispo$itiv de aprindere, gasit in interiorul unei !ucati de piatra care ar fi avut nevoie de .''.''' de ani pentru a se forma. O amprenta palmara a fost gasita intr-un strat de piatra calcaroasa avand circa &&' milioane ani, in localitatea =len Rose (6e)as). *n nordul ing#etat al Canadei s-a gasit un deget omenesc fosili$at,datand din Cretacic. *n Ata#, intr-un strat de roca

12% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
estimat la 4''-/'' milioane de ani vec#ime, s-a descoperit ceea ce pare amprenta unei talpi omenesti, incaltata intr-un soi de sanda. %inerii din Africa de Sud au scos la lumina sute de sfere metalice de origine necunoscuta, denumite s!erele Bler'sdorp. Ele au circa 4-. cm in diametru, iar unele au incrustate linii paralele, asemenea unor santuri, de "ur-impre"ur. Sferele par a fi facute de mana omului, desi specialistii nu pot e)plica in ce fel au fost reali$ate liniile. Stratul de roca din care au fost e)trase aceste sfere datea$a din precam!rian, vec#imea lor fiind estimata la 0,< miliarde ani. E)emplele pot continua, acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute care au a"uns su! oc#ii pu!licului larg. Surprin$ator este insa faptul ca, desi asemenea reusite ar#eologice vor!esc fatis despre o realitate incontesta!ila, oamenii de stiinta nu le aplica mai mult decat o etic#eta pe care sta scris 5mistere5. De ce alegem sa le consideram curio$itati si !i$arerii, cand putem accepta povestile uneori de necontestat pe care aceste o!iecte ni le spunD imeni nu se o!oseste, oficial, sa sape mai adanc si sa intelega implicatiile uriase pe care le au aceste lucruri. Cat despre noi, s!idarea a!isata de elite in relatia cu vul)ul este de un cinism revoltator, e servesc, prin intermediul cercetatorilor si al pu!licatiilor pe care le au in 5!u$unar5 toate aceste informatii, pro!a!il desperec#eate, !i$uindu-se fara gri"i pe faptul ca ignoranta isi va "uca rolul si ne va impiedica sa ne implicam activ sau sa ne 5sinc#isim5 macar de ele. Pentru ca, la urma urmei, cine suntem noi sa ne gandim la asemenea lucruriD Ce contea$a daca oamenii au &' mii, o suta de mii sau un milion de aniD Aceste preocupari sunt ciudate, a!stracte, ele repre$inta e)clusiv apana"ul unor filosofi si mistici neintelesi, i$olati in turnurile lor de fildes. oi tre!uie sa ne traim viata la ma)imum, timpul inseamna !ani, este scurt, viata trece, nu tre!uie irosita cu intre!ari e)istentiale. Sunt numai cateva dintre trendurile pe care elitele ni le-au impregnat, pentru a im!raca poate cele mai importante deprinderi pe care ar tre!ui sa le posedam in cosumatii care sunt adesea ridicole si carag#ioase in oc#ii unei opinii pu!lice profund contaminate.

Gndoctrinare reli)ioasa. &ai )andeste(te

6otusi, aceia care aleg sa nu se lase pacaliti de teoriile evolutioniste ve#iculate e)trem de agresiv, se alinia$a mai degra!a unei tendinte spirituale de masurare a lucrurilor. Acesti oameni privesc devenirea umana, nu ca pe o evolutie din materie, ci, mai degra!a, ca pe o involutie, dintr-o constiinta superioara. Aceasta premisa se aseamana poate cu o argumentatie religioasa, cu o doctrina ridicola, dar incercati sa va intre!ati daca nu cumva aveti aceasta impresie tocmai in virtutea informatiilor care vi se 5in"ectea$a5 pe toate mediile de comunicare. Omul nu este un produs unilateral* asa cum incearca sa ne convin)a conducatorii nostri de talie mondiala. El este intr-adevar alcatuit din materie, este grosier, dar mai are si o dimensiune mentala, precum si una spirituala. :umea noastra este, din acest motiv, privita de initiati, ca o etapa cosmica grosiera, ce va fi urmata de niveluri superioare ale realitatii, dominate de energii su!tile, denumite de culturile diferite spirite, ingeri, $ei, sfinti, etc. asterea ar insemna, practic, procesul prin care o fiinta de constiinta pura co!oara in sferele inferioare ale Cosmosului si se acopera de energiile sca$ute ale mintii si ale materiei.

6oate culturile si civili$atiile credeau ca venim dintr-un nivel spiritual al realitatii, traiau in acord cu aceasta convingere si erau armoni$ati cu natura si viata. %ai putin noi, care ne de$icem de orice forta superioara. oi, care ne credem fruntasi si superiori, nu doar ca civili$atie, ci la nivel individual. ste in asentiment cu mersul actual al lucrurilor ca KeuK sa !ie in centrul lucrurilor si KmieK sa !ie elementul de re!erinta al e+istentei . Si tocmai pentru ca 5eu5 nu este singur, ci sunt sase miliarde ca el, acest lucru duce la i$olare, la de$!inare si conflicte, la dominatie si ra$vratire. Daca eu lupt doar pentru mine, atunci cau$a mea nu mai este si a altora, ceea ce ma face sa fiu a!solut singur, neunificat in nimic cu altcineva. Desi poate parea desuet, nu este decat aplicarea ma)imei 5De/bina si stapaneste5 la nivel planetar.

12/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Spuneam putin mai sus ca, daca ideea spiritualitatii ti se pare a fi o doctrina, un raspuns disperat al Cisericii la avantul actual al stiintei, atunci ar tre!ui sa te intre!i daca nu cre$i asta tocmai in urma faptului ca esti controlat. Ei !ine, sa venim in spri"inirea unei asemenea declaratii si cu un e)emplu. Este vor!a despre ca$ul sotilor Pierre si %arie Curie. Cei doi cercetatori france$i din secolele G*G - GG sunt recunoscuti oficial pentru performantele din domeniul radioactivitatii, care leau si onorat activitatea prin o!tinerea unui premiu o!el pentru 3i$ica in anul &-'4. iciun manual insa si in general nicio carte nu vor mentiona implicarea lor activa si meritorie in e)perimentele parapsi#ologice. Pret de mai multi ani, cei doi cercetatori au derulat o serie de teste cu nuanta supranaturala in la!oratoare si institutii, inregistrand re$ultate nota!ile si succese ne!anuite, materiali$ate prin comunicarea cu spiritele, e)tracorporali$ari, materiali$ari, clarvi$iune si alte astfel de fenomene catalogate asta$i drept 5!a$aconii5.

Aceasta activitate intensa si mascata este atestata de o documentatie vasta aflata in ar#ivele institutiilor care le-au ga$duit initiativele lui Pierre si %arie. Si in acest ca$, e)emplele unor performante si descoperiri #alucinante pe taram spiritual s unt in numar suficient de mare, incat sa ateste e)istenta incontesta!ila a unei asemenea dimensiuni umane. De ce oculti$area lorD Pentru a masca latura spirituala a umanitatii si pentru a canali$a civili$atia spre materialism si consumerism. Suntem vaduviti prin aceasta privare de cunoastere* de aspecte importante ale e+istentei si ale !iintei umane* capitale in intele)erea completa a ceea ce suntem si a ceea ce avem de !apt de !acut aici, Daca nu stim nimic despre aceste lucruri, care, iata, e)ista ca parte a realitatii, este firesc sa ne refugiem in productie si consum, in efemer, in placeri marunte si in !ucurii intr-adevar animalice. *ar acest lucru nu este intamplator.

&ai )andeste(te un pic

6oata aceasta mistificare se intampla pentru ca stiinta are in mie$ul sau un grup e)trem de influent care musamali$ea$a voit descoperirile cele mai importante. %otivele unui asemenea grup influent nu pot fi decat presupuse, dar pro!a!il ca !anuielile celor care le emit nu se indepartea$a prea mult de adevar. Astfel, %ic#ael Cremo suspectea$a ca doua mari directii motivea$a elitele sa filtre$e cunoasterea. Ana ar fi insasi natura umana, negarea, respingerea teoriilor care le contra$ic pe ale lor, deoarece sunt oameni indragostiti de ei insisi si de adevarurile lor, nefiind dispusi sa accepte alternative. Apoi, pro!a!il ca este vor!a de ratiuni ceva mai adanci, legate de putere si control. *n sistemul educational, evolutionistii au detinut o po/itie su!icient de inalta pentru a dicta raspunsuri la intrebarile !undamentale: Kcine suntem. de unde venim. incotro mer)em.K Aceste raspunsuri, dupa cum !ine se stie, sunt pur materialiste, e)clud cu desavarsire orice implicare divina in crearea omulu. De aceea, nici nu este surprin$ator sau intamplator ca omenirea a luat-o pe o panta adanc materialista si e)clusiv fi$ica. %anipulatorii din um!ra au insuflat maselor valori eronate, ideea ca scopul fundamental al omului este acela de a produce si de a consuma. %ereu mai mult. Acest lucru, in ca$ul in care mai sunt dintre aceia care nu isi dau seama, naste !ogatii uriase. O parte dintre ele intra in !u$unarele cercetatorilor, care nu doar fac parte din mecanismul manipularii, dar stau si la temelia conceptelor produselor comerciali$ate (armament, te#nologie, lu) etc).

129 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
O alta mare parte din !onduri intra in bu/unarele industriasilor care le produc si* nu in ultimul rand* in bu/unarele adanci ale )uvernelor care percep ta+e si impo/ite* in unele locuri, uriase, pe marginea comertului masiv. Aceasta nu inseamna altceva decat faptul ca forte foarte mari sunt cointeresate ca lucrurile sa ramana in lume in forma in care sunt asta$i. Ele nu vor sa vada intrerupt acest proces si atunci nu este de mirare faptul ca devine tot mai energic. Orice scadere a activitatii economice crea/a unde de soc, litele au inteles asta, Din acest motiv, se intretine furi!und procesul de productie-consum. Oamenii nu tre!uie sa se gandeasca la e)istenta, nu tre!uie sa-si puna pro!leme inalte, adanci, tre!uie mentinuti si concentrati in uriasa masinarie economica. E)emplul clar a venit in urma atentatului terrorist din && septem!rie 0''&, in urma caruia mii de oameni pur si simplu au incetat sa mai cumpere, sa mai consume. Au ales sa stea mai mult cu familiile si cu prietenii lor si sa se intre!e ce este viata si incotro se misca, ce se intampla cu lumea. Rever!eratiile unui asemenea fenomen sunt mari si dura!ile. :iniile aeriene, spre e)emplu, nu si-au revenit inca total in acesti ; ani de la eveniment. Stapanii unui imperiu financiar nu isi permit asemenea pierderi. Ei tre!uie sa ai!a mereu mai mult, nici macar mentinerea nu este o optiune. Sunt* deci* interese mari care ne vor !ocusati trup si su!let pe procesul material de productie si consum, iar elementul c#eie sunt oamenii de stiinta si dascalii, cei care ne invata despre lume si viata. Ei insista ca suntem fiinte materiale si mai ales ca acesta este un lucru !un. Dar daca am primi si un alt raspuns la intre!ari precum 5Cine suntD De unde vinD Ande ma ducD Ce vreauD5 D Ce ar fi daca s-ar preda in scoli faptul ca facem parte dintr-o constiinta superioara si pura si ar tre!ui sa ne canali$am mai mult pe cultivarea constiintei si a spiritului, pentru ca ele sunt eternitateaD 5E*5 nu vor insa acest lucru, pentru ca ar insemna ca oamenii sa fie mai putin controlati, ceea ce ar insemna mai putini !ani si o putere sca$uta. De aceea s-a impamantenit si ideea de proprietate. Gntr(o societate complet mercantila* toata lumea are proprietati, :iderii, corifei ai omenirii, detin aceste proprietati prin diferite sisteme sociale, !ancare sau politice. Ori, cine controlea$a proprietatea controlea$a si proprietarul. Sustinatorii sistemului a+iolo)ic ba/at pe productie si consum* pe a"tiere de acumulare si materialism* s(au in!iltrat insidios in po/itiile in!luente si puternice ale societatilor umane* de unde pot dicta celor de sub ei realitatea . Ei au creat sistemele de comoditate, care stimulea$a latura #edonista umana, capturand individul in placeri si indepartandu-l de realitate. %i"loacele de distragere sunt asta$i e)trem de numeroase si de eficiente, im!racand tot soiul de forme. De ce nu sar a!ate c#iar ra$!oiul asupra unei comunitati preocupate de spirit si Divinitate, daca numai asa ea poate fi convertita sau c#iar eliminataD Conducatorii lumii nasc si !inantea/a ra/boaie* inventea/a sisteme monetare si diverse constran)eri* aplicand* sub aparenta unei libertati totale si a unei civili/ari apoteotice , o lege martiala deg#i$ata, mai rea decat tot ce a e)istat pana in pre$ent. De ce este mai reaD Pentru ca !iciul in spate si siluirea nu iti pot fura sufletul, nu iti pot starpi credinta si stinge lumina din priviri. Conducatorii de asta$i nu se multumesc sa conduca oameni, mase, nu se multumesc sa ai!a mancaruri fine si vile lu)oase, ei vor sa ne !iciuiasca sufletele. Care este motivul finalD Sigur ca, in aparenta, tinand in "ug o omenire care se naste, traieste si moare pentru ei, isi asigura o viata nu de regi, dar c#iar de Dumne$ei aici pe Pamant. Dar asta sa fie totulD

Cat poate trai un om sa se bucure de placerile vietii. Cateva $eci de aniD Planurile lor se intind pe secole, de ceD Pentru urmasiD Ar putea niste oameni atat de egoisti sa se gandeasca la viitorul copiilor lorD Ce stiu eiD Cred oare ca viata este numai una si atunci merita traita din postura unui $eu, caci dupa ea nimic nu mai contea$aD Este putin pro!a!il sa fie atat de naivi, de vreme ce nu vor ca noi sa aflam de puntile spre lumea spirituala. Stiu ei mai multe decat ne inc#ipuim, care le sunt resorturileD Este intr-adevar o conspiratie sau doar miscare !ro@niana, curs evolutiv firesc, natura umana e)acer!ataD Cre$i ca poti primi raspunsuri la intre!arile astea dintr-o masina lu)oasa, cu un telefon performant in mana si cu o vestimentatie la moda pe trupD Poate iti va raspunde fotomodelul de langa tine sau vila cu trei eta"e. Ori, cine stie, poate iti va sufla cate ceva despre viata plasticul din cardurile pe care le ai in portofel. 6oate tacD Atunci unde e raspunsulD *ntr-un 9app? %eal cu siguranta nu

130 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

9isul( cosmar al unei Americi !asciste

Foto (?)

$are greu de crezut, cand vorbim despre %tatele #nite ale Americii, bastionul capitalismului, pavaza democratiei etc. etc., sa fi putut e!ista, in istoria ei, un moment in care sa se fi pus problema instalarii unui guvern fascist. &ar incercam sa nu ne mai miram de nimic, ci doar sa consemnam ce cred unii americani despre evenimentele petrecute la 'asa Alba si in (urul ei in perioada )arii &epresiuni Economice.
E o poveste incurcata, cu multe amanunte o!scure, o afacere tene!roasa, despre care comitetul numit sa o investig#e$e a dat pu!licitatii foarte putine detalii. Oare din negli"enta sau din dorinta de a nu scoate la lumina prea multe informatii, care ar fi provocat un scandal de pominaD S-a intamplat pe vremea cand era presedinte 3ran,lin Delano Roosevelt. Acesta, democrat de felul sau, avea, c#iar in mult mai mare masura decat alti presedinti, oarecareP - cum sa $icemD - simpatii de stanga poate ar fi prea mult2 oricum, vederi populiste. Cei care au pus la cale complotul au !ost mari !inanciari si industriasi americani* inversunati sustinatori ai dreptei si ai principiilor capitalismului , o!sedati de pericolul comunismului, speriati si revoltati de toleranta (c#iar simpatia) aratata de Roosevelt miscarii sindicale si de politica populista dusa de presedinte. Erau vremuri foarte grele pentru America. Atunci cand Roosevelt a preluat primul sau mandat* in anul 10FF* tara era intr(o stare de plans. Rata soma"ului era de apro)imativ 0.(, c#iar mai mare in centrele miniere si industriale. Agricultura era la pamant, fermierii nu reuseau sa-si vanda produsele, iar o mare parte a tarii suferea de pe urma unei secete devastatoare. Oamenii nu puteau o!tine imprumuturi !ancare, iar multi dintre cei care isi ipotecasera de"a casele nu mai reusisera sa-si plateasca ratele si ramasesera pe drumuri. *n aceste conditii, presedintele Roosevelt a propus CeA Deal* o serie de pro)rame economice pentru depasirea cri/ei, ce cuprindeau spri"inirea celor fara locuri de munca, o reforma a legislatiei afacerilor si alte masuri menite sa insanatoseasca economia americana grav $galtaita de marea cri$a economica. Dar acesta politica nu era pe placul marilor afaceristi, preocupati sa-si pastre$e privilegiile. Ce-i interesa pe ei clasa muncitoareD Asa a aparut* la un moment dat* ideea inlocuirii conducerii democratice cu un )uvern !ascist* care ar !i urmat sa asi)ure protectia si propasirea marilor capitalisti americani, Alterior, analistii care au studiat ca$ul au afirmat ca ideea a fost inspirata de ceea ce se petrecea, in acele vremuri, in Europa M ascensiunea unor guverne de orientare

131 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
fascista, cu spri"in militar, asa cum se intamplase in *talia si =ermania. Dar cum se face ca, de vreme ce erau in "oc atatia !ani si atata influenta, complotul a esuatD Ei !ine, dupa opinia celor care au cercetat putinele date referitoare la aceasta misterioasa afacere, complotistii si-au ales prost uneltele. i au !acut )reseala de a se adresa lui Smedle$ Darlin)ton 3utler* )eneral(maior* !ost comandant al marinei S@A* a!lat in re/erva, cerandu-i, in calitatea sa de militar cu mare influenta asupra veteranilor si asupra intregii caste militare americane, sa fie !ratul care sa e)ecute actiunile cerute de complot. Alegerea lui, care parea !una din punctul de vedere al complotistilor, s-a dovedit, de fapt, una proasta. Ceea ce se stie despre acesta !i$ara afacere se !a$ea$a pe declaratiile date de Cutler, declaratii pe care, insa, comitetul de investigare M cunoscut su! numele de comitetul &cCormac'(Dic'stein - le-ar fi Ocosmeti$atJ mult. Cutler a fost a!ordat, mai intai, de un anume =erald %c=uire, care i-a propus, nici mai mult nici mai putin, decat sa trans!orme %e)iunea Americana 4 cea mai mare asociatie a veteranilor de ra/boi americani (* cu cei 788,888 de membri ai sai* intr( o !orta de asalt destinata preluarii puterii* daca avea sa fie ca$ul. Gntentia era de a instala la Casa Alba un Hpresedinte asistent> care sa preia* c"ipurile* o parte dintre multele responsabilitati ale presedintelui Roosevelt, despre care %c=uire (potrivit declaratiilor lui Cutler) a afirmat ca e depasit de atata munca. Evident, acest presedinte asistent (Osecretar al afacerilor generaleJ, cum isi propusesera complotistii sa-l intitule$e) urma sa fie un om al dreptei radicale, care sa asigure promovarea intereselor marilor capitalisti. An alt punct din programul complotistilor era initierea si de$voltarea unei mari campanii in presa americana, prin care sa convinga populatia ca presedintele are mari pro!leme de sanatate ( FDR su!erea de o parali/ie a picioarelor datorata unei boli contractate in tinerete, si totusi a reusit sa asigure conducerea tarii timp de &0 ani, intr-una dintre cele mai grele perioade din istoria SAA, care a inclus %area Depresiune Economica si cel de-al doilea ra$!oi mondial). *ncercau astfel sa nete$easca drumul spre Casa Al!a a acelui Opresedinte asistentJ care urma sa le serveasca interesele. Ce fel de guvernare aveau ei in vedere, re$ulta din declaratia unui "urnalist numit Paul 3renc#, care a reusit sa castige increderea lui %c=uire si sa afle de la el informatii privind proiectul loviturii de stat. 3renc# a declarat ca %c=uire a spus raspicat1 O Avem nevoie de un )uvern !ascist in tara astaJ* pentru a salva natiunea de comunistii care vor sa o distru)aPJ si ca a adaugat ca Smedle? Cutler e liderul ideal. Dar nu gasisera omul potrivit. Cutler era un militar dintr-o !ucata, un om onest si, mai ales, un patriot. :ui i-a sunat foarte du!ios propunerea de a spri"ini introducerea la Casa Alba a unei eminente cenusii care sa implemente/ee o politica de dreapta* in acord cu interesele clasei privile)iate, iar in ca$ul in care presedintele s-ar opune, sa-l inlature. Era insa si un om a!il, asa incat, in loc sa refu$e indignat si sa-i determine astfel pe complotisti sa-si caute o alta unealta, sa prefacut ca accepta, pentru a afla cat mai multe amanunte care sa-i permita, ulterior, sa demaste conspiratia. Dar demascareaP a!ia daca poate fi numita o demascare. Ca de o!icei, a fost numita o comisie care sa se ocupe de investigarea ca$ului. *nsa, in mod surprin$ator, aceasta comisie a dat pu!licitatii un raport foarte sarac in amanunte. Anor "urnalisti aceasta OdiscretieJ le-a aparut ca o incercare evidenta de a musamali/a a!acerea* pentru a(i !ace scapati pe oamenii importanti care se a!lasera in spatele incercarii de lovitura de stat, Comitetul a omis sa c#eme la audieri pe unii dintre cei care fusesera indicati de Cutler ca participanti la complot si, in declaratiile oficiale, a sustinut ca au e)istat $vonuri privind implicarea unor persoane importante intr -un complot fascist, dar ca in cursul anc#etei, nu s-a descoperit nici o dovada. Ceea ce se stie a$i despre acesta ciudata intamplare a istoriei se datorea$a in mare masura investigatiilor reali$ate de Bo#n :. Spiva,, un "urnalist scormonitor care a pu!licat, in &-/;, o carte numita A Man in 3is Time B7n om in vremea saC, !a$ata pe informatii care ar proveni, se spune, dintr-un e)emplar al raportului intocmit de comitetul %cCormac,-Dic,stein pentru Camera Repre$entantilor. Or, acest raport care arata foarte diferit de ceea ce fusese dat pu!licitatii, confirma spusele lui Cutler, afirmand ca e)istasera si dove$i in acest sens1 O "n ultimele saptamani de activitate a comitetului s au primit pro'e care demonstrea!a ca anumite persoane au intreprins o tentativa de creare a unei organi!atii fasciste in aceasta tara2J Deci, nu fusese doar un foc de paie. 3utler a vorbit la un post national de radio* acu/and comitetul ca a eliminat portiuni importante din marturia sa 2 Spiva, a pu!licat re$ultatele investigatiei sale (din pacate, intr-un o!scur $iar de stanga), insa pu!licul ing#itise de"a e)plicatiile edulcorate si ne!uloase oferite, su! forma conclu$iilor oficiale, de comitetul %cCormac,-Dic,stein si, intrucat americanii aveau gri"i mai mari, nu s-au mai preocupat de o poveste care parea de"a vec#e si care, prin e)plicatiile oficiale, fusese facuta sa para doar o "oaca de amatori. Complotul in vederea unei lovituri de stat si a instalarii la Casa Alba a unui )uvern american !ascist ramane in continuare o a!acere invaluita intr(un val )ros de mister, a!ia su!tiat (nicidecum strapuns) pe ici-pe colo de cateva fapte greu de verificat. *ar noua nu ne ramane decat sa ne intre!am cum ar fi aratat istoria de dupa &-44 si cum ar arata lumea noastra asta$i, daca aceasta odioasa conspiratie ar fi i$!utitD

132 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Dalai %ama 4 un a)ent CGA.

Foto (F)

'onflictul dintre protestatarii tibetani si fortele de ordine din 'hina a tinut prima pagina a ziarelor din toata lumea, pana de curand. *magini de o violenta rar intalnita au impanzit ecranele televizoarelor si cu totii am asistat uimiti la escaladarea unui conflict etnic de proportii in inima uneia dintre cele mai mari puteri economice a lumii la ora actuala, 'hina. *n mod straniu, &alai +ama, liderul religios tibetan a ales sa se declare neputincios si sa se dezica de ceea ce se intampla in Tibet... E!ista o teorie care sustine insa ca acesta nu este strain de astfel de evenimente si ca dedesubturile luptelor de strada sunt departe de ceea ce ne-am putea imagina la o prima vedere. Adevarul, ca de cele mai multe ori, este ascuns in intunericul intereselor oculte.
Arta manipularii
@*h, Doamne. *h nu. %ste o adevarata ne'unie. * suta de persoane incearca sa ucida cu pietre un singur om. #n 'ar'at a incercat sa treaca cu o motocicleta A toti vor sa il loveasca dar este o inghesuiala atat de mare incat nu imi dau seama daca l au prins sau nu... :ocalnicii sunt extrem de furiosi. Arunca pietre catre oricine este )an Bchine!C sau din alta minoritate, cum ar fi )ui, care sunt musulmani. &are un conflict etnic A de parca ar vrea sa ucida pe oricine nu este ti'etan. Ti'etanii au pietre si arme al'e. Am va!ut chine!i incercand sa fuga A nu se poate face nimic9 M declaratia unui martor ocular !ritanic vi$avi de violentele inregistrate in :#asa, capitala 6i!etului, din &4 martie 0''<. Declaratia a fost pu!licata in The $uardian, doua $ile mai tar$iu. Evident, pre$entand un aspect mai putin cunoscut in Occident, acela al violentelor ti!etane la adresa persoanelor de alte etnii, nu vom incerca sa disculpam actiunile in !orta ale autoritatilor de la 3ei2in)* la !el cum nu vom incerca sa diminuam impactul atrocitatilor comise de soldatii c"ine/i surprinsi de e+emplu de cameramanul PRO T9 Ser)iu &atei, (Clic' aici pentru a vi/iona ima)inile). Astfel de fapte repro!a!ile au loc si nu pot fi negate de nimeni. Eom incerca insa sa oferim si reversul medaliei, cel in care fapte neadevarate, du!late de fotografii si imagini video trucate, au fost folosite pentru a augmenta un conflict ale carui origini continua insa sa nasca $eci de controverse.

133 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
O adevarata lovitura de teatru a venit la scurta vreme dupa episodul redat de pu!licatia !ritanica The .uardian, mai precis la 08 martie 0''<, atunci cand un purtator de cuvant al televi$iunii germane RT% A'tuell a recunoscut pu!lic faptul ca postul de televi/iune a !olosit ima)ini =intr(un conte+t )resit>* in incercarea de a descrie con!lictul din %"asa . Ce se intamplase de faptD 6elevi/iunea in cau/a di!u/ase ima)ini e+trem de violente ale politiei nepale/e* nicidecum ale celei din C"ina* intr(un con!lict stradal din Batmandu* sustinand ca autoritatile de la 3ei2in) au !olosit !orta e+trema impotriva demonstrantilor tibetani, Astfel de imagini, duse uneori pana la limita ridicolului (asa cum sunt cele ale politiei indiene intervenind in forta impotriva unor manifestanti, su! prete)tul ca sunt instantaneee socante ale autoritatilor c#ine$e de$lantuite) au tinut prima pagina a numeroase pu!licatii din Occident. Sa fie oare o eroare masiva a mass-mediei sau o deformare premeditata a realitatiiD

@nde a inceput totul.

*nainte de a incerca insa sa oferim o e)plicatie acestor furi!unde atacuri mass-media la adresa C#inei, va invitam sa reali$am impreuna o scurta trecerea in revista a istoriei 6i!etului si, mai ales, a conflictului atat de mediati$at in ultima vreme. Gmperiul Tibetan a aparut pe scena lumii odata cu Son)tsan <ampo 4 Ei/on)lon)/an( (68? 4 678 d,#r,), lider local care reuseste pentru prima oara sa uneasca su! o singura autoritate tri!urile din actualul platou ti!etan. Su! urmatorii regi, 6i!etul continua sa se e)tinda catre Asia Centrala, a"ungand pana in apropierea capitalei c#ine$e C#angan (actualul oras Gian), e)pansiunea sa fiind respinsa de armatele dinastiei 6ang in anul ;/4. Cei mai multi istorici sunt de acord asupra faptului ca asimilarea Tibetului de catre Gmperiul C"ine/ a avut loc in perioada dinastiei Nuan (1I51 (1F61)* si a continuat in timpul urmatoarelor doua dinastii, %ing(&4/< M &/88) si Ning (&/88 M &-&0). *n tot acest timp, 6i!etul a continuat sa fie o regiune care s-a !ucurat de o anumita autonomie fata de C#ina desi, oficial, a fost o parte a acesteia. Sc#im!are survine in &-&&, atunci cand, pe fondul #aosului instaurat odata cu pra!usirea dinastiei Ning, cel de al &4-lea Dalai :ama e)pul$ea$a trupele c#ine$esti din :#asa. Anul urmator, acesta declara independenta 6i!etului, stare favori$ata si de ra$!oiul civil din C#ina si de conflictele acesteia cu *mperiul Bapone$. Pe toata aceasta perioada, nicio putere occidentala, cu atat mai putin C#ina, nu a recunoscut statul nou format. Odata cu victoria lui &ao T/e Don) si instaurarea comunismului in C"ina* liderul de la 3ei2in) ordona Armatei de liberare sa patrunda in %"asa* in 1078, acolo unde negocia cu guvernul lui Dalai :ama un plan pentru Ieli!erare pasnica a 6i!etuluiJ. *n acelasi timp, %ao se anga"a sa pastre$e nealterate traditiile ti!etane precum si autoritatea religioasa a lui Dalai :ama. Date fiind reformele comuniste precum si colectivi$area fortata a proprietatilor no!ililor din 6i!et, Dalai :ama incalca tratatul inc#eiat la inceputul anilor I.' si, cu un puternic spri"in american, lansea$a o miscare armata de eli!erare a 6i!etului de su! dominatia C#inei. %iscarea s-a dovedit un esec total si, i n 1070* liderul reli)ios tibetan se re!u)ia/a in Gndia de unde continua si in pre/ent sa conduca un asa numit =)uvern in e+il>, :ipsit de spri"in american incepand cu anii I;', Dalai :ama revine la o po$itie mai re$ona!ila, si propune guvernului de la Cei"ing o ICale de mi"locJ, solutie ce prevedea o autonomie democratica a 6i!etului, nicidecum o independenta a acestuia, C#ina urmand sa se ocupe de apararea si de pro!lemele e)terne ale tarii. Solutia a fost refu$ata de autoritatile de la Cei"ing, acestea prete)tand lipsa de incredere in intentiile liderului religios. Conflictul a cunoscut o recrudescenta in ultimii ani, dupa ce Dalai :ama a acu$at pu!lic C#ina de genocid cultural, el declarandu-si, in acelasi timp, neutralitatea fata de violentele din 6i!et.

Dalai %ama* CGA* C D povestea neo!iciala con!lictului din Tibet

si a

@Ceea ce facem noi in pre!ent, a fost facut su' acoperire, cu 3/ de ani in urma, de catre C"A9 M Allen 7einstein, primul presedinte al ED - ational Endo@ment for Democrac? organi$atie non-guvernamentala americana ce spri"ina financiar, printre altele, Idemocratia asistataJ din 6i!et. An socF Astfel ar putea fi catalogata declaratia de presa din &--< a liderului religios ti!etan, Dalai :ama. Acesta a recunoscut, la scurta vreme dupa pre$entarea de catre C*A a unor documente partial declasificate, ca a primit fonduri din partea agentiei americane pentru a sustine o lupta de g#erila impotriva autoritatilor c#ine$e din 6i!et. Documentele privind operatiunile CGA in Tibet au !ost !acute publice pe site(ul o!icial al Departamentul de Stat American, iar informatiile pre$entate de guvernul american spun c#iar mai mult decat a lasat sa se inteleaga liderul ti!etan.

131 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
@Activitatea ti'etana a C"A consta in activitati politice, de propaganda si actiuni paramilitare' ,copul programului in aceasta etapa este acela de a mentine viu conceptul unui Ti'et autonom in platoul ti'etan si in alte tari, in special "ndia, si de a de!volta o capacitate de re!istenta in fata posi'ilelor actiuni politice din China comunista9 M site(ul o!icial al Departamentul de Stat American. 6#u!tan or!u si =?alo 6#ondup, doi dintre fratii lui 6en$in =?atso (numele real al lui Dalai :ama) s-au ocupat personal de recrutarea tinerilor ti!etani care sa fie antrenati special la o !a$a din Colorado. *n acelasi timp, cei doi urmau sa pregateasca terenul viitoarelor organi$atii paramilitare care urmau sa active$e atat in 6i!et cat si in tarile din "ur. Ia' +uport pentru D1** de luptatori de guerilla ti!etani cu !a a in 4epal E**'*** F !' #osturi privind antrenamentele de la !a a din #olorado G**'***F c' Transportul ofiterilor ti!etani din #olorado in /ndia 1HE'*** F d' 1onduri speciale pentru Dalai Lama 1H*'*** FAcestea sunt doar cateva dintre fondurile pe care C*A le suporta intre anii &-.' - &-/< pentru pregatirea organi$atiilor paramilitare ti!etane. *n total, 1,5F7,888 de dolari pe an pentru actiuni contra C"inei* dintre care 118,888 ii reveneau anual lui Dalai %ama. O po$itie mai mult decat !i$ara a unui om care a militat fatis pentru o politica non-violenta. :ucrurile nu se opresc insa aici. C#iar daca im!unatatirea relatiilor dintre SAA si C#ina din anii ;' a dus la incetarea finantarii guerillelor ti!etane, lucrurile par sa se reia dupa &--', desi adevarul este inca !ine ascuns de forurile oculte. *n &-<4 ia nastere Cational ndoAment !or Democrac$ (C D),organi$atie non-profit, sustina financiar de Congresul American, cu scopul de a Iasista democratiaJ in tarile defavori$ate. C#iar daca organi$atia in cau$a este, oficial, una priva ta, fondurile vin e)clusiv de la Congres iar controversele legate de interferenta acesteia in tre!urile interne ale altor state, in special cele din America Centrala si de Sud, precum si in Europa de Est, au devenit de"a de notorietate. u mai departe de anul &--', ED a infiintat pe langa cele doua organi$atii de"a cunoscute, *nternational Campaign for 6i!et si 6i!et 3und, postul de radio Eoice of 6i!et, post ce transmite din orasul indian D#aramsala, acolo unde se afla guvernul in e)il al lui Dalai :ama. Scopul declarat al acestor organi$atii este acela de Ia asista social, politic, economic si pe pro!leme de mediuJ comunitatile ti!etane din C#ina, *ndia si epal. Seria finantarilor a continuat cu fundatia KT"e Tibetian %iterar$ Societ$K, organi$atia KTibetan Center !or #uman Ri)"ts and Democrac$K, agentia de stiri KTibet Gn!ormation CetAor'K si grupul media HTibet &ultimedia Center> . O!iectivulD Sa ofere informatii o!iective despre 6i!et pentru ti!etanii din tara si pentru audienta din C#ina, sa cree$e ateliere de pregatire a "urnalistilor ti!etani, sa promove$e stiri politice sociale si economice pentru audienta ti!etana si pentru comunitatea internationala, grupurile pentru drepturile omului si mass-media si, nu in ultimul rand, pentru a educa cititorii in pro!lema 6i!etului.

*nitiativa lauda!ilaD *ncercare de manipulare prin intermediul presei a comunitatii internationale si de agravare a unui conflict de"a e)istentD Ea lasam pe dumneavoastra sa decideti. Peste toate ramane insa replica cele!ra pu!licata in 7as#ington Post, in &--&, a lui Allen 7einstein, primul presedinte al ED - I#eea ce facem noi in pre ent, a fost facut su! acoperire, cu DE de ani in urma, de catre #/A-.

135 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

Deit)eist ( comedia erorilor

Foto (5)

*ndiscutabil, este cel mai vizionat documentar independent distribuit pe internet, notorietatea sa in randul tinerilor depasind productii consacrate cu bugete de milioane de dolari. De cand a fost lansat si pana in prezent si-a castigat un numar consistent de fani, iar faima sa in randul populatiei avide de conspiratii si dezvaluiri senzationale este in continua crestere. (u toate acestea, structura pe care e construit Jeitgeist se poate prabusi in orice moment. (e ai spune daca ai afla ca tocmai documentarul care te indeamna sa iesi de sub valul de minciuni cu care esti sufocat si into$icat de massmedia, iti ascunde devarul, inselandu-te cu buna stiinta!
Cea mai mare dintre conspiratii
*n acest ultim episod al maratonului Descopera Teoria Conspiratiei, am ales sa a!ordam tema5eitgeist pentru ca documentarul din 0''; care isi propune sa curete lumea de miturile si mistificarile religioase, politice si economice este em!lematic pentru sc#eletul motivational si non-logica persuasiva pe !a$a carora sunt construite, in genere, ma"oritatea teoriilor conspiratiei. De altfel, la granita sofismului, o ipote$a secundara, lansata - culmeaF - tot de adeptii teoriei conspiratiei, afirma ca intrea)a mascarada a sen/ationalelor de/valuiri despre tot ceea ce se petrece in ascuns( de la con2uratiile in sine ale celor care ne conduc din umbra* la monstruoasele masinatiuni pe care acestia le alimentea/a pentru a ne sub2u)a (* totul nu este* de !apt* decat o )rosolana manipulare in!ormationala . *ar cea mai mare conspiratie ar fi insasi teoria conspiratiei, un su!gen al yello6 +ournalism-ului aparut in sec. G*G, curent precursor al presei ta!loide de a$i, in care ma"oritatea stirilor si articolelor erau fie inventate, fie generos 5a"ustate5 cu un potop de info-podoa!e impresionante - falsuri mesterite de $iaristi talentati (intr-o vreme in care nu e)istau mi"loace de informare alternative precum internetul si televi$iunea, iar radioul era in epoca pionieratului), menite sa tina cititorii cu sufletul la gura si sa secur i$e$e van$area ga$etei $i de $i. & legiune de dracusori pe !urtile carora sta scris stiri cu crime, scandal, a!u , mita etc' ies dintr"o masina de tiparit' #aricatura a aparut pe D1 noiem!rie 1HHH in revista americana satirica Puc'intr"un numar dedicat demascarii stirilor si articolelor inventate din presa =gal!ena= Bdenumita astfel dupa culoarea hartiei pe care era tiparitaC'

13" 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Candoarea acestei ipote$e vine tocmai din c#estionarea scopurilor unei asemenea manevre. Atunci, ca si acum, - $ice-se -, de la povestile emotionante despre tot felul de monstri, creaturi fantastice, vra2itori, necromanti si ocultisti (su!iectele predilecte ale presei de scandal in anii &<'') la de$valuirile socante despre e+traterestri,)uverne din umbra, de$astre 5naturale5 provocate artificial si boli inventare in laborator, intre)ul arsenal conspirationist ar !i !ost lansat asupra noastra tocmai pentru a ne distra)e atentia de la )ravele probleme ( de ordin politic* social* economic* 2uridic sau etic ( pe care* alt!el* am !i !ost inclinati sa le de/batem si sa le re/olvam. O asemenea ipote$a isi are adeptii ei intemeiati - ganditi-va numai la una dintre multele conspiratii istorice care au fost dovedite si despre care am pomenit si in preambulul acestui maraton, operatiunea %oc,ing!ird, instrumentata de C*A intre &-8< si &-;/, in cadrul careia cateva sute de agenti sau oameni de influenta ai cele!rei agentii de spiona" s-au infiltrat in redactiile celor mai importante $iare si reviste americane (multi dintre ei a"ungand c#iar in functii de conducere), de unde au devenit urec#ile si, mai ales, vocea intereselor agentiei, manipuland vreme de aproape 4 decenii politica editoriala a presei de peste Ocean. *n mod ironic insa, daca im!ratisam dintr-o perspectivaconspirationista ipote$a manipularii generale a mediilor informatice prin lansarea a false teorii ale conspiratiei, a"ungem fi) de unde am plecat sau, si mai rau, cum ar $ice o vec#e vor!a romaneasca 5cadem din lac in put5 - cu alte cuvinte, daF, e+ista )rupuri obscure de interese, daF, se pregateste o noua ordine mondiala, daF, suntem in mod constant si plani!icat into+icati cu !el de !el de minciuni pentru nu a!la Adevarul. Acesta este si controversa care !antuie cele!rului documentar, 5eitgeist, talmacit prin 5spiritul timpului5, sau climatul cultural si politic care defineste o epoca, pentru a ne apropia mai mult de sensul originar al conceptului, introdus in lim!a germana de traducerea latinescului genius seculi (5spiritul gardian al secolului5), reali$ata de filosoful si poetul german Bo#ann =ottfried 9erder spre sfarsitul secolului GE***.

Parado+ul Deit)eist: un succes i)norat

5eitgeist a avut si inca are un urias succes online. Este unul dintre cele mai !une video-virale reali$ate vreodata - inca de la aparitia sa, de pe &< iunie 0'';, s-a raspandit pe internet folosindu-se cu !rio de toate mi"loacele posi!ile - !loguri, t@itter, forumuri, @are$, torente, spam, mass pe messenger. 3ilmul a urmat cu mare atentie distri!utia underground, fiind in acest sens !ine mar,etat - peste tot unde l-am intalnit, a fost pre$entat su! forma unei de/valuiri e+traordinare* a unei demisti!icari cumplite* care /druncina din temelii institutiile !undamentale ale omenirii: 3isericasi Statul. Pana in pre$ent, conform estimarilor regi$orului si producatorului 5eitgeist, Peter Bosep#,peste 68 de milioane de oameni de pe tot cuprinsul <lobului au urmarit documentarul. Pentru un film independent, pelicula a avut un succes colosal - cu toate acestea, cu rare e)ceptii, ca$uri in care a fost ironi$at sau criticat sumar in diverse pu!licatii, 5eitgeist nu a primit niciun !el de atentie din partea mi2loacelor de in!ormare* !iind i)norat cu desavarsire. Desigur, o e)plicatie ar fi aceea ca intr-una dintre paradigmele conspirationiste, mass(media este total aservita unor interese obscure* motiv pentru care constitutional n(ar !i lasata sa propa)e asemenea de/valuiri. Acest argument se su!tia$a insa atunci cand aducem in discutie ca$ul altor !ilme documentare care s(au luat serios la tranta cuesta!lisment(ul politic* economic sau social, precum 1ahrenheit 9A11 (care radiografia$a America dupa atentatele teroriste din 0''&, de$valuind legaturi surprin$atoare intre administratia americana si !in :aden), +ic:o (care infierea$a sistemul de sanatate si industria farmaceutica din Statele Anite),+uper+i e Me (care c#estionea$a etica marilor lanturi de fast-food), Jhere the hell in the Korld is &sama 8in Laden% (care sugerea$a ca, de fapt, americanii nu au intreprins nicio actiune concreta pentru a-l cauta pe cele!rul terorist) sau Jho :illed the electric car% (in care se de$valuie cum pe tot parcursul secolului GG, o con2uratie !ormata din mai marii producatori de autoturisme dimpreuna cu marile companii de e+ploatare a petrolului au conspirat pentru ca masina electrica sa ramana la stadiul de prototip). %ic#ael %oore, %organ Spurloc, sau C#ris Paine, reali$atorii acestor documentare s-au !ucurat de o larga pre$enta in mass-media, fiind de multe ori ovationati si au castigat premii la festivaluri de film prestigioase, in ciuda su!iectelor foarte sensi!ile pe care le-au atins.

13% 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei

*n toata presa mainstream, 5eitgeist a fost fie ignorat, fie e)pediat sumar prin sintagme precum1 5o perversiune suprarealista5, 5o fictiune5, 5un pastis de paranoia5, 5o prostioara vesela5, 5un film de internet lipsit de spirit critic5, 5un documentar reali$at fara nici cea mai vaga urma de profesionalism "urnalistic, stiintific sau academic5 etc. *n fata acestui val critic devastator, Peter Bosep# si-a promovat filmul drept marele castigator al festivalului Artivist in 0''; (acelasi premiu ducandu-se si la 5eitgeistD Addendum, continuarea documentarului din 0''< - ve$i foto sus). Singura pro!lema este aceea ca Artivist 3ilm 3estival este c#iar mai o!scur si mai underground decat 5eitgeist in sine, festivalul fiind infiintat in 0''8 de o minuscula organi$atie non-profit americana care premia$a artistii activistiP

Cea mai )ro/ava poveste spusa vreodata

Scriam in acest maraton, in episodul consacrat topului celor mai mari teorii ale conspiratiei din toate timpurile , cum ca in secolul GG, antisemitismul a fost propulsat de 5un controversat document, &rotocoalele "nteleptilor ,ionului, din care re$ulta ca evreii dimpreuna cu masonii conspira pentru a acapara puterea mondiala si a controla lumea. 6e)tul are forma unor instructiuni de manual prin care noii mem!ri acceptati in randul *nteleptilor sunt initiati in politica de cucerire a lumii prin controlul mass-media si a finantelor si prin inlocuirea ordinii sociale traditionale cu una !a$ata pe manipularea in masa. *ntro proportie covarsitoare, ma"oritatea istoricilor si cercetatorilor care au studiat lucrarea, au dovedit ca aceasta este un plagiat WPX si un fals fa!ricat. *n ciuda acestor evidente, &rotocoalele2 au fost des folosite in mod propagandistic pentru a alimenta miscarile antisemite5. Studiind o traducere romaneasca a &rotocoalelor2 am fost surprins sa constat ca pe coperta-spate a cartii este un lung citat dintr-un articol aparut in &-0& in prestigiosul cotidian !ritanicTimes. Citind e)trasul cu pricina, singura conclu$ie logica la care a"ungi este ca editorii de la Timesar acorda o lar)a incuvintare lucrarii* !iind de acord cu toate teoriile e+puse in ea. Oarecum contrariat de aceasta constatare, am cautat sa citesc articolul cu pricina integral, iar cand l-am gasit am fost surprins sa o!serv ca, de !apt* aceasta este una dintre primele anc"ete de presa care demonstra/a ca Protocoalele /nteleptilor +ionului sunt un !als, iar !ucata de te)t care a aparut si in traducerea romaneasca era, pur si simplu, un re$umat al lucrarii, pentru a pune cititorii $iarului in tema, urmand apoi ca acesta sa fie desfiintat paragraf cu paragraf. Acest e)emplu de manipulare este paradigmatic pentru 5fenomenul5 5eitgeist. 3ilmul a fost distri!uit si si-a castigat incontesta!ila autoritate pe internet, un mediu folosit cu preponderenta de persoane tinere, de copii si adolescenti. Adica, un mediu care iti da ilu$ia autosuficientei si in care investigatia amanuntita a unei informatii este pentru un utili$ator o!isnuit o pierdere de vreme, in conditiile in care lumea virtuala te supune unui ritm ametitor, oferindu-ti in cantitati generoase aparent tot ceea ce vrei. Ce rost ar mai avea sa cauti sa descoperi istoria completa a lui %it#ra sau sa investig#e$i veridicitatea legaturii dintre Eitelul de Aur si Era 6aurului, din moment ce 5eitgeist ti(a asi)urat de2a do/a /ilnica de entertainment* ba mai mult* te(a !acut sa te simti partas la un incredibil adevar secret D Si ce te faci daca aceste informatii nu sunt disponi!ile pe 7i,ipedia sau altundeva, aiurea, in imensitatea Retelei, si ar tre!ui sa citesti vreo .-/ carti pentru a avea un punct de vedere informat si cat de cat pertinent asupra pro!lemeiD u mai !ine, in timpul acesta, scoti un film, un "oc, cateva melodii, te uiti la niste clipuri funn? pe Kou6u!e si ve$i ce site-uri porno noi au mai aparut, comentand toate acestea cu amicii, pe messengerD /n 5oroastrismul stravechi, Mithra este creat de Ahura Ma da " #reatorul +uprem " pentru a 2udeca sufletele oamenilor la sfarsitul timpurilor' Atri!utele sale " iu!itor de Adevar si 9a ata Bcreatia celestaC a lui Ahura Ma da ", il fac echivalentul unui eu sau al unui inger' Pentru un public tanar si neinstruit* 5eitgeistare toate atributele unei revelatii devastatoare ( a!lat la varsta marilor intrebari* orice adolescent este sedus inca din primele momente de mesa2ul percutant si persuasiv al documentarului, Pentru oricine a coc#etat macar sumar cu istoria religiilor sau cu antropologia, revelatiile cu i/ de KoK6 din documentar sunt !ie !alsuri )rosolane* !ie locuri de2a comune . Pentru ca despre sisteme economice,cri/a mondiala sau atentatele de la 11 septembrie am mai scris in maratonul Descopera 6eoria Conspiratiei, iar, prin comparatie, un cititor-spectator atent poate lesne o!serva care sunt e)agerarile si plasmuirile din film (de altfel, de partea a **-a, dedicata 7orld 6rade Center, s-a de$is in cele din urma insusi creatorul documentarului), ne vom ocupa aici numai de prima parte a5eitgeist, in care prin e)punerea si compararea unor sc#eme mitologice care simplifica la e)trem diverse religii antice, se pune la indoiala autenticitatea mesa2ului lui Gisus (si a persona2ului istoric in sine),

13/ 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
Cati Gisusi au !ost de !apt.
Punctul !orte al teoriei este dat de catre o sumedenie de !i)uri mitice* /ei si pro!eti care ar avea cu totii acelasi ar"etip e+istential: nasterea pe I7 decembrie dintr(o mama(!ecioara* bunavestirea celor trei re)i* 1I apostoli* miracole* moartea prin cruci!icare in 2urul varstei de F8 de ani si invierea dupa F /ile, Gisus* Attis* Bris"na* D$onisus si multi altii ar !i avut o bio)ra!ie inventata* care imprumuta (clonea/a) !oarte multe elemente din e+istenta /eului e)iptean #orus, cel mai vec#i dintre toti, care a aparut pe scena mitica cu apro)imativ 4.''' de ani inainte de 9ristos. *n istoria comparata a religiilor, diversele paralelisme si similitudini nu sunt ceva e)traordinar - de e)emplu, in capitolul consacrat crestinismului din "storia ideilor si credintelor religioase, %ircea Eliade atragea atentia asupra asemanarilor dintre *isus si A#ura %a$da, $eul cel !un, creator al Pamantului, din $oroastrism. Cu toate acestea, la vremea lor, de$valuirile cu pricina nu au dus la o lepadare in masa a credintei, la fel cum nu au facut-o nici diverse cercetari care au demonstrat ca din punct de vedere istoricist crestinismul are o pro!lema1 niciun istoric antic contemporan sau apropiat perioadei in care a trait Gisus nu(l mentionea/a in vreo lucrare. De altfel, in acest singular aspect, documentarul lui Peter Bosep# are perfecta dreptate -sin)ura semnalare istorica* obiectiva si e+plicita a lui Gisus* cea !acuta de istoricul roman de ori)ine evreiasca Flavius ;osep"us (F5 ( 188 d,#r,) s-a dovedit a fi un fals, un insert reali$at cateva sute de ani mai tar$iu de catre niste calugari crestini contrariati de faptul ca marele cronicar al *mperiului Roman nu a mentionat a!solut nimic despr e viata %antuitorului, desi povesteste amanuntit istoria iudeilor c#iar in vremea in care a trait 9ristos. #ontroversatul paragraf despre /isus din lucrarea AntiMuitates ;udaicae./nca din secolul al ?<//"lea a existat suspiciunea ca aceasta ar fi un fals' De asemenea, este indu!ita!il ca Gisus a avut cateva trasaturi comune cu diverse !i)uri reli)ioase de dinaintea sa, Crestinismul nu a aparut din nimic! Pana la un anumit punct, respectiv venirea lui %essia#, drumul acestei religii este identic cu cel al iudaismului, care l-a randul sau isi e)trage seva dintr-un !a$in cultural si religios cu mult mai larg, care cuprinde )iptul* 3abilonul* Persia si alte civili/atii stravec"i. 5Critica de genul asta este una adevarata doar intr-un sens local si instrumental. E)tinsa, isi pierde validitatea. Crestinismul n-a plagiat vec#ile religii (imprumutul unor teme din alte comple)e religioase intotdeauna s-a soldat cu o resemnificare proprie si creativa) si n-a fost doar (sau mai mult) manipulator social si a!u$ator politic.5 notea$a !iloso!ul Adrian Ciubotaru pe blo)ul sau, De dragul de a su!linia apasat asemanarile dintre *isus si predecesorii sai, 5eitgeist simpli!ica la modul absurd mare parte a reli)iilor antice, iar acolo unde nici macar e)agerarea si scoaterea din conte)t nu-si pot "uca rolul, filmul se foloseste de argumente invec#ite, demontate de multa vreme sau - in mod perfid - precum vec#ii adepti ai yello6 +ournalismului, inventea$a !aliverne. *n documentar se afirma ca Attis (o divinitate romana) a fost crucificat, iar apoi a inviat dupa trei $ile. *nsa, in a!solut nicio poveste mitologica nu veti gasi aceste date !iografice. *n fapt, Attis i-a fost necredincios iu!itei sale, $eita fertilitatii, Si!ela, iar intr-un acces de furie, aceasta i-a luat mintile. e!un fiind, Attis s-a castrat si a fugit in padure, unde a sangerat pana la moarte. B. =res#am %ac#en, profesor la Princeton si fondatorul Seminarului 7estminster, su!linia$a ca 5mitul nu face trimitere la nicio inviere2 Si!ela reuseste doar sa recupere$e trupul lui Attis si sa-l conserve ca atare5. Conform istoricului religiilor, filosofului si conferentiarului orman =eisler, sin)ura divinitate predecesoare &antuitorului care a supravietuit mortii nici macar nu a !ost #orus ( /eul cu care Gisus este permanent comparat in Deit)eist (* ci tatal acestuia Osiris. *n mitologia egipteana se povesteste ca 5Osiris a fost taiat in &8 !ucati care au fost aruncate pe curpinsul Egiptului, insa datorita dragostei soatei sale, *sis, a reusit sa-si reuneasca trupul si sa invie. El insa nu revine la viata in sens fi$ic, asemenea lui *isus, ci ramane in lumea um!relor, al carei $eu suprem a"unge sa fie. Din aceasta postura, il concepe cu *sis, $eita vietii si a naturii, pe 9orus5, care avea sa a"unga $eul cerului, nu al Soarelui cum fals se afirma in 5eitgeist. De altfel, intrea)a paralela dintre Gisus si #orus este pura !ictiune* intre cei doi nee+istand nicio asemanare evidenta1 nici unul nu s-a nascut pe 0. decem!rie (desi egiptenii au fost cei care au impartit anul in 4/. de $ile si &0 luni, modul in care erau dispuse acestea in Egiptul Antic era cu totul altul - de e)emplu, scriitorul roman Censorinus nota in secolul GGG d,#r, ca Anul Cou )iptean a ca/ut pe I8 iulieF2 totodata, /iua nasterii lui Gisus este o conventie

139 8 3 a g e

Sami B. Devela

Teoria Conspiratiei
bisericeasca de or)ani/are a vietii reli)ioase* nu o certitudine istorica)2 9orus nu s-a nascut dintr-o virgina (aceasta ipote$a a aparut la cateva sute de ani de la aparitia $eului, cand acesta dimpreuna cu Osiris au inceput sa fie venerati de 3araonii din Egiptul de Bos, care au tras conclu$ia ca *sis i-a dat nastere lui 9orus in forma ei originala, de Regina $eificata)2 9orus nu a predicat, nu a avut apostoli, nu a murit, nu a inviat etc. Singurul punct comun intre cei doi ar fi cei trei regi - cu toate acestea, traditia crestina ii mentionea$a e)plicit pe cei trei magi de la Rasarit (invatati persani, o casta cu e)istenta istorica dintr-o cultura separata, cu alta identitate spirituala si sim!olica). *n sfarsit, nici intre Gisus si &it"ra* /eul( protector al creatiei* al adevarului si al dreptatii in /oroastrism nu se pot trasa asemanari i/bitoare - cert este ca nici aceasta divinitate nu se incadrea$a in ta!loul elementelor ar#etipale ce compun sc#ema mitologica simplista pe !a$a careia sunt comparate religiile in film. De altfel, se pare ca tema mortii si a invieriila viata este specifica crestinismului, ea nu a mai aparut in nicio religie antica, iar paralele dintre diverse mituri pagane si crestinism nu se pot face decat pe !a$a unor te)te scrise spre sfarsitul secolului ** dupa 9ristos - atat religiile %isterelor elenistice de care vor!ea Eliade, cat si gnosticismul cu care unii cercetatori au incercat acum cateva decenii sa-l identifice pe *isus (tema preluata de 5eitgeist) inspirandu-se, practic,din crestinism si nu viceversa.

Gn loc de Addendum
Erori, falsificari grosolane, e)agerari, povesti inventate - nici nu e de mirare ca intr-un spumos articol din e,EeptiE(parado)al, "urnalul online al unei organi$atii care lupta impotriva proliferarii pseudostiintei, superstitiilor si credintelor irationale) 5eitgeist a !ost numit KCodul lui da 9inci cu steroi/iK. *nsa nici nu se putea altcumvaF Pe site-ul oficial al filmului, aveti oca$ia sa urmariti transcriptul documentarului,transcript in care sunt mentionate si sursele din care provin #alucinantele informatii. *n mod cert, din lista foarte generoasa de autori, nu ati au$it nici de .( dintre ei. Pe langa cativa autori ocultisti cu oarece notorietate printre pasionati, in marea lor ma"oritate 5cercetatorii5 mentionati nu e)ista nici pe =oogle - sunt genul descriitori care compun conspiratii la 'ilo)ram* publicate in carti ie!tine* aparute la edituri obscure. *n acelasi timp, lucrari consacrate de istorie a religiilor sau te)te religioase in sine sunt date uitarii2 de altfel, reali$atorul filmului nici nu avea cum sa se revedince de la ele, nu i-ar fi servit in niciun fel teoriilor pe care avea de gand sa le e)puna. iste teorii inc#istate in cel mai american, conspirationist si #oll?@oodian mod cu putinta1 5*nstitutiile religioase ale acestei lumi au fost puse acolo de aceiasi oameni care v-au dat guvernul, educatia voastra pervertita, care v-au dat cartelurile !ancare internationale.5 Pentru ca documentarul sugerea$a ca aceasta cumplita pervertire se petrece dintotdeauna, e)ceptandu-l de dragul e)ercitiului pe *isus, ne intre!am ce trea!a or fi avand Cudd#a, Odin, Nuet$alcoalt sau c#iar %a#omed cu toate asteaDF Pentru a parafra$a filmul, in finalul acestui articol ii invitam pe cei care inca mai cred in relevanta 5eitgeist sau a altor teorii ale conspiratiei sen$ationaliste, sa ia seama c#iar de vor!ele e)puse la inceputul documentarului1 KCu cat investi)am mai mult* despre ceea ce credem ca intele)em* care ne este ori)inea* ceea ce credem ca !acem* cu atat mai mult ne dam seama ca suntem mintiti,K

1amilia divina " &siris, 3orus, /sis

110 8 3 a g e

Sami B. Devela