Sunteți pe pagina 1din 99

INNOINDEX Faza I

Studiu privind componentele de analiz a inovrii

CUPRINS

1. ANALIZA INOVRII I REFLECTAREA EI N EFICIENA ECONOMIC LA NIVELUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII INOVATIVE_____________ 3
1.1 Inovarea tehnologic ________________________________________________________________ 3 1. 1.1 Concepte i definiii asociate inovrii _______________________________________________ 4 1.1.2. Concepte i definiii asociate tehnologiei _____________________________________________ 4 1.1.3. Concepte i definiii privind inovarea tehnologic ______________________________________ 5 1.1.4 Concepte i definiii privind transferul tehnologic _____________________________________ 10 1.2 Procesul de inovare ________________________________________________________________ 1.2.1 Evoluii care conduc la necesitatea stimulrii proceselor de inovare________________________ 1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare ______________________________________ 1.2.3. Impactul inovrii i tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare_____________ 13 13 17 18

2. ANALIZA INOVRII N INCUBATOARE ____________________________ 32


2.1. Introducere ______________________________________________________________________ 2.1.1 nfiinarea i operarea incubatoarelor _______________________________________________ 2.1.2 Funciunile incubatorului de afaceri ________________________________________________ 2.1.3 Evaluarea serviciilor i impactului incubatoarelor______________________________________ 2.1.4 Practici eficiente i recomandari ___________________________________________________ 2.2 Infiinarea i operarea incubatorului de afaceri_________________________________________ 2.2.1 Acionarii incubatorului de afaceri _______________________________________________ 2.2.2 Localizare i amplasament________________________________________________________ 2.2.3 Rolul i obiectivele incubatorului de afaceri __________________________________________ 2.2.4 Clienii incubatoarelor de afaceri ________________________________________________ 2.2.5 Finanarea lansrii i costuri de operare______________________________________________ 2.3. Funciunile incubatorului de afaceri__________________________________________________ 2.3.1 Spaiul incubatorului ____________________________________________________________ 2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului __________________________________________________ 2.3.3 Promovarea i definirea intelor de pia _____________________________________________ 2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienilor i reguli de ieire____________________________ 2.3.5 Personalul i managementul incubatorului ___________________________________________ 32 32 33 35 36 38 38 39 40 41 42 45 45 46 50 50 51

2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic _____________________________________________ 53

3. PLANIFICAREA AFACERII PORNITE DE LA INOVARE _______________ 69


3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii ________________________________________ 3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri? ___________________________________________ 3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri?____________________________________________ 3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare?____________________________________________ 3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri? _________________________________ 3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? _________________________________________________ 69 70 73 73 74 76

3.2 Sumarul executiei planului __________________________________________________________ 76 3.3 Piata potentiala ___________________________________________________________________ 77 3.4. Afacerea si pozitia el comerciala _____________________________________________________ 84

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3.5. Strategia de marketing_____________________________________________________________ 86 3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile _________________________________ 88 3.7 Managementul si controlul afacerii __________________________________________________ 93 3.8 Pachetul de finantare necesar________________________________________________________ 94

4. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR DE EVALUARE A INOVRII ______ 96


4.1. Stabilirea indicatorilor asociai criteriilor de evaluare a gradului de inovare ________________ 96 4.2 Integrarea i relaionarea componentei de inovare n componenta economic ________________ 98

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1. Analiza inovrii i reflectarea ei n eficiena economic la nivelul ntreprinderilor mici i mijlocii inovative

1.1 Inovarea tehnologic Ultimele decenii au marcat importante progrese n domeniul inovrii tiinifice, tehnologice, sociale i de alt natur care au exercitat o influen considerabil asupra schimbrilor petrecute n societate. Inovarea nu mai este privit ca un rezultat specific al aciunilor individuale ci mai degrab ca: un proces (prin care sunt identificate soluii asociate anumitor probleme); un proces ce se desfoar de regul n companii inovative, n care rolul autoritilor sau UCD-urilor este ntr-o oarecare msur secundar; un proces interactiv ce implic relaii ntre companii, att formale ct i informale; un proces diversificat i interactiv de nvare; un proces ce implic schimbul de cunoatere tacit i codificat.

Inovarea, dup cum este definit de Comisia European, reprezint nnoirea i lrgirea domeniului de produse i servicii, asocierea pieelor; stabilirea unor noi metode de producie, aprovizionare i distribuie; introducerea de schimbri n management, organizarea muncii, a condiiilor de munc i a performanelor forei de munc
*)
1

Inovare - activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social. Inovarea de produs - introducerea n circuitul economic a unui produs nou sau cu unele caracteristici mbuntite n mod semnificativ, astfel nct s se ofere consumatorului servicii noi sau mbuntite. Inovarea tehnologic - introducerea n circuitul economic a unui proces sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativ a celor existente, inclusiv mbuntirea metodelor de gestiune i organizare a muncii. Transfer tehnologic - introducerea sau achiziionarea n circuitul economic a tehnologiilor i utilajelor specifice, echipamentelor i instalaiilor rezultate din cercetare, n vederea obinerii unor procese, produse i servicii noi sau mbuntite, cerute de pia sau prin care se adopt un comportament inovativ, inclusiv activitatea de a disemina informaii, a explica, a transfera cunotine, a acorda consultan i a comunica cu persoane care nu sunt experi n problem despre rezultatele cercetrii fundamentale, aplicative i pre-competitive ntr-un asemenea mod nct s creasc ansa aplicrii unor astfel de rezultate, cu condiia s existe un proprietar al rezultatelor.

DEFINIII CONFORM OG. 57 DIN 2003 PRIVIND CERCETAREA TIINIFIC I DEZVOLTAREA TEHNOLOGIC

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1. 1.1 Concepte i definiii asociate inovrii

Inovarea reprezint suma activitilor conduse n cadrul unui proces complex, prin care sunt generate, asimilate i exploatate elementele de noutate n sferele economice i sociale.

Inovarea2: cuprinde activiti de cercetare i dezvoltare tehnologic, integrate conceptual n termenii de interaciune ntre oportunitile pieei, bazele de cunotine i capacitile firmei; nglobeaz activiti ca: proiectarea industrial, ingineria proceselor i achiziia de tehnologii (importante pentru inovarea tehnic) asociate unui potenial de cunotine i idei, modaliti de realizare fizic a produsului i de transferare a acestuia pe pia. Cercetarea3-dezvoltarea tehnologic acoper trei mari activiti: cercetarea fundamental (de baz), cercetarea aplicativ; dezvoltarea tehnologic4.

1.1.2. Concepte i definiii asociate tehnologiei Tehnologia este suma mijloacelor, metodelor i cunotinelor necesare realizrii unui produs, proces sau serviciu. Tehnologia5 nglobeaz:
2

definirea clar a inovrii nlesnete evaluarea activitilor de cercetare-dezvoltare, evit ambiguiti i permite ca politicile strategice, tactice i operative s asigure acordarea de prioriti, de extensii sau limitri ale unor activiti; cercetarea-dezvoltarea tehnologic sau experimental constituie numai un aspect al inovrii i este un subiect care acoper numeroase activiti de la cercetarea fundamental/aplicativ, pn la stadiul avansat de dezvoltare a produsului; astfel, sunt cuprinse lucrri concrete preluate sistematic, pentru creterea volumului de cunotine i utilizarea acestora pentru realizarea de noi aplicaii. 3 trebuie vzut nu numai ca o surs de idei inovatoare, ci i ca o form de rezolvare a problemei. 4 este necesar s se insiste, totui, pe activitile de dezvoltare, n special de transfer tehnologic i pe cele legate de pia, unde riscul eecului proiectului este redus; aceste activiti, n schimb, primesc o acoperire cu subvenii, mult mai mic dect cercetarea. 5 tehnologia nseamn organizarea cunotinelor i resurselor pentru realizarea scopurilor practice, fapt ce ne ndreptete s afirmm c tehnologia include metode i mijloace ntr-un sens general, fr a se limita numai la procesele de producie.

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

metode de producie propriu-zis; referine privind utilizarea tuturor resurselor i cuprinde un larg spectru de activiti, inclusiv perfecionarea produciei, organizarea, luarea deciziilor i instruirea.

Tehnologia a fost conceptualizat ca fiind organizarea sistematic i aplicat a cunotinelor, ideilor i competenei individuale, ceea ce face posibil proiectarea produselor i/ sau serviciilor inovative, produce eficien prin promovarea rapid pe pia de produse sau servicii competitive. Tehnologia este intangibil, din perspectiva transferului tehnologic, deoarece aceasta este nglobat n proiecte, documente i n oameni sub form de know-how sau show-how.

Deoarece interdependena dintre tehnologie, economie i societate accentueaz nevoia societii de a mbunti mediul economic prin mijloacele de producie, cunoaterea proceselor, metodologie i organizare etc., implic necesitatea ca tehnologia s fie n msur s rspund necesitilor i cerinelor pe care le formuleaz societatea. Tehnologia i transferul de tehnologie exprim interdependena ntre economie i societate.

1.1.3. Concepte i definiii privind inovarea tehnologic Inovarea tehnologic este partea procesului de inovare care include: - generarea de noi cunotine i idei; - activiti de producie fizic; - activiti conexe de pia pentru realizarea i promovarea unui produs inovativ. Inovarea tehnologic presupune: crearea, adaptarea i adoptarea de noi produse, procese ori servicii; mbuntirea de produse, procese ori servicii; introducerea lor cu succes, pe pia;

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Dup cum se observ, inovarea tehnologic este mult mai cuprinztoare dect o simpl legtur ntre diferitele activiti i stagii, aceasta presupune o serie de activiti complexe ce se desfoar n trei grupe: activiti de generare de noi cunotine i idei; activiti de producie fizic; activiti legate de pia, plasate separat, pentru a identifica stagiul de dezvoltare a fiecrei activiti. Inovarea tehnologic este un proces complex care: este influenat de factori din mediul industrial i de afaceri; susine mediul de inovare, competiia, proprietatea intelectual i industrial i mediul fiscal; nglobeaz cunotinele, producia i piaa; cuprinde tehnologia implementat n noi produse, procese i servicii, precum i perfecionarea tehnologic a produselor, proceselor i serviciilor. Definiia inovrii tehnologice, dup Manualul Oslo6, este prezentat n tabelul urmtor
Definirea inovrii tehnologice conform Manualului Oslo

cercetare-dezvoltare (C-D) includerea de tehnologii nencorporate includerea de tehnologii ncorporate

instrumente i inginerie industrial - pregtire SDV-uri i elaborare tehnologii proiectare industrial pentru produse i procese tehnologice demararea produciei marketing pentru produse noi sau mbuntite

scoate n eviden activitile din cercetare-dezvoltare, adic achiziia i generarea de noi cunotine sau idei relevante pentru firme

identific activitile necesare pentru realizarea produciei fizice, adaptarea i adoptarea noutilor tehnologice, perfecionarea produselor, sau implementarea noutilor tehnologice, sau perfecionarea proceselor

evideniaz activitile legate de pia care apar n finalul fazei de dezvoltare, n particular, marketing-ul i anunarea de noi produse sau procese perfecionate.

conceput pentru a omogeniza statisticile inovrii tehnologice i reflect definiiile acceptate n rile Uniunii Europene

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Procesul de inovare tehnologic ilustrat n figura urmtoare, accentueaz faptul c, n esen, inovarea tehnologic are drept scop transformarea cunotinelor i ideilor inovatoare, tiinifice i tehnologice n produse sau servicii care satisfac cerinele cumprtorilor sau beneficiarilor.
Procesul de inovare tehnologic concepie tehnologic / design cunotine tiinifice i tehnologice, idei inovatoare cerine pia, / preferine, / rel. cumprtorbeneficiar proiectare tehnologie

resurse materii prime

producie / servicii

produs / technolog. / serviciu

n funcie de problemele economice, n tabelul urmtor sunt prezentate activitile incluse n procesul de inovare tehnologic:
Principalele activiti specifice inovrii tehnologice

cheltuieli privind cifra de cheltuieli privind lucrri creative preluate pe o baz afaceri n cercetare- sistemic n legtur cu creterea potenialului de dezvoltare cunotine. cheltuieli de capital n sprijinirea achiziiei de tehnologii nglobate cumprate, cercetaredezvoltare exclusiv din activitatea de CD. transfer tehnologic tehnologii pe care firma le transfer cu un profit sau plat pentru a fi achiziionate. activiti de proiectare industrial i inginerie a proiectarea industrial proceselor, care sunt necesare pentru producia de i ingineria proceselor noi tehnologii sau perfecionarea produselor sau proceselor. implementarea implementarea standardelor de calitate este

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

certificatelor de calitate considerat inovare tehnologic numai acolo unde rezult perfecionri semnificative n producie sau n livrarea de bunuri sau servicii. tehnologia informaiei i comunicaiilor (E-Commerce) software aplicaii ale inveniilor / valorificarea brevetelor investiia firmei pentru accesul la noile tehnologii specifice. progres tiinific sau tehnologic i/sau rezolvarea incertitudinilor tiinifice sau tehnologice. cheltuieli privind nregistrarea aplicaiei patent. instruirea personalului solicitat n legtur cu

formarea profesionala implementarea unui produs/ proces tehnologic nou sau perfecionat. atragerea cercettorilor susinerea costurilor pentru firme cu activitate de / motivare inovare, pentru specialitii din UCD-uri. crearea firmelor stimularea crerii de noi firme pentru exploatarea inovative produselor/ proceselor noi sau perfecionate. drepturile de proprietate ale firmelor noi inovative stimularea accesului capitalurilor pentru sprijinirea creaiei i creterea activitilor din stagiile anterioare ale noilor sau recentelor tehnologii sau inovri.

Factori care influeneaz succesul inovrii tehnologice sunt7: orientarea ctre cerinele pieei; importana inovrii tehnologice pentru obiectivele societii comerciale; selectarea eficient i evaluarea corect a proiectelor de inovare tehnologic i a surselor de idei noi i creatoare; conducerea i controlul eficient al proiectelor de inovare tehnologic; receptivitatea conducerii i a salariailor societii comerciale la inovri tehnologice; antrenarea n proiecte de inovare tehnologic a unei echipe corespunztoare din punct de vedere profesional. Ideea de produs / tehnologie sau serviciu nou poate fi generat: 7

n departamentul de marketing;

[Patterson, 1998]

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

n departamentul de cercetare - dezvoltare8 (unde se concretizeaz dac ideea corespunde unei cerine a pieei).

Dei ntre compartimentele cercetare - dezvoltare i marketing pot exista bariere de comunicare datorit specializrilor diferite, asigurarea circulaiei informaiilor de specialitate generate de realizarea obiectivelor generale ale organizaiei, precum i a obiectivelor specifice ale compartimentelor, este o condiie intrinsec a procesului de inovare tehnologic, dup cum se observ n figura urmtoare.
Reprezentarea schematica a schimbului de informaii

sistemul de tiin i tehnologie

departament CD

departament marketing

piaa

Inovarea tehnologic de succes este rezultatul conceperii unei noi tehnologii sau al aplicrii unei tehnologii existente, dar mbuntite. Inovare de succes ofer pieei un produs sau serviciu nou, pentru care clientul sau beneficiarul este pregtit i dispus s plteasc, numai n cazul n care caracteristicile produsului sau serviciului corespund ateptrilor i dorinelor formulate anterior consumrii actului de vnzare cumprare. Calitatea inovrii tehnologice rezult din originalitatea ideilor nmagazinate n produsul sau serviciul nou realizat, fiind consecina gndirii creatoare a uneia sau mai multor persoane din colectivele de cercetare-dezvoltare i marketing ale societii comerciale. Tehnologiile, precum i produsele sau serviciile au un ciclu de via i implicit, o durat de via care cuprinde generarea, maturizarea i dispariia ideilor inovatoare, dup cum se observ din figura urmtoare.

studiile efectuate pe plan internaional la nivelul marilor companii evalueaz c numrul ideilor novatoare i creatoare impuse de departamentul de cercetare - dezvoltare reprezint circa o treime din numrul total, dar importana lor este foarte mare pentru obiectivele companiei [acest aspect este vizibil mai ales n cazul ideilor noi care creeaz produse sau servicii noi ce se adreseaz unei piee existente sau uneia noi]

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Fazele de evoluie pentru un produs


Evoluia produselor este ciclic i parcurge fazele prezentate n diagrama alturat, unde:
T = testare de pia I = impunere pe pia M = maturitatea produsului S = saturaia pieei D = declinul produsului

Din momentul fazei de saturare a pieei, se are n vedere nlocuirea produsului [ tehnologiei /serviciului]

Inovarea tehnologic este rezultatul unor interaciuni complexe. O societate comercial, pentru a furniza produse sau servicii de calitate, are stringent nevoie de cunotine tehnico-tiinifice, ca i de date referitoare la cerinele i necesarul de pia, nmagazinate n cadrul departamentului de cercetare - dezvoltare, respectiv de marketing. n afar de aceste elemente eseniale, este necesar un mediu inovator intern, n care conlucreaz eficient personalul managerial existent la diferite niveluri i personalul de execuie. n mediul inovator intern al societii comerciale organizarea activitilor de cercetare - dezvoltare i de marketing presupune existena creativitii concretizat n idei inovatoare, ce genereaz propuneri de proiecte, care, printr-o analiz i evaluare corect devin produse, tehnologii sau servicii noi.

1.1.4 Concepte i definiii privind transferul tehnologic n conformitate cu structura de activiti incluse n conceptul de inovare tehnologic, transferul tehnologic este reprezentat de activitile care ncep dup activitatea de cercetare-dezvoltare. Definirea transferului tehnologic, n aceast accepiune, reprezint o parte a procesului de inovare, fiind suma activitilor complexe care includ9:

[Bala, Naum, 1998]

10

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

diseminarea informaiei i a transferului de cunotine privind un produs, proces sau serviciu; elaborarea documentaiei necesare pentru ca un produs, proces sau serviciu conceput n activitatea de cercetare-dezvoltare s poat genera efecte pe plan economic i social;

pregtirea mediului de realizare a produsului: linii tehnologice, SDV-uri, reele informatice, personal calificat i altele; verificarea i controlul funcionalitii produsului, procesului sau serviciului (controlul calitii, evaluarea eficienei sociale i altele); valorificarea economic i social n mediul n care rezultatele cercetrii ajung s fie utilizate de mai muli beneficiari (productori sau utilizatori n cazul produselor sociale);

includerea unor elemente inovatoare c fiind componente ale procesului de transfer tehnologic.

Transferul tehnologic semnific procesul prin care noi metode i tehnici, noi produse i maini, noi metode i structuri de organizare sunt10: descoperite i dezvoltate pn n faza de vnzare pe pia; introduse att n producie, ct i n consum; mbuntite, modernizate i nlocuite de ndat ce apar altele superioare.

Definirea transferului tehnologic permite identificarea i explorarea schimbrilor introduse de tehnologie n lume, care pot servi de asemenea la consolidarea ideii c transferul tehnologic se poate extinde la acoperirea nevoilor societii; aceasta nu implic numai mbuntirea capacitilor de producie existente, dar presupune, de asemenea i abordarea altor probleme din domeniile tehnologiei informaiei i comunicaiilor, al noilor materiale, transporturilor, mediului, biotehnologiilor, medicinii, farmaciei, al urbanizrii etc., ca i al funciunilor de planificare, prognoz, analiz, simulare, evaluare i urmrire a activitilor11.

[Andersson, Kind, Logan-Andersen, 2004] Bala,G., Campurean,A.,M., Technology transfer as a mean to generate maximum value from existing technology with minimum additional investment; Lucrare prezentata si publicata in rezumat cu ocazia NATO ARW Overcoming Barriers to Technology Transfer and Business Commercialization in CEE Solution and Oportunities Bucuresti , 2001; Lucrarea a fost publicata in NATO ASI Series in anul 2002
11

10

11

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Transferul tehnologic depinde de motivaia social i individual, de mecanismul de decizie privind folosirea resurselor financiare i umane disponibile, precum i de cerinele culturale i materiale ale societii. Procesul de transfer tehnologic este variabil n timp i depinde de factori imprevizibili, care apar sub aciunea oamenilor. Probabilitatea de apariie a anumitor relaii de natur statistic evideniaz legtura dintre tehnologie i societate.

12

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1.2 Procesul de inovare 1.2.1 Evoluii care conduc la necesitatea stimulrii proceselor de inovare A fost evideniat faptul c aplicarea rezultatelor obinute n cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic promoveaz prosperitatea afacerilor i a economiilor, c exist o corelaie ntre investiiile n domeniul tiinei i dezvoltarea economic. Pentru reprezentarea acestei conexiuni, pn nu de mult, se utiliza un model liniar modelul liniar al inovrii12, prezentat n figura urmtoare
Modelul liniar al inovrii

OFERTA
IDEE

CERERE
NECESITATE DE PIATA

CERCETARE FUNDAMENTALA

CERCETARE APLICATIVA CERCETARE APLICATIVA DEZVOLTARE TEHNOLOGICA DEZVOLTARE TEHNOLOGICA

PRODUCTIE

PRODUCTIE

MARKETING

MARKETING

COMERCIALIZARE

COMERCIALIZARE

Dezvoltarea modelului liniar al inovrii n condiiile unei piee bazate pe cerere i ofert conduce la un model interactiv al etapelor parcurse de la idee pn la apariia pe piaa a unui produs / tehnologii, dup cum se observ din figura urmtoare.
12

descoperirile tiintifice conduc la idei de aplicare urmate de dezvoltarea de noi produse n industrie i la apariia acestora pe pia i, prin aceasta, la creterea competitivitii ntreprinderilor i economiilor.

13

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Modelul interactiv al inovrii


NECESITATI ALE SOCIETATII / DE PIATA

PROD IDEE CD/CA DT TEHN COM PIATA

STADIUL DE DEZV. AL PROD. / TEHNOLOGIEI

Modelul liniar, caracterizat prin simplitatea sa, a fost larg utilizat pn cnd schimbrile fundamentale recent survenite n economie, precum i dezvoltrile tehnologice rapide, n special cele din domeniul tehnologiei informaiei i comunicaiilor, au impus aprofundarea proceselor complexe prin care inovarea i transferul tehnologic, cunotinele n general, afecteaz competitivitatea economic, prefigurnd un model bazat pe cunotine, modelul non-liniar prezentat n figura urmtoare.
Modelul non-liniar (relaional) al inovrii (Chain-link model)

CERCETARE DEZVOLTARE TEHNOLOGIC

CUNOTIINTE

POTENTIAL DE PIATA

CREARE SI/SAU REALIZARE DESIGN ANALITIC

DESIGN DETALIAT SI TESTARE

REDESIGN SI PRODUCTIE

DISTRIBUTIE SI PIATA

14

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Dup cum se observ din prezentrile anterioare, procesul de inovare este privit ca un proces complex, att dinspre C&D ctre cei ce aplic rezultatele de CD, ct i ca un proces de nvare prin practic. Inovarea are loc, de obicei, n diferite pri ale lanului productor utilizator, n diferite sectoare industriale13: productorii sunt cei care sunt motorul inovrii de produs; utilizatorii sunt cei care genereaz inovarea de produs; furnizorii de componente sau materiale.

Dat fiind riscul asociat procesului de inovare, acesta este ncurajat de un mediu economic sntos i descurajat de practicile monopoliste. n acest sens, intervenia statului n stimularea inovrii trebuie fcut cu pruden, tocmai pentru a nu crea monopoluri i a stagna creterea economic prin inovare14. Liberalizarea i globalizarea economiilor a condus la creterea fr precedent a competiiei, o puternic presiune este exercitat pe piaa global asupra tuturor firmelor, indiferent de mrimea lor, de piaa ctre care sunt orientate (ctre export sau ctre piaa intern) i de locul n care i desfoar activitatea (n ri dezvoltate, ri n curs de dezvoltare sau ri n tranziie). Ca urmare a progreselor rapide ale tiinei i tehnologiei i, n special, a dezvoltrilor rapide n domeniul tehnologiilor informaiei i a telecomunicaiilor, precum i a dezvoltrii unor noi tehnologii, ca, de exemplu, biotehnologiile, noile materiale i altele se constat o cretere permanent a intensitii n cunoatere a produciei. n acest context, n cunoatere sunt cuprinse nu numai cunotinele rezultate din cercetare i dezvoltare, ci i cele utilizate n proiectarea produselor n ingineria proceselor, n controlul de calitate, n management, cunotinele privind pieele i oportunitile de investiii, precum i competenele i capacitile necesare pentru a determina schimbri n produsele i n procesele realizate n ntreprinderi15. Pe msur ce cunoaterea n domeniul tehnologiilor i al inovrii devine un puternic generator de bogie, capacitatea de inovare devine vital pentru realizarea dezvoltrii economice i a unei competitiviti durabile.
13 14

ncurajarea politicilor ce trebuie aplicate pentru stimularea creterii economice necesit o nelegere a detaliilor procesului de inovare n fiecare industrie. [Naum, Bala, 2001] i [Utterback, Suarez, 1993] 15 [Bala, Nstase, 2001]

15

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Concomitent cu dezvoltarea economic, eforturi considerabile sunt orientate n direcia aprofundrii cunoaterii proceselor de nvare pentru inovare, de creare, acumulare i difuzare a cunotinelor n ntreprinderi, economie i societate. Pe aceast baz se urmrete conceptualizarea i modelarea acestor procese, precum i dezvoltarea de metode, instrumente i tehnici manageriale pentru stimularea proceselor de inovare. Toate acestea au condus la formarea unei noi viziuni asupra relaiei dintre tiin i tehnologie, pe de o parte, economie i societate, pe de alt parte. Conform celor mai recente teorii ale creterii se arat c sursele de cretere a profiturilor se nscriu n categoriile generale ale costurilor fixe i ale ideilor. Incrementri ale investiiilor asociate cu un nou set de inovri determin adesea o gam de profituri, cu o rat considerabil de cretere pe msur ce: costurile de investiii furnizeaz cunotine i experiene disponibile public; atitudinile i abilitile consumatorului devin mai receptive la produse noi.

O schimbare fundamental o reprezint deplasarea de la economia bunurilor16 la economia cunotinelor, ideilor17. Potenialul nelimitat al schimbrii tehnologice condus de cunotine este o cale sigur pentru a asigura creterea beneficiilor asociate investiiilor tehnologice.

16 bunurile fixe exist ntr-un loc, la un moment dat, acestea nu pot fi folosite dect de un singur utilizator. Iar multiplicarea acestora nu asigur, pe termen lung, profituri n cretere. 17 ideile, cunotinele, odat puse n circulaie, pot fi preluate de oricine, pot fi dezvoltate nelimitat; nu exist limite practice la cunotinele umane i nu trebuie s existe granie imediate la a gsi modaliti de a produce mai mult producie, utiliznd mai puin din fiecare resurs de intrare n proces.

16

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1.2.2 Mijloace pentru stimularea proceselor de inovare Ca rspuns la presiunea pentru inovare exercitat de creterea competiiei globale, n cadrul firmelor, la nivel naional, la nivelul unor grupuri de state trebuie s existe preocupri privind elaborarea i transpunerea n practic a unor strategii, politici i aciuni care s stimuleze procesele de inovare. n acest sens, dintre cile importante de aciune18, menionm: stimularea obinerii de noi cunotine, prin efortul propriu de C&D; stimularea obinerii de noi cunotine din surse externe; asigurarea fluiditii transferului tehnologic i a condiiilor optime pentru difuzarea n economie a tuturor tipurilor de cunotine (tiinifice, tehnologice, economice, comerciale, administrative) necesare ntreprinderilor n procesele de inovare; stimularea ntreprinderilor pentru inovare, prin crearea unui climat economic, financiar, fiscal, politic i social care s constituie o alt direcie important de aciune pentru stimularea inovrii. Aspecte ale politicilor n domeniul dezvoltrii inovrii, tehnologiei i cooperrii subliniaz necesitatea stabilirii unui echilibru ntre eforturile privind crearea noilor cunotine (prin activitile de C&D), obinerea lor din exterior (prin colaborri tehnologice i economice) i capacitatea de absorbie eficient a acestora de ctre ntreprinderile din economie. Din analiza rezultatelor din domeniu se constat necesitatea: unor politici clare n domeniul inovrii, inovarea devenind o nou politic orizontal care leag domenii tradiionale ca, de exemplu, politicile economice, industriale i n domeniul cercetrii. unor politici coerente n domeniul drepturilor de proprietate intelectuala; mbuntirea sistemului legislativ i de reglementri19. ncurajarea investiiilor n inovare. finanarea cu prioritate a activitilor de cercetare care conduc la inovare. susinerea transferului tehnologic prin intensificarea colaborrii ntre centrele de cercetare, universiti, grupuri de ntreprinderi i companii individuale i susinerea afacerilor bazate pe tehnologii avansate.
18 19

experiena arat c, pentru a obine rezultate consistente, este deosebit de important s se acioneze pe toate direciile menionate; neglijarea uneia sau alteia dintre acestea poate conduce la blocaje care s afecteze dramatic rezultatele finale obinute. inc prea complex, reprezint un obstacol serios n crearea de noi afaceri i pentru activittile antreprenoriale.

17

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1.2.3. Impactul inovrii i tehnologiei la nivel de IMM. Indicatori. Metode de evaluare Inovarea la nivelul ntreprinderii trebuie privit drept un sistem complex, un proces integrat strategiei generale a unei ntreprinderi care servete atingerii obiectivelor prestabilite de dezvoltare. n condiiile unui mediu concurenial, un operator economic se concentreaz asupra competitorilor de pe pia, reacioneaz la micrile acestora i, n majoritatea cazurilor (n special pentru sectorul IMMurilor), adopt un comportament imitativ i nu inovativ. Prin adoptarea unui astfel de comportament, ntreprinderea nu i poate asigura automat succesul de pia i, cu att mai mult, nu poate aspira la o poziie dominant. Adoptarea de ctre operatorul economic a unor procese de inovare tehnologic asigur condiiile necesare pentru a corela crearea de valoare pentru clieni prin intermediul produselor i serviciilor oferite i atingerea obiectivelor proprii de dezvoltare. Astfel, prin inovare tehnologic, ntreprinderea tinde s se orienteze asupra soluiilor, n timp ce, prin crearea valorii pentru client urmrete redefinirea continu a problemelor20. Dezvoltarea capacitii inovative la nivelul ntreprinderii presupune ncurajarea manifestrilor de creativitate tehnic, prin asumarea riscurilor i minimizarea lor printr-un management al schimbrilor adecvat rennoirii organizaionale. Integrarea diverselor aspecte pe care le mbrac inovarea, corelarea crerii de valoare pentru client, prin intermediul produselor i serviciilor oferite, cu inovarea tehnologic necesit dezvoltarea unui sistem de indicatori care s monitorizeze performanele ntreprinderii prin intermediul dimensiunilor inovrii care se refer la intrri, procese, produse i strategii. Procesul inovativ este influenat de numeroi factori, studierea acestora a conturat mai multe orientri n rndul specialitilor, dezbaterea clasic dintre ntietatea cererii sau a oportunitilor tehnologice rmne de actualitate, fiind necesar definirea i cuantificarea mai corect att a noiunii de oportunitate tehnologic, ct i de cerere i necesitate de pia. Dac o parte a economitilor21, n acord cu Shumpeter, consider oportunitatea tehnologic i atributelor tehnice ale inveniilor drept fora motrice a ntreprinztorilor i garania succeselor viitoare, o alt parte a economitilor, n frunte cu Freeman i Schmookler22 consider c prin intensificarea i diversificarea cererii se accentueaz la nivelul companiilor activitile inovative,
20 21 22

[Reinganum, 1989] [Goldenberg, Lehmann, Maazursky, 2001] Schmookler, Invention and Economic Growth, Cambridge, Harvard University Press, 1966

18

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

nevoile consumatorilor fiind cele care orienteaz procesul inovativ. Schimbarea programat la nivelul unei ntreprinderi inovative presupune, n esen, determinarea cu claritate a poziiei acesteia comparativ cu rezultatele de succes din sectorul de activitate, implicarea managementului n schimbarea strii de fapt prin crearea structurilor organizaionale necesare unor procese inovative sistematice, deschiderea spre nou i motivarea corespunztoare a angajailor23. n acest context, n ultima perioad s-a conturat necesitatea introducerii proceselor de audit al inovrii la nivelul fiecrei ntreprinderi pentru fundamentarea deciziei privind politica de inovare. Dup unii specialiti24, auditul ar trebui s urmreasc dinamica inovrii, analizat n cadrul unui tablou multidimensional (inovarea i dezvoltarea de produse; inovarea de proces i achiziia de tehnologii; leadership; resurse, sisteme i instrumente; competitivitate) care s permit ierarhizarea ntreprinderii n raport cu cei mai buni competitori n domeniu. Productivitatea inovrii este reprezentat de produse (bunuri) tangibile i intangibile care pot genera efecte economice. Eficiena inovrii este productivitatea pe unitatea de resurse utilizate. Impactul inovrii reprezint schimbrile determinate la nivelul unei companii, dar i n societate de produsul inovrii. Eficacitatea inovrii este msura n care impactul este focalizat pe obiectivele stabilite. Evaluarea impactului inovrii trebuie fcut n fiecare din cele trei faze ale procesului: iniierea proiectului (de inovare), selectarea cercetrii; realizarea proiectului (de inovare), evaluarea implementrii proiectului (de inovare):

Evaluarea impactului inovrii, n baza unui sistem de indicatori prezentai n tabelul 4.2, trebuie s furnizeze rspunsuri credibile la urmtoarele ntrebri: care sunt domeniile asupra crora se manifest impactul pe termen lung al proceselor inovative?
23 24

[Ziman, 2000] [Chiesa, Coughlan, 1996]

19

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

care sunt realizrile i efectele inovrii implementate la nivel de ntreprindere i care va fi impactul social i economic asociat acestora? care este cunoaterea proiectat a fi obinut prin inovarea propus? ce tip de beneficii pot fi obinute la finalul procesului de inovare i care este nivelul de ncredere c beneficiile pe termen mediu i pe termen lung vor fi obinute.
Tabel 4.2 Sistemul de indicatori pentru cuantificarea impactului inovrii
TIP INDICATOR CARACTERISTICI

indicatori de impact

indicatori de rezultat indicatori de efecte25

indicatori nenormai

indicatori normai indicatori direci26

- (uniti de msurare a impactului) - deriv din caracteristicile rezultatelor i produselor activitilor de CDT; acetia pot fi indicatori: economici, - sociali, - financiari, - de mediu, - de management etc. - (cerine/ rezultate, intrare/ ieire) - se refer la intervalul de timp n care se desfoar inovarea sau imediat dup finalizarea acesteia. - (cerine/ efecte) sunt mult mai compleci, urmresc pentru un interval mai mare de timp efectele produse de rezultatele inovrii n diverse domenii. - reprezint un numr valoarea absolut a unei mrimi, fr a da nici un fel de indicaie referitoare la eficiena procesului care a condus la aceast valoare. - furnizeaz o cantitate mai mare de informaii, dnd msura mbuntirii posibile prin referire la ceea ce s-a obinut cu ceea ce se dorete a fi obinut. - cerine/ rezultate/ productivitate.

Componentele importante ale procesului inovrii msurate direct includ: cerine/ activitate (ex.:numrul de persoane care lucreaz la realizarea proiectului de cercetare, cantitatea de resurse alocate cercetrii, etc.); rezultate/ productivitate (ex.: articole, articole pe unitatea de resurse, etc.). Crearea de Din cauza complexitii inovrii, este necesar combinarea indicatorilor n scopul obinerii unei imagini complete, de ansamblu a produsului inovrii. mega-indicatori (meta-indicatori termen scurt
27

impact/ rezultate; meta-indicatori

25 26

(ex. rezultatele inovrii din domeniul aviaiei militare au mbuntit performanele sistemelor aviatice militare, iar pe termen lung au avut efecte ce au determinat construirea de avioane civile mai sigure, automobile mai ieftine, mijloace noi de comunicaie etc.). muli dintre aceti indicatori au o dimensiune vectorial referindu-se la dou aspecte: credibilitate i utilitate componenta cantitate i componenta calitate. 27 meta-indicatorii pe termen scurt sunt derivai din indicatorii direci, reflectnd impactul inovrii n intervalul de timp apropiat momentului finalizrii inovrii; aceti indicatori sunt relativ simpli, la fel i tipul de impact pe care ei l msoar este simplu i se refer la perioada imediat urmtoare finalizrii inovrii: influena asupra altei cercetri, influena asupra unei dezvoltri tehnologice, etc. Ca i n cazul indicatorilor direci ei pot fi combinai n megaindicator;. de asemenea, au o component cantitativ i una sau mai multe componente calitative.

20

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

termen mediu, lung28 impact/ efecte) mpreun cu regulile de combinare i ierarhizare a acestora, permite estimarea simpl i rapid a procesului inovrii i evidenierea rapid a domeniilor problem. n acest sens, amintim: Indicatori poteniali pentru evaluarea impactului tiinei i tehnologiei - permit evaluarea impactului tiinei i tehnicii n dezvoltarea economiei i societii; acetia nu pot fi separai de indicatorii macroeconomici29 utilizai n statistica oficial. Informaiile sintetizate prin indicatori statistici pot fi grupate n funcie de laturile eseniale ale economiei msurate statistic, astfel: a) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei potenialului economic al economiei naionale i al elementelor sale structurale: i. indicatorii resurselor de munc30; ii. indicatorii potenialului tehnico-material acumulat n societate31. iii. indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase n circuitul economic32 b) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei rezultatelor obinute ca urmare a valorificrii potenialului economic, a evidenierii i analizei produciei de bunuri economice (materiale i servicii), a evidenierii i analizei formrii, micrii i utilizrii veniturilor obinute n urma realizrii produciei de bunuri materiale i nemateriale: 28

sistemul de indicatori ai eficienei economice; sistemul de indicatori ai produciei sociale; eficiena utilizrii forei de munc; eficiena folosirii mijloacelor fixe; eficiena folosirii mijloacelor materiale circulante.

indicatorii din aceast categorie tind s integreze indicatorii primari de productivitate i indicatorii de impact, includ date cu mare incertitudine, complexe, pe durate mari de timp i greu de obinu; de exemplu, indicatorul cost-beneficii pentru un proiect de inovare desfurat n trecut necesit nelegerea dimensiunilor domeniului de influen pe care rezultatele inovrii l au i metode foarte subiective pentru generarea datelor referitoare la beneficii (ex: valoarea vieilor salvate, valoarea creterii nivelului de trai, valoarea mediului nconjurtor mai puin poluat, etc.;. analiza nu va putea utiliza meta-indicatorii pe termen scurt (articole, citri, cri, etc.), trebuind s se focalizeze direct pe indicatorii de pia (cheltuieli, vnzri, cifre de afaceri, profit, etc.). 29 pentru o analiz sistematic a indicatorilor economici, se vor utiliza datele din lucrarea Indicatorii macroeconomici Coninutul i funciile lor, autor: Ion Capanu, aprut la Editura Economic, Bucureti, 1998. 30 indicatorii populaiei i ai resurselor de munc sunt strns legai de indicatorii numrului, structurii i micrii populaiei, informaii care stau la baza calculrii i analizei resurselor de munc. n analiza impactului tiinei i tehnologiei romneti asupra economiei naionale, abordarea acestei categorii de indicatori este util dac se are n vedere c resursa uman este nu numai singura surs de inovare, dar i singurul mijloc de transmitere i diseminare; dintre indicatorii care ar putea oferi date utile n realizarea temei de doctorat se pot avea n vedere, cu prioritate, urmtorii: indicatori care exprim corelaia dintre creterea economic i creterea populaiei (abordai pe principalele categorii ale populaiei i structuri economice), indicatorii structurii populaiei (cu referire la caracteristicile educaionale, economice i sociale), indicatori ai micrii populaiei (cu orientare pe mobilitate). 31 indicatorii potenialului tehnico-material acumulat n societate este tratat pe dou direcii, respectiv: acumulrile la nivelul resurselor i forelor de munc i acumulri la nivelul avuiei naionale; dintre informaiile de interes ce pot fi reinute n categoria de indicatori referitori la forele de munc, se pot enumera: structura populaiei pe categorii sociale, numrul salariailor, timpul efectiv de lucru; este util ca aceti indicatori s fie structurai pe sectoarele i ramurile economiei naionale; indicatorii referitori la avuia naional acumulat se refer la totalitatea resurselor materiale (bunuri materiale durabile i nedurabile acumulate n decursul timpului, existente la agenii economici, instituii socio-culturale, populaie), naturale (exprimate prin fondul funciar i resursele existente n subsolul rii) i spirituale (valorile cultural artistice, tiinifice, educaionale) de care dispune societatea la un moment dat. 32 indicatorii resurselor naturale utilizabile, atrase n circuitul economic constituie un element al avuiei naionale nereproductibil sau cu ciclu lung de refacere; sunt cuprinse: fondul funciar, fondul forestier, resursele minerale utilizabile, resursele de ap i altele.

21

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

c) informaii care permit caracterizarea i analiza eficienei activitii de producie, a eficienei utilizrii factorilor de producie; d) informaii care evideniaz fluxurile financiar-monetare dintr-o perioad de timp (fluxuri sintetizate prin indicatori statistici); e) informaii care sunt la baza caracterizrii i analizei nivelului de trai al populaiei. Indicatorii macroeconomici care exprim rezultatele din economia naional pun n eviden diferite aspecte ale produciei de bunuri materiale i servicii obinute ntr-o perioad de timp de ctre agenii economici. Indicatorii macroeconomici care exprim rezultatele (producia de bunuri materiale i servicii) obinute de agenii economici ntr-o perioad de timp sunt determinai printr-un proces complex care include culegerea datelor de la agenii economici, sistematizarea acestora pe ramuri, sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale i servicii, sintetizarea i generalizarea acestora pe ansamblul economiei naionale. Determinarea acestor indicatori atribut esenial al statisticii naionale presupune existena unui sistem metodologic de calcul i analiz economic bine conceput care s permit calcularea de indicatori sintetici globali privind urmtoarele elemente: producia de bunuri (materiale i servicii), structura acestei producii n funcie de o serie de caracteristici esenial impuse de cerinele analizei economice; veniturile create n activitatea de producie desfurat de subiecte economice evideniate pe ansamblu i pe grupe de subiecte economice; repartiia veniturilor ntre participanii la producie i redistribuirea acestora prin mecanismul financiar; folosirea veniturilor n societate pentru consum i economisire (acumulare). analiza evoluiei, dinamicii economice; analiza structurii i modificrilor n structura economiei; calculul i analiza eficienei folosirii factorilor de producie; analiza principalelor corelaii macroeconomice; compararea nivelului, structurii i evoluiei economiei naionale cu cele ale altor ri. Principalele aspecte ce pot fi analizate sunt urmtoarele:

22

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Indicatorii macroeconomici sunt determinai, la nivel naional i pentru principalele activiti ale economiei naionale, de ctre Institutul Naional de Statistic INS, care i aduce la cunotina utilizatorilor prin publicaiile proprii de specialitate, dar i de ctre alte surse33. Utilizarea ca intrri a sursei de date din statistica naional ofer avantaje considerabile, de care trebuie s se in seama, i anume: reea de documentare deja format, stabil, autorizat, accesibil, ieftin; sigurana i recunoaterea social a datelor; frecven regulat; comparabilitate i capacitate de integrare n sistemul naional /internaional de indicatori. Evaluarea impactului inovrii. Metodele de evaluare a impactului inovrii pot fi clasificate n: metode cantitative (bibliometria34; econometria: analiza funciei de producie i analiza cost-beneficiu) metode semicantitative35; metode calitative peer review.

n literatur sunt prezentate metode de evaluare care integreaz cele trei clase de indicatori, n funcie de obiectivele evalurii i de abordarea procesului de evaluare. Tehnicile cantitative moderne utilizeaz curent tehnologia informatic, suplimentat prin metode analitice de tip reea, n scopul integrrii unor domenii de cercetare diferite. O categorie de tehnici, care se focalizeaz asupra impactului la scar macroeconomic (social etc.), utilizeaz fenomenul co-producerii. Conceptul de coproducere postuleaz c fenomenele care se produc mpreun i frecvent n anumite domenii sunt ntr-o anumit relaie, iar intensitatea acestei relaii este indicat de frecvena co-producerii. Transpunerea ntr-un format standardizat poate conduce la construirea de reele ale acestor fenomene de co-producere i de hri ale domeniilor tiinifice n dezvoltare36.

Situaia Principalilor Indicatori Conjuncturali, cuprinznd principalii indicatori conjuncturali. n publicaie se includ: sinteza economic, tabelele statistice, normele metodologice.; Cercetare-dezvoltare i inovare tehnologic serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ri, norme metodologice.; Anuarul statistic al Romniei, publicaie anual, coninnd i seriile de date pentru perioadele anterioare.; Comerul Exterior al Romniei - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ri, norme metodologice. Produsul Intern Brut - - serii statistice, date de specialitate, serii de date, date comparative cu alte ri, norme metodologice. 34 metodele cantitative de evaluare a inovrii se bazeaz pe indicatorii numerici asociai cu performanele rezultatelor i cu efectele inovrii; analizele bibliometrice se raportez la meta-indicatorii primari i de termen scurt fr a evidenia semnificaia diferenelor; bibliometria utilizeaz numrul publicaiilor, patentelor, citrilor i altor produse de informare pentru a dezvolta indicatorii de performan ai tiinei i tehnologiei. 35 metodele semicantitative utilizeaz un aparat matematic redus avnd o credibilitate limitat n lumea analitic, selecia inovaiilor ce urmeaz s fie analizate tinde s fie arbitrar, fiind atributul competenei experilor ce fac evaluarea.
36

33

aceste hri ale structurii i evoluiei tiinei permit analistului politicilor inovrii s stabileasc relaiile ntre diferite domenii de cercetare, impactul interveniilor din exterior asupra acestora i impactul acestora asupra mediului exterior inovrii.

23

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Modelarea n reea a impactului direct/ indirect. Accelerarea inovrii tehnologice i a transferului tehnologic de la un nivel de dezvoltare la urmtorul nivel are trei caracteristici eseniale: - existena necesitii de a converti rezultatul cercetrii tiinifice n tehnologie; - existenta informaiilor referitoare la nivelul actual al tehnologiei (sau al cercetrii) asigura accesul celor interesai la aceste informaii; - capacitatea de a obine resursele necesare i de a accepta riscurile aferente investiiei tehnologice pentru antreprenorii care recunosc, accepta i neleg legtura ntre investiia tehnologic i cercetare-dezvoltare.

Legturile ntre tiin, tehnologie i eventualele aplicaii sunt greu de definit din cauza numrului mare i caracterului neliniar al datelor ce trebuie luate n considerare. Modelarea n reea (roadmap) a procesului de conversie a tiinei n tehnologie permite: identificarea i evidenierea tuturor elementelor structurii sale, identificarea necesitilor de extindere i a dezvoltrii viitoare, identificarea i evaluarea potenialului de inovare, estimarea veniturilor i a cheltuielilor precum i a riscurilor asociate, dezvoltarea de analize cost-beneficiu i ale funciei de producie; filtrarea tehnologiilor cu un grad de risc ridicat i oportunitati de valorificare reduse. Studii retrospective asupra unor procese de inovare au indicat nevoia construirii a dou reele: una pentru obiectivele determinate de presiunea tehnologic (technology push); alta pentru obiectivele determinate de cerine (requirements-pull).

Constituirea unei reele presupune parcurgerea urmtoarelor etape: cu vectorii de legtur; - specificarea atributele vectorilor de legtur.

identificarea nodurile; - specificarea atributele nodurilor; - interconectarea nodurilor Reeaua conine dimensiuni spaiale i temporale, vectorii de legtur indicnd nu numai procesul trecerii de la un nod la altul, dar i succesiunea temporal a acestor

24

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

procese, existnd posibilitatea obinerii unei viziuni retrospectiv37 prospective. Reelele prospective au ca punct de plecare: proiectele de cercetare existente, i evolueaz ctre identificarea diferitelor produse la care cercetarea poate conduce (reele de tipul technology-push). produsele finale dorite, i identific componentele tiinifice i tehnologice necesare pentru obinerea acestora (reele de tipul requirements-pull) Exist posibilitatea realizrii de reele prospective combinate technology-push, requirements-pull- care pornesc de la proiecte existente de cercetare i dezvoltare tehnologic i identific diversitatea produselor finale, precum i a lipsurilor care obstrucioneaz realizarea a acestor produse. Modelarea grafic (Graphical Modelling SystemGMS) - exist algoritmi, care utiliznd baze de date relaionale i tehnologia hypertextului, identific cile care leag cercetarea de categoriile de dezvoltare i cerinele de interes. n abordarea matricial clasic, impactul evolueaz monoton n canalul de dezvoltare .

INOVARE

CERCETARE

TEHNOLOGIE

CAPABILITATI

CERINTE

n abordarea GMS,38 impactului i se permite s evolueze n toate direciile premise prin canalul dezvoltare

INOVARE

CERCETARE

TEHNOLOGIE

CAPABILITATI

CERCETARE

CERCETARE

TEHNOLOGIE

CERINTE

37

38

utilizarea reelelor retrospective la evaluarea impactului obinut ca urmare a realizrii unor programe de cercetare-dezvoltare a condus la enunarea principiului Intensificarea Comunicrii Bilaterale (Heightened Dual Awareness HAD), care postuleaz c pentru accelerarea transferului tehnologic este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii: cercettorul trebuie s fie intim informat asupra nevoilor inginerului de aplicaii; potenialul utilizator al rezultatelor cercetrii trebuie s fie informat asupra acestora; dac este implicat o ter parte, vnzare sau marketing pentru produsele cercetrii, trebuie s fie de asemenea perfect informat.

GMS are posibilitatea s evidenieze relaia nod-legtur att pentru forma matricial, ct i pentru cea n reea n care proiectul de cercetare sau tehnologie, sau capabilitate sunt tratate ca un nod ntr-o reea, iar impactul unui proiect (nod) asupra altui proiect (nod) este evideniat ca legtur n reea]; suplimentar, are posibilitatea perspectivei multiple (Multiple Perspective MP) tratnd nodurile asemenea cantitilor multiatribut care exist simultan n diferii vectori de legtur de tip cercetare-cerine

25

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Modelele (matematice) ale dezvoltrii; - presupun existena unor indicatori care pot evalua impactul tiinei i tehnicii n dezvoltarea economiei i societii. Metode de evaluare utilizate n analiza39: a. b. c. d. e. f. g. metoda modelrii40. metoda simulrii41. metoda analizei diagnostic42. metoda de analiz i modelare a datelor43. metode i tehnici specifice de culegere a datelor44. metode psihosociale45. metode informatice46.

Pornind de la obiectul evalurii, economia i societatea romneasc, cu o desfurare n timp, pe baza unor date i indicatori agregai, metoda recomandat este cea a modelrii. Se pot avea n vedere, pe msura adncirii analizei, abordri ale temei prin metode specifice de analiz i modelare a datelor, precum i metode informatice. Evaluarea impactului cercetrii-dezvoltrii asupra economiei i, prin economie, asupra societii necesit crearea unui model economic care s permit simularea i testarea modului de funcionare i utilitatea practic a acestuia. Necesitatea modelrii este determinat de mai multe aspecte, dintre care se pot meniona: diversitatea sistemului tiin i tehnologie, att pe vertical, prin similitudine cu sectoarele i ramurile economiei, ct i pe orizontal, prin intermediului transferului de cunotine; volumul mare de date de intrare, oarecum de ateptat, dar i diversitatea datelor de ieire, sub aspectul interpretrii, corelrii i utilizrii;

39 40

preluare din lucrarea Analiza sistemelor economice, autor Mihai Pun, Editura ALL Educaional, Bucureti, 1997 utilizeaz un ansamblu de tehnici statistico-matematice, tehnici euristice i de modelare cibernetico-economic, n scopul realizrii unei reprezentri izomorfe a realitii obiective; metoda se recomand a fi folosit pentru sisteme bine structurate, deci pentru acele sisteme care nregistreaz modificri minime, n timp, ale parametrilor care le caracterizeaz. 41 este o tehnic de testare, evaluare i manipulare a unui sistem real prin intermediul experimentrii unor modele matematice i logice n vederea observrii i studierii dinamicii comportamentului sistemului n viitor. 42 asigura caracterizarea ct mai exacta a strii informaional-decizionale a sistemului, evidenierea aspectelor pozitive dar i a celor negative 43 procesul de modelare a datelor este complex i include ca etap important analiza datelor obinute n urma investigrii sistemului; exist dou tehnici relevante de analiz a datelor, i anume: 1. analiza agregat - care, cu ajutorul unor tehnici statistice, caut s obin grupri, tendine i valori caracteristice, pentru a se putea face afirmaii credibile la nivel agregat asupra setului de observaii; 2. analiza de caz care urmrete obinerea de exemple sau cazuri care se pot asocia cu unele cazuri tipice sau deosebite, care se pot repeta n anumite condiii. 44 (interviu, chestionar, Focus, Brainstorming, Delphi ). 45 investigarea relaiilor interpersonale i de grup, a comportamentului decizional, precum i de instruire, selectare i promovare profesional. 46 utilizate n analiza i proiectarea unor sisteme performante, precum i n realizarea sistemelor expert.

26

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

riscul de a subaprecia inovarea, n cazul n care evaluarea impactului se realizeaz cu indicatori care nu sunt adecvai pentru evaluarea performanelor economice;

conservarea capacitii de demonstrare a efectelor n scopul atragerii de resurse de dezvoltare, att din sectorul cheltuielilor guvernamentale, ct i din sectorul privat.

Din clasificarea tipologic, modelul ce va putea fi utilizat urmtoarele trsturi: -

ar trebui s aib

dup natura fizic a modelului model abstract cantitativ statistic, n care relaiile economice vor trebui construite pornind de la datele statistice; dup natura relaiilor matematice model liniar, dar care se poate transforma pe parcursul cercetrii n model neliniar; utilizarea unui model liniar ar determina o simplificare n determinarea indicatorilor, cu o mai bun percepie i cu efecte pozitive n viteza de reacie;

dup modul n care intervine factorul timp model dinamic instabil, care caracterizeaz o dependen de timp i rezultate ce nu pot fi anticipate sau predefinite;

dup natura variabilelor model discret, cu determinri periodice, la o perioad ce urmeaz a fi precizat ulterior; dup domeniul cercetrii economice se vor aplica att modele mezoeconomice, ct i macroeconomice corespunztoare cu domeniului analizei: subramurile economiei sau ntreaga economie;

dup modul de constituire a modelului model cu increment fix, specific variabilelor constante n timp.

Consolidarea modelului de evaluare a impactului trebuie s rspund unor cerine finale ateptate, dintre care cele mai importante pot fi considerate urmtoarele: 47

valoarea ateptat47. costurile iniiale48. structura modelului49.

modelul de evaluare a impactului, pe lng oferirea unei imagini dinamice a unor efecte istorice, trebuie s asigure o bun surs de informare pentru o construcie strategic n economie i societate, n general, precum i pentru o mai bun structurare a activitii de cercetare-dezvoltare, n ntreaga specificitate. 48 costurile iniiale de modelare i evaluare nu trebuie s determine renunarea la aplicarea modelului; costurile estimate mai importante sunt: costul de dezvoltare (de creare), costul de adaptare, costurile pentru obinerea /culegerea datelor, din acest punct de vedere, este util a se opta pentru un model simplu, deja aplicat sau testat, n care datele de intrare s fie preluate, n cea mai mare msur, din statistica public oficial

27

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

caracteristicile de utilizare50. gradul de utilizare51 validitatea modelului52. consistena modelului53. calitatea modelului54.

Relaia tiin economie societate constituie o problematic major, abordat de cercetarea economic. Reflectarea impactului tiinei i progresului tehnic n creterea economic este i obiectul macroeconomiei, dar, n general, aceasta se realizeaz nc ntr-un cadru implicit, orientat n analiza creterii economice ca un obiectiv major al politicilor de dezvoltare. ncepnd cu anii 90, nnoirea tehnologic este tratat implicit n abordrile macroeconomice, urmrindu-se: creterea economic continu, cu trei surse importante: nnoirea tehnologic, reprezentnd produsele noi i metodele mai bune de a le produce. creterea cantitii de bunuri de capital. creterea forei de munc.

identificarea optimului ntre resursele limitate i infinitatea dorinelor umane; antreprenoriatul, ca resurs uman major n evoluia umanitii.

Implicarea factorului informaional-tehnologic n procesul creterii economice este deosebit de complex i se prezint ca efect al inovrii tehnologice. Potenialul inovrii de a induce beneficii i eficien este considerat nelimitat, fapt ce justific tratarea potenialului de inovare drept o resurs de importan strategic. Din punct de vedere cantitativ, potenialul de inovare tehnologic este condiionat de proporia deinut de investiiile pentru cercetare-dezvoltare tehnologic n: Produsul Naional Brut (PNB), dac analizam la nivel macroeconomic (la nivelul economiei naionale)
49

modelul trebuie s fie acceptabil de ctre utilizatori (administraie public, manageri din sectorul cercetare-dezvoltare, aplicatori industriali ai rezultatelor cercetrii romneti), prin asigurarea unor trsturi, cum ar fi: adaptabilitatea, completitudinea, uurina testrii, uurina nelegerii, robusteea modelului. 50 cele mai ateptate trsturi sunt: uurina de comunicare i control, volumul de date de intrare, timpul de rspuns, costurile de execuie /rulare. 51 . principalele elemente care definesc contextul de utilizare pot fi considerate: definirea corect a domeniului de utilizare, tipul de decizie ce poate fi asociat, importana i complexitatea problematicii, corespondena cu limitele de abordare i interpretare ale utilizatorilor, frecvena de utilizare, infrastructura de utilizare etc. 52 este obligatoriu ca modelul s nu induc erori de interpretare i aplicare. (precizare: modelele ce evalueaz impactul tiinei i tehnologiei descrise de teoria economic sunt adeseori contestate). 53 modelul trebuie s aib trsturi care s asigure o bun definire, eliminarea ambiguitilor, asigurarea unei logici funcionale, respectarea regulilor de modelare i evaluare. 54 trebuie asigurat prin trsturi de tipul: coeren, corectitudine, eficien, utilizabilitate.

28

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

totalul cheltuielilor, daca analizam la nivel micro-economic (la nivelul unei firme) .

Din punct de vedere calitativ, inovarea privete rentabilitatea activitilor de cercetare-dezvoltare tehnologic (inclusiv a sistemului de CDT) i se caracterizeaz prin: eficiena economic direct (mai important la nivel de companie dect la nivel macroeconomic55), eficiena economic propagat (mai important la nivelul economiei naionale). Mecanismul propagrii efectelor este interpretat prin dou ipoteze: a progresului tehnic ncorporat56 a progresului tehnic autonom, nencorporat57.

Ipotezele sunt compatibile i convergente, permind obinerea de avantaje competitive prin mbinarea a fluxului de transfer tehnologic din exteriorul sistemului cu capacitatea interioar de a genera el nsui, n timp, un transfer tehnologic. Ca o consecin a inovrii tehnologice, sunt generate efecte complexe, precum: ameliorarea sistemelor de producie, exprimat prin productivitatea muncii i a capitalului; reducerea costurilor pe unitatea de produs, cu consecina sporirii profitului, ca surs de acumulare a capitalului destinat investiiilor ce susin creterea economic; limitarea i reducerea costurilor ecologice i sociale ale creterii economice, prin eliminarea i controlul surselor de poluare; schimbarea continu a gamei de destinaii de utilizare a diferitelor categorii de resurse naturale, prin substituirea produselor i tehnologiilor poluante, energointensive sau materialo-intensive, permind astfel protejarea resurselor

55

este analizat i apreciat dup alte criterii dect rentabilitatea produciei propriu-zise, admindu-se c specificul creativ i riscul ridicat exclud principiul maximizrii veniturilor din cercetare-dezvoltare; de regul, criteriul utilizat l constituie maximizarea avantajului competitiv rezultat din aplicarea noilor soluii tehnico-tiinifice, adic se are n vedere eficiena propagat. 56 privete diferenierea tipologic intern a fiecrui factor primar de producie /cretere, pe generaii tehnologice, fiecare acionnd n modaliti i cu randamente difereniate; contribuia la creterea economic este cu att mai mare cu ct generaia tehnologic este mai avansat; la un moment dat, coexist i acioneaz conjugat generaii tehnologice diferite, accentundu-se eterogenitatea sistemului iar ritmul asimilrii progresului tehnic n factori de producie este variabil n timp i de la o categorie la alta. 57 evideniaza o mbuntire vizibil, progresiv a performanelor sistemelor de producie prin acumularea de experien n funcionarea i eliminarea treptat a perturbaiilor, chiar cnd condiiile exterioare se menin constante.

29

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

epuizabile i eliminarea, pe calea eficienei mai mari, a deficitelor cantitative ce pot limita creterea economic; restructurarea treptat, pe sectoare i pe ramuri, a economiilor naionale, precum i a relaiilor dintre acestea. Dinamica inovrii favorizeaz creterea ramurilor care genereaz, propag sau ncorporeaz masiv progresul tehnologic, conferind produselor acestora competitivitate pe pieele interne sau externe. Tratarea distinct a rolului inovrii n creterea economic prezint interes, noile teorii macroeconomice recomand creterea economic drept unicul motor ce poate genera creterea pe termen lung a standardului de via i se sugereaz patru determinani majori ai creterii, dup cum urmeaz: creterea forei de munc, aa cum apare cnd populaia crete sau rata de participare sporete; investiiile n capitalul uman, cum ar fi educaia formal i experiena la locul de munc; investiiile n capitalul fizic, cum ar fi: fabrici, maini, transporturi i faciliti de comunicare; schimbri tehnologice, determinate de inovaii care conduc la noi produse, noi moduri de producie a produselor existente i la noi forme de organizare a afacerilor.

Schimbarea tehnologic rspunde la semnale economice cum ar fi preurile, profiturile, limitele n asigurarea unor resurse, fiind considerat, cu alte cuvinte, endogen pentru sistemul economic. Schimbarea tehnologic i are originea n cercetare-dezvoltare (C&D). Aceste activiti costisitoare i riscante sunt ntreprinse, n mare parte, de ctre firme i, de obicei, n scopul asigurrii/creterii profitului, fapt pentru care aceste activiti rspund la stimulentele economice.

Abordarea macroeconomic utilizeaz termenii inovare i nnoire tehnologic n locul tiinei i tehnicii, lrgind domeniul i crend premizele ncorporrii i difuziei noilor

30

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

tehnologii sau nu. n dorina de a msura impactul schimbrilor tehnologice, acestea au fost grupate, dup o schem simplificat, astfel: schimbri tehnologice ncorporate caracterizeaz acele creteri ale capacitii productive care sunt create prin instalarea de bunuri de capital noi i competitive; schimbri tehnologice nencorporate caracterizeaz acele schimbri care nu sunt identificate n bunuri de capital, ca de exemplu: managementul tehnologic mbuntit, designul, marketingul, organizarea activitilor i feed-back-ul de la consumatori.

31

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

2. Analiza inovrii n incubatoare

2.1. Introducere 2.1.1 nfiinarea i operarea incubatoarelor 1. Incubatoarele de afaceri sunt nfiinate pentru a sprijini i pentru a face parte dintr-un cadru strategic-orientat fie teritoril, fie pe o prioritate particular de politici sau pe o combinaie a acestor factori. 2. Se recomand ca incubatoarele de afaceri s fie nfiinate printr-un parteneriat ntre sectorul privat i cel public. Structura parteneriatului ce st la baza unui incubator trebuie s reflecte strategiile regionale i sprijinul pentru tehnologie i afaceri. Autoritile publice, universitile, companiile i instituiile financiare din sectorul public i privat joac un rol important, de catalizatori pentru lansarea incubatoarelor de afaceri. 3. n faza de dezvoltare a incubatoarelor, este foarte important s se testeze piaa (local, regional, naional) i s se realizeze un plan de afaceri pentru a oferi un cadru de operare incubatorului. Planul de afaceri trebuie s cuprind informaii despre inta de pia, nivelul ateptat al cererii, cadru detaliat de operare (infrastructur i servicii), capitalul estimat pentru investiii, costurile de funcionare i sursele de finanare, modul de administrare al incubatorului, etc. 4. Exist mai multe modele de infiinare, dar n Europa acest tip de proiect prezint un grad de risc semnificativ. Analiza efectuat de ctre Centrul pentru Servicii de Evaluare i Afaceri sugereaz c un incubator de afaceri n Europa necesit o investiie de aproximativ 4.000.000 euro, din care 37% sunt costuri de operare, iar fondurile publice sunt necesare cel puin pentru primele faze de dezvoltare ale incubatoarelor. 5. Sunt mai multe modaliti prin care incubatoarele ii pot acoperi cheltuielile de operare, un numr important de incubatoare sunt legate de subsidiile publice, dar acesta este un argument pentru minimalizarea acestei dependene de banul public. Conform studiului, un incubator necesit aprox. 500.000 euro / an drept cheltuieli de operare, cea mai mare parte 41 fiind legat de cheltuielile de personal, 24% de cheltuielile cu clienii, 22% de cheltuielile de ntreinere a cldirii i a echipamentelor, iar aprox 13% o reprezint utilitile. n prezent

32

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

77% din incubatoarele de afaceri europene opereaz pe o baz de organizaie non-profit. 2.1.2 Funciunile incubatorului de afaceri 1. Existena unui amplasament (spaiu) corespunztor este crucial pentru incubatorul de afaceri. Practicile standard sugereaz un necesar de aprox. 5.800 m2 pentru personal, suficient pentru cazarea a 18 firme n orice moment, n diferite uniti. O capacitate mai mic dect cea menionat mai nainte, genereaz dificulti pentru construcia afacerilor. O alt practic este aceea de a menine funionarea simultan a cel putin 85% din locaii (unitile din spaiul locativ). 2. Valoarea adugat adus de operarea incubatoarelor este legat de tipul i calitatea serviciilor oferite cleinilor i dezvoltarea acestui aspect este o prioritate cheie a incubatoarelor europene. Studiul sugereaz patru tipuri de sectoare cheie pentru o operare de calitate: o zon de training antreprenorial (pre-incubare); o zon de consultan n afaceri; o zon de sprijin financiar (care n unele cazuri este dat de fondurile de capital de risc); o zon de sprijin tehnologic.

1. Incubatoarele de afaceri trebuie s factureze serviciile oferite clienilor la un nivel minim acceptabil al pieei n sectorul privat. n Europa, numai 4% din totalul incubatoarelor funcioneaz pe baza unor servicii gratuite pentru clieni, iar 35% dintre incubatoare au un nivel de facturare a serviciilor sub nivelul pieelor locale.

2. n ceea ce privesc procedurile de operare ale incubatoarelor, este esenial si defineasc inta de pia i criteriile de admisie a afacerilor. Experiena arat c incubatoarele de succes s-au focalizat pe un domeniu al afacerilor sau al tehnologiilor. Acest lucru permite managerilor de incubatoare s dezvolte anumite cunotine sau aptitudini i s faciliteze o grupare a clienilor companiei pe grupuri de interese. 33

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3. Rata de ocupare simultan a spaiului alocat incubatorului de afaceri este important pentru a genera venit i sunt necesare specificaii clare pentru criteriile de admisie i de meninere a afacerilor n nteriorul incubatorului. Rata de ocupare a incubatorului aduce venit, dar poate reprezenta i o capacitate de reacie slab la nevoile de schimbare ale clienilor. De asemenea, o abordare prea selectiv a proiectelor de afaceri nu este recomandat, ci o abordare pe principiul primul venit, primul servit. 4. Sunt necesare, de asemenea, criterii de ieire din incubatorul de afaceri, care s asigure o cifr de afaceri convenabil pentru client, chiar n detrimentul scderii venitului incubatorului. De obicei, managementul incubatorului stabilete o durat ntre 3 i 5 ani pentru incubarea afacerii. n multe cazuri, afacerile prsesc incubatorul pentru c au nevoie de mai mult spaiu pentru a se dezvolta. O alt abordare o reprezint creterea periodic a sumelor pltite de afaceri ctre incubator, ceea ce ncurajeaz firmele incubate s prseasc incubatorului (un fapt pozitiv i dorit). Sunt incubatoare, n special cele foarte specializate - cum ar fi n domeniul biotehnologiilor - care au nevoie de o perioad mai mare pentru a incuba afacerile clienilor lor. 5. Dup ce afacerile (firmele) incubate prsesc incubatorul ele sunt monitorizate i incurajate i rmn n zona (regiunea) unde se afl incubatorul. Acest lucru este important pentru a oferi posibilitatea incubatorului s beneficieze pe termen lung de avantajele zonei n care este localizat. Experiena arat c firmele care au prsit incubatorul sunt mai vulnerabile n primele etape dup ce s-a petrecut separarea. De aceea, sunt cazuri n care incubatorul poate prevedea oferirea unor servicii post-incubare. 6. Calitatea echipei manageriale a incubatorului i adoptarea unei abordri de afaceri n ceea ce privete relaiile incubator - client monitorizat sunt cruciale pentru atingerea unor standarde de performan i de practici eficiente. Incubatoarele europene au n general 5-6 persoane (din care jumtate sunt manageri) care provin din mediul de afaceri. Un indicator cheie al eficienei este raportul dintre manageri i restul personalului. Un raport eficient variaz

34

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

ntre 1:3,2 (locatari ai incubatorului) i 1:5,0 (locatari i clienti) 7. Un alt factor cheie care difereniaz incubatoarele l reprezint tipul de activitate al clientului incubatorului. n trecut, incubatoarele se clasificau dup natura investiiei n incubatoare publice i private i in funcie de procesele derulate (spaiul deinut, gama de servicii, etc.). O abordare mai corect este aceea de a diferenia incubatoarele in funcie de specializarea lor.

2.1.3 Evaluarea serviciilor i impactului incubatoarelor 1. Performana incubatoarelor se judec n funcie de rezultatele obinute i de impactul avut asupra afacerilor i dezvoltrii economice locale sau regionale. Este recomandabil a se judeca incubatoarele dup efectele pe termen lung asupra afacerilor, dect dup rata de ocupare simultan. Un indicator mediu arat c incubatoarele europene de succes creeaz aprox. 30.000 de noi locuri de munc pe an. Dac se iau n considerare i locurile noi de munc suplimentare, create la nivel local, indirect, prin dezvoltarea incubatorului, indicatorul ajunge la aprox. 40.000 de noi locuri de munc pe an. Mai mult, aceste rezultate sunt obinute cu un cost de aprox. 4.500 euro brut (4.000 euro net) per loc de munc nou creat. 2. Pentru evaluarea incubatoarelor, este necesar s se obin informaii de la clienii incubatorului. Acest lucru ajut foarte mult din punct de vedere practic la un mai bun management n relaia cu clienii i la pstrarea unei comunicri de tip reea cu afacerile care au absolvit incubarea. 3. Trebuie fcut o distincie ntre impactul brut i impactul net obinut de incubatoarele de afaceri. Impactul este dat, de obicei, de atingerea obiectivelor de pia n raport cu necesarul local (regional) al afacerilor. Impactul net este dat de rspunsul clienilor pe termen lung la modul n care afacerile care au prsit incubatorul s-au dezvoltat i au rezistat pe pia.

35

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

4. Exist incubatoare care funcioneaz dup modelul tradiional, dar sunt i incubatoare care au aprut pe modulul noii economii. Acest tip nou de incubator poate funciona i pe baze virtuale prin diseminarea informaiilor i a know-how-ului necesar dezvoltrii unei anumite afaceri. 5. n Europa exist o varietate de modele de incubatoare de afaceri i de modaliti precise care reflect circumstanele i prioriti1e locale, regionale i naionale. n funcie de aceste circumstane i prioriti se definesc i indicatorii de performan ai incubatoarebor. 6. Similar, se pot stabili diferene semnificative ntre incubatoarele din Europa i cele din SUA, iar pentru aceasta exist modaliti diverse de a se face schimburi de experien i know-how. La o analiz detaliat a performanelor incubatoarelor din cele dou zone, se poate memarca un plus la eficienta incubatoarebor americane n ceea ce privete funciunile de management i de finanare, iar incubatoarele europene se dovedesc mai performante n ceea cc privete trainingul antreprenorial, comunicarea virtual n reea i integrarea funciilor incubatorului n strategii largi de dezvoltare.

7. Incubatoarele de afaceri reprezint un instrument foarte eficient din punct de vedere al costurilor pentru promovarea obiectivelor de politici publice. Costul relativ sczut pentru generarea noilor locuri de munc, precum i alte beneficii cuantificabile, demonstreaz c incubatoarele de afaceri reprezint o modalitate de promovare a activitilor de afaceri bazate pe tehnologii/cunotine noi. 2.1.4 Practici eficiente i recomandari

1. Promovarea practicilor eficiente n incubarea afacerilor la nivel operaional Se recomand acordarea unei atenii deosebite pentru: - Integrarea operrii incubatorului n strategiile de dezvoltare local (regional) i

36

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

sprijinirea unui parteneriat pe baz larg; Definirea clar a pieei tint i adoptarea criteriilor de admisie care s permit focalizarea incubatorului pe proiecte care aduc valoare adugat; Acordarea unei atenii particulare dezvoltrii unor servicii de calitate ca suport pentru afaceri (training antreprenorial, consultani n afaceri, sprijin tehnologic, finanare, etc.); Managementul incubatorului ntr-o manier comercial, cu scopul de a maximiza valoarea banilor; Dezvoltarea unor servicii de incubare virtual, astfel nct tot mai multe afaceri s poat beneficia de sistemul de monitorizare post-incubare i asigurarea unui grad nalt de creare de locuri de munc n economia local. Micorarea gradual a dependenei incubatoarelor de fondurile publice de finanare; Profesionalizarea staff-ului (precum i a ntregului personal, dac este posibil) incubatorului. 2. Aciunile Comisiei Europene pentru a promova practicile eficiente ale incubrii afacerilor Se recomand definirea unor standarde de calitate pentru incubatoarele europene i identificarea unor modaliti pentru ca instituiile sau organizaiile financiare europene s poat investi n afaceri prin intermediul incubatoarelor; Se recomandi s se evalueze periodic (preferabil anual) impactul pe care incubatoarele l au asupra economiilor locale i s se monitorizeze periodic operaiunile pe care incubatoarele le fac n folosul clienilor lor; Se recomand crearea unei Asociatii Europene a Incubatoarelor de Afaceri pentru a permite schimbul de metodologii i de practici eficiente, precum i pentru o mai bun integrare a afacrilor incubate n contextul economiilor europene; Se recomand ca managenii incubatoarelor europene s formeze o retea i s se ntlneasc periodic pentru a face schimb de experient i de bune practici. n felul acesta, Grupul de Manageri ar putea implementa mai uor recomandrile Comisiei Europene i pot examina n cadrul unor grupuri de lucru specifice pnincipalele tipuri de activiti oferite c1ienilor. Se recomand ca acest Grup al Managerilor s i extind aria i n rile din Europa Central i de Est, care sunt Candidate la aderare; Comisia European poate revedea rolul diferitelor Directorate Generale i a schemelor pentru asigurarea coordonrii politicilor n domeniul incubatoarelor de afaceri; Se recomand mbunitirea schimbului de bune practici cu incubatoarele de 37

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

afaceri nord-americane; INDICATORI DE PERFORMAN PENTRU INCUBATOARELE DE AFACERI NFIINARE I OPERARE Investiia de capital Costuri de operare % din fonduri publice Spaiul incubatorului Numrul de afaceri Incubate simultan FUNCIUNILE INCUBATORULUI Rata de ocupare a incubatorului Durata de incubare Numrul de membrii ai staff-ului Raportul staff : personal incubat %timpul managerilor dedicat clienilor SERVICII DE EVALUARE I IMPACT Rata de supravieuire a firmelor incubate Creterea cifrei de afaceri a clientului Locuri de munc create de client Locuri de munc noi per incubator Costuri per loc de munc nou creat GAM MEDIE 3,7 milioane 1,5mil 22 mil euro 480.000 euro 50.000 - 1.8 mil. 37 0% - 100% 3.000 m2 27 firme MEDIE 85% 35 luni 2,3 manageri 1:14 39% MEDIE 85% 20% 6,2 per firm 41 4.400 euro 90-41.000 m2 1- 120 firme GAM VALOARE EFICACE 25%

2.000 4.000 20 30 firme VALOARE EFICACE 9% - 100% 85% 6 luni fr 36 luni maxim. 1 9 manageri Min 2 manageri 1:2 1:64 1:10 1:20 5% - 80% 50% GAM 65% - 100% 5% - 80% 1 120 firme VALOARE EFICACE 85% 25% -

7 197 124 29.600 4.000 8.000 euro euro

2.2 Infiinarea i operarea incubatorului de afaceri Sunt mai muli factori cheie care determin succesul unui incubator de afaceri. Vom examina,in continuare, rolul acionarilor, amplasamentul i aspectele fizice ale operrii unui incubator, precum defintia misiunii incubatorului, tipul de companii pe care el le atrage printre clieni i aspectele legate de finantarea lansrii incubatorului i costurile de operare ale acestuia. 2.2.1 Acionarii incubatorului de afaceri

38

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Sprijinul acionarilor i calitatea echipei manageriale sunt factori critici n succesul nfiintrii i operrii incubatoarelor. Incubatoarele au un succes proporional cu dimensiunea parteneniatului sponsorilor din sectoarele publice i privat. n particular, capacitatea de a aduna infuzii din partea sectorului privat, fie sub form de finanare, fie sub form de expertiz, acces la faciliti, capital de risc, etc este unul din atuurile incubatorului. Totui, experiena arat c, n fazele timpurii de funconare, este necesar un sprijin important din partea sectorului public, deoarece atragerea unui volum suficient de capital privat este un proces care necesit timp, uneori chiar ani. A existat i o excepie n cadrul acestui proces, i anume n perioada 1999 - 2000, cnd explozia legat de internet a creat mai mult de 300 de incubatoare n SUA i Europa, bazate pe infuzie de capital privat i capital de risc sau fonduri corporative. O dat cu linitirea psihologic, incubatoarele create n aceast perioad au cunoscut o cdere brusc a activitii i a veniturilor, multe dintre incubatoare s-au nchis, altele au revenit la activitile clasice, cum am fi serviciile de consultant. Din punct de vedere al formei de nregistrare ca entitate legal, formele cele mai ntlnite sunt cele de organizaie non-profit (public sau privat) sau aceea de companie cu rspundere limitat (SRL). Rolul organismelor publice este important n fazele iniiale ale nfiinrii incubatoarelor, La multe dintre acestea acionarii majoritari fiind instituii publice (uneori guvernamentale sau semi-guvernamentale).

Ca mrime a parteneriatului, incubatoarele s-au infiinat prin grupuri de firme mici sau medii (n general ntre 15-20 de astfel de organizaii).

2.2.2 Localizare i amplasament Incubatoarele de afaceri europene au locatii i amplasamente diferite, fiind gzduite n incinte specifice sau pe platforme industriale.

39

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

n general, amplasamentul incubatorului reflect scopurile pentru care a fost creat. Dac el este focalizat s promoveze intreprinderile bazate pe tehnologii, el poate fi amplasat ntr-un parc tehnologic sau industrial, adiacent unei universiti, n timp ce alte incubatoare pot fi amplasate in mijlocul unor platforme industriale sau ntr-o zon central a unui ora. Incubatoarele bazate pe sectoare economice noi, de vrf, tind s fie concentrate n zone metropolitane, n orae sau regiuni care combin tehnologiile, talentul creator, antreprenoriatul i serviciile profesionale i financiare, fiind alese locuri unde investitorii pot tri, lucra, fi n contact unii cu alii i se pot promova pe ei nii. Cele mai multe incubatoare se afl n cldiri acoperite, chiar n centrul orae1or, uneori n cldiri construite special pentru acest scop, ceea ce duce n multe cazuri la costuri de infiinare ridicate. Totui, majoritatea incubatoarelor europene infiinate sunt legate foarte strns de costurile de lansare, astfel nct n multe orae europene, acionarii noilor incubatoare prefer s le amplaseze n cldiri cu costuri de nchiriere mai mici, foste depozite sau birouri dezafectate. Pentru a avea succes, este necesar ca incubatorul s fie prevzut inc din start cu spaiu pentru a putea gzdui simultan (incuba) 20 de afaceri (firme). Astfel, gama de spaiu variaz ntre 90 m2 i 41.000 m2, cu o medie n jurul vaiorii de 5.800 m2. Exist i incubatoare care gzduiesc un numr mic de afaceri (4-5) i care nu sunt att de atente la costurile de infiinare (infuzia masiv de capital fluid asigurat de capitalul de risc tip equity). Exist, de asemenea, i incubatoare virtuale, care nu necesit un spatiu fizic dedicat. 2.2.3 Rolul i obiectivele incubatorului de afaceri Analiza incubatoarelor de afaceri europene arat c cele mai importante obiective ale acestora sunt creterea competitivitii economiilor locale i crearea de noi locuri de munc. Celelalte obiective cum ar fi: sprijinul adresat centrelom de cercetare pentru a comercializa know-how-ul obinut, sprijinul companiilor de a genera activiti noi de tip spin-off, sprijinirea comunitilor defavorizate ocup o importan apmoximativ egal, pe un plan secundar.

40

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Sunt cazuri n care incubatoarele acioneaz pentru dezvoltarea afacerilor acionarilor lor. n acest caz, scopurile se modific, iar n momentul cnd apar dificulti, incubatoarele se reorienteaz spre oferirea unor servicii de consultan ctre companii deja infiinate sau ctre universiti i institute de cercetare locale. Experienta arat c incubatoarele nu acioneaz izolat, ci sunt integrate intr-o reea a acionarilor, ageniilor sau schemelor de promovare a competitivitii i dezvoltrii locale (regionale), a transferului de tehnologii i a implementrii obiectivelor publice cheie locale. Abilitatea managerilor de incubatoare n a lansa nc de la nceput o comunicare n retea sau un acces preferenial la lansare pentru afacerile de profit, stabilirea unor reele cu parteneri strategici, avocai i contacte utile pentru afacerile incubate, poate conduce la modelarea rolului i obiectivelor incubatoarelor.

2.2.4 Clienii incubatoarelor de afaceri Succesul incubatoarebor depinde de minimul de clienti atrai, de minimul de companii incubate. Acestea sunt primele surse de venit pentru a acoperi cheltuielile de operare, dar, n mod cert, un argument pentru perfomana incubatorubui l reprezint perfomanele individuale ale companiilor incubate. Este foarte important s se ating o mas critic de companii incubate simultan, pentru c incubatorul s-i poat acoperi cheltuielile de operare.

Dei gama de incubare pentru incubatoarele europene variaz de la 1 la 120 de afaceri incubate, media de eficacitate per incubator este n jurul a 30 de afaceri simultane. Practic, incubatoarele au n medie 18 - 20 de afaceri incubate simultan, pentru ali 8-10 clieni n afara incubatorului, acesta ofer servicii i acumuleaz venituri. Aceti clieni suplimentari pot fi companii care au prsit incubatrul i care beneficiaz de serviciipost-incubare. Incubatoarele care se bazeaz pe noile sectoare economice sau de tehnologii de vrf i care au o investie semnificativ ntre 500.000 i 1.000.000 euro, au, n 41

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

general, un numr redus de afaceri incubate simultan. Incubatoarele mai mici pot incuba 2-3 afaceri, plecate mai mult din eforturi interne, dect din partea unui antrepenor din exterior. Exist i incubatoare mari, care acioneaz precum companiile pe aciuni, care au zeci de afaceri incubate simultan, n diferite faze de dezvoltare. Incubatoarele de afaceri pot fi focalizate pe atragerea unor afaceri noi (companii ce urmeaz a fi lansate), n combinaie cu firme lansate, dar aflate ntr-o faz incipient de dezvoltare. La acestea se pot aduga i afacerile de tip spin-off generate mpreun cu universitile i centrele de cercetare. Exist incubatoare care se orienteaz pe asistena acordat firmelor existente n a-i lansa afaceri noi. De asemenea, investiiile de capital de risc n aceste incubatoare au dus la o mai mare colaborare cu universitile i centrele de cercetare n ceea ce privete lansarea afacerilor, prin spin-off pe baza exploatrii comerciale a know-howului deinut de acestea. Analiznd profilul de activitate al firmelor incubate n incubatoarele europene, se disting urmtoarele activiti economice: vnzri, marketing i distribuie; servicii financiare i de afaceri; manufacturi (producie) high-tech i tehnologii avansate; exploatarea tehnologiilor de comunicatii i informatic; cercetare-dezvoltare; combinaii ale acestor activiti.

Prin investiiile de capital de risc pe care le primesc, noile incubatoare europene se orienteaz din ce n ce mai mult pe exploatarea tehnologiilor bazate pe comunicaii prin fibr optic i pe biotehnologii. 2.2.5 Finanarea lansrii i costuri de operare Aa cum menionam la nceput, un factor cheie, critic, pentru incubatoare l reprezint modul n care incubatoarele sunt finanate i capacitatea lor de a-i

42

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

acoperi cheltuielile de operare. Marea majoritate a incubatoarelor europene (aprox. 75%) opereaz pe o baz non-profit. Finanarea public n aceast faz timpurie de operare a unui incubator este foarte important i este mult mai justificat n ceea ce privete obinerea de noi locuri de munc prin succesul incubatorului, dect crearea de locuri de munc prin programe alternative. Tendina european este de a minimiza efortul bugetar public n susinerea incubatoarelor de afaceri i de maximiza generarea veniturilor prin vnzarea produselor firmelor incubate.

Sunt cazuri n care un incubator se bazeaz pe finanare cu capital de risc tip equity, n care aceasta este folosit pentru acoperirea cheltuielilor de operare. Organizarea legal recomandat pentru acest tip de finanare este de societate non-profit. nfiinare, Costuri de operare Finanare Costul mediu pentru nfiinarea unui incubator european este de 4.000.000 euro, din care o bun parte provine din fonduri publice. Numai 2000 dintre ele au avut la lansare un sprijin din partea Comisiei Europene sau a altor agenii internaionale, dar aprox. 50% au la baz finanare a autorittilor naionale, regionale i locale. n ceea ce privete costurile de operare ale unui incubator european, media se situeaz n jurul valorii de 500.000 euro per an. Din aceste costuri, o parte este acoperit de utiliti (15%) i aprox. 25% provine din serviciile oferite de incubator ctre firmele incubate. Veniturile pentru acoperirea costurilor de operare sunt completate de cote din beneficiile firmelor incubate la vnzarea produselor i din servicii facturate ctre clieni din afara incubatorului. Chiar i incubatoarele noi, bazate pe sectoare de vrf, au cheltuieli mari cu locaia chirii i utiliti, cu facilitile pentru comunicaii i cu activitile orare suplimentare ale clienilor. Tabelul urmtor prezint o imagine a finanrii costurilor de operare ale 43

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

incubatoarelor europene % European sau agenii 10,1 27,3 2,6 3,0 39,5 1,1 0,8 5,6 100,0

Sursa de finanare Subvenii Comisia internaionale Subvenii autoriti naionale sau agenii publice Pli de la universiti i centre de cercetare Pli de la bnci i organizaii private Venituri din chirii i utiliti Venituri i servicii Investiii, royalties, equity Alte surse TOTAL Atingerea pragului de rentabilitate

Timpul necesar unui incubator s ating pragul de rentabilitate variaz n funcie de obiectivele strategice i modul de operare. Sunt anumite regiuni n care este imposibil pentru un incubator s genereze suficient venit pentru a acoperi costurile de operare i este necesar un sprijin public continuu prin subvenii. n general, planul de afaceri al unui incubator conine informaii despre perioada de timp n care acesta trebuie s ating pragul de rentabilitate, el putnd fi un indicator al performanei incubatorului. Media european pentru pragul de rentabilitate este de 36 luni, iar media de venit din serviciile complete (consultan, utiliti, echipamente, etc) facturate firmelor incubate este de 50% din totalul veniturilor incubatorului. Managerii incubatoarelor trebuie s aibe n vedere ca volumul veniturilor provenite din nchirieri i echipamente ctre firmele incubate trebuie s scad ctre un nivel minim, astfel nct orientarea general i continu a incubatorului s fie de a genera afaceri noi de la an la an i de a ncuraja firmele s prseasc incubatorul pentru a face loc altor afaceri. Altfel, un procent mare de venituri din inchirieri va crea probleme n ieirea firmelor incubate din incubator La momentul dezvoltrii lor, ceea ce va crea perturbaii n buna funcionare a incubatorului. ntruct cea mai mare parte a incubatoarebor sunt organizate ca societi non-profit, atingerea pragului de rentabilitate nu este obiectivul principal de atins. Retragerea subveniilor publice poate conduce un incubator la reducerea semnificativ a 44

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

serviciilor i numrul de operaii derulate. 2.3. Funciunile incubatorului de afaceri Aceast seiune ia n considerare funciunile unui incubator de afaceri suplimentar fa de obligaii!e ce decurg din seriviciile i sprijinuI pentru afaceri al incubatoarelor, analiza se focalizeaz pe direciile de performan ale incubatoarelor (criteriile de admisie i ieire, monitorizarea clienilor, etc.) i pe rolul echipei manageriale. Incubatoarele de afaceri caut s obin venit oferind clientilor o cornbinaie de

faciliti i servicii care nu se pot gsi foarte uor n alt parte. Natura acestor servicii i modul n care sunt oferite au, de obicei, o influen asupra succesului clienilor i, prin urmare, i asupra succesului incubatorului. Un incubator care funcioneaz eficient va avea un cadru de operare ce definete clar inta de pia, criteriile de admisie i ieire, standardele de calitate pentru client i alte aspecte ale operatiilor de incubare i indicatori de performan prin care activitatea incubatorului poate fi monitorizat.

2.3.1 Spaiul incubatorului Exist o gam larg n care variaz dimensiunea fizic a incubatoarelor, dar exist i lucruri comune. Cele mai multe incubatoare ofer spaiu pentru incubarea a 20 de afaceri (firme) i caut s ofere o combinaie de spaii pentru oficii i pentru seminarii, pentru spaii comune i, eventual, cantine, astfel nct s rspund ct mai bine nevoilor clienilor aflai n diferite stadii de dezvoltare. Un indicator cheie de performan este rata de ocupare a incubatorului. Este necesar realizarea unui balans ntre maximizarea capacitii de ocupare i creterea veniturilor din inchirieri, i flexibilitatea necesar n facturarea acestor costuri, astfel nct firmele incubate s se poat dezvolta normal. De aceea, o rat de ocupare a spaiului de 100% nu este totdeauna ideal, deoarece o parte dintre firmele incubate se pot dezvolta i pot solicita spaiu suplimentar n cadrul incubatorului. De obicei, rata optim de ocupare este de 80- 90% din spaiul disponibil (media european este de 85%).

45

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

2.3.2 Serviciile suport ale incubatorului Natura i gama de servicii suport oferite de un incubator de afaceri variaz n funcie de modelul i de obiectivele investitorilor care finaneaz incubatorului. Totui, incubatoarele de afaceri caut s ofere clienilor un sortiment ct mai larg de faciliti i servicii. Iat cteva tipuri de servicii suport: Servicii de pre-incubare; Planificarea afacerii i formarea companiei; Training pentru dezvoltarea abilitilor de afaceri; Contabilitate, juridic i servicii conexe; Cercetare de pia, vnzri i marketing; Sprijin pentru export i cutare de parteneri n exterior; Sprijin pentru afaceri prin internet i alte aspecte ale tehnologiei informaiei; Consultani pentru dezvoltarea unor produse i servicii noi; Sprijin pentru acces la finanare, granturi i capital de risc; Capital de risc i ingeri ai afacerilor pentru incubator; Consultanti pentru angajarea personalului i managementul firmei; Comunicare n retea cu ali antreprenori sau clieni;

Cel mai dificil aspect l reprezint calitatea serviciilor suport i nu aspectele fizice ale acestora. Este clar c, n cadrul unui incubator, serviciile de comunicare n reea, identificarea de parteneri n exterior, colaborarea ntre firme sunt mult mai uor de realizat dect n cazul afacerilor derulate normal, n afara incubatorului. Analiza tipurilor de servicii oferite de ctre un incubator clienilor si pot fi mprite n urmtoarele categorii principale: Training antreprenorial; 46

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Servicii suport pentru afaceri; Sprijin pentru inovare i tehnologie; Finanarea lansrilor de afaceri i expansiunea acestora.

1. Pre-incubare i Training antreprenorial Pre-incubarea este un termen fobosit pentru a descrie serviciile suport pentru viitorii antreprenori, nainte de lansarea propriilor afaceri. Serviciile de acest tip includ identificarea viitorilor antreprenori, sprijinirea lor pentru realizarea planului de afaceri, training i consultani pentru formarea unei companii. n cadrul serviciilor de pre-incubare, antreprenorilor li se ofer un birou i alte faciliti de baz (computer, telefon, etc.) pentru o perioad de timp n care trebuie s i realizeze planul de afaceri. n anumite cazuri, acest proces face parte din cursurile organizate de colile de afaceri, pentru care procedurile de selecie ale incubatoarelor pot fi parte a unui aranjament de parteneriat.

Sunt cazuri n care serviciile de pre-incubare au loc n alte spaii dect cele ale incubatoarelor, cum ar fi de exemplu, o cldire de hotel transformat n oficii pentru antreprenori. Multe incubatoare europene ofer i servicii de consultan pentru antreprenori n ceea ce privete procedurile de nregistrare a unei companii. 2. Servicii suport pentru afaceri Tipul de servicii suport pentru afaceri oferite de incubatoare includ planificarea afacerilor, consultani pentru accesul la capital, servicii de marketing, identificarea partenerilor de afaceri i consultani asupra strategiilor n afaceri. Serviciile de tip juridic, contabilitate i cercetare de pia sunt oferite, de obicei, de specia1iti din

47

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

afara incubatorului, cu care acesta are contract de servicii. Este evident c un factor cheie l reprezint managementul incubatorului i calitatea personalului acestuia, n funcie de abilitile acestuia i calitatea serviciilor suport crete.

3. Tehnologie i Inovare Obiectivele incubatoarelor pot varia, n particular incubatoarele din cadrul parcurilor tehnologice se vor concentra pe selectarea i asistarea antreprenorilor interesai de promovarea i dezvoltarea unor afaceri bazate pe tehnologie i inovare. Aceste incubatoare ofer scheme de transfer tehnologic. Obiectivele acestor incubatoare sunt diferite de ale incubatoarelor care dezvolt afaceri tradiionale, cu coninut sczut de tehnologii avansate. Rolul incubatoarelor din acest domeniu este divers: unele ofer acces la centre de excelen (universiti, laboratoare, etc), altele au propriile resurse umane (specialiti). Pe scar mare, aceste incubatoare sunt implicate n scheme regionale de dezvoltare a grupurior de companii care se bazeaz pe tehnologii noi sau avansate. n legtur cu operarea incubatoarelor situate n cadrul campusurilor universitare, sunt ncurajate activitile antreprenoriale cu administrare academic. 4. Finanarea lansrii i expansiunii afacerilor Incubatoarele au rolul important de a construi un pod peste prpastia ce separ piaa imm-urilor de comunitatea financiar. Incubatoarele joac un rol pozitiv n redresarea cderilor de pia prin demonstrarea unui management eficient pentru minimizarea riscului lansrii unei companii noi i schimbarea atitudinii capitalitiloror de risc. Acetia pot investi ntr-un portofoliu de afaceri, n cadrul incubatorului, nc din fazele timpurii ale lansrii afacerilor, iar riscurile sunt mai mici dect n cazul unei investiii ntr-o companie nou din afara incubatorului. Pentru a putea sprijini firmele mici la momentul lansrii, mai multe incubatoare europene i-au constituit propriile fonduri (depuneri) de capital de risc, care sunt administrate de echipa managerial a incubatorului. Aceste fonduri acoper, de regul, primele 6-12 luni ale afacerii. Pe de alt parte, incubatoarele i-au construit o reea de parteneri i de contacte n sectorul financiar, care le conduce spre a putea

48

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

gsi fonduri de capital sau pot acorda o consu1tan clienilor n vederea obinerii unei finanri de acest tip.

Acest concept de servicii suport, de cele mai multe ori integrate, estc unul dintre elementele eseniale ale unui incubator. Dar nu toate incubatoarele dispun de aceste servicii i faciliti n interiorul lor. De aceea, incubatoarele incurajeaz clienii s nvee unii de la alii, s lucreze n reea, s foloseasc i furnizori externi incubatorului. 5. Servicii de monitorizare, comunicare n reea i incubare virtual Un incubator de afaceri caut s ofere o asisten continu pentru locatarii lui, chiar dup ce acetia au absolvit perioada de incubare i sunt oferite servicii i pentru firmele (afacerile) regionale cane nu sunt incluse n incubator. O caractenistic a incubatoarelor este accea c ele ncurajeaz comunicarea n reea, ntre clienii (locatarii) incubatorului, pentru a putea avea un schimb permanent de informaii i experien n dezvoltarea afacerilor. Aceasta presupune un grad de omogenitate a incubatorului i un rol foarte important l joac criteriile de admisie n cadrul incubatorului. 6. Preul servciilor incubatoarelor O problem managerial de mare importan o reprezint stabilirea tarifelor pentru serviciile prestate de incubator n favoarea clienilor (locatari sau externi). Exist argumente pentru i contra subveniilor publice. n general, incubatoarele caut sa obin un echilibru n cadrul politicilor de tarifare a serviciilor unele incubatoare chiar ofer servicii gratuite, ncorpornd serviciile ofenite n pachetul general de nchiriere a locaiei, dar cea mai mare parte a incubatoarelor europene (dou treimi) solicit clienilor s plteasc separat serviciile oferite. Exist diferene semnificative ntre incubatoarele europene, n ceea ce privete modul n care se tarifeaz serviciile i n ceea ce privete partea din servicii care este 49

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

acoperit de incubator i cea care este suportat de cte client. 2.3.3 Promovarea i definirea intelor de pia Unele incubatoare au definit foarte clar intele de pia, altele nu. Incubatoarele din cea da-a doua categorie tind s accepte clieni pe baza principiului primul venit, primul servit. Acolo unde exist criterii de admisie, ele se refer la viabilitatea tehnic/comercial a proiectului, la potenialul antreprenorial i managerial al viitorului client (locatar), potenialul de cretere a afacerii, abilitatea de a plti chiria spaiului, compatibilitatea afacerii cu obiectivele incubatorului. Unele incubatoare solicit potenialilor clieni s pregteasc un plan de afaceri complet, nainte de admiterea n incubator. Alte incubatoare se concentreaz pe momentul lansrii afacerilor, n timp ce altele fac o combinaie ntre cele dou variante. Incubatoarele tradiionale se focalizeaz pe o gam larg de proiecte, n special pe cele inovative, cu un potenial semnificativ de cretere i de creare de locuri munc.

Ca metode de promovare, incubatoarele folosesc publicitatea n mijloacele massmedia, evenimentele de afaceri sau conferinele, referinele de la alte agenii i/sau abordarea direct a clienilor.

2.3.4 Criterii de admisie, managementul clienilor i reguli de ieire

n plus fa de intele de pia, cele mai multe incubatoare adopt criterii specifice pentru evaluarea aplicaiilor primite. Calitatea antreprenorilor selectai pentru admisie ntr-un incubator - angajamentul lor de a aduce un succes n afaceri, experiena lor, abilittile lor, natura proiectului, etc sunt foarte importante n succesul unui incubator pentru atingerea obiectivelor propuse. Majoritatea incubatoarelor europene solicit un plan de afaceri detaliat nainte de admiterea n incubator. Modul n care clienii sunt monitorizai pe parcursul ncubrii este un indicator important pentru maximizarea anse1or de supravieuire a afacerii i pentru a stabili ratele de cretere. Incubatoarele mici nu fac o monitorizare detaliat a clienilor, dar

50

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

incubatoarele de dimensiuni mari da. Cele mai multe incubatoare europene i-au stabilit i reguli de ieire, pentru afacerile care au atins un potenial semnificativ i a cror dezvoltare nu se mai poate face n cadrul incubatorului. De obicei, aceste reguli se stabilesc inc de la nceputul incubrii afacerii i, n medie, perioada de incubare dureaz ntre 3 i 5 ani, deci ieirea din incubator se poate produce numai dup aceast perioad. Sunt incubatoare care cresc progresiv cheltuielile locatarilor n dezvoltare, tocmai pentru a-i stimula s prseasc incubatorul i s creeze spaiu disponibil pentru alte afaceri de incubat. Iat cteva din regulile stabilite pentru ieirea din incubator: Firmele pltesc o sum fixa pentru un timp stabilit iniial (3-5 ani); Firmele pleac pentru a nchiria un spaiu mai mare; Firmele pleac la atingerea obiectivelor pentru care au fost create;

Firmele pleac dac nu ating obiectivele stabilite; Firmele pleac s caute alte tipuri de servicii.

Sunt incubatoare care nu au stabilit reguli precise de ieire. Aceste incubatoare au costuri reduse de inchirere a spaiului i pentru serviciile oferite i analizeaz cu mare atenie gradul de ocupare al spaiului. o analiz a incubatoarelor europene a stabilit o medie de 43 de luni pentru o incubare de succes a unei afaceri. Sunt domenii precum biotehnologiile, nanotehnoiogiile, dezvoltarea aparaturii medicale care, prin natura lor, necesit o perioad mai mare de incubare dect media european. De asemenea, practica de a mri progresiv cheltuielile afacerilor incubate, pentru a le stimula s prseasc incubatorul, este destul de ntlnit, fiind un mijloc relativ obiectiv de a se realiza remprosptarea incubatorului cu afaceri noi. 2.3.5 Personalul i managementul incubatorului

51

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Calitatea echipei manageriale este un factor cheie de performan. 1. Numrul i tipul personalului Raportul dintre staff-ul incubatorului i clienii incubatorului este un alt indicator de performan. Angajarea unui personal corespunztor pentru incubator depinde de dimensiunea i resursele avute la dispoziie. Experiena arat c un incubator de afaceri standard are 2-3 persoane de conducere (manageri), la un raport ntre staff-ul incubatorului i personalul clietilor de 1:9, bazat pe o calculaie de 18 firme pe incubator). n general managerilor li se adaug 1-2 persoane pentru activitile de Secretariat i 2-3 persoane pentru alte categorii de activiti de baz ale incubatorului. Un total de 6-7 persoane ale incubatorului pentru o capacitate de 18 firme incubate este un raport mediu, eficient, european. n afar de activitatea managerial, incubatoarele acoper i funciuni precum: Contabilitate, financiar-bancar; Imobiliar, proprietate; Management de personal, educaie/training; Calificare legal; Vnzri, comer, mankcting; Tehnologia informatic i comunicaii.

Acoperirea tuturor acestor funciuni cu personal direct angajat de ctre incubator, conduce ctre o redimensionare a personalului acestuia ctre un numr mediu de 15-20 persoane. Un alt indicator referitor la personal este proporia de timp dedicat oferirii serviciilor directe ctre clienti, n raport cu activitatea administrativ de rutin. n general, ntr-un incubator eficient, personalul su acord maximum 40% din timp pentru activitatea administrativ de rutin i restul de timp pentru servicii directe cu clienii. 1. Managementul incubatorului i standardele de calitate

52

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Suplimentar activitilor de monitonzare activitii clienilor, incubatoarle i monitorizeaz propria performan. Standardele de calitate dup care se realizeaz aceast monitorizare intern sunt foarte diferite. Ele se refer n special la serviciile oferite, la calitatea acestora i mai puin la aspectele de rentabilitate ale incubatorului. Exist, totui, incubatoare care analizeaz performantele prin prisma rentabilitii financiare, prin nivelul de venituri colectate. Iat cteva exemple de standarde de calitate: Rata de ocupare a incubatorului; Numrul firmelor care au absolvit perioada de incubare; Numrul locurilor de munc create de client / firma care a terminat incubarea; Veniturile clienilor / firmelor care au terminat incubarea; Performanele financiare ale incubatorului insui. Suplimentar, un numr mare de incubatoare europene, iau n considerare la evaluarea performanelor proprii i impactul pe care clienii lor l au n economia local (regional). Aceste informaii sunt culese prin cteva modaliti standard: Rspunsuri la sondaje; ntlniri periodice cu clienii / acionarii incubatorului; Chestionare periodic a clienilor i acionarilor.

2.4. Inovare tehnologica si transfer tehnologic Introducere Inovarea tehnologica este procesul Incepand de la simpla idee de produse si procese noi pana la o comercializare de succes. Nu este acelasi lucru si n-ar trebui confundata cu Cercetarea si Dezvoltarea (C&D). Ambele concepte sunt complementare, dar o mare parte a procesului de inovare nu include procesul de C&D, iar cercetarea este departe de a conduce sistematic spre inovare. Inovarea este, adesea, rezultatul combinarii tehnologiior existente pentru obtinerea unui nou produs sau a unui nou proces. Din acest motiv, mecanismele efective de transfer sau de raspandire a

53

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

tehnologiei sunt de importanta cruciala pentru firmele de inovare de toate dimensiunile. Ele asigura canale prin care companiile pot sa identifice si sa achizitioneze know-how-ul Intr-o lume In care productia de stiinta continua sa se accelereze. Schimbul de tehnologie este de o importanta deosebita pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), care duc lipsa de resurse proprii si de experienta, prin care sa beneficieze deplin de potentialul tehnologic. Ca o consecinta, IMM-urile se bazeaza, cu precadere, pe specialisti intermediari, uneori numiti brokeri de tehnologie, care ii ajuta sa gaseasca potentiali parteneri si care ii asista si ii sustin In timpul procesului de dezvoltare si de completare a contractelor de transfer tehnologic. Ele depind, de asemenea, de diseminarea know-how-ului tehnologic dezvoltat in Unitatile de Cercetare si Tehnologie (RTO), care ii ajuta sa dea valoare produselor, proceselor sau serviciilor lor. Mai mult, atat brokerii, cat si RTO-urile sunt organizati in retele transnationale, in care isi dezvolta expertize individuale, dar complementare, in vederea beneficiului mutual. In ultimii zece ani, SPRINT (Comisia Europeana pentru Programe Strategice de Inovare si Transfer Tehnologic) si-a oferit sprijinul pentru stabilirea unei infrastructuri pentru transferul tehnologic transnational efectiv, in Europa. Definitie Transferul Tehnologic este procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru un anumit scop sunt folosite sau aplicate in alta organizatie, intr-o alta zona sau pentru un alt scop.

54

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

De ce Transferul Tehnologic? Situatia Actuala Unitati traditionale - lipsesc produse competitive - lipsesc tehnologii moderne - lipsesc organizarea si managementul performant Concentrarea afacerilor si activitatilor in zone si ramuri traditionale. Sub-dezvoltarea sectorului de servicii Sub-dezvoltarea ramurilor de viitor tehnologic. Propuneri Noi Produse si servicii Produse inovative, adaptate pietei, diversificate
Solutii Program de

Productie adaptata cerintelor Uniunii Europene Modernizarea productiei Organizare si management performant Productie si servicii sub standarde de calitate ISO9000 Investitii in ramuri de viitor: IT / Hi-Tech Sevicii / consultanta

perspectiva

Inainte de a va decide cum sau daca vreti sa faceti primii pasi in arena Inovarii si Transferului Transnational de Tehnologie (ITT), ar fi intelept sa mergem inapoi, un pas sau doi, si sa avem in vedere urmatoarele doua intrebari: 1. Cine sunt clientii Dvs. si care sunt nevoile lor? Sunt companii, de multe tipuri si dimensiuni, in toata Europa (si nu numai), operand intr-o zona larga de sectoare tehnologice si industriale.

Nevoile lor sunt foarte diverse si transferul tehnologic este doar unul dintre modurile in care isi ating

Trebuie sa va decideti care este scopul actiunii Dvs. si sa dezvoltati moduri efective de gasire si de

55

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

scopurile. IMM-urile ezita, de obicei, sa apeleze la servicii de consultanti si ceva numit transfer tehnologic este virtual imposibil de vandut In sensul sau propriu.

selectare a clientilor profitabili.

2. Ce intelegeti, de fapt, prin Transfer Tehnologic? Termenul transfer tehnologic poate insemna tot atatea lucruri pe cat de multe organizatii sunt implicate. Pentru unii, se limiteaza la a ajuta firmele - client sa-si licentieze patentele tehnologice. Altii considera ca o multime de servicii ce sustin toate fazele procesului de transfer: audit strategic, evaluare tehnologica, cautare de parteneri, negociere, etc. Mai mult, unele organizatii se axeaza pe ajutarea firmelor pentru a cauta tehnologii (tutela de transfer tehnologic), altele asista clientii care ofera tehnologii, ajutandu-i sa le exploateze si sa le comercializeze. Este important ca Dvs. si posibilii Dvs. parteneri sa aveti aceeasi interpretare a acestui concept. De transferul tehnologic (TT) pot sa beneficieze companii de orice dimensiuni. Dar, cea mai mare si neacoperit - nevoie o au, fireste, intreprinderile mici si mijlocii (IMMurile), care nu au mijloacele si resursele sa-si formuleze propriile necesitati. Din acest motiv majoritatea clientilor apartin acestei categorii. Diverse cum sunt, IMM-urile au, totusi, cateva caracteristici comune: Sunt aproape intotdeauna conduse intr-o directie antreprenoriala, dar le lipsesc resursele financiare si umane pentru a explora oportunitati1e unei dezvoltari pe termen lung a productiei. Au nevoie de un ajutor considerabil pentru a se aventura in arena TT, nu doar pentru faptul ca nu au un staff specializat in TT, ci pentru lipsa lor de cunostinte in cadrul acestui domeniu. Cand va formati o retea ori va alaturati la o retea deja existenta, trebuie sa va fie foarte clar modul cum interpretati transferul de tehnologie si cum intentionati sa stabiliti si sa dezvoltati oferta Dvs. de servicii.

IMM-urile nu sunt constiente, in general, de valoarea transferului de tehnologie, ca o unealta strategica de afaceri si ca un set complex de nevoi. Pentru a raspunde cu succes nevoilor lor, va trebui sa pozitionati transferul de tehnologie ca parte a unui pachet mult mai larg de masuri si actiuni.

Pentru a se capitaliza pe potentialul lor si pentru a intalni provocarile cu care trebuie

56

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

sa se cofrunte individual, IMM-urile trebuie sa se bazeze pe colaborarea cu altii. Se disting doua mecanisme de baza: - schimbul de tehnologie, prin care tehnologia este trecuta de la o firma la alta; - exploatarea tehno1ogiei, prin care cunostinte1e tehnologice dezvoltate prin cercetare sunt transferate in industrie si conduc la inovatii.

DIFERITE UNGHIURI ALE TRANSFERULUI TEHNOLOGIC La necesitatile IMM-urilor care apeleaza la transferul tehnobogic se poate raspunde in mai multe moduri. De exemplu, unele IMM-uri sunt constiente de modul si de circumstantele care le pot duce afacerea mai departe. Aceasta ilustreaza nevoia pentru un prim tip de actiune legata de transferul tehnologic: - marirea constientizarii IMM-urilor asupra potentialului TT, care le ajuta sa-si rezolve problemele si existenta retelelor transnationale care le asigura sprijinul practic. Tragand linie, o data ce inteleg si recunosc posibilele beneficii ale TT, IMM-urile mai au inca nevoie de ajutor pentru a obtine acele beneficii. Aceasta necesita doua tipuri aditionale de actiune: asistenta specifica si individuala pentru IMM, localizarea potentialilor parteneri in vederea cooperarii, asigurarea suportului in vederea construirii de relatii si negocierii; - sustinerea inovarii in industrie, in general prin dezvoltarea si consolidarea cunostintelor tehnice si creerea legaturii intre universul cercetarii ai industrie, in vederea diseminarii know-how-ului aferent. Aceste trei moduni diferite in care pot fi intilnite cererile IMM-unilor pentru servicii de transfer tehnologic, corespund, in sens larg, cu cele trei tipuri principale de organizatii implicate in transferul transnational de tehnologie: organizatii publice si nonprofit, organizatii de dezvoltare regionala si nationala, centre de consultanta tehnologica regionala si camere de comert; - consultanti particulari adica brokeri de tehnologie, consultanti in management, consilieri de brevete, etc. - organizatii de cercetare si tehnologie, adica firme pentru studiul contractelor, parcuri stiintifice, legaturi universitate-industrie si centre tehnice sectoriale. Acesti intreprinzatori indeplinesc roluri Retelele pot include organizatii de toate cele diferite in cadrul procesului de achizitie trei tipuri, dar retelele omogene sunt, in tehnologica. Institutiile publice sunt mai general, mult mai usor de stabilit si de bine plasate, si, adesea, au o functie intretinut (mentinut). Din acest motiv, cel mai specifica, prin programele lor de sigur este sa-ti stabilesti reteaua printr-una din constientizare. Companiile particulare, cele trei linii de actiune enumerate mai sus. care trebuie sa supravietuiasca din activitatile lor, tind sa se concentreze pe masuri de asistenta specifica pentru clientii individuali. -

57

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Individual, orice astfel de organizatie poate contribui cu resursele necesare asistarii IMM-unilor. Dar, ca retea, se pot invinge si, permanent scadea, barierele percepute ori reale care, adesea, impiedica cooperarea transnationala efectiva. 0 retea va putea, adesea, sa ofere un pachet mai larg de servicii decat membrii sai individuali. IMM-urile angajate in proiecte de transfer tehnologic au nevoie de asistenti intr-o multitudine de domenii. Fiti constienti ca nu puteti face toate lucrurile, pentru toata lumea. Stabiliti un portofoliu de servicii pe care propria Dvs. retea le poate oferi si profitati de cooperarea cu alte organizatii si retele pentru a va imbunatati aptitudinile. Domeniile-cheie ale serviciilor includ: - transferul de informatie, prin baze de date si scrisori de instiintare; - transfer tehnologic adica audituri de C&D si brokeraj; - transfer de aptitudini, adica training ai vizite la diverse companii; - sprijinul specialistilon, consultanta financiara.

ROLUL organizatiilor

ROLUL

NEGOCIERE

consultantilor

58

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

FORMAREA UNEI RETELE De ce o retea? Motivul principal care ii determina pe brokerii particulari sa actioneze in cadrul unei retele este extinderea afacerii; pentru organizatii tip RTO exista, in general, posibilitatea accesului la resurse aditionale. Dar sunt si alte avantaje de care pot beneficia aceia care stabilesc parteneriate cu organizatii similare. O retea este unul dintre cele mai bune forumuri, in care pantenerii pot invata unul de la celalalt si pot schimba expeniente. Puteti avea si multe avantaje indirecte din participarea intr-o retea, pe langa avantajele directe, daca Dvs. si partenerii Dvs. aveti o atitudine deschisa si vreti sa impartasiti cunostinte ai experienta.

Domenii tipice in care beneficiile pot fi considerabile: abilitati de transfer tehnologic, adica stabilirea nevoilor clientului prin audit, negociere de contracte si intelegeri; expertize tehno1ogice si know-how, adica standarde si publicatii periodice; servicii-portfoliu, adica construirea unui set de servici bazate pe oferta si gasirea de furnizori de servici complementare; organizare si management, adica recrutare si relatii publice. Formati o noua retea sau va racordati la una deja existenta? Lansanea unei noi retele are avantajul ca puteti stabili obiectivele sale ai strategia de urmat, puteti determina modul de operare si tipul de parteneri. Dar poate fi un proces complex si poate dura ceva timp pana cand reteaua este pe deplin fuctionala. Alaturandu-va la o retea deja existenta, prin contrast, va ofera oportunitatea unui start rapid. In orice caz, ca nou partener, va trebui sa va adaptati la modul de operare si, probabil, sa acceptati aspecte ale retelei nu intotdeauna in acord cu principiile Dvs. Ca nou venit in cadrul domeniului transferului de tehnologie, ar trebui sa explorati, pentru inceput, posibilitatea racordarii la o retea deja existenta. Beneficiile faptului ca veti fi capabil sa profitati de experienta celor vechi, spulbera dezavantajul necesitatii de ajustare a principiilor proprii in raport cu regulile retelei. Dimensiune si tipuri de retele Scrierea din vreme a unui document cadru care sa acopere toate aceste puncte, mai mult ca un plan de afaceri, va ajuta nu numai sa ajungeti la un acord rapid cu posibilii Dvs. parteneri, dar, de asemenea, mai tarziu, veti putea evita conflictele in cadrul retelei. Incepeti cu o retea de trei sau cinci Nu exista reguli clare asupra dimensiunii ideale a unei retele. Retelele mai mici pot parea mai eficiente, comunicarile fiind mai usoare si dinamica grupului mai usor de controlat. Retelele mai mari, pe de alta parte, pot beneficia de un bazin de resurse de mai mari dimensiuni si de un portfoliu mai larg de potentiali clienti. In afara de dimensiune, mai sunt citeva moduri in

59

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

parteneri. Cu mai putini de atat, portofoliul Dvs. este prea mic sa genereze o afacere sustinuta; cu mai multi, sunt greu de controlat dinamicile grupului, oamenii nefiind familiarizati unul cu celalalt.

care poate fi structurata o retea. Nu toate structurile posibile se potrivesc cu toate tipurile de parteneri, asa ca este important ca partenerii Sa discute deschis despre modul cum vom sa dezvolte reteaua.

Sunt patru tipuri principale de retele: - reteaua stea in care un partener conduce, datorita experientei ai pesonalitatii puternice, si joaca un rol central; functioneaza bine pentru retelele aflate la inceput de drum, dar se potriveste mai putin cu retelele eterogene. - reteaua 1egatura nodala, in care nu exista relatii privilegiate, iar rolul partenerului conducator este in primul raind administrativ; acest tip de retea se potriveate cel mai bine pentru parteneri de puteri egale (de exemplu retele de RTO-uri cu relatii de mult existente), dar nu se potriveste pentru parteneri cu niveluri diferite de experienta. Ramaneti mici pentru cativa ani cu - retecaua ad-hoc, fara o structura oficiala si in care partenerii se cunosc bine, atentie, expansiunea progresiva va intersectandu-si relatiile atunci cand este permite sa va dezvoltati gradual si sa necesar; este o caracteristica naturala pentru testati moduri de lucru eficiente. Nu retelele mature, dar nu functioneaza bine in incercati sa rezolvati problemele prin cazul retelelor eterogene, sau la acelea in care adaugarea de noi parteneri. partenerii au putine lucrur in comun Puteti gandi ca oameni noi pot aduce - reteaua ec retelc regionale, cel mai complex tip, constand intr-o structur multipla, legand idei noi, care pot rezolva probleme retele1e locale printr-o coloana vertebrala vechi, dar, in realitate, veti sfarsi prin internationala; datorita complexitatii sale, se a avea mai degrab mai multe foloseste pentru sustinerea proiectelor cu complicatii decat v-ati astepta. durata limitata si membri eterogeni si nu functioneaza pentru orice tip de retea.

Aceste patru tipuri de retele sunt exemple de baza si sunt rar de gasit in forma lor pura. Majoritatea retelelor trebuie sa se adapteze la diverse schimbari interne sau externe si, printr-un proces de evolutie bine controlat si condus, se vor dezvolta de-a lungul timpului de la un tip (stea) la altul (ad-hoc).

Reea legatura nodala

adoptand un statut de grup economic.

60

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Servicii asigurate de un Centru Regional de Transfer Tehnologic

Informari privind Programe Europene de finantare prin proiecte Realizare parteneriate, conferinte, formare personal Asistenta tehnica in definirea solicitarilor de noi produse, tehnologii Suport si asistenta tehnica in dezvoltarea proiectului Consultanta privind accesarea finantarilor prin proiecte Stabilirea de parteneriate nationale si internationale Suport in implementarea noilor tehnologii Implementarea sistemului de asigurarea a calitatii ISO 9001

Transferul Tehnologic si IMM-ul Inovativ Motorul Dezvoltarii Economice n mod curent, o ntreprindere este perceput ca fiind principalul purttor al inovrii, capacitatea inovativ fiind determinat de numeroi factori, cum ar fi: baza material, mijloace financiare, informaii de pia, staff managerial calificat i competent, potenialul creativ al resurselor umane, nivelul expertizei ntreprinderii. Marile ntreprinderi, dein resurse, ns sunt conservatoare n a-i asuma riscurile dezvoltrii rapide a sferei inovative. IMM-urile, n general mult mai flexibile, sunt mai interesate n susinerea activitilor inovative, dar, de cele mai multe ori, nu posed resursele umane, materiale i financiare, vitale pentru amorsarea procesului inovativ.

61

Schema Bloc Transfer Tehnologic


INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Identificare necesitati

Cerinte tehnice, avizare proiect

Definire parteneri

IIdentificare cerinte, alegere program, eligibilitate, redactare proiect pentru finantare

R E A L I Z A R E PRODUS, S I S T E M

Proiect Tehnic

Realizare prototip echipament

Incercari, certificare

Implementare, Punere in functiune

Introducere in fabricatie

Unitate de CERCETARE

Unitate INDUSTRIALA

Unitate utilizatoare
BENEFICIAR Final

62

INNOINDEX Faza I

Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Scheme de Transfer Tehnologic

inovare, inventii, produse noi, tehnologii ... fabricatie, modernizare

Inovare - inventii

Necesitate idee Cercetare-dezvoltare Metoda-tehnologic Sistem antreprenorial Asociere pe produs Asociere in fabricatie Parteneriat Capital de risc

Introducere in fabricatie Modernizare / licentiere Implemenetare produs


nou

Retehnologizare Infiintare firma dezvoltare Certificare produs Afacere pe produs Proiect / Program Produs / Sistem

Instrumente de Finantare Planul National de Cercetare Dezvoltare si Inovare Programe Phare - ADR, Ricop Programe internationale FP6, Eureka, Socrates, NATO, Cost, etc Centre de Inovare, Incubare, Formare Antreprenoriala, Transfer Tehnologic Alte surse de informare www.ipacv.ro . si toate stimuleaza parteneriatul regional, transfrontalier, international, IMMurile.

La nivel national; MEC-C actiuni suport 1. Crearea si dezvoltarea de entitati specializate: parcuri stiitifice si tehnologice incubatoare tehnologice si de afaceri

63

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

centre de transfer tehnologic centre de informare tehnologica oficii de legatura cu industria cluster, la nivel regional, national si/sau internasional

2. Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare in cadrul programelor nationale si internationale: in parteneriat cu institute de cercetare i universitati 3. Crearea unui sistem de monitorizare a activitatilor de transfer tehnologic 4. Identificarea barierelor specifice transferului tehnologic si a cailor de optimizare a acestuia: diseminarea informatiei, organizarea/participarea la activitati promotionale marketing-ul rezultatelor de CD evaluarea eficient a transferului tehnologic
350 300 250 200 150 100 50 0 1998

IMM SRL SA

1999

2000

2001

2002

acces gratuit la informatii, prin portaluri de informatii stiintifice i tehnologice;

5. Dezvoltarea de noi instrumente financiare pentru susinerea investitiilor tehnologice crearea unei societi de investiii pentru transfer tehnologic i dezvoltare Implicarea de instituii financiare, pentru creditele garantate

Cadru Legislativ n vigoare

64

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

1. OG 57/2002 privind cercetarea i dezvoltarea tehnologica 2. OG 14/2002, privind functionarea i autorizarea parcurilor stiintifice si tehnologice; 3. HG 406 Norme privind constituirea, functionarea, autorizarea si acreditarea entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic OG 57/2002 Art. 83 (2) Agentii economici pot prelua cu titlu gratuit, pe baza de contract, rezultatele cercetarii si pot primi din fonduri publice, in regim de cofinantare, o suma de pana la 20% din cheltuielile totale aferente aplicarii rezultatelor selectate. Contractele vor contine clauze asiguratorii n vederea realizarii transferului tehnologic, clauze privind proprietatea industriala ai neinstrainarea rezultatelor cercetarii preluate. OG 57/2002 Art. 83 (1) Agentii economici care cofinanteaz 50% din valoarea unei lucrari de cercetaredezvoltare, in scopul aplicarii rezultatelor acesteia, pot beneficia in totalitate de rezultatele cercetarii, cu acordul autoritatii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Protocol de Colaborare cu Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei Obiective: 1. crearea unui mediu favorabil inovrii i dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru UCD i IMM-uri; 2. stimularea creativitii, dezvoltarea culturii antreprenoriale n cercetare, nvmnt i sectorul IMM-urilor; 3. orientarea activitilor de cercetare-dezvoltare ctre sectoare cu potenial de dezvoltare; 4. susinerea tinerilor n nfiinarea i dezvoltarea de IMM-uri inovative; 5. susinerea i dezvoltarea produciei n sectorul IMM-urilor bazate pe produse noi i tehnologii inovative;

65

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Metodologia conform ISO 9001

CLIENT

Specificatii externe

Documentatie

Predate de client / dezvoltate mutual

Aprobare

Proiectarea specificatiilor interne

Document atie IPA CIFATT Specificatii externe Aprobare Coduri, Revedere si testare pe module

Documentatie / Validare Corectie si implementare Verificare calitativa, pe echipament

Rapoarte, DEBUG Corectii, modificari

Coduri sursa (Diferente la sursa / Instalare completa). Versiune

verificata sub forma executabila.

Functiile, modul de prezentare acceptate de client (Receptie preliminara) / Validare

Ciclu de dezvoltare sistem si servicii la client

Programul este pregatit de livrare si implementare la client (Receptie la client)

66

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Managementul de proiect Proiect managerul este persoana de contact responsabila pentru realizarile tehnice. Este permis ca proiect managerul sa fie de asemenea responsabil pentru aspectele comerciale si contractuale. El are responsabilitatea directiilor tehnice, intelegerii si realizarii etapelor de progres ale proiectului, invitarii beneficiarului si persoanelor competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului si are autoritatea sa dea instructiuni si decizii de lucru in cadrul grupului repartizat. Fluxul informatiilor Pentru fiecare etapa intermediara de lucru se va redacta un raport de progres, beneficiarul fiind informat permanent cu stadiul de lucru, deviatiile de la specificatiile initiale. Proiect managerul are obligatia invitarii beneficiarului si persoanelor competente, autorizate, la sedintele de lucru si analiza a progresului. Intervalele de raportare, de progres sunt stabilite prin contract / protocol de parteneriat ca faze ale proiectului sau ca etape tehnice. Fazele proiectului se finalizeaza prin documente scrise, procese verbale. Etapele tehnice de analiza se finalizeaza prin minute scrise, procese verbale de constatare. Corespondenta, comunicarea intre executant si beneficiar se face prin e_mail, fax, corespondenta scrisa, note telefonice, etc.

Elaborarea documentatiei Documentatia va fi elaborata conform standardului ISO 9001 si va fi dezvoltata in etape, progresiv cu proiectul si nu la sfarsitul etapelor (cand se face o reactualizare, dandu- se forma finala). Cerintele elaborarii documentatiei sunt: Corelarea cu etapele, specificatiile si programul de lucru ; Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor si modurilor de lucru ; Ilustrarea completa si detaliata a tuturor functiilor individuale si asignarii lor; Prezentarea completa a variabilelor globale a modurilor de lucru paralele si efectelor paralele; Prezentarea completa a mecanismelor de instalare, depanare si mentenanta ; Prezentarea completa a protocoalelor de comunicatie si interfatare; Documentatia de initializare; Manualul de operare, service si instalare.

Scolarizare personal Programul de scolarizare, continutul acestuia se stabilesc prin contract. Scolarizarea are loc pentru: Personalul de deservire; Personalul de service, intretinere ; Personalul de instalare ;

67

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Punere in functiune si inspectii finale Punerea in functiune se face in etape si este stabilita prin contract. Se prezinta beneficiarului final minim 2 modele prototip ca etape intermediare asupra carora acesta isi va prezenta optinile privind incadrarea in cerintele si specificatiile initiale. Dupa punerea in functiune semnarea procesului verbal de receptie se revizuieste documentatia si se preda beneficiarului versiunea finala. Codurile sursa si documentatia finala se arhiveaza si se preda la biblioteca de programme.

68

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3. Planificarea afacerii pornite de la inovare 3.1. Pregatirea planului de afaceri al unei tehnologii Acest ghid a fost realizat, in special, pentru persoanele care lucreaza in domeniul tehnologiilor sau pentru companiile care au nevoie de asistenta in pregatirea unui plan de afaceri viabil. Pentru aceasta ratiune, el nu urmareste activitatile standard, de referinta, in planificarea afacerilor. Este recomandat ca cititorii sa considere informatiile din mai multe surse, mentionate in aceasta brosura si sa caute consultanta despre modul de actiune adresandu-se la Biroul de sprijin LIFT. Brosura are patru sectiuni principale, si anume: O introducere; Un ghid practic despre teoria si practica pregatirii unui plan de afaceri; Un studiu de caz pentru a ilustra teoria; O lista a surselor de informare pentru a obtine un sprijin in pregatirea planului.

Sectiunea asupra teoriei si practicii ofera un ghid pentru punctele cheie ale planului, fiecare urmat de o lista de verificare a punctelor, care este inclus in plan. Listele de verificare nu sunt in mod neaparat exhaustive, dar sunt proiectate sa ajute la compilarea materialului necesar planului.

Presupunem ca sunteti un director de proiect al unei companii sau departament care a dezvoltat fie un material nou, fie o noua metoda de procesare si acum doriti sa comercializati rezultatele muncii de cercetare. Va adresati, probabil, 6 intrebari simple si profunde, in legatura cu acest ghid, ai anume: De ce avem nevoie de un plan de afaceri? Cnd vom avea nevoie de el? Cine va fi solicitat sa ofere datele de intrare? De ce informatii este nevoie pentru pregatirea planulul? Cum il vom realiza? Unde vom gasi mai multe informatii?

69

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Desi personalul Dvs. tehnic si stiintific s-a gndit la raspunsuri, cea mai critica dintre intrebari este probabil Cand vom avea nevoie de acest plan ?. Multe dintre gandurile despre pregatirea planului de afaceri pentru exploatarea rezultatelor vine prea tarziu in proiect. Multe proiecte se deruleaza pe mai multi ani, pana cand directorul de proiect intra in contact cu parteneri comerciali, de productie sau marketing despre posibilitatea exploatarii rezultatelor cercetarii. Sunt recomandabile discutii cu staff-ul comercial inca din fazele timpurii ale proiectului, pentru a se pune accentul pe exploatarea rezultatelor mai mult decat pe eforturile de cercetare si sa poata fi identificate prezumptiile nerealistice asupra pietei. Dac un institut de cercetari va angajeaza, puteti solicita asistenta unor consultanti externi de marketing, care sa va ajute sa pregatiti acest plan. Daca planul este foarte complex, s-ar putea sa fiti nevoit sa subcontractati scrierea documentului, prin efortul comun al tuturor celor care vor fi implicati in implementarea acestui plan. Daca nu exista o proprietate asupra datelor de intrare, datele de iesire nu vor avea proprietar sau implementarea planului se va face de o maniera dezinteresata.

3.1. 1. De ce avem nevoie de un plan de afaceri? Obiectivul initial in pregatirea unui plan de afaceri este de a construi o situatie care sa asigure finantarea, interna sau externa, pentru lansarea sau extinderea unei afaceri cu risc. Multe proiecte au esuat in a fi exploatate deplin, din cauza slabei comunicari intre cei desemnati sa se ocupe de exploatarea rezultatelor. Prin pregatirea unui plan de afaceri, initiatorii, de obicei departamentele de cercetare si de dezvoltare tehnologica, pot incepe sa foloseasca limbajul comerciantilor. Folosirea acestui limbaj ajuta exponentii tehnologiilor sa transmita mesajul lor catre nespecialisti in tehnologie si sa demonstreze valoarea cercetarii-dezvoltarii catre alte segrnente ale afacerii sau sa vanda ideea catre un outsider. Planul de afaceri este, in mod efectiv, prima brosura de vanzari ale unui nou produs sau proces si devine o necesitate, asa cum sunt brevetele sau pub1icatiile pentru o lucrare stiintifica.

70

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Este vital pentru un proiect sa transmita un mesaj simplu, corect si, in ultima instanta, fara discurs tehnic. Desi majoritatea planurilor de afacere sunt pregatite pentru prezentare catre un grup exterior de investitori sau bancheri, in cazul proiectelor de inalta tehnologie, pana la 60% din totalul prezentarilor tind sa fie facute pentru management sau alte departamente interesate. Cu alte cuvinte, un departament de cercetare-dezvoltare trebuie si fie capabil sa comunice ideile sale catre o audienta interna mai degraba decat catre exterior. Pe de alta parte, planul de afaceri trebuie sa demonstreze, de o maniera riguroasa, viabilitatea comerciala a afacerii propuse. Planul trebuie sa acopere toate aspectele afacerii. De la conceptie, trecand prin lansare, catre management si controlul afacerii, direct catre atingerea tintelor anuale de vanzari estimate. In mod uzual, un plan de afceri va acoperi po perioada planificata de cinci ani. In timp ce achizitia fondurilor necesare este alte functiuni valoroase. In forma sa finala, va prezenta analiza completa a afacerii, obiectivele sale, piata pe care va opera, concurenta careia ii va face fata si problemele pe care va trebui sa le depaseasca pentru ca planul sa fie indeplinit. Astfel, planul de afaceri este un manual detaliat de operare, cu ajutorul caruia managementul va naviga pe drumul catre obiectivele sale.

Pregatirea unui plan de afaceri este, de asemenea, un exercitiu care ii determina pe cei care il scriu sa-si examineze supozitiile de baza, cat mai detaliat posibil, deoarece vor trebui prezentate unei terte parti. Se intampli uneori, ca entuziasmul unui lider de produs sau inventator sa duca la o trecere peste aceste amanunte, care nu pot fi umplute cu substanta in practicile pietei. Orice slabiciune de aceasta natura, va trebui expusa clar in pregatirea planului, care trebuie sa treaca de scepticismul bancherilor. Intelegerea ulterioara este o calitate a multora dintre noi, dar un plan de afaceri este proiectat sa elimine folosirea intelegerii ulterioare cit mai mult posibil. Notati ca trebuie actualizat planul pe baze anuale. In fiecare an, vinzarile trebuie nevazute in lumina noilor dezvoltari ale afacerii. Orice discrepante intre supozitiile initiale si performantele atinse trebuie Sa fie luate in considerane si estimarile

71

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

modificate daca este necesar. Previziunile pentru anii urmatori trebuie, de asemenea, ajustate in linia estimarilor revizuite. Astfel, compania va avea un plan de afaceri viabil pe cinci ani, care sa raspunda la mediul real al afacerii. In discutiile urmatoare din aceasta brosura, termenul produs va fi citit cu referire atat la un produs fizic, cat si referitor la un proces si la serviciile integrate oferite de o companie catre clientii sai. Discutand despre oportunitatea unui plan de afaceri, este corect sa spunem ca nu intotdeauna sunt necesare planuri de afaceri riguroase. Un asemenea caz este atunci cand un departament de cercetare a dezvoltat sau imbunatatit un nou proces pentru un produs existent. Atunci poate fi suficienta o simpla analiza costuribeneficii, pentru a convinge managementul de beneficiile exploatarii rezultatului. Pnin oferirea unei situatii exacte a tuturon costurilor noului proces (incluzand costurile unitare) si comparand cu costurile de fabricatie ale procesului existent, ar trebui sa demonstrati simplu beneficiile comerciale. Managerii de cercetare-dezvoltare ar trebui sa stie ca bancherii, capitaliatii de risc si contabilii urmaresc, in general, recuperarea investitiei intr-o perioada rezonabila, in mod deosebit cand vremurile sunt dificile. Desi poate parea o abordare simplista, trebuie sa recunoaatem ca personalul financiar este mai atent la riscuri din cauza presiunilor exterioare. Sunt necesare alte argumente pentru convingerea colegilor finantisti, cum ar fi presiunea concurentei, cresterea calitatii care poate justifica cresterea pretului sau oferirea de garantii sau cresterea actiunilor pe piata si beneficiile de mediu.

72

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3.1.2 Cand avem nevoie de un plan de afaceri? Istoria recenta este plina de inventii care nu au ajuns niciodata pe piata, din cauza planurilor de afaceri pregatite defctuos in ultimul minut si bazate pe prezumptii false, informatii neadecvate si cercetare prost directionata. Vorbiti cu stafful de marketing si productie despre necesitatea cercetarii inainte ca cercetarea sa fie finalizata. Solicitati un angajament pentru realizarea unui studiu pentru cercetarea pietei, urmand a fi incorporat in planul de afaceri. Urmariti sa aveti informatii despre costurile de productie Culegeti informatii despre concurenti si despre pozitia potentiala a produsului pe piata. Aflati daca clientii doresc acest produs. Daca aceatia nu doresc produsul, folositi mai bine banii pentru cercetare in alte scopuri. 3.1.3 Cand apare necesitatea datelor de intrare? Un plan de afaceri contine informatii de la diferite specialitati si este neobisntuit ca orice persoana sa fie capabila sa ofere toate raspunsurile care se gasesc in aceasta brosura. Daca sunteti un IMM, este foarte important sa obtineti date de intrare de la persoane din diferite departamente, cum ar fi cel financiar, de productie, de vanzari si de resurse umane. Un institut de cercetare poate sa gaseasca cu diflcultate aceste resurse, astfel incat este bine sa le obtina printr-o colaborare (joint venture) sau prin contract cu un consultant. Este important sa se obtina acordul tuturon partilor implicate asupra scopurilor si obiectivelor, precum si a unui angajament asupra continutului planului de afaceri. La fiecare proiect este bine sa aveti o discutie cu participantii asupra cerintelor de baza ale planului de afaceni si pentru a se stabili termene limita pentru cei care contribuie la realizarea lui. Aceasta tehnica, cunoscuta sub numele de pre-briefing aduce beneficii enorme mai tarziu, in ceea ce priveste reducerea criticilor interne, care pot sa apese asupra proiectului aflat la prima prezentare.

73

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3.1.4 De ce avem nevoie pentru a pregati un plan de afaceri? Beneficiarii planului de afaceri vor cauta sa vada daca cel sau cei care il vor realiza au demonstrat o atentic deosebita pentru dinamica afacerii si pentru industria in care va opera. Cel mai important, cititorii planului vor urmari sa vada daca aceasta atentie se adreseaza si modului in care se poate obtine o recuperare profitabila a fondurilor investite la un nivel acceptabil de risc pentru investitori sau pentru compania mama. In acest caz, va fi esential sa se demonstreze ca planul este indeajuns de robust pentru a asigura pierdeni nesemnificative in estimarea nivelului de vanzari, in momentul in care apar dificultati neprevazute in conditiile comerciale. Este tentant la inceputul afacerii sa fiti foarte optimist si sa presupuneti ca totul se va intampla asa cum este planificat. Acest lucru se intampla foarte rar! De cele mai multe ori apar cheltuieli neincluse in buget sau investitii sau alte evenimente neprevazute. De aceea, ar trebui sa fie inclusa o analiza detaliata, pentru a indica robustetea planului la evenimente neprevazute. Un plan, care are o sensibilitate scazuta intre scenariul planificat si cel mai nefavorabil scenariu de caz, nu este considerat favorabil. Continutul planului de afaceri pentru orice intreprindere particulara va depinde de natura afacerii si structura organizatiei de la care se solicita finantarea. Sunt, fara indoiala, categorii specifice de informatii care trebuie incluse in plan, astfel incit propunerea sa fie incununata de succes. Principalele categorii asupra carora planul de afaceri trebuie sa insiste sunt: Soliditatea structurii financiare Lichiditate Profitabilitate Piata si produse Resurse fizice si de productie Management Urmeaza, apoi, ca documentul sa fie scris in forma finala - a ultimului cititor si nu 74

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

din punct de vedere al celui care il scrie. Sunt cazuri in care cel care scrie planul de afaceri este si generatorul unei inventii, luand o persoana cu o pregatire stiintifica si inginereasca. Intr-o asemenea situatie, poate aparea tentatia de a include date tehnice, formule si diagrame pentru a demonstra virtuozitate tehnica. Trebuie sa rezistati la asa ceva! Informatii tehnice, acolo unde sunt incluse, trebuie sa fie simple, pentru a fi intelese de nespecialiati si trebuie folosite pentru a demonstra viabilitatea comerciali si financiara a afacerii propuse. Continutul planului de afaceri va fi completat prin producerea si generarea informatiilor referitoare la previziunile solicitate pentru capitolele urmatoare. Aceste date se obtin numai prin analize detaliate asupra intregii afaceri si a mediului sau. Acest proces va solicita multe decizii. Deciziile luate in cadnul unui capitol vom afecta inevitabil deciziile luate la alte capitole si vom duce la reconsiderarea unor decizii luate initial. Un proces iteractiv duce, astfel, la scrierea unui plan de afaceri. Planul poate cere mai multe bucle, pina cand se obtine o consistenta intre toate sectiunile. Scrierea unui plan de afaceri poate necesita mai multe saptamani/luni de lucru. Va prezentam, in continuare, structura unui plan de afacei standard: Sumarul executiei planului Piata potentiala Produsul, procesul sau inventia Afacerea si situatia comercializarii ei Strategia de marketing Productia Previziuni asupra vanzarilor, fluxului financiar si intreruperilor Managementul si controlul afacerii Pachetul de finantare solicitat 75

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

3.1.5 Cum vom realiza planul de afaeri? Acest studiu ofra o serie de linii generale in cadrul capitolelor. Fiecare capitol are o explicatie asupra subiectului care va fi inclus in plan, urmata de o lista a principalelor puncte. Observati ca sunt mai multe tehnici foarte sofisticate pentru analiza riscului, strategiilor, tacticilor si abordarilor pentru inceperea unei afaceri noi, dar bazele sunt aceleasi. Este posibil sa se rafineze planul initial si un mesaj simplu si puternic va avea un impact mai mare decat unul elegant si de mari dimensiuni. 3.2 Sumarul executiei planului Acesta este cel mai important capitol al planului de afaceri. El trebuie sa sintetizeze in maximum 500 de cuvinte intreaga argumentatie, care este detaliata in capitolele urmatoare. Sumarul executiei planului este primul lucru pe care il citeste finantatorul. In multe cazuri este si singurul capitol care este citit, daca el nu este convingator. Cei mai multi finantatori primesc mai multe solicitari de finantare decat sunt ei capabili sa finanteze si nu sunt dispusi sa dea curs unei propuneri indoielnice de finantare. Este un real pericol ca sumarul de executie sa dea gres, din moment ce este ultima sectiune care se scrie. Pare simplu sa se scrie o pagina sau doua. Dar sumarul executiv este pregatit numai dupa un proces lung de timp si poate apare dorinta de a fi finalizat cat mai repede posibil. Cei ce scriu planul sunt increzatori ca au prezentat solid toate problemele si pot sa considere ca, desi sumarul nu este complet, informatia se afla undeva in documentatie. Este bine sa nu se presupuna ca finantatorul isi va asuma sarcina sa caute prin documentatie pentru a descoperi informatia esentiala. Peste toate, sa ne amintim ca paginile sumarului trebuie sa contina cel mai putemic si mai convingator mesaj din tot documentul. De aceea, este recomandabil un efort suplimentar pentru a citi si veifica sumarul executiv de catre fiecare dintre cei care au contribuit la scrierea lui. Este, de asemenea, util, daca este posibil, sa fie citit de catre orice persoana neutra, de incredere, care consimte la confidentialitatea documentului. Documentul ar trebui sa fie bine prezentat, imprimat cu acuratete si 76

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

intr-un format usor de citit. Trebuie sa fie incluse numai cifrele semnificative, pentru a face sumarul mai convingator. O atentie deosebita trebuie acordata gramaticii, pentru a se evita jargonul si erorile de scriere, care creeaza un efect negativ. 3.3 Piata potentiala Piata este arena unde se va aplica planul de campanic. Este, de aceea, necesar sa se defineasca piata pentru noul produs in termenii dimensiunii sale, etapei de dezvoltare, tipului de clienti si ai concurentei. Cati clienti potentiali sunt si care este influenta lor asupra pietei ? Poate fi un singur client pentru un submarin cu titaniu si pretul in acest caz este mare, dar pot fi si mii de clienti pentru rachete de tenis din fibra de carbon. Dimensiunea pietei sau consumul anual al produsului va fi bine definit tinand cont de scopul afacerii considerate. Dimensiunea pietei poate sa mearga de la consumul anual al produsului intr-un anumit oras, catre intreaga tara, catre un grup de tari sau catre intreaga lume. Daca compania are resurse numai pentnu piata unei tari, nu este relevant sa se ia in calcul piata mondiala si gandirea trebuie sa se indrepte spre asocieri cu alti parteneri (joint venture) sau spre vinderea licentei. In plus, la dimensiunea totala a pietei este bine sa se adauge si etapa de dezvoltare la care a ajuns. Fiecare piata evolueaza si etapele ciclului in care se afla piata vor afecta semnificativ strategia afacerii care trebuie adoptata. Aceste faze pot fi sintetizate dupa cum urmeaza: Embrionul pietei Cresterea pietei Maturitatea pietei Declinul pietei

77

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Multe tehnologii de varf cauta zone care sa se afle in fazele unu si doi, dar piata tehnologiilor de varf poate ajunge rapid in faza a patra - cum este de exemplu cea a masinilor de scris electronice, care au fost inlocuite de procesoarele de cuvinte.

78

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Ciclul de viata idealizat al produsului

1. CLIENTII In plus, fata de dimensiunea geografica a pietei, va fi semnificativ pentru o afacere sa segmcnteze piata in functic de clientii - utilizatorii finali. Aceasta va duce la o distributie a consumului produsului in functie de tipul clientilor. Astfcl, daca compania si-a planificat sa-si valoriflce produsul numai in industria automobilelor, ea va ignora consumul produsului in alte sectoare, cx aviata, ingineria civil, constructia de nave, etc. Sunt multe alte posibile segmentari ale intregii piete, care se pot aplica pentru a se ajunge la o dimensionare a pietei relevanta pentru planificarea intreprinderii. Segmentarea selectata va reftecta decizia asupra primilor clienti-tinta. Este poate relevant sa segmentezi piata prin dimensiunea clientilor, in functie de cifra de afaceri, daca se considera ca predominant vor fi clientii firme mari sau predominant, micile companii. Profilul clientilor va conduce la o lista a nevoilor lor. Vor fi probabil mai multe nevoi principale ale clientilor, dar este bine sa va concentrati asupra unui numar limitat de nevoi, pentru a focaliza nesursele companiei catre ceea ce este mai avantajos si a dezvolta produsele unice. Separat fata de nevoile clientilor, va fi important sa se identifice criteriile de

79

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

cumparare. Din momentul cand cele doua vor coincide, vor fi alti factori importanti, cum ar fi rata creditului, statutul si reputatia furnizorilor, facilitatile disponibile pentru serviciile tehnice din partea furnizorului, discount-uri pentru achizitii en-gros, rapiditatea expedierilor, dorinta si necesitatea ca produsul sa indeplineasca specificatii de performanta intenationale. 2. CONCURENTA Sunt foarte importante informatiile asupra numarului si capabilitatilor competitorilor non intreprinderi. Noua companie nu va avea privilegiul de a opera in neant. Cu cat este mai buna noua idee de afacere, cu atat mai mare va fi posibilitatea de regrupare a companiilor deja existente sau stimularea noilor intrati. R aspunsul cel mai simplu din partea celor existenti va fi reducerea pretului, dar sunt posibile si alte tactici, depinznd de circumstante, resurse si expertiza.

Cunoasterea amestecului de competitori, deja existenti pe piata, este vitala pentru elaborarea unei strategii de ataceri credibile. Clasificarea conventional a competitorilor poate fi: Firma dominant / Liderul Al doilea val / Puternici Nisa / Buni Minori / Slabi

Compania dominanta, asa cum si numele sugereaza, dicteaza indicatorii-cheie de piata, cum ar fi pretul si calitatea. Compania are cea mai completa gama de produse si structura preturilor stabi1este standardele pentru restul industriei. Compania dominanta este capabita sa ofere preturi promotionale, datorita 80

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

pozitiei sale pe piata. Companiile din a doua categorie au o gama mai redusa de produse, dar in anumite sectoare pot reprezenta o concurenta serioasa pentru compania dominanta. Companiile din nisa de piata sunt mici companii bine conduse, care nu au gama de produse sau resurse care sa concureze cu cei putemici. Strategia lor este sa devina lider pe nisa lor de piata printre companiile mici. Companiile minore nu au puncte tari deosebite si depind foarte mult de ceilalti competitori, dar in cazuri particulare pot controla si influenta puternic preturile de productie. Pozitia strategic a acestor companii este sintetizat astfel:

Produsul Pozitia Pretul Distribulie pe piata 1. Companie Dominanta Multe produse unice sau cu o margine foarte Bine intre Sunt standarde competittva. diferentiate competitori. considerate industr. 2.Companii Puternice Produsele sunt aproape de marginea a de Selectie cerintelor excelenta. detaliata clientilor

Pretul

Distributie

Comunicatii

Produsele determina perturilor ceilalti

lor nivelul pentru competitori.

Gama afaceri canalele. inchise.

mare pe

de toate

Toate anunturile lor sunt teama. primite cu

Anumite Au

canale pot fi chiar abilitatea de a dicta termenii pietei. Prezenta pe canalelor specifice majoritatea si o Expunere regulata. Sunt incluse, in mod normal, in toate comparatiile jurnalistice. Imagine respectabila. Influente serioase Detin, probabil, parti importante ale unui canal, cu prezente minimale canale pe alte Cunoscute mai mult in aria la ca limita a specialitatii. Nu sunt vazute nivel majore acelasi firmele

Cand fac schimbari, si ceilalati competitori schimba Preturile pot varia mai mult sau mai putin fata liderului, loc de dar pretul intr-o preturi preturi in

prezenta importanta pe canale specifice

banda ingusta. Este pentru oferi strategice.

1. Companii Nisa pe piata

Majoritatea sunt domeniului.

produselor ale ale Varfuri

Pot

specialitati

promotionale

segmentele de piata controlate. Au nevoie de preturi marginale peste tot. Este putin

gamei de produse

81

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

loc pentru flexibilitate. 2. Companii Minore Gama limitata. restranse. Performanta de calitate medie 3. Companii Marginale Putine disponibile. Aparent nimic special. In general, sub media de calitate. Nu este o concurenti serioasa. produse de produse Oportunitati Trebuie preturi sa ofere Putine mici parti canale ale Putine pentru Existenta lor este cunoscuta putin prin produse de expunere Aproape invizibile, sau activitati. Nivel mic avanta-joase deschise si numai acestora. stimulente canale noi Destul de dificil sa tina orice un picior canal in de si expunere zero. Fie o imagine rea, fie o publicitate negativa. Putine influente pe piata

pentru a rezista pe piata. Au mai mult preturi marginale, decat sanatoase Au preturi reduse in toata Ofera zona. cu Sufera greu preturile marginale.

comunicare distributie

discount-un. Produse de calitate scazuta.

PRODUSUL Este capitolul in care cel care scrie planul este cel mai increzator, iar cel care il citeste este cel mai putin familiarizat cu notiunile. Toate eforturile trebuie canalizate pentru a explica tehnologia in termeni simpli si de a explica Oferta Promo Promotionala de Vnzare USP a inventiei. Capitolul trebuie sa corespunda la intrebarile legate de natura produsului sau senviciului si de ce oamenii trebuie sa le cumpere. In termeni de marketing se impart in doua clase: -Atractia pietei -Lovitura produsului Piata stabileste tipul produsului ca un rezultat al unei nevoi nesatisfacute. Produsul este transpus in practici drept un rezultat al unei inventii sau a unei dezvotari pentru care aplicatia trebuie definita. Amandoua tipunile de proiect pot fi incununate de succes, dar expenienta arata ca tipul de proiect depinde in mai mare misura de atractia pietei, decat de impactul produsului ca rezultat. Adesea, un produs este creat in urma unei combinatii intre cele doua abordari. De obicei, tipul de proiect ca rezultat este urmarea muncii de cercetare a companiei sau a departamentului pentru

82

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

dezvoltare. Poate fi, de asemenea, extindenea unei game existente sau o dezvoltare de tip spinoff, care este considerat a avea un potential de aplicare intr-un sector complet nou. Produsul realizat ca urmare a solicitarii pietei este un rezultat si al eforturilor de marketing ale companiei, care implici intelegerea problemelor clientilor. Informarea asupra nevoilor clientilor si insatifactiile vor fi depasite prin eforturile de vanzari ale companiei. Acestea vor fi suplimentate, pe baze generale si specifice, de catre consultantii in cercetare. O data ce nevoile vor fi clar identificate, specificatiile produsului se indreapta spre rezolvarea acestor probleme si munca va fi orientata spre dezvoltarea produsului.

Aspectul vital, dezvoltat in aceasta sectiune, este necesitatea de a identifica si lansa o Oferta Promotionala de Vnzare (USP) pentru un produs.

Cateva USP-uni posibite: precut scazut calitatea inalta durata de viata mai lunga operare mai rapida intretinerea mai simpla service detaliat dimensiuni mici Apoi trebuie sa indicati cat este de valoroasa ofenta (propunenea) in termeni valorici. Trebuie sa comparati produsul Dvs. cu cele ale altor furnizori de pe piata.

83

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Comparatia ar trebui facuti in termeni care sa tina cont de segmentul de piata, scopurile pe care le serveste, ofertei de pret, al punctelor tari si al cebor slabe, etc. Aceasta va permite diferentele si avantajele ca propunerea de proiect si fie mai clara in contextul pietei potentiale. In cazul unui proces de inovare, al unui departament de cercetare-dezvoltare sau departament tehnic, clientii par a fi mai mult interni, decat externi, cum ar fi de exemplu departamentul de manufacturare, de productie sau departamentul de finisare. Cat timp este necesar pentru departamentul de cercetare sa comunice oferta unei audiente, beneficiile trebuie sa fie comunicate intr-un mod putin diferit, in sensul ca imbunatatirea productivititatii nu duce neaparat la inlocuirea masinilor costisitoare. Alternativele includ garantii care sa duca la reducerea stocurilor aflate pe inventar, dar departamentul de cercetare trebuie sa convinga clientii. Pot exista spin-off-un suplimentare de tehnologie, pe care le poate exploata departamentul de marketing si care fac parte din planul de afaceri (vezi studiul de caz). Chestiunea brevetelor unui nou proiect trebuie si fie examinati cu atentie, de asemenea si impactul pe care brevetele il au asupra potentialului de piata al produsului. 3.4. Afacerea si pozitia el comerciala

Acest capitol ofera o introducere in afacere si vorbcste dcsprc persoanele care vor face aplicatia pentru finantare. Scopul este sa inspire incredere potentalilor finantatori ca afacerea este solida din punct dc vcdere financiar si rcsponsabilii au cunostintele manageriale si antreprenoriale corespunzatoare. Orice participant la proiect trebuie sa abordeze trei aspecte nefinanciare ale afacerii: -Produsul / inventia si piata sa -Resursele fizice si de productie 84

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

-Managementul afacerii

Cel care citeste planul incearca sa evalueze daci aceasta echipa va fi capabila sa transforme un produs netestat in produs vandabit, ceea ce duce la cresterea costurilor! Poate ca singurul mod de evaluare al managementului este sa cercetezi istoria. lnformatia oferita va include un sumar al rezultatelor comerciale recente, statutul legal al afacerii, o organigrama a afacerii, biografiile executantilor, incluznd cele mai relevante expeniente si obiectivele declarate ale companiei. Daca aplicatia pentru fintantare este facuta in numele unei afaceri de lansare, nu va fi posibil si se demonstreze soliditatea situatiei. In acest caz, va fi necesar sa se evidentieze calitatea pantenerilor gasiti si capacitatea lor de a face fata resurselor afacerii propuse. Va fi dificil pentru Dvs. sa produceti o declaratie de obiective ale companiei. Declaratia va detine caracterul esential al companiei si va scoate in evidenta ceea ce compania isi propune si obtina si ce pot oferi executantii afacerii. Se va face referire la profilul de afacere al companiei, nu in termenii tehnologici, ci ai clientilor pe care ii va aproviziona. Cel mai important este cum se diferentiaza compania fata de ceilalti competitori. Declaratia va demonstra cum va satisface compania nevoile clientilor mai bine dect orice alta companie. Se va solicita o declanatie a obiectivelor companiei. Aceasta presupune prezentarea scopurilor in termenii dezvoltarii cifrei de afaceni si a cotelor de piata. Se vor prezenta att pe termen scurt, cat si pe termen lung. Abordarea financiara a afacerii trebuie sa includa urmatoarele informatii: - Intangibilele: dimensiunea capitalului proprietar. Aceasta valoare va influenta volumul sumelor care vor fi imprumutate

85

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

-Viteza de capitalizare: ratia de imprumut raportati la fondurile actionarilor. Aceasta va indica vulnerabilitatea afacerii la fluctuatiile vanzarilor

3.5. Strategia de marketing Acest capitol asupra dezvoltarii unei strategii de exploatare va arata cum compania va dezvolta oferta promotionala de vanzari (USP), daca are costuri de manopera mici calitate mai buna a produsului service mai bun si suport tehnic sau pret scazut. Evident se va stabili un pret pentru produs. Daca produsul este complet nou, acest lucru poate fi foarte dificil. De obicei, este posibil sa se determine un pret bazat pe analiza valorii adaugate oferite clientilor prin produs. In plus, toate costurile asociate cu manopera, marketingul si distributia produsului trebuie calculate plecand de la o unitate de baza. Aceasta este baza de la care valoarea produsului catre clienti se decide in mod distinct fata de costurile ei. Procesul de vanzari trebuie sa inceapa o data ce ctapa de marketing a fost incheiata si strategia de elaborare a pretului a fost decisa. Este important si se faca distinctie intre comencial si marketing, desi de multe ori sunt considerate acelasi lucru. Marketingul este procesul prin care nevoile clientilor sunt identificate si cuantificate. Vanzarile, pe de alta parte, sunt un proces de comunicare cu clientii potentiali si convertirea interesului acestora in comenzi si plati. O data ce a fost stabilit ca exista o cereee pe piata, este esential sa se lanseze o strategie de vnzari viabila. Elementele esentiale pentru aceasta strategie vor include: - identificarea unui numar suficient de mare de clienti potentiali - identificarea nucleului de oameni cu putere de decizie in cadrul fiecarei companii

86

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

- stabilirea unei liste de prioritati a clientilor, in functie de potentialul de vanzare - pregatirea personalului de la vnzari in tehnicile de vanzare - dezvoltarea unui mesaj efectiv pentru vanziri(lozinci, logo, etc) - comunicarea mesajului comercial catre potentialii cumparatori - stabilirea unui ansamblu de raspunsuri la rezistcnta si obiectiile la vnzare - conversia interesului clientilor in cumpararea produsului

Procedura solicita un plan implicand utilizarea resurselor umane de la vinzari, distribuitori, agenti, publicitate si productia de brosuri promotionale si casete video. Monitonizarea managementului si procedurile de control vor asigura faptul ca au fost contactati cei mai poritivi cu o frecventa si performate bine conturate. Deciziile asupra tuturor acestor puncte trebuie sa fie translatate in angajamente la nivelul conducerii si asociate costurilor aferente.

PRODUCTIA Operatiile de productie pot implica angajamcntc semnificative pentru capitalul investit in instalatii si echipamente, care pot necesita cheltuieli ridicate. Pentru o companie mica sau una abia lansat, acest lucru poate fi un risc major, care poate sa faca afacerea neatractiv pentru finantatori. Este posibil sa se reduca solicitarile de capital, prin subcontractarea unei parti a productiei cu alte companii sau prin leasing-ul unor echipamente si masini. Totusi aceste strategii trebuie sa fie bazate pe nevoia de a obtine un nivcl de productie suficient dc inalt si fczabil pentru a satisface nevoile clientilor. Potentialii 87

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

finantatori vor vrea sa vada un compromis satisficator intre cerintele de capital si adoptarea unor masuri mici, dar clare impotriva problemelor care apar la productie si la blocaje, in momcntul in care compania incepe sa opereze. Toate costurile asociatc cu productia vor fi incluse in planul de afaceri pe cinci ani, cu scopul de a produce previziunile de flux flnanciar, balanta de plati proforma si previziunile caderilor.

Planul trebuie sa discute, de asemenea, cum va fi controlata si monitonzata productia si nivelul stocurilor de materii prime si produse finite. Cerintele materiale, costurile, sursele si termenele de aprovizionare trebuie sa fie incluse in costuri. Rolul si responsabilitatea personalului din pozitiile cheie ale managementului productiei trebuie sa fie bine specificate. Trebuie sa fie indicata disponibilitatea unei forte de munci calificate si prezentate relatiile industriale.

3.6. Previziunile vanzarilor, fluxul financiar si intreruperile Previziunilc vnzarilor si fluxul financiar si in cele din urma, profitabilitatea, vor fi piesele grele pe care finantatorii potentiali isi vor baza evaluarea viabilitatii afacerii. In cele ce urmcaza, aceste prcviziuni vor fi abordate sevcr si cu o judecat critica. 1. CLIENTII Previziunile vanzarilor nu reprezinta o simpla insiruire de cifre, cazute din cer, ca un rezultat al unor dorinte. Aceasta este o sectiune care se evalueaza pe baza unui chestionar serios de catre finantatorii care au primit o solicitare (aplicatie pentru finantare).

Previziunile trebuie sa aiba baze solide de la informatiile descrise in capitolele precedente ale brosurii, cum ar fi dimensiunea pietei, nevoile clientilor, segmentarea clientilor, starea de dezvoltare a pietei, punctele tari si punctele slabe ale

88

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

concurentei, etc. In plus, va fi necesar sa se adauge evidenta activitatilor comerciale curente ale companiei, cum ar fi volumul comenzilor pe capitole, nivele comerciale cu clienti cheie, cresterea istorica a afacerii in sectorul de piat tinta. 2. PREVIZIUNEA FLUXULUI FINANCIAR O data ce a fost pregatita previziunea vnzarilor este posibil a fi calculata previziunea fluxului financiar pentru perioada planului de afaceri. Este o estimare a pozitiei cashului net al companiei luna de luna. Previziunea de flux financiar va urmari punctual diferenta dintre previziunea vnzarilor si cheltuielile lunare planificate pentru toate categoriile cum ar fi: inchirieri, rate, ipoteci, costuri de materiale, dobanzi la plata, etc. O parte a acestor plati va avea un caracter regulat, luna de luna, in timp ce altele vor apare la intervale neregulate, cum ar fi plata materialelor si investitia de capital in instalatii si echipamente. O complicatie viitoare este aceea a defazarii (intrzierii) intre cumpararea materiilor prime si receptia banilor de la clienti. Clientii mari pot foarte bine astepta sa primeasca obligatiile de plata prin facturi la 60 de zile dupa livrare si, in multe cazuri, chiar si mai tarziu de aceasta data. In aceste conditii, compania trebuie sa finanteze din din bugetul propriu costurile materialelor, in timpul cat asteapta plata de la clienti. De aceea apar cazuri in care compania se confrunta cu plati mari de efectuat, in ciuda unor vnzari pe masura.

Este cazul lansarilor de companie, cnd capitalul investit si costurile de pornire asociate depasesc cu mult intrarile financiare. Este, de aceea, necesar sa se scrie in business plan, asigurarea unui capital de lucru suficient, pe baza de credit sau imprumut, pentru a acoperi fluxul financiar la iesire prevazut.

3. PREVIZIUNEA INTRERUPERILOR

89

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Confirmarea ultima a viabilititii afacerii este demonstrarea punctelor de intrerupere, unde recuperarea din vanzari devine prima data egala cu suma costurilor fixe si variabile.

Costunle fixe se compun din platii regulate, care nu sunt afectate de schimbarile pe termen scurt al nivelului vanzarilor. Aceasta include categorii cum ar fi inchirierile, ratele si dobnzile la plat ale imprumuturilor si costurilor de administrare.

Costurile variabile includ plati, care variaza proportional cu schimbarile nivelului rambursarilor din vanzari. Exemplele din aceasta categorie includ costurile de material si costurile cu energia. Intrebarea daca costurile de munca sunt fixe sau variabile este una la care trebuie raspuns in functie de natura afacerii. In unele situatii, munca poate fi disponibila pe baza unui subcontract, pentru anumite sarcini. In alte cazuri, compania poate detine o forta de munca inalt calificata si nu este recomandat sa fie platit in functie de fluctuatia vnzarilor. Punctul de intrerupere in afacere nu este o borna fixa, imobil. Ea poate fi ajustata semnificativ, in functie de costurile de operare dominante, cele fixe sau cele variabile. Asa cum s-a mentionat mai inainte, planificatorii afacerii trebuie sa dovedeasca flexibilitate in alegerea tipului de structura de costuri. Instalarea unei linii de productie va necesita un capital de investitie serios si va putea fi calculat timpul necesar recuperarii investitiei. Daca este aleasa calea altemativa a asamblarii componentelor subcontractate, costurile variabile incluse in componente vor fi mai mari dect costurile variabile din primul caz, dar punctul de intrerupere va fi mai devreme. In termeni generali, cu cat punctul de intrerupere este mai devreme, cu atat afacerea devine mat atractiva pentru potentialii finantatori.

Va fi nevoie sa se calculeze un numar de scenarii alternative de intrerupere, cel mai bun si cel mai rau caz si sa se observe slabiciunea sau robustetea. Se repeta calculatia prin introducerea diferitelor presupuneri asupra rambursarilor din vanzari, in functie de costuri directe si variabile. Variatia tipica poate duce la o examinare a 90

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

efectului unei reduceri cu 10% a vnzarilor, acompaniata de o crestere cu 1000 a cheltuielilor. Alte presupuneri trebuie exeaminate pentru stabilirea marginilor unde afacerea propusa devine neviabila. Pentru a produce o planificare financiara detaliata pentru noua afacere, este necesar sa construim calculatiile punctelor de intrerupere in conjuntie cu balanta proforma si profitul proforma si nivelul pierderilor, acoperind cei cinci ani dupa lansarea afacerii. Convertiti estimarile si deciziile de politica a firmei din capitolele precedente in cifre pentru a produce aceasta. Observati ca proiectele de investitii foarte complexe, cum ar fi instalatiile chimice, de otel si un numr de afaceri de inalta tehnologie pot necesita tehnici sofisticate de abordare.

Acestea includ: .. Recuperarea capitalului angajat (ROCE) .. Perioada de rambursari .. Tehnici de discount ale fluxului financiar, cum ar fi valoarea neta prezenta (NPV) si rata interna de recuperare (IRR) Este esential sa depuneti o expertiza contabila specifica daca doriti sa utilizati astfel de tehnici.

4. BALANTA DE PLATI PRO-FORMA

Balarta de plati va fi o declaratie a surselor de finantare a afacerii in termeni de imprumuturi, participare la finantari equity si profit retinut fi modul cum acestea au fost alocate. Alocarea fondurilor va fi separata in functie de investitia in mijloace fixe ale instalatiei si echipamentelor si in mijloace curente, care sunt definite prin capitalul circulant. Mijloacele curente se refera la stocurile de materiale, la bunurile

91

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

de productie complete si la fondurile in numerar, detinute de companie. Balanta de plati este punctualizata de disponibilitatile curente, care sunt ipotecate creditorilor, bancilor si taxelor de garantie. Balanta de plati este o tabelare a numerelor si nu exista o identificare a naturii creditorilor individuali, surselor de imprumuturi si equity, sau a tipurilor de mijloace fixe, care au fost cumparate. Acestea vor fi identificate totusi in plan, la alta pozitie. Mijloacele si garantiile sunt definite din punct de vedere al afacerii ca un intreg si nu din punct de vedere al creditorilor sau al celor care au oferit finantare.

5. DECLARAREA PROFITULUI PRO-FORMA SI A PIERDERILOR Functia de declarare a profitului si pierderilor este diferita de cea a balantei de plati. Se va include mai tarziu o referinta despre profitul retinut al companiei si va fi facut numai in contextul sursei de finantare a companiei si nu pentru indicarea profitului reiesit. Declararea profitului si pierderilor este o tabelare a veniturilor brute din vanzari ale companiei din care se deduc costurile atribuite acestora. Pentru planul de afaceri este necesar sa se pregateasca, in detaliu, declaratia proiectata de profit si pierderi pentru primul an. Pentru cei patru ani ramasi va fi mai bine sa se produca anual declaratii de profit si pierderi. Presupunerile trebuie sa fie bine clarificate. Impreuna cu previziunea pentru intreruperi, este necesar sa se testeze sensibilitatea previziunilor prin producerea de declaratii aditionale, bazate pe imagini cu vinzari mai reduse si cu cheltuieli mai mari. Deducerea initiala a venitului din vnzari este costul bunurilor vandute. Aceasta da profitul brut. Costul bununlor vndute este calculat prin totatizarea costurilor variabile relevante, cum ar fi costuri de materiale si manopera. Nu se includ costuri cu masinile pe care au fost produse bunurile sau costurile fabricii, care a fost construita pentru producerea bunurilor.

Apoi, este necesar sa se deduca cheltuielile de operare din profitul brut cu scopul de ajunge la profitul inainte de taxare (PBT). Cheltuielile de operare includ inchirieri, rate, costuri de administrare, depreciere, costuri cu reclama si alte costuri de regie.

92

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

In final, ajungand la profitul inainte de taxare (PBT), nu raman de dedus decat platile pentru taxe, dobnzile si remuneratia directorilor. Aceasta conduce la profitul dupa taxare, din care sunt distribuite dividendele catre actionari.

3.7 Managementul si controlul afacerii Un rol integral pentnu planul de afacere este nevoia de a demonstra finantatorilor ca afacerea este controlata o data ec a inceput. Va fi neccsar sa Se produca inregistrari periodice, care sunt utile att pentnu managementul companiei, cat si pentru autoritatile externe, cum ar fl inspectorii de taxe, contabilii si bancile. De multe ori aceste activitati sunt considerate formale si consumatoare de timp. Aceasta este o intelegere gresita a situatiei. Aceste controale ale managementului sunt folosite pentru a coordona afacerea in acelasi mod in care sunt controlate masinile pe autostrada. Este necesar pentru executantii noi afaceri sa determine care sunt indicatorii cheie pentru succes in fiecare dintre sectoarele importante ale companiei. Sistemele trebuie sa fie programate sa colecteze datele relevante in mod regulat, analizndu-le si apoi prezentandu-le concluziile intr-un mod simplu, care sa arate situatia existenta in orice moment pe piata. Procedurile trebuie sa fie suficient de elaborate pentru a oferi informatii folosibile si usor operabile. Intr-un asemenea mod, datele pot impune actiuni prompte pentru remedierea situatiei daca este necesar. Cele trei zone principale unde este necesar controlul sunt: . Financiara .

93

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Vnzari . Productie In zona controlului financiar este necesar sa se decida daca afacerea va fi suficient de mare pentru a garanta angajarea unui contabil dedicat. Este o recomandare pentru orice companie in dezvoltare. Daca, totusi, resursele nu sunt suficiente in faza de lansare a companiei, recomandam nominalizarea unei persoane din cadrul companiei, pentru a tine evidenta registrului de vanzari si incasari, zilnic si apoi, sa foloseasca o firma de contabilitate pentru procesarea datelor la intervale regulate. Datele dc vnzare sunt colectate, cel mai convenabil, si procesate de catre un membru al echipei de la vanzari. Informatiile cerute pot fi clasificate dupa tipul produsului, vnzari catre clienti individuali, vanzari catre reprezentanti individuali de vanzari, vnzari generate de vizite si vanzari prin telefon. Fisierele sau cardurile cu inregistrarea clientilor vor fi necesare pentru a sintetiza vnzarile realizate, vizitele pentru vnziri si telefoanele date. Pot fi relevante si alte tipuri de inregistrari. Inregistririle de productie vor fi solicitate pentru a fi folosite la analiza costurilor, eficientei, vitezei si calititii productiei, timpului necesar pentru producerea componentelor individuale, iesirilor de la diferite masini, costurilor de materiale, de energie, etc. Ele vor fi cel mai bine colectate si analizate in interiorul departamentului de productie, dar este recomandat sa beneficiati de asistenta unui contabil, astfel inct sa poata fi facuta analiza totala a costurilor.

3.8 Pachetul de finantare necesar Pasii care au fost urmati in capitolele precedente ale brosurii, au condus la informatii suficiente pentru a permite ca cerintele financiare ale noii afaceri sa fie definite. Detaliile surselor de finantare pot varia in cadrul Uniunii Europene, din timp in timp. Este astfel, esential sa beneficiati de sfaturile expertilor asupra optiuunilor pentru a deschide afaceri particulare si asupra costurilor relative inainte ca aplicatia pentru finantare sa fie trimisa. 94

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Optiunile principale vor fi participarea equity a unei companii de capital de risc, imprumuturi pe termen scurt si lung, credite bancare, ipoteci si creante. In decizia asupra pachetului de finantare este necesar a specifica nevoia de capital circulant si nevoia de capital pentru cumpararea de instalatii si echipamente. Calendarul finantirii trebuie specificat si, daca este necesar, chiar defalcat pe faze si sume. Finantarea de catre proprietari trebuie si fie specificata, deoarece este o preconditie ca proprietarii sa se angajeze, la un nivel satisfacator, cu resursele lor, inainte ca financiarii sa avanseze orice sume. Intrebarea asupra disponibilitatii mijloacelor, ca garantie pentru imprumuturi, trebuie luati in considerare.

95

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

4. Identificarea componentelor de evaluare a inovrii 4.1. Stabilirea indicatorilor asociai criteriilor de evaluare a gradului de inovare n urma documentrii au fost identificate urmtoarele componente principale ale procesului de evaluare: 1. potenialul de conducere a inovrii pentru a cuantifica condiiile structurale necesare asigurrii potenialului de inovare); 2. potenialul de creare a cunotinelor pentru a msura investiiile n potenialul uman ca resurs a activitilor de cercetare-dezvoltare element cheie al economiei bazat pe cunotere); 3. capacitatea de integrare ntr-un sistem relaional pentru a msura eforturile de inovare la nivelulul operatorului economic; 4. capacitatea de structurare a activitilor pentru a msura performana, exprimat n termeni de valoare adaugat; 5. capacitatea de exploatare a proprietii intelectuale pentru a msura rezultatele obinute prin prisma cunotinelor. Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenialul de conducere a inovrii, sunt: ponderea personalului cu studii superioare din total personal: ponderea personalului antrenat n activiti de cercetare tiinific din total personal cu studii superioare: ponderea personalului antrenat n activiti de dezvoltare tehnologic din total personal cu studii superioare: ponderea personalului antrenat n promovare, marketing i prognoz din total personal cu studii superioare: ponderea personalului antrenat n procese de formare continu personal: din total

96

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Criteriile asociate componentei de evaluat: - potenialul de creare a cunotinelor, sunt: - ponderea finanrii din surse proprii pentru CDT - ponderea finanrii din fonduri publice pentru CDT - ponderea finanrii din surse atrase (mediul de afaceri) pentru CDT: - ponderea finanrii din mprumuturi - ponderea finanrii din VC, CR Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de integrare ntr-un sistem relaional, sunt: gradul de cooperare cu UCD-uri gradul de cooperare cu alte IMM-uri inovative gradul de cooperare cu IM gradul de cooperare cu operatori economici din afara trii gradul de cooperare cu entiti de transfer tehnologic

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de structurare a activitilor, sunt: structura de realizare de produse structura de realizare de tehnologii structura activitilor de cercetare-dezvoltare structura activitilor de consultan structura activitilor comerciale

Criteriile asociate componentei de evaluat: - capacitatea de exploatare a proprietii intelectuale, sunt: gradul de exploatare a documentaiilor tehnico-economice gradul de exploatare a brevetelor de invenie gradul de exploatare a modelelor i design-ului industrial gradul de exploatare a mrcilor nregistrate gradul de exploatare a copyright-ului

97

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

Modelul de determinare a gradului de inovare va fi elaborat n faza II-a a proiectului. 4.2 Integrarea i relaionarea componentei de inovare n componenta economic Relaia dintre indicatorii stabilii pentru criteriile stabilite n vederea determinrii gradului de inovare i o parte a indicatorilor de efect sau efort specifici analizei economice la nivelul unui operator economic poate fi exprimat sub forma unei dependene directe sau indirecte, n funcie de influena generat de factorii de inovare, dup cum se observ din figura urmtoare.
Corelaii ntre componentele inovrii i componentele economice
PERSONAL CALIFICAT MIJLOACE PRODUCIE PERFORMANTE PRODUSE COMPETITIVE MATERII PRIME DE CALITATE DURAT MARE DE FUNCIONARE

PERFORMAN TEHNOLOGIC

COMPONENTA INOVRII DIMENSIUNEA VIABILITII UNUI IMM INOVATIV

PERFORMAN ECONOMIC

COMPONENTA ECONOMIC

CIFR DE AFACERI MARE CHELTUIELI REDUSE VENITURI MARI PROFIT DURAT DE VIA ECONOMIC

Componentele inovrii pot participa sau nu la determinarea componentelor economice. Contribuia fiecrei componente a inovrii la realizarea componentelor economice este ponderat cu un coeficient de ponderare p care exprim nivelul de

98

INNOINDEX Faza I
Studiu privind componentele de analiz a inovrii

importan pentru fiecare component economic. Suma coeficienilor de ponderare este 100.

j ,k =1

jk

= 100

In tabelul urmtor prezentm o posibilitate de analiz a modului n care o component a inovrii poate influena una sau mai multe componente economice.
Relaia de interdependen ntre componenta economic i inovare
CONTRIBUIA COMPONENTEI DE INOVARE LA COMPONENTA ECONOMIC (%) VALOARE ADAUGAT CHELTUIELI TOTALE PRODUCTIVITATEA CIFRA DE AFACERI 5 VENITURI TOTALE 1 1 2 3 4 5

DENUMIRE COMPONENT DE INOVARE

potenialul de conducere a inovrii potenialul de creare a cunotinelor capacitatea de integrare ntr-un sistem relaional capacitatea de structurare a activitilor capacitatea de exploatare a proprietii intelectuale
CONTRIBUIA TUTUROR COMPONENTELOR DE INOVARE ASUPRA FIECREI COMPONENTE ECONOMICE
5

P11 P21 P31 P41 P51

P12 P22 P32 P42 P52

P13 P23 P33 P43 P53

P14 P24 P34 P44 P54

P15 P25 P35 P45 P55

p
i =1

j1

p
i =1

j2

p
i =1

j3

p
i =1

j4

p
i =1

j5

99