1

S fiu musulman n credinta mea

Prima conditie pe care o implic apartenenta la Islam este ca
musulmanul s aib dogma adevrat, conIorm celei mentionate n
Quran si n traditia ProIetului (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie
asupra lui!). S cread n ceea ce au crezut primii musulmani,
companionii ProIetului Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) si
marii imami cunoscuti de-a lungul timpului prin credinta, Iaptele lor si
prinntelegerea corect a religiei lui Allah.

AIi musulman n credinta mea implic urmtoarele:
1) S cred c Allah Cel Atotputernic si Atoatestiutor este
Creatorul universului si El este de ajuns pentru Sine si nu are nevoie de
creatiile Sale. Acest lucru este de asemenea demonstrat si de Irumusetea
si complexitatea acestui univers. Fiecare parte a universului are nevoie
de cealalt pentru a-si asigura existenta si stabilitatea. O singur parte
nu poate s existe de una singur. Un univers att de minunat nu poate s
existe Ir concepere si sustinere de la Allah Atotputernicul. Allah
Preanaltul spune n Quranul cel SInt:"Dac s-ar afla n ele (n cer yi
pe pmnt) alji dumnezei afar de Allah, amndou ar fi stricate.
Mrire lui Allah, Stpnul 1ronului, care este mai presus dect ceea
ce spun ei." (surat Al-Anbiya:21)

2) S cred c Allah a creat aceast lume cu un un scop bine
deIinit pentru c nu se potriveste cu caracteristica Sa de perIectiune s Ii
creat acest univers n zadar. Scopul crerii acestei lumi nu poate Ii
cunoscut dect prin intermediul trimisilor si a Crtilor Lui. Allah
Preanaltul spune n Quranul cel SInt:" Oare credeji c v-am creat pe
voi fr rost yi c nu v veji ntoarce la Aoi? / Preanalt este Allah,
Stpnul adevrat! Au este Dumnezeu afar de El, Stpnul
1ronului sublim!" (surat Al-Mu'minun:115-11)
3) S cred c scopul existentei n aceast lume este de a-L
cunoaste asa cum S-a descris El nsusi n SIntul Quran, de a m supune
si de a-Ladora peAllah. Allah Preanaltul spune: "Eu nu i-am creat pe
djinni yi oameni dect pentru ca ei s M adore. / Eu nu voiesc de la ei
ntrejinere yi nici nu voiesc ca ei s M hrneasc pe Mine. / Ci Allah
este ntrejintorul, Stpnul puterii, Cel Statornic." (surat Adh-
Dhariat:5-58)
4) n Quranul cel SInt sunt mentionate numeroase atribute care
scot n evident Iaptul c - Allah este Singurul care merit toate Iormele
de adorare, slvire. Printre aceste atribute putem enumera Al-Qayyum
(Cel Etern), Al-Muqaddim (Cel capabil de a nnainta
(timpul,lucrurile.) si Al-Baqi (Vesnicul) distinct de makhluq
(creatia). El nu are nici Iiu, nici tat, si nici nu are pe nimeni asemenea.
El nu are nevoie de ajutor de la creaturile Sale, n timp ce creaturile Sale
sunt cele care au nevoie de ajutorul Lui. El este Unicul, Cel care nu are
semeni (Al-Wahid) n creare, atribute si actiunile Sale. El este Al-Alim
(Atoatestiutor), Al-Hayy (Cel Vesnic Viu ), Al-Wasi (Cel cu har
nemrginit) si are si multe alte atribute necunoscute de noi.
5) S cred c Paradisul (Raiul) este rsplata pentru cel
dreptcredincios (mu'min) si Iadul este pedeapsa pentru cel care nu
crede. Allah Preanaltul spune n Quranul cel SInt: " O parte vor fi n
Rai yi o parte vor fi n Foc" (surat Ay-Sura:7)
6) S cred c toti oamenii sunt n stare s Iac Iapte bune si s
evite pcatele prin eIortul si vointa lor, dar nu nainte de vointa Lui
Allah Preanaltul pentru c Ir voia Lui nimic nu are loc. Allah
Preanaltul spune n SIntul Quran: "Fiecare suflet este zlog
(prizonier) pentru ceea ce yi-a agonisit."(surat Al-Muddethir:38)
"Si pe suflet yi pe ceea ce l-a plsmuit / Si i-a insuflat lui
nelegiuirea sa yi evlavia sa / Izbndeyte cel care-l curjeyte / Si pierdut
este cel care-l stric!" (surat Ay-Sems:7-1)
7) S simt cAllah m vede att atunci cnd sunt singur ct si n
public. Allah Preanaltul spune n Quranul cel SInt: "Oare tu nu vezi
ca Allah ytie tot ceea ce se afl n ceruri yi ceea ce se afl pe pmnt?
Au exist discujie n tain ntre trei, fr ca El s fie al patrulea, nici
ntre cinci fr ca EL s fie al yaselea, nici mai pujini de att yi nici
mai mulji fr ca ELs fie mpreun cu ei, oriunde s-ar afla. Apoi le
vesteyte ceea ce au facut, n Ziua nvierii, cci Allah este
2

Atoateytiutor." (surat Al-Mujadile:7)
8) S cred c Allah i-a trimis pe mesagerii Lui cu Crti revelate
pentru ca toti oamenii s-Lcunoasc, s stie scopul lor n aceast lume
si destinatia lor Iinal. ProIetul Muhammad (salleAllahu aleihi ue
sellem) este ultimul dintre toti proIetii pe careAllah i-a trimis. El a Iost
ajutat si ntrit de Allah cu Quranul, singurul miracol care va dinui
pentru totdeauna pn n Ziua Judectii.
9) S cred c Allah este Singurul care are dreptul s Iac legile.
Seri'ah sau constitutia lui Allah nu poate Ii supraguvernat. nvtatilor
musulmani li se permite s emit verdicte din Quran si traditia
ProIetului (salleAllahu aleihi ue sellem) Iolosind metoda ijtihadului
(eIortul intelectual depus pentru a obtine legi din seri'ah). Allah
Preanaltul spune: " Si pentru orice lucru aji fi cu nenjelegere,
judecata asupra lui se afl la Allah. Acesta este Allah, Domnul meu,
n El m ncred yi la ELm ntorc (cu cinj)" (surat Ay-Sura:1)
10) S-Liubesc peAllah asa de mult nct inima mea s-Lcaute
n permanent. Aceast dragoste pentru Allah s m ndemne la Iapte
bune, la sacriIicii si la eIort pe calea Lui, astIel nct atasamentul meu
Iat de aceast lume trectoare sau Iat de Iamilia mea, s nu m
opreasc de la mplinirea Iaptelor bune. Allah spune n Quranul cel
SInt: "Spune: 'Dac prinjii voytri, fiii voytri, frajii voytri, perechile
voastre, clanul vostru, bunurile pe care le-aji dobndit, negojul, de a
crui lncezire v temeji yi locuinjele de care sunteji muljumiji v
sunt vou mai scumpe dect Allah, dect 1rimisul Su yi dect lupta
pe calea Lui, atunci ayteptaji-v s vin Allah cu porunca Sa!' Iar
Allah nu cluzeyte neamul de nelegiuiji!" (surat At-1eube:24)
S m sacriIic pe calea lui Allah pentru a atinge nivelul cel mai
nalt al credintei. ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) a
spus: "Cine posed urmtoarele 3 caracteristici, va gusta dulceata
credintei:
1.S-Liubeasc pe Allah yi pe Trimisul Su mai mult dect
orice altceva;
2.S iubeasc pe cinevanumai de dragul lui Allah;
3.S urasc ntoarcerea la necredint aya cum uryte s fie
aruncat n Iad.
3

11) S-Lador peAllah Unicul si s nu admit s-I aduc nici un Iel
de egali sau asociati conIorm mesajului transmis de El prin proIetii si
trimisii Si. Allah Preanaltul spune: "Aoi am trimis la fiecare
comunitate un trimis (ca s le zic):' Adoraji-L pe Allah yi jineji-v
departe de 1aghut' (oricine este adorat n afar de Allah)" (surat An-
Aahl:3)
12) S-L cunosc pe Allah prin numele si atributele Sale. Ebu
Hurairah (Allah s Iie multumit de el!) a relatat un hadith al ProIetului
(salleAllahu aleihi ue sellem): "Allah are 99 de nume, o sut n afar
de una; cel care le memoreaz va intra n Rai. Allah este fr de
pereche yi iubeyte lucrurile fr pereche."
13) S-L pomenesc pe Allah n mod continuu, astIel nct ceea
ce spun s nsemne pomenire, iar tcerea s reprezinte meditare la
creatia Lui. Aceast pomenire (dhikr) a lui Allah este cel mai bun
medicament pentru vindecarea suIletului. Este de asemenea arma cea
mai eIicace pentru a lupta mpotriva problemelor si grijilor vietii.
Pomenirea lui Allah este ceea ce lipseste, astzi, societtii. Allah
Preanaltul spune: "Pe cei ce cred yi ale cror inimi sunt liniytite ntru
pomenirea lui Allah, cci prin pomenirea lui Allah se liniytesc
inimile." (surat Ar-Ra'd:28)
Allah Preanaltul a mai spus: "Ct despre acela care se
ntoarce de la pomenirea Celui Milostiv, aceluia i vom orndui Aoi
un yeitan, care-i va fi tovary nedesprjit."(surat Az-Zukhruf:3)
14) S reIlectez la creatiile lui Allah si nu la descrierea Lui.
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Reflectati
la Creatia lui Allah yi nu la descrierea Lui pentru c voi nu veti fi
capabili s ntelegeti."
15) S m tem numai de Allah. Acest respect Iat de Allah si
teama ruperii legturii dintre mine si Allah, s m determine s m abtin
de la tot ceea ce este interzis. Allah Atotputernicul spune: "Aceia care
se tem de Domnul lor, fr s-Lvad pe El, vor avea parte de iertare yi
de mare rsplat." (surat Al-Mulk:12)
4

16) S m ncred n Allah n orice situatie si s m bazez pe El
(tewekkul). Acest lucru mi va genera o asemenea putere spiritual,
nct voi reusi s trec cu usurint peste greuttile si problemele vietii.
Allah Atotputernicul spune n Quranul cel SInt: "Iar acela care se
ncrede n Allah, El i este de ajuns." (surat At-1aleaq:3)
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus:
"Protejeaz-LpeAllah yi Allah te va proteja. Fii atent fat deAllah,
yi l vei gsi pe El cu tine. Dac ceri, cere-i Lui Allah; dac cauti
ajutor, caut ajutorul Lui Allah. S ytii c dac toti oamenii s-ar uni
pentru ca tu s ai parte de ceva, vei avea parte numai de ceea ce
Allah a stabilit deja pentru tine, yi dac ei se vor uni pentru a-ti face
ru, ei nu vor putea s-ti fac dect rul pe care ti l-a prescris deja
Allah. Condeiele au fost ridicate yi paginile s-au uscat."
17) S-I multumesc lui Allah pentru ndurarea Lui si pentru
nenumratele binecuvntari. Multumirea adus binecuvntrilor lui
Allah este o parte a recunostintei si a bunului simt. Allah Atotputernicul
spune: Allah v-a scos pe voi din pntecele mamelor voastre, fr ca
voi s aveji ytire de ceva".
"Si un semn pentru ei este pmntul cel mort, pe care Aoi l
aducem la viaj yi scoatem din el grne, din care ei mnnc. / Si Aoi
facem pe el grdini de palmieri yi vii, yi facem s jyneasc pe el
izvoare. / Pentru ca ei s mnnce din roadele Sale yi din ceea ce au
fcut minile lor. Oare ei nu vor fi muljumitori?" (surat Ya-Sin:35)
Allah a promis s sporeasc mila si binecuvntarea Lui pentru
cei care i aduc multumire, si s-i pedepseasc pe cei nerecunosctori.
Allah Preanaltul spune n Quran: "Dac veji fi muljumitori, v voi
nmulji [Binefacerile Melej, iar de veji fi nemuljumitori, pedeapsa
Mea va fi aspr." (surat Ibrahim.7)
18) S m ciesc si s-i cer iertare lui Allah (istigIar). Acest act
de cint ispseste pcatele, puriIic suIletul si credinta si d un
sentiment de liniste si pace. Allah Atotputernicul spune: "Acela care
svryeyte un ru sau este nedrept cu sine nsuyi iar apoi se roag lui
Allah de iertare, acela l va afla peAllah Ierttor yi ndurtor." (surat
An-Aisa:11)
"Si pe cei care dac au svryit o fapt josnic sau au fost
nedrepji cu propriile lor suflete yi aduc aminte de [mrejia luij Allah
5

yi cer iertare pentru pcatele lor yi cine poate ierta pcatele dect
Allah?! yi care nu persist cu bun ytiinj n ceea ce svryesc.
Rsplata acestora va fi iertarea Domnului lor yi Crdini pe sub care
curg praie yi n ele vor avea slay veynic. Si ce minunat rsplat
pentru cei care fac bine." (surat Al-'Imran 135-13)
S fiu musulman n actele mele de adorare
n Islam, adorarea (ibadeh) este culmea credintei si a supunerii
Iat deAllah si mretia Lui, punctul de legtur dintre creatie si Creator
si totodat cea care inIluenteaz n mod decisiv comportamentul
musulmanului Iat de celelalte creaturi.
Aceast adorare include toti stlpii de baz ai Islamului:
rugciunea, postul, dania (zekeat) si pelerinajul, prin care musulmanul
si doreste multumirea lui Allah. Logica Islamului cere ca toat viata
omului s Iie o adorare si supunere total. Acesta este sensul spuselor
lui Allah Preanaltul: "Eu nu i-am creat pe djinni yi pe oameni dect
pentru ca ei s M adore. / Eu nu voiesc de la ei ntrejinere yi nici nu
voiesc ca ei s M hrneasc pe Mine. / Ci Allah este ntrejinatorul,
Stpnul puterii, Cel Statornic." (surat Adh-Dhariyat:5-58)
"Spune: < ntr-adevr, Rugciunea mea, actele mele de
adorare, viaja mea yi moartea mea i aparjin lui Allah, Stpnul
lumilor! >" (surat Al-En'am:12)
A fi musulman n actele mele de adorare implic
urmtoarele:
- Adorarea mea trebuie Icut cu viat, inspirat din dragostea
pentru Allah. Acest nivel de adorare se numeste ihsan. Mesagerul lui
Allah (salleAllahu aleihi ue sellem), atunci cnd a Iost ntrebat despre
ihsan a rspuns: "Ihsan nseamn s-Ladori peAllah ca yi cum te-ar
vedea, cu toate c tu nu l vezi, darEl cu sigurant te vede".
- Adorarea mea trebuie Icut cu supunere, umilint astIel nct
s simt gustul si plcerea mplinirii ei. 'Aisa (Allah s Iie multumit de
ea!) a spus: "Profetul lui Allah vorbea cu noi yi noi vorbeam cu el,
6

dar cnd sosea timpul rugciunii era ca yi cum nu ne-ar fi cunoscut
yi nu l-am fi cunoscut."
ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a mai spus: "Multi
oameni nu obtin dect oboseal atunci cnd yi ndeplinesc
rugciunea, iar multi dintre ei nu obtin din postul lor dect foame yi
sete."
- Adorarea mea trebuie Icut cu inima deschis ctre Allah si
dedicat Lui, Ir s Iiu preocupat de alte gnduri, de problemele din
aceast lume. Mesagerul lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a
subliniat acest lucru: "Allah nu se uit la (nu accept) rugciunea
unui om care nu-yi stabileyte o legtura ntre sufletul yi trupul su."
Rugciunea Iace legtura direct cu Lumea deApoi. Cnd omul
ncepe s se roage prseste aceast lume Iizica (material). Al-Hassan
a relatat: "O rugciune care nu vine din inim este o cale rapid spre
pedeaps."
- Adorarea mea trebuie Icut cu mult dorint astIel nct s am
sentimentul c nu m satur niciodat. Trebuie s m apropi deAllah prin
rugciuni (optionale) rspunznd chemrii lui Allah asemenea unui rob
credincios. ntr-un hadith qudsi se relateaz c Allah Preanaltul i-a
spus ProIetului (salleAllahu aleihi ue sellem):
~Eu voi declara rzboi mpotriva celui care arat ostilitate
fat de unul dintre robii Mei credincioyi. Si dintre lucrurile cele mai
iubite cu care robul Meu se apropie de Mine este ceea ce Eu i-am
poruncit lui (obligatoriu). Robul Meu continu s se apropie de
Mine prin Newafil (rugndu-se sau fcnd fapte bune n plus de
ceea ce este obligatoriu) pn ce ncep s-l iubesc. Astfel Eu devin
pentru el urechea cu care aude, ochiul cu care vede, mna cu care
apuca yi piciorul cu care merge. Si dac el mi cere (M cheam),
Eu i dau (i rspund) yi dac mi cere protectia, Eu l voi proteja pe
el.
-Adorarea mea trebuie s includ rugciuni optionale (newaIil)
cum ar Ii rugciunea de noapte (qiyam al layl). Trebuie s m
obisnuiesc s-mi ndeplinesc rugciunea de noapte pentru c este cea
mai bun arm a credintei pentru un credincios. Allah Atotputernicul a
spus n Quranul cel SInt: "Scularea (pentru Rugciune n toiul nopjii
este mai folositoare yi mai potrivit pentru recitare." (surat Al-
7

Muzammil:)
Allah i laud pe dreptcredinciosii Si cu urmtoarele cuvinte:
"Ei nu dormeau dect pujin n timpul nopjii, / Iar nainte de ivirea
zorilor ei se rugau de iertare." (surat Adh-Dhariyat:17-18)
"Cnd coastele lor prsesc culcuyurile, pentru a-Lchema pe
Domnul lor cu fric yi cu ndejde yi ei fac milostenie din cele cu care i-
am nzestrat." (surat As-Sejde:1)
- Pentru "a-mi hrni" adorarea, trebuie s-mi rezerv un anumit
timp pentru a citi si medita adnc asupra Quranului cel SInt, mai ales
nainte de rsritul Soarelui, pentru c Allah Preanaltul spune:
"mplineyte Rugciunea de la nclinarea Soarelui pn la
ntunericul nopjii yi citirea din zori, cci citirea din zori are martori."
(surat Al-Isra':78)
ntotdeauna trebuie s-mi aduc aminte de spusele lui Allah
Preanaltul n Quranul cel SInt: "Dac am fi trimis Aoi acest Coran
unui munte, l-ai fi vzut umilindu-se smerit yi despicndu-se de frica
lui Allah. Si aceste pilde le dm Aoi oamenilor pentru ca ei s cugete."
(surat Al-Hayr:21)
Recitarea Qur'anului cu atentie m va ajuta s-i nteleg mesajul,
s reIlectez cu smerenie la viitorul meu si s m ntristez pentru soarta
acelora care ignor Igduinta lui Allah. Mesagerul lui Allah
(salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Qur'anul a fost revelat cu
seriozitate total, iar atunci cnd l citeyti ncearc s fii gnditor."
Si tot ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Cel mai bun act
de adorare al poporului meu este s citeasc Quranul."
Abdullah Ibn Mes'ud a relatat c ProIetul a spus: ~ntr-adevr
Quranul este hrana oferit de Allah aya c apropie-te ct mai mult
de el. ntr-adevr Quranul este o frnghie care te leag de Allah, o
lumin strlucitoare, cel mai bun medicament yi un ghid pentru cei
care l urmeaz. Atunci cnd omul se abate de la drum, Quranul l
ndrum spre calea cea dreapt, iar atunci cnd se rtceyte, el l
cluzeyte. Miracolul su este veynic. Citeyte Quranul, iarAllah te
va recompensa pentru fiecare liter de zece ori. "E" ,"L", "M" nu
reprezint o liter, ci trei.
n sIatul su pentru Ebu Dharr, ProIetul (salleAllahu aleihi ue
sellem) a spus: "Citeyte Quranul yi lumina Raiului va cobor pe
pmnt."
8

-S m rog n mod constant n toate aspectele vietii, pentru c
rugile reprezint 'mintea adoratiei. Trebuie s urmez rugile rostite de
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem). Allah
Atotputernicul a spus: "Chemaji-M yi Eu v voi rspunde!" (surat
Chafir:).

n continuare sunt prezentate o parte din rugile cu care ProIetul
(salleAllahu aleihi ue sellem) obisnuia s-Linvoce peAllah:
1) nainte de culcare
"n numele Tu, Domnul meu, mi ntind trupul (pe pat) si
prin mila Ta mi-l ridic. Dac mi iei suIletul, iarta-mi mie pcatele, iar
dac m vei lsa s mai triesc, protejeaz-m asa cum i protejezi pe
slujitorii Ti credinciosi."
2) Atunci cnd ne trezim
"Toat lauda se cuvine lui Allah care ne-a dat viat dup
moarte (dup ce ne-a luat-o) si la El ne vom ntoarce."
3) Atunci cnd ne mbrcm yi ne lsm hainele
"O, Allah! Binecuvnteaza-m cu binele de a m mbraca sau
dezbrca, si cu binele pentru care aceste haine au Iost Icute, si eu caut
adpost la Tine de orice ru atunci cnd m mbrac (dezbrac) si de rul
intentiei rele.
4) nainte de intrarean baie (toalet)
"O, Allah! Eu caut adpost la Tine de ru si de lucruri
necurate."
5 ) La ieyirea din baie (toalet)
"Cer iertareaTa (O, Allah!)"
6) nainte de mas
"O, Allah! Binecuvnteaz ceea ce Tu ne-ai dat si protejeaz-
ne de pedeapsa Iocului din Iad. nnumele lui Allah."
7) Dup servirea mesei
'Slav lui Allah, Cel care ne-a hrnit, ne-a dat de but si ne-a
Icut musulmani.
8) nainte de a ieyi din cas sau de a intran cas
"n numele lui Allah, m ncredintez lui Allah, nu exist
mretie si putere dect cu Allah."
9) nainte de a merge la moschee
'O, Allah! Lumineaz-mi inima, lumineaz-mi vederea,
9

lumineaz-mi auzul, lumineaz-mi partea dreapt, lumineaz-mi
partea stng, lumineaz deasupra mea si dedesubtul meu, lumineaz n
Iata mea si n spatele meu. Lumineaz-m pe mine.
10) La intrarea n moschee
"O, Allah! Deschide-mi portile milei Tale".
11) La ieyirea din moschee
"O, Allah! Te implor pentru gratiaTa".
12 ) Dup rugciunile zilnice (Salah)
Dac un musulman, dup Iiecare rugciune (zilnic) l
preamreste de treizeci si trei de ori peAllah spunnd "Laud lui Allah"
(subhanallah) si i multumeste de treizeci si trei de ori "Slav lui Allah"
(elhamdulillah) si i declar mretia de treizeci si trei de ori "Allah este
cel mai Mare"(Allahu Akbar) si pentru a Iace o sut spune " Nu exist alt
Dumnezeu n aIar de Allah Singurul, Care nu are asociati. A lui este
toat mprtia, toate laudele si El este cu putere peste toate lucrurile"
(La ilahe illa Allah wahdehu la serike lehu, lehul-mulku we lehul-
hamdu we huve ala kulli seyin qadir) i se vor ierta toate pcatele chiar
dac sunt multe ct spuma mrii.
13) Atunci cnd se ncheie o ntrunire
"Slav lui Allah! O, Allah! Tie Ti se cuvine toat slava,
mrturisesc c nu exist alt dumnezeu n aIar de Tine, de la Tine cer
iertare si laTine m ntorc cu cint."
14) La urcarea ntr-un mijloc de transport
'Laud lui Allah Care a Icut posibil pentru noi aceasta, Ir
de Care n-ar Ii Iost posibil / Si la Domnul nostru ne vom ntoarce.
15) nainte de a pleca n cltorie
'O, Allah! Noi cutam dreptate si pietate la Tine, n aceast
cltorie a noastr si n toate Iaptele care Te multumesc pe Tine.
O,Allah! Usureaz-ne aceast cltorie. O,Allah! Tu esti Stpnul
nostru n timpul acestei cltorii si Pzitorul Iamiliei noastre. O,Allah!
Eu caut adpost la Tine de orice diIicultate a aceastei cltorii, de orice
ru care se poate abate asupra propriettii mele, casei mele si copiilor
mei.
16) Atunci cnd nu putem s dormim
"O, Allah! Stelele coboar si ochii mei devinlinistiti....
17) Atunci cnd avem griji sau suntem triyti
'Allah este de ajuns pentru noi si El este Cel mai bun
Pzitor".
10

18) Felicitarea noilorcstoriti
"Fie ca Allah s binecuvnteze pe sotul (sotia) ta si pe tine si
s ntreasc legtura voastr."
19) nainte de contactul sexual dintre soti
"n numele lui Allah (bismillah). O,Allah! Protejeaz-ne de
diavol si ndeprteaz diavolul de copilul pe care ni-l vei drui."
20) Atunci cnd vizitm un om bolnav
"O,Allah! ndeprteaz aceast suIerint. O, Stpnul
lumilor, adu nsntosire pentru c Tu esti Vindectorul! Nu exist alt
leac aIar de puterea Ta. Red-i sntatea Ir s mai rmn vreo urm
de boal.
21) Cnd oferim condeleante cuiva
"Ceea ce Allah a luat, i apartine si al Lui este ceea ce El a
dat. Totul are un termen limitat ( n aceast lume ) asa c, Iii rbdtor si
asteapt rsplata de laAllah."
22) Rugciunea spus pentru cel mort
"O, Allah! Iart-l/o, revars-ti mila asupra lui, druieste-i
pace si iart-l. Primeste-l cu onoruri si I-i mormntul spatios, Spal-l
cu ap, zpad si grindin. Curt-l de pcte asa cum se curt
vesmntul alb de murdrie. Si, d-i n schimb o cas, mai bun dect
cea din aceast lume si o Iamilie mai bun dect Iamilia lui, si o sotie
mai bun dect sotia lui. Primeste-l n Paradis si protejeaz-l de
chinurile mormntului si de cele ale Iadului."
23) Atunci cnd plou
'O, Allah binecuvnteaz aceast ploaie pentru noi.
24) Atunci cnd auzim tunetul
'O, Allah nu ne lua suIletul prin suprarea Ta si nu ne nimici
prin pedeapsaTa si iart-ne nainte de acesta.
25) Atunci cnd vedem un prunc
'Cer ca Allah s-l ocroteasc prin cuvintele Lui desvrsite
de orice Satan si rul lui si de orice ochi rutcios.
11

S fiu musulman n comportamentul meu
Comportamentul Irumos este mesajul esential al Islamului. A
Iost relatat ntr-un hadith al ProIetului (salleAllahu aleihi ue sellem):
"ntr-adevr am fost trimis pentru a perfectiona comportamentul
moral." De asemenea, versetul urmtor subliniaz acest lucru scotnd
n evident legtura credintei (Aqideh) cu Iaptele: "Cuvioyia nu st n a
v ntoarce fejele spre Rsrit sau spre Apus, ci cuvios este acela care
crede n Allah yi n Ziua deApoi, n ngeri, n Carte yi n profeji, d din
avere -n pofida iubirii pentru ea- rudelor, orfanilor, srmanilor,
cltorului, ceryetorilor yi pentru rscumprarea robilor, yi
mplineyte Rugciunea, d Dania, cei care-yi jin legmntul, dac s-
au legat, cei care sunt rbdtori la nenorocire, la ru yi n momente de
primejdie. Aceytia sunt cei evlavioyi cu adevrat, aceytia sunt cei cu
fric!" (surat Al-Baqara: 177)
ntr-un alt verset din Quran Allah Preanaltul spune: "Aceytia
(sunt) cei care dac noi le dm putere pe pmnt- mplinesc
Rugciunea, achit Dania, poruncesc ceea ce este drept yi opresc de
la ceea ce este nengduit. Iar sfryitul (tuturor lucrurilor) i aparjine
lui Allah." (surat Al-Hajj:41)
Comportamentul este rezultatul adevratei credinte. Credinta,
Ir acest comportament Irumos care d rezultate, nu are valoare. Cnd
ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a Iost ntrebat : "Ce este
religia?" El a rspuns: "Religia nseamn comportament frumos."
Cnd a fost ntrebat: "Ce este suferinta?" El a rspuns:
"Adevratul chin este lipsa de comportament." Trimisul lui Allah
salleAllahu aleihi ue sellem a mai spus: ~Credinta nu st n dorint,
ci ea este ceea ce s-a stabilit n suflet yi s-a transpus n fapte.
n Ziua Judectii, comportamentul va atrna cel mai greu n
balant. ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Nimic din ceea
ce va fi cntrit n Ziua 1udectii nu va cntri la fel de greu ca
faptele." n Islam, comportamentul reprezint rezultatul adorrii. Fr
acest comportament Irumos, actele de adorare vor Ii devenit simple
exercitii de miscare. Allah Atotputernicul a spus n ceea ce priveste
rugciunea (as-salah): "Rugciunea mpiedic de la ceea ce este
12

ruyinos yi de la ceea ce este oprit." (surat Al-'Ankebut:45) ProIetul
(salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "O persoan care nu nceteaz
svryirea faptelor rele yi nedrepte dup mplinirea rugciunilor
este departe deAllah.
n ceea ce priveste postul, Trimisul lui Allah (salleAllahu aleihi
ue sellem) a spus: "Nici unul dintre voi s nu se adreseze cu cuvinte
dezgusttoare sau s se cearte cu cineva ntr-o zi de post, iar atunci
cnd altcineva i va reproya sau l vaataca s spun: " Eu jin post".
n ceea ce priveste pelerinajul (hajj-ul), Allah Atotputernicul a
spus: "Pelerinajul are loc n lunile cunoscute. Aceluia, care s-a decis
sa fac Pelerinajul n aceste lun, i sunt oprite n timpul
Pelerinajului mpreunarea cu muierea, nesupunerea yi cearta. Si
binele pe care l faceji Allah l ytie." (surat Al-Baqara:197). ProIetul
lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Cel care mplineyte
Pelerinajul (hajj-ul) yi se abtine de la vorbe rutcioase yi acte
ilegale (nedrepte) se va ntoarce ca yi cum s-ar fi nscut n cea zi
(fr pcate)."
Comportamentul unui musulman trebuie s prezinte
urmtoarele caracteristici:
1.S evite lucrurile ndoielnice
Un musulman nu numai c trebuie s evite Iaptele interzise, dar
trebuie s aib grij s le evite si pe cele care prezint ndoial.
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus:
"Ceea ce este permis este evident yi ceea ce este interzis este evident,
iar ntre cele dou sunt lucruri ndoielnice, pe care nu le ytiu multi
oameni. Cine evit ndoielile se achit fat de religia yi demnitatea
sa, iar cine cade n lucruri ndoielnice, cade n ceea ce este interzis,
ca pstorul care pstoreyte n jurul sanctuarului yi aproape c se
bucur de el. Cu adevrat fiecare rege are un sanctuar yi ntr-
adevr sanctuarul lui Allah sunt opreliytile sale. ntr-adevr, dac o
bucat de carne a corpului e sntoas atunci tot trupul este
sntos, iar dac este stricat, tot trupul este stricat. Iar (aceast
bucat de carne) este inima."
Cel mai nalt grad de a Ii preventiv este indicat n spusa
ProIetului (salleAllahu aleihi ue sellem): "Un om nu va atinge
13

niciodat nivelul de ~mutteqin" ( o persoan cu fric deAllah) pn
ce nu va evita chiar yi ceea ce nu este considerat interzis, de team s
nu cad n pcat."
2. S-yi pzeasc privirea de la ceeace este interzis
Un musulman trebuie s evite s priveasc la ceea ce este
interzis, pentru c o astIel de privire i poate strni poItele (instinctele
sexuale) si l determin astIel s comit un pcat. AllahAtotputernicul a
spus: "Spune dreptcredincioyilor s-yi plece privirile lor yi s-yi
pzeasc ruyinea lor. Aceasta este mai curat pentru ei. Si spune
dreptcredincioaselor s-yi plece privirile lor..." (surat An-Aur: 3-
31). ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Trebuie s-ti
fereyti privirea yi s-ti protejezi demnitatea, iar dac nu vei face
asta Allah ti va acoperi fata cu umilint." si ~Privirea la ceea ce a
interzisAllah este o sgeat din sgetile satanei.
3. S evite limbajul abuziv
O persoan trebuie s evite cuvintele urte, discutiile
neIolositoare, calomnia si deIimarea. Imamul Newewi a spus: "Este
bine de stiut c o persoan nu trebuie s vorbeasc dect dac
intentioneaz s spun ceva Iolositor. Atunci cnd cineva nu este decis
(s vorbeasc sau s tac) potrivit traditei ProIetului Muhammed
(sunnah) cel mai indicat este s pstreze tcerea, pentru c ceea ce va
spune poate Ii un lucru interzis sau poate conduce la ndoial. Multe
relatri ale ProIetului (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie asupra lui!)
aIirm c vorba poate duce la dezastru si calomnie. Cteva dintre aceste
relatri sunt redate mai jos:
"Limbajul abuziv poate fi cauza aruncrii lor n foc cu fetele
n jos; unui dreptcredincios nu-i place s acuze, s blesteme sau s
foloseasc un limbaj urt."
~Cel care vorbeyte mult va avea o multime de greyeli, iar cel ce
are o multime de greyeli, va avea o multime de pcate, iar cel ce are
o multime de pcate va intran Iad.
4. S fie ruyinos n sensul bun
Un musulman trebuie s Iie ntotdeauna rusinos (n sensul bun),
dar acest lucru nu trebuie s-l mpiedice s spun adevrul. Rusinea
este cea care l retine pe om s intervin n treburile altora si s ridice
14

vocea, s vorbeasc urt etc. ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a
spus:
~Credinta (iman) are mai mult de yaizeci de ramuri, cea
mai nalt ramur este mrturisirea (kelimeh) ~Nu exist alt
dumnezeu n afar de Allah iar cea mai inferioar este
~ndeprtarea unui obstacol din drum; ruyinea reprezint yi ea
una dintre aceste ramuri.
nvtatii musulmani au spus: `Adevrata ruine este cea care
te face s eviti intotdeauna rul i s fii atent in ceea ce privete
inclcarea drepturilor altora.`
5. Rbdarea yi blndetea
Ocaracteristic Ioarte important a unui musulman este Iorta de
a persevera n ndeplinirea Iaptelor bune cu blndete si rbdare.
Propovduirea religiei islamice, comunicarea adevrului este nsotit
de diIicultti, chinuri, opresiune, umilint si degradare.
Propovduitorul la Islam se conIrunt cu diverse obstacole si din
aceast cauz, unii dintre acestia abandoneaz angajamentul Icut (
deauah - a propovdui, a chema la Islam) si renunt la misiunea lor de
a transmite nvtturile Islamului.
Este evident Iaptul c ndatorirea unui propvduitor este Ioarte
solicitant. Responsabilitatea acestuia este de a rspndi pretutindeni
mesajul Islamului pentru ca Iiecare om s-l poat receptiona. AstIel el
va intra n contact cu oameni din diverse medii sociale, i va ntlni pe
cei aroganti ct si pe cei nvtati, pe cei educati, sensibili ct si pe cei
receptivi. Deci, propvduitorii la Islam trebuie s comunice mesajul n
manierea cea mai potrivit pentru a le cstiga inimile. Ei au nevoie de un
nalt grad de rbdare. Multe versete si relatri ale ProIetului
Muhammed i ncurajeaz pe musulmani s persevereze n buntate si
rbdare.
Allah Atotputernicul a spus: "Iar acela care rabd yi iart, (
s ytie c) acesta este dintre lucrurile nalte" (surat Ay-Sura:43)
"Si Aoi nu am creat cerurile yi pmntul, precum yi ceea ce este
ntre ele, dect cu drept adevr. Iar ceasul va veni, (fr ndoial)!
Deci iart-le lor, (o, Muhammed) cu frumoas iertare!" (surat Al-
Hijr:85)
".Cei care rabd n aceast lume vor avea parte de rsplat
fr socoteal." (surat Az-Zumer:1)
15

".s ierte yi s miluiasc. Oare nu voiji voi ca Allah s v ierte
vou?IarAllah este Ierttor yi ndurtor." (surat An-Aur:22)
"Robii Celui Milostiv sunt aceia care., atunci cnd cei
ignoranji le vorbesc lor, ei le rspund: <Pace!>" (surat Al-
Furqan:3)
Mesagerul lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "ntr-
adevr, robul poate ajunge prin blndete la acelayi nivel de virtute
cu acela care tine post yi este constant n rugciune."
"Vrei s-ti spun ce l va determina pe Allah s-ti asigure
viitorul yi s-ti nalte pozitia n Lumea de Apoi?" Ei au rspuns:
"Cu adevrat da, o, Mesager al lui Allah!" El a spus: "Comport-
te politicos cu cei care nu te cunosc; iart-i pe cei ce te-au
nedrepttit; d-le celor care nu ti-au dat tie niciodat yi fii prieten
cu cei care au refuzat prietenia ta."
Cnd toate creaturile se vor aduna n Ziua 1udectii, cineva
va chema: "Unde sunt oamenii cei privilegiati?" Profetul
(salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Si atunci un grup de oameni,
constnd ntr-un numr mic, se vor repezi s intre n ."
Atunci ngerii le vorspune: "Ce v-a fcut s fiti privilegiati?" Ei vor
rspunde: "n trecut, atunci cnd am fost nedrepttiti, am rbdat;
cnd ni se fcea ceva ru, eram binevoitori." ngerii vor spune:
"Intrati n Rai yi veti obtine rsplata pe care o meritati."
Urmtoarele Iraze ilustreaz rbdarea si blndetea ProIetului
Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem):
1) Enes a povestit: "ntr-o zi, Profetul (pacea yi binecuvntarea lui
Allah fie asupra lui!) a intrat n moschee mbracat cu un vesmnt ce
consta ntr-o bucat de material fcut n Najran. Atunci un arab
(beduin) a venit pe la spatele profetului yi i-a smucit materialul
fcndu-i Profetului (pacea yi binecuvntarea lui Allah fie asupra
lui!) o zgrietur vizibil pe gt. Atunci beduinul a spus: "O
Muhammad, d-mi mie toat bogtia pe care Allah ti-a druit-o
tie." Profetul (pacea yi binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) s-a
ntors spre el, a zmbit yi a spus: "Dati-i lui ceeace vrea. "
2) Ebu Hurairah a povestit: "Un beduin a venit la Profet (pacea yi
binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) yi a spus: "O, Muhammad
d-mi dou cmile ncrcate cu mrfuri, cci tu nu le dai din averea
ta yi nici din averea tatlui tu." Apoi s-a apropiat de Profet yi i-a
smucit haina pn ce o zgrietur a fost vizibil pe gtul lui.
16

Profetul (pacea yi binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) le-a spus
atunci companionilor s-i dea beduinului un sac de fin yi unul de
curmale.
3) At-Taberani a povestit: "Era cndva o femeie care obiynuia s
vorbeasc fr sens cu brbatii. ntr-o zi, a trecut pe lng Profetul
Muhammed (pacea yi binecuvntarea lui Allah fie asupra lui!) n
timp ce acesta sttea pe pmnt yi mnca o bucat de pine yi a
spus: "Priviti, Profetul st yi mnnc ca un sclav."
4) Ebu Hurairah a relalat: "Un om a spus: 'O, Muhammad am
niyte rude cu care am ncercat s mentin ntotdeauna relatii bune,
dar ei m resping, am ncercat s fiu ntotdeauna bun cu ei, dar ei
sunt ri cu mine, comportamentul meu fat de ei este binevoitor,
dar ei sunt duri cu mine'. Atunci Profetul (pacea yi binecuvntarea
lui Allah fie asupra lui!) a spus: "Dac tot ceea ce spui tu este
adevrat, atunci eyti prea bun pentru ei yi Allah te va ajuta n
privintalordac continui s ai acelayi comportament fat de ei."
5) Se povesteste c ProIetul Isa (pacea Iie asupra lui!) obisnuia s
cltoreasc dintr-un loc n altul pentru a propovdui mesajul lui
Allah. El le vorbea ntotdeauna politicos oamenilor dar ei l insultau,
Iceau glume si strigau . Discipolii lui erau surprinsi cnd vedeau acest
lucru si l ntrebau care este motivul. ProIetul Isa le-a replicat: "Fiecare
persoan se manifest n conformitate cu ceea este n el."
Toate acestea demostreaz c pentru cel ce cheam la Islam este
Ioarte important s se poarte politicos, s aib rbdare si s aib inima
deschis, n special n rspunsurile adresate agresiunilor primite din
partea rudelor, prietenilor si celor dragi. Numai un astIel de
comportament poate genera dragoste si poate evita certurile si
discutiile, mai ales c aduce multumirea lui Allah.
6. Sinceritatea
Un musulman trebuie s Iie sincer, cinstit, s spun ntotdeauna
adevrul indiIerent de consecinte. A spune o minciun este dovada
celui mai degradant comportament si oIer cale liber diavolului. Un
astIel de comportament duce la slbirea suIletului, deprim spiritul si
submineaz moralitatea n general. Evitarea acestui tip de
comportament va genera rezistent si l va pzi mpotriva ndoielilor si
ispitei diavolului.
ProIetul (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie asupra lui!) a
17

spus: "Adevrul va conduce la buntate yi buntatea va conduce
spre Paradis. O persoan care d dovada unui comportament de
sinceritate va fi acceptat de ctre Allah drept o persoan cinstit.
Dar minciuna conduce spre ru yi rul conduce spre Iad. O
persoan care minte pn ce necinstea devine obiynuit va fi ytiut
deAllah ca fiind un mincinos."
7. Modestia
Un musulman ar trebui s Iie modest, n special cu ceilalti
musulmani; s nu Iac nici o deosebire ntre cel bogat si cel srac.
ProIetul (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie asupra lui!) s-a rugat
ntotdeauna pentru protectie mpotriva mndriei. El (salleAllahu aleihi
ue sellem) a spus: "Nimeni nu va intra n Paradis dac are n suflet
chiar yi o prticic mic de mndrie." ntr-un hadith qudsi, Allah
spune: "Mndria este straiul Meu, mretia este roba Mea, oricine
concureaz cu mine n oricare dintre acesteavafi pedepsit n Iad. "
8. Evitarea suspiciuniloryi a brfei
Fiecare musulman trebuie s evite suspiciunile, calomnia si
brIa. Allah Atotputernicul a spus:
"O, voi cei care credeji! Feriji-v cu strynicie de bnuieli, cci
unele bnuieli sunt pcat! Au v iscodiji yi nu v ponegriji unii pe
aljii! Oare voieyte vreunul dintre vo/ s mnnce carnea fratelui su
mort? (Au!) Joi aji urt aceasta! Si fiji cu fric deAllah, fiindc Allah
este Ierttor yi ndurtor." (surat Al-Hujurat:12)
ProIetul (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie asupra lui!) a spus:
"O, tu cel care crezi numai cu vorba, credinta ta nu a intrat nc n
inima ta. Nu defima un musulman yi nu-i dezvlui defectele yi nici
mcar nu analiza greyelile acestuia, pentru c oricine face acest
lucru, i vor fi dezvluite propriile greyeli de ctre Allah pn yi n
propria lui cas."
9. Generozitate
Un musulman trebuie s Iie generos, sacriIicndu-se pe sine si
averea sa de dragul lui Allah. n Quranul cel SInt gsim zeci de versete
n care milostenia este strns legat de credint.
Allah Atotputernicul a spus: "(Dreptcredincioyii) sunt aceia
care dau milostenie (pe calea lui Allah) din cele cu care Aoi i-am
18

nzestrat." (surat Al-'Enfal:3)
".yi orice bunuri daji voi, ele sunt pentru sufletele voastre.
Joi nu daji dect cutnd Faja lui Allah. Si pentru toate bunurile pe
care le druiji veji fi rspltiji din timp. Si voi nu veji fi nedreptjiji."
(surat Al-Baqara:272)
ProIetul (pacea si binecuvntarea lui Allah Iie asupra lui!) a
spus: "Nu trece o zi n care Allah s nu trimit doi ngeri la fiecare
rob al Su. ngerul spune: "O, Allah rsplteyte-i pe cei ce yi
cheltuiesc averea de dragul Tu" iar cellalt nger spune: "O, Allah
pedepseyte-i pe cei ce sunt zgrciti" .
Un bun exemplu
Un musulman trebuie s Iie un bun exemplu. Fiecare Iapt a lui
trebuie s reIlecte principiile islamice n viata de zi cu zi, atunci cnd
mnnc, cnd bea, n mbrcminte, cnd vorbeste, cnd este n
cltorie, acas, la locul de munc si ntcere.
S fiu musulman n familia mea
Apartenenta mea la Islam trebuie s Iac din mine un mesager al
Islamului n aceast viat, ba chiar mai mult trebuie s-mi modelez
ntreaga viat dup mesajul Islamului Apartenenta mea la Islam nu
nseamn doar s Iiu musulman n suIletul, credinta, comportamentul si
n actele mele de adorare, ci si s lupt ca ntreaga mea comunitate s Iie
musulman. Nu este de ajuns s Iiu eu musulman Ir s-mi pese de
ceilalti oameni, pentru c apartenenta la Islam implic de asemenea
interesul pentru cei din jur, ndrumarea si sItuirea lor.
Mesagerul lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus:
"Acela cruia nu-i pas de problemele musulmanilor nu este unul
dintre ei." AstIel, mi mai revine o ndatorire, si anume aceea de a
constitui o societate musulman. Acest lucru nu poate Ii realizat dect
dac ncep cu prima celul a societtii - Iamilia mea musulman. Este
Ioarte important s transmit mesajul Islamului Iamiliei mele, sotiei
mele, copiilor mei, celor apropiati asa cum a procedat ProIetul lui Allah
(salleAllahu aleihi ue sellem) la nceputul misiunii sale. Allah
Preanaltul spune: "(Deci) nu chema mpreun cu Allah un alt
dumnezeu, ca tu s nu fii dintre cei pedepsiji! / Si s-i previi tu pe
.
19

oamenii care-ji sunt cei mai apropiaji! / Si coboar aripa ta pentru cei
care te urmeaz dintre credincioyi!" (surat Ay-Sura:213-215)
Deci, prima responsabilitate a unui musulman, exceptnd-o pe
cea Iat de el nsusi, este Iat de Iamilia sa, pentru c Allah
Atotputernicul a spus: "O, voi cei care credeji! Pziji-v pe voi nyiv
yi familiile voastre de un Foc ale crui vreascuri sunt oamenii yi
pietrele yi peste care sunt ngeri nenduplecaji yi aspri, care nu se
rzvrtesc mpotriva lui Allah n ceea ce le porunuceyte yi care fac
ceea ce li se porunceyte." (surat At-1ehrim: 6)
Responsabilittile nainte de cstorie
nvtturile si practicile islamice m ajut s-mi ntemeiez o
Iamilie credincioas si s o ndrum pe calea cea dreapt. Urmtoarele
sIaturi vin n ajutorul si n usurarea mplinirii cstoriei.
1) Cstoria mea trebuie Icut de dragul lui Allah. Scopurile ei
sunt de a ntemeia o Iamilie musulman, de a avea urmasi, de a
transmite mesajul lui Allah si prin ei, de a ajuta la perpetuarea speciei.
Allah Atotputernicul a spus: "Allah i-a ales pe Adam yi Aoe, familia
lui Abraham, yi familia lui Imran peste toate lumile (din vremea lor)"
(surat Al-'Imran:33)
2) Cstoria m mpiedic s privesc la cele interzise si m
conduce la protejarea castittii si a credintei. ProIetul lui Allah
(salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Trei oameni] sunt ndrepttiti
s primeasc ajutor din partea lui Allah: lupttorul (mujahid) pe
calea lui Allah, tutorele yi persoana care se cstoreyte n scopul
protejrii castittii sale. si ,Cel care se cstoreyte, yi-a completat
jumtate din religie, aya c s se team de Allah pentru cealalt
jumtate.
3) S iau cea mai bun decizie n alegerea unui partener pe viat,
o sotie sau un sot. Mesagerul lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a
spus: "Alege cel mai bun] pentru generatia ta pentru c eyecul
unei singure] generatii poate duce la o criz. "
4) S-mi aleg o sotie ale crei calitti s Iie comportamentul
bun, responsabilitatea religioas si nu bogatia sau Irumusetea.
20

Mesagerul lui Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Nu v
cstoriti cu o femeie datorit frumusetii ei, frumusetea ei poate s
o rsfete, nu v cstoriti cu o femeie datorit banilor ei, banii ei pot
s o asupreasc. Ci cstoriti-v cu ea datorit credintei ei. Iar o
fat sclav, surd, darcredincioas este mai bun pentru voi."
"Dac un brbat se cstoreyte cu o femeie datorit situatiei
sale sociale bune, Allah l va rsplti pe el numai cu decderea.
Dac un brbat se cstoreyte cu o femeie datorit averii ei, asta i
va aduce lui numai srcie. Dac un brbat se cstoreyte cu o
femeie datorit familiei ei, Allah l va rsplti pe el numai cu
umilinta; dar dac un brbat se cstoreyte cu o femeie de dragul
lui Allah, Allah l va binecuvnta pe el cu ea yi o va binecuvnta pe
eacu el."
Responsabilittile n timpul cstoriei
Alegerea unui sot/sotii bun(e) nu-mi reduce din
responsabilitti dup cstorie. De Iapt, responsabilittile cele mai
importante ncep imediat dup cstorie. Acestea sunt:
1) S m comport cu partenerul ct mai bine pentru a ajunge la
ntelegere si ncredere reciproc. ProIetul (salleAllahu aleihi ue
sellem) a spus: "Cel mai bun dintre voi este acela care este cel mai
bun cu sotia lui. Si eu sunt cel mai bun (dintre voi) cu familia mea."
"Credincioyii cu cea mai bun credint sunt aceia care au
cel mai bun comportament yi sunt cei mai buni cu sotiile lor."
2) S dezvolt armonie n gndire si spirit bazat pe dragoste si
nu numai pe compatibilitatea sexual. S citim mpreun, s-Ladorm
pe Allah mpreun, s organizm lucrurile legate de gospodrirea casei
mpreun, s ne distrm si s ne jucm mpreun. AstIel, ProIetul
(salleAllahu aleihi ue sellem) obisnuia s o provoace pe sotia lui 'Aisa la
ntreceri si o ajuta la treburile gospodresti, chiar si la repararea
pantoIilor.
3) Relatia mea de cstorie s se bazeze pe Islam si sub nici o
21

Iorm s nu denigreze sau s abandoneze drumul cel bun impus de
Islam din comoditate sau slbiciune. A Iost relatat c Mesagerul lui
Allah (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: "Oricine se supune
preferintelor yi antipatiilor unei femei va fi aruncat deAllah n Iad"
si "Nu-L va ntlni vreunul pe Allah cu un pcat mai mare dect
acela a crui familie este ignorant." si " Ruyine brbatului care
devine sclavul sotiei lui."
Responsabilitatea noastr n creyterea copiilor
O sotie bun ajut la construirea unei csnicii durabile prin
cresterea copiilor potrivit bunelor principii de educatie ale Islamului.
Alegerea unei sotii nu tocmai bune sau esecul n a avea o csnicie
islamic va conduce la probleme severe si n cele din urm va distruge
ntreaga Iamilie.
Orice conIlict, tensiune n viata de sot si sotie vor Ii reIlectate n
mod direct n educatia si psihologia copiilor. Mai mult, copiii vor
mosteni problemele si vor Ii dezorientati. Cea dinti responsabilitate a
unui printe n educatia islamic a unui copil este s aibe la baz o
Iamilie islamic. Rodul pe care l asteapt Iiecare Iamilie musulman n
urma cstoriei sunt copiii credinciosi: "Doamne, d-ne nou soaje yi
vlstare care s fie mngiere pentru ochii noytrii yi d-ne nou
onoarea de a cluzi pe cei drepji." (suraAl-Furqan:74)
Toti copii se nasc inocenti (musulmani). Dac sunt crescuti cum
trebuie vor deveni buni si drepti, dar dac sunt crescuti ntr-un mediu
necorespunztor, viitorul lor va Ii ntunecos. ProIetul (salleAllahu
aleihi ue sellem) a spus: "Toti copiii se nasc musulmani, dar printii
sunt cei care i fac fie creytini, fie evrei, fie dintre cei care ador
focul."
Iat de ce Islamul a dat asa o mare important educrii
corespunztoare a copiilor, cresterii lor ntr-un mediu care s le asigure
o educatie bun.
"Creyterea unui copil este mai bine dect s dai de poman.
Nu exist un dar mai bun din partea unui tat dect s-i dea
copilului su cea mai aleas educatie."
"Fii bun cu copiii ti yi nvat-i bunele maniere."
"Cnd un om moare, numai trei lucruri vor continua s-i
aduc rsplat. Acestea sunt milostenia (pomana) continu, ytiinta
22

de care se folosesc oamenii yi copilul dreptcredincios care se roag
pentru el.
S detin controlul asupra propriului suflet
Orice musulman se conIrunt cu un conIlict interior nc de la
nastere si pn n momentul mortii si, Iie va iesi nvingtor din acest
conIlict, Iie va esua. Allah Preanaltul spune n Quranul cel SInt: "Si
pe suflet yi pe ceea ce l-a plsmuit / Si i-a insuflat lui nelegiuirea sa si
evlavia sa! / Izbndeyte cel care-l curjeyte / Si pierdut este cel care-l
stric!" (surat Ay-Sems:7-1)
ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a avertizat: ~Ispitele i
vor ieyi n cale omului necontenit, una dup alta. Atunci cnd o
inim este influentat de o ispit, un punct negru este scris pe ea, iar
dac inima ignor ispita respectiv, este trecut un punct alb, pn
cnd inima devine una din dou, alb ca yi stnca nzpezit, care
va trece orice test, sau negru nchis, pentru c nu a urmat niciodat
adevrul yi nu a ignorat niciodat rul. ~
Oamenii pot Ii mprtiti ndou categorii:
1. Cei care sunt nvinsi de propriile poIte ale suIletului. Acesti
oameni slujesc aceast lume si sunt aIundati n problemele ei. Acestia
sunt necredinciosii. Iar aceia dintre oameni care i urmeaz sunt dintre
cei care L-au uitat pe Allah si Allah i-a uitat pe ei. Spune Allah
Preanaltul n SIntul Quran: "l vezi tu pe acela care yi-a luat pofta sa
drept Dumnezeu al lui cu bun ytiinj yi pe care Allah l duce n
rtcire yi-i pecetluieyte auzul su yi inima sa yi ntinde un vl peste
vederea sa? Cine-l va cluzi pe el dupAllah? Oare nu luaji aminte?
(surat Al-1athiye:23)
2. Cei care lupt mpotriva propriilor poIte ale suIletului. AstIel,
uneori reusesc, iar alteori esueaz. Atunci cnd gresesc ei se ciesc, iar
atunci cnd pctuiesc, regret si si cer iertare de la Allah. Allah
Preanaltul spune n Quranul cel SInt: "Si pe cei care dac au svryit
o fapt josnic sau au fost nedrepji cu propriile lor suflete yi aduc
aminte de (mrejia lui Allah) yi cer iertare pentru pcatele lor yi cine
poate ierta pcatele dect Allah? yi care nu persist cu bun ytiinj n
23

ceea ce svryesc." (surat Al-'Imran:135)
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus:
~Toti fiii lui Adam (pacea fie asupra lui!) pctuiesc. Dar cei mai
buni dintre ei sunt aceia care se ciesc dup ce au pctuit.
Cu privire la acest subiect, a Iost relatat de la Wahib ibn
Munebbih c odat, Iblis s-a ntlnit cu Yahya ibn Zakariya. Yahya l-a
ntrebat: 'Cum te comporti cu fiii lui Adam? La care Iblis (Satana) a
rspuns. Unii oameni sunt exact ca tine, nu au nici un pcat aa c nu
putem s-i ademenim niciodat. O a doua categorie de oameni sunt
aceia cu care ne putem fuca asemenea unui copil care se foac cu o
minge. Dorintele lor ne afut s-i putem invinge. A treia categorie de
oameni sunt cei mai dificili pentru noi. Suntem in preafma lor pan
obtinem ceea ce ne dorim, dar ei se ciesc i distrug tot efortul nostru,
aa cnoi nu reuims-i invingem.`
ELEMENTEA1UTTOARE N COMBATEREA
POFTELOR SUFLETULUI
1)INIMA
Inima este un element al puterii de pstrare a ordinii n suIletul
unei persoane att timp ct este pur si puternic. S ne amintim vorba
companionului Ali ibn Ebi Talib (Allah Iie multumit e el!): 'Allah are o
re:erv de ap pe pmant i aceasta este inima. Inimile pe care le
iubete Allah cel mai mult sunt cele mai blande, mai pure si mai
puternice.` Apoi el a explicat aceste vorbe spunnd: 'cele mai
puternice in religie, cele mai pure in credint i cele mai blande in
relatia cu fratele su.`
Ali ibn Ebi Talib a mai adugat: `Inimile dreptcredinciosilor sunt
pure i pline de lumin. Pe de alt parte, inimile necredincioilor sunt
intunecate si intotdeauna bolnave.` n Quran se mentioneaz acest
lucru: "Ci cu adevrat credincioyi sunt aceia ale cror inimi se
cutremur cnd se pomeneyte (numele lui) Allah si a cror credinj
sporeyte cnd li se citesc versetele Lui yi se ncred n Domnul lor."
(surat Al-Enfal:2)
"Au ochii lor sunt orbi, ci inimile din piepturi sunt oarbe."
(surat Al-Hajj:4)
"Oare ei nu cuget la Quran sau peste inimile lor sunt lacte?"
24

(sura Muhammed:24)
2) MINTEA
Capacitatea rational, cunoscut ca Iiind intelectul sau spiritul
poate contribui la cstigarea victoriei asupra prtii materiale cunoscut
ca Iiind corpul, dac att mintea, ct si spiritul sunt sustinute de stiint
prin studiu si experient. O astIel de cunoastere l ajut pe om s Iac
diIerenta dintre bine si ru, s se apropie mai mult de Allah si s-I
cunoasc puterea si mretia. Acest lucru este exact ceea ce a intentionat
Allah Preaputernicul prin revelarea Quranului: "Si se tem de Allah
singuri nvjajii dintre robii Si. Dar Allah este Puternic yi Ierttor."
(sura Fatir:28)
ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a preamrit aceast
binecuvntare - mintea - astIel: ~Cea mai mare demnitate dat de
Allah creaturilorSale a fost mintea.
Odat ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) i-a spus lui Ali ibn
Ebi Talib: ~O persoan ncearc s se apropie de Allah prin diferite
fapte bune, apropie-te deAllah prin cunoaytere.
Nici o binecuvntare nu este mai valoroas ca cea a mintii,
deoarece ea l poate cluzi pe om pe calea cea dreapt si l poate proteja
de ru. Acesta este unul din motivele pentru care Islamul ne ncurajeaz
s asimilm ct mai mult stiint si mai ales stiinta religiei pentru ca
mintea s Iac diIerenta dintre bine si ru.
ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: ~Atunci cnd
Allah vrea s-l rsplteasc pe om cu bine, l cluzeyte spre
ntelegerea religiei. ~Superioritatea celor nvtati fat de cei ce
doar l ador pe Allah este asemenea superiorittii mele fat de cei
mai simpli dintre companionii mei.
Aceste avantaje izvorsc din valorile morale si din rolul pe care-l
ocup stiinta n aproIundarea credintei noastre si n dezvluirea
realittii acestui univers. Mintile dreptcredinciosilor constienti pot Iace
diIerenta dintre bine si ru, dintre permis si interzis, deoarece constiinta
lor este cea care Iace ca ei s vad Iiecare lucru prin lumina lui Allah.
Allah Preanaltul spune n SIntul Quran: "Iar acela cruia Allah nu-i
dlumin nu va avea nici o lumin." (surat An-Aur:4)
Iluminarea ratiunii poate disprea numai prin actiuni nelegiuite,
prin rmnerea constant ntr-o stare de neglijent si prin comiterea
25

deliberat de pcate Ir s Iie urmate de cint. ProIetul (salleAllahu
aleihi ue sellem) a spus: ~Dac o persoan comite pcate, ratiunea
lui vafi extrem de nstrinat de el.
~Dac nu ar fi fost ca diavolii s se joace cu inimile fiilor lui
Adam, cu sigurant c ei ar fi putut ntelege mretia cerurilor yi a
pmntului.
Companionul ProIetului (salleAllahu aleihi ue sellem) Enes
(Allah Iie multumit de el!) spunea: 'Pe cand m duceam s m
intalnesc cu Othman, amv:ut o femeie. Amurmrit-o cu toat atentia
i am fost fermecat de frumusetea ei. Cand am intrat, Othman a spus.
Unul dintre voi a intrat in aceast cas pentru a se intalni cu mine in
timp ce in ochii si erau inc vi:ibile urmele adulterului. Oare voi nu
titi c cineva poate comite adulter numai i cu privirea? Aa c trebuie
s se ciasc sau ii voi aplica o pedeasps aspr.~ Apoi am intrebat.
Aceasta este o de:vluire a Profetului?~ Si el mi-a rspuns. Nu,
acestaeste un dar de a citi pe fetele oamenilor .~`
SEMNELE SLBICIUNII SPIRITUALE
Cnd inima unui om devine nestatornic, mintea corupt si
spiritul lui se aIund n ntuneric, mai ales dup nIrngerea n lupta cu
diavolul, atunci toate portile rului sunt deschise ctre suIletul su.
Puterea maleIic a diavolului se mprstie astIel n suIletele Iiilor lui
Adam (oamenilor) asa cum circul sngele prin venele lor.
Trebuie s Iim atenti la acest pericol si s recunoastem c o dat
ce imunitatea suIletului mpotriva rului dispare, diavolul va deveni cel
mai bun prieten al su. Cel Milostiv spune n SIntul Quran: "Seitan a
pus stpnire pe ei yi i-a fcut pe ei s uite pomenirea lui Allah.
Aceytia sunt ceata lui Seitan yi ceata lui Seitan sunt cei pierduji."
(surat Al-Mujadile:19)
Quranul ne mentioneaz c Satana, dusmanul nvederat al
omului, i-a spus lui Allah, dup ce a Iost alungat din Paradis: "A zis
Iblis: <Pentru c m-ai ademenit, i voi pndi pe ei pe drumul 1u cel
drept / Si m voi npusti asupra lor, din faja yi din spatele lor, de la
stnga yi de la dreapta lor, yi nu-i vei afla pe cei mai mulji dintre ei
muljumitori.>" (surat Al-E'raf:1-17)
Cea mai periculoas 'boal care-i poate lovi pe cei slabi este
ispita. Satana i Iace s se simt nesiguri n tot ceea ce Iac, pentru a-i
26

ndeprta de la calea dreapt a lui Allah.
n acest sens, ProIetul (salleAllahu aleihi ue sellem) a spus:
~ntr-adevr, Satana ncearc s-i opreasc pe fiii lui Adam n
nenumrate feluri. Si face acest lucru prin atacuri asupra
Islamului, spunnd: ~De ce mbrtiyezi Islamul yi ti layi propria
religie, religia strmoyilor ti? Dar fiii lui Adam l ignor pe
Satana yi mbrtiyeaz Islamul. Atunci Satana ncearc iar s-i
opreasc prin alt cale, opunndu-se emigrrii de dragul lui Allah
astfel: ~De ce emigrati acum, abandonndu-v casele yi tot ceea ce
v apartine? Dar fiii lui Adam nu i dau ascultare yi emigreaz de
dragul lui Allah. Atunci Satana ncearc s-i opreasc altfel,
spunnd: ~De ce vreti s mergeti s faceti jihad? Nu veti face
altceva dect s muriti yi atunci sotiile voastre se vor recstori cu
alti brbati yi averile voastre vor fi mprtite. Dar fiii lui Adam l
ignor yi pornesc la lupt pe calea lui Allah. Atunci Profetul
(salleAllahu aleihi ue sellem) a spus: ~Cel ce face aceasta yi moare
yi-a cytigat locul n Paradis.
Tacticile lase ale Satanei sunt redate de urmtoarele: Satana i
spune omului: 'Neag adevrul! Dar odat ce omul neag adevrul,
Satana spune: "Eu nu am nici o vin n privinja ta! Eu m tem de
Allah, Stpnul lumilor!" (surat Al-Hayr:18)
MI1LOACE DEAPRARE MPOTRIVAISPITELOR
SATANEI
Islamul i pune la dispozitie omului numeroase arme cu scopul
de a-l ajuta s treac de siretlicurile si ncercrile lui Seitan. Prima dintre
ele este ca omul s-si recunoasc slbiciunile. Marii nvtati ai
Islamului i sItuiesc pe musulmani s stie care sunt cile prin care intr
Seitann inimile acestora, pentru a-l putea nIrnge, si anume:
1. Prin lcomie yi suspiciuni. Un musulman poate s se abtin de
la acestea obisnuindu-se s aib ncredere n ceilalti si s Iie multumit
de ceea ce a obtinut prin propriul su eIort.
2. Prin iubirea exagerat pentru aceast viat yi dorinta e a
tri. Un musulman poate s combat acest lucru temndu-se c n orice
moment ar putea avea parte de omoarte neasteptat.
3. Prin iubirea de averi yi lux care poate Ii combtut prin
27

conceptia c bunurile materiale pe care le posedm nu vor Ii vesnice,
dar pedeaspa lui Allah da.
4. Prin mndrie care poate Ii depsit multumindu-I smerit lui
Allah pentru bineIacerile Sale si temndu-ne de pedeapsa Lui.
5. Prin arogant yi dispret fat de cei din jur pe care
musulmanul le poate nIrnge prin recunoasterea demnittii si a
drepturilor lor date deAllah.
6. Prin invidie care poate Ii combtut prin adoptarea unei stri
de satisIactie n privinta a ceea ce am obtinut prin eIort propriu si prin
acceptarea darurilor si binecuvntrilor oIerite de Allah creaturilor
Sale.
7. Prin ludroyenie care poate Ii oprit prin sinceritate si
onestitate.
8. Prin lcomie, depsirea ei Iiind posibil prin amintirea
Iaptului c toate posesiunile materiale au un sIrsit si amintirea
eternittii lui Allah.

Potrivit nvtturilor islamice, cel mai bun mod pentru a evita
inIluenta Satanei este s-l pomenim pe Allah prin invocarea Lui la
nceputul Iiecrei actiuni pe care o ntreprindem. n acest context, Ebu
Hureira (Allah s Iie multumit de el!) relateaz cum c odat diavolul
celor dreptcredinciosi s-a ntlnit cu diavolul celor necredinciosi.
Acesta era Ioarte gras, n timp ce diavolul credinciosilor era slab si trist.
Cnd a Iost ntrebat de ce este asa slab si trist, acesta a rspuns: Am Iost
la un om s-l pun la ncercare. De Iiecare dat cnd vroia s mnnce,
pomenea numele lui Allah si de aceea eram tot timpul Ilmnd; cnd
intentiona s bea, mentiona numele lui Allah si de aceea mi era tot
timpul sete, iar cnd se mbrca, l pomenea pe Allah asa c eu
rmneam tot timpul dezbrcat. Diavolul necredinciosilor a spus: Eu
cnd m duc la acei oameni care nu pomenesc numele lui Allah la
nceputul Iiecrui lucru pe care-l Iac, am parte si de mncare, butura si
de haine.
O alt cale de aprare mpotriva lui Seitan este de a evita
consumul de mncruri de lux, chiar dac sunt permise, pentru cAllah
Preaputernicul spune n SIntul Quran: "Mncaji yi beji, ns nu
ntreceji msura, fiindc El nu-i iubeyte pe cei care ntrec msura."
(surat Al-E'raf:31)
ProIetul Muhammed (salleAllahu aleihi ue sellem) spune:
28

~ntr-adevr Satana alearg n corpurile fiilor lui Adam precum
circul sngele prin venele lor, deci opriti-i calea lui Seitan prin
nfometare.
O alt cale de combatere a ispitelor Satanei este recitarea
Quranului, invocarea lui Allah si cinta. ProIetul (salleAllahu aleihi ue
sellem) a spus: ~ntr-adevr Satana atac inimile fiilor lui Adam.
Cnd aceytia l pomenesc pe Allah, Satana se d napoi, dar atunci
cnd l uit peAllah, Satana le mnnc inimile.

S cred c viitorul apartine Islamului
Faptul c Islamul este religia lui Allah Iace din el cel mai potrivit
sistem de organizare a aspectelor vietii omului. Este 'singura religie
conceput conIorm naturii omului, de ctre Creatorul acestui om,
capabil s realizeze si s mentin echilibrul dintre nevoile Iizice si
spirituale ale lui. Allah Preanaltul spune n Coran: "Oare nu le ytie pe
cele pe care le-a creat, cu toate c El este Binevoitor yi Atoateytiutor."
(surat Al-Mulk:14)
Caracterul divin al Islamului i conIer acestuia mai mult
demnitate dect oricare alt sistem conceput de om. Aceast credint
universal este, n acelasi timp etern, putnd astIel s acopere toate
necesittile omului n orice timp, loc sau nivel al societtii.
Universalitatea sa se reIer la Iaptul c Islamul este
atotcuprinztor si, ca urmare, trece toate granitele, indiIerent de ras,
limb sau cultur. Caracterul deschis si inteligibil al Islamului izvorste
din originea sa divin ca un cadouIcut de ctreAllahnaturii umane.
Flexibilitatea legislatiei islamice (seri'ah) i conIer acesteia
calitatea de a gsi solutii pentru toate problemele societtii, indiIerent
de timp si spatiu
n eIorturile lor de a cldi o lume mai bun, musulmanii trebuie
s cunoasc limitele sistemelor concepute de om, cum ar Ii
capitalismul, socialismul, comunismul sau democratia. Produse ale
IilozoIiilor umane si ale ingineriei sociale, aceste sisteme sunt limitate
sau incomplete spatial si temporal.
Din punct de vedere social, modul de gndire Iundamentalist att
de dreapta ct si de stnga, n-au reusit s aduc omenirii Iericire si
stabilitate, dimpotriv, chiar au pus-o n pericol. De asemenea, aceste
29

vederi sunt responsabile pentru disparitia legturilor Iamiliale si
intracomunitare, pentru decderea moral si pentru degradarea
adevratelor valori. Egoismul si individualismul lor au nlocuit valorile
comunittii reIeritoare la iubire, aIectiune si ntrajutorare.
Din punct de vedere economic nici capitalismul, nici socialismul
nu au oIerit paradisul pe care l-au promis adeptii si, ba dimpotriv, n
umbra acestora au avut loc conIlictele dintre clasele sociale,
nedreptatea, exploatarea, monopolul, srcia, somajul, etc.
Din punct de vedere politic la Iel de inadecvate sunt sistemele
politice ale culturii moderne, indiIerent dac le gsim n cadrul unei
democratii, republici sau monarhii, deoarece pentru majoritatea
oamenilor din lume, acestea nu au adus dect coruptie, exploatare,
revolte, etc.
Din punct de vedere militar, toate aceste sisteme create de om se
Iac vinovate de neglijarea si subminarea popoarelor musulmane srace.
Caracterul cuprinztor al sistemului islamic Iace ca el s se
deosebeasc de celelalte sisteme elaborate de om. Islamul este un
sistem creat de Cel Atoatestiutor, Cel Care cunoaste cel mai bine
nevoile omului, ce este beneIic sau nu pentru el, ce l poate Iace Iericit
sau l ntristeaz. De aceea Islamul a reusit s acopere toate necesittile
vietii omenesti, att cele individuale, ct si cele ale comunittii.

30