Sunteți pe pagina 1din 4

M. Sadoveanu, unul dintre marii prozatori romani ai sec.

al-XX-lea este, alaturi de Liviu Rebreanu, ctitor al romanului romanesc modern. Temele esentiale ale creatiei sadoveniene sunt: istoria (Fratii Jderi, rean!a de aur", viata satului romanesc (#alta!ul", conditia umana ($aia Sanis, %pa mortilor" &rin romanul '#alta!ul' aparut in anul ()*+, intram in acea '!ura de rai' a scrisului sad (,((,d*-. ovenian. Romanul este o specie a !enului epic in proza, cu actiune mai complicata si de mai mare intindere decat a celorlalte specii epice in proza, des/asurata, de re!ula, pe mai multe planuri, cu persona0e numeroase. 1e-a lun!ul timpului '#alta!ul' a /ost interpretat de critica romaneasca ca /iind un roman mono!ra/ic, ca un roman initiatic prin /ormarea si maturizarea lui 23eor!3ita, dar si ca un roman mitic prin prelucrarea motivelor mioritice si a miturilor universale si ca un roman politist prin intrea!a actiune de urmarire si pedepsire a criminalilor. Tema romanului are valoare universala: cautarea si cunoasterea adevarului. 4aratiunea este densa structurata in (, capitole concentrate pe trei nuclee epice: asteptarea lui 4ec3i/or Lipan, cautarea lui si pedepsirea uci!asilor. %ctiunea romanului este plasata la inceputul secolului al XX-lea la con/luenta dintre doua lumi diametral opuse: cea a satului traditional si lumea orasului invadat de nou. 5n trasatura romanului se desprind doua structuri: una epica si realista si alta mitica, simbolica. artea se desc3ide cu un cunoscut moto mioritic: 'Stapane, stapane,6 Mai c3eama s-un cane.' ceea ce a determinat critica sa a/irme ca romanul '#alta!ul' este o epopee a vietii pastoresti. &rin retrospectiva naratorul omniscien si omniprezent aduce in prim plan /i!ura persona0ului inabsentia 4ec3i/or Lipan, prin povestirea per/omata de acesta la petreceri. 4ucleul epic al romanului se dezvolta simplu, linear.

7itoria Lipan, nevasta de oier din Ma!ura Tarcaului, isi asteapta sotul plecat la 1orna sa cumpere oi. %ceasta vazand ca sotul ei nu se intoarce isi trimise /iica, Minodora, la manastire, iar ea impreuna cu /iul ei, 23eor!3ita, pleca in cautarea sotului. 1upa un drum lun!, aceasta !asi intr-o rapa osemintele sotului ei. %cesta /usese omorat de doi 'prieteni'. 7itoria il in!roapa si ii demasca pe uci!asi care sunt arestati. Lumea descrisa in pa!inile romanului prezinta persona0e reprezentative pentru spatiul rural romanesc. 7itoria Lipan este prototipul muntencei pastratoare a le!ilor nescrise si ale traditiilor ar3aice. 8ner!ia ei su/leteasca este mobilizata in numele dreptatii: uci!asul trebuie eliminat deoarece nu a respectat normele morale ale colectivitatii. Spirit 0ustitiar, un $amlet /eminin cum a numito alinescu a or!anizat minutios calatoria pentru re/acerea itinerariului lui 4ec3i/or. unoscand psi3olo!ia oamenilor, cu o inteli!enta /ara e!al, conduce discutia in /ata celor prezenti la parastastul lui 4ec3i/or inacat uci!asii se autodemasca '4u te supara, domnu alistrat, eu intreb pe baiat daca nu ceteste ceva pe balta!.' alatoria ei catre 1orna reprezinta o e9perienta /undamentala, ea parcur!e calea dinspre o lume cunoscuta spre una necunoscuta. 7itoria este nevoita sa paraseasca spatiul /amiliar al satului pentru a intra intr-o lume noua, cea a satului in care domina alte randuieli: '%colo, vra sa zica e stapanirea imparateasca. Si asa in toate tar!urile sunt slu0basi, primari, pre/ecti si politai pana la #ucuresti . nu-i ca in sus pe Tarcau unde oamenii traiesc cum au apucat si cum ii taie capul.' 23eor!3ita va strabate si el un drum initiatic, de cunoastere si de /ormare. Maturizarea lui se implineste in momentul cand manuieste balta!ul impotriva asasinului tatalui sau. 8l trece de la starea de inocenta la e9perineta: 'San!ele si carnea lui 4ec3i/or Lipan se intorceau asupra lui in pasi, in zboruri, in c3emari.' 4ec3i/or Lipan este persona0 absent in opera. 8l devine o prezenta prin retrospectiva realizata de 7itoria si de cei care l-au cunoscut si se de/ineste ca o emblema a lumii oierilor.

Lumea descrisa este una ar3aica. '#alta!ul' este un roman al lumii pastorilor care lupta pentru a-si pastra normele etice. :pera se desc3ide cu le!enda populara care relateaza /aptul ca '1umnezeu dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn /iecarui neam.'. 7iata lor (a oamenilor de la munte" se des/asoara intre doua momente: plecarea oilor la iernat si intoarcerea lor la munte la pasunat. Le!i nescrise !uverneaza viata acestor oameni, iar semnele naturii sunt cunoscute si urmate cu s/intenie: 7itoria intele!e ca sotul ei a /ost ucis pentru ca se /acea ca vede pe 4ec3i/or calare, cu spatele catre ea trecand spre as/intit o revarsare de ape.' ;n cadrul romanului sunt prezentate obiceiuri, traditii, superstitii le!ate de viata satului: la #orca apare o cumetrie, iar la ruci o nunta. 5n /inalul operei se prezinta obiceiuri de la inmormantare, scena parastasului /iind punctul culminant al actiunii: ' Tot de caracterul mono!ra/ic tine si atitudinea 7itoriei Lipan /ata de /iica sa Minodora care a incercat sa se abata de la normele ar3aice. 2eor!e alinescu a/irma in ceea ce priveste aspectul mono!ra/ica al romanului ca 'interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale.' %semenea lui 5on scrie, ci povesteste. rean!a, Sadoveanu creeaza impresia ca nu

:ralitatea si conciziunea stilului isi au izvorul in cantecul popular. 4aratiunea este la persoana a 555-a, iar naratorul neutru, omniscien si omniprezent povesteste intr-un mod care creeaza impresia unei adevarate anc3ete politiste. Roman cu o structura baladeasca, opera realizeaza o tulburatoare impletire intre cotidian si mitic, intre datele concret istorice ale si proiectia lor le!endara.