Sunteți pe pagina 1din 9

Iubirea

Iubirea este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii iubirea e un spatiu tematic de o surprinzatoare complexitate, de la Cantarea cantarilor si Epopeea lui Ghilgames, la mari creatii moderne ca Anna Karenina de Tolstoi sau Matei Iliescu de adu !etrescu, in literatura romana. "ricat de repetabila ar #i ea de$a lungul istoriei literaturii, tema iubirii ramane vie si mereu #ascinanta. Ea reprezinta o obsesie nu doar a poetilor, prozatorilor si dramaturgilor, ci si a celor care vor sa o evalueze teoretic si sa o #aca inteligibila logic% &tendhal, !roust, "rtega ' Gasset, gEorges (ataille, Erich )romm, "ctavio !az si multi altii. "r, sentimentul iubirii, desi etren si repetabil, pare sa se sustraga incercarilor de de#inire. In Antichitatea latina "vidiu a compus un mare poem intitulat Ars amandi, care nu e atat o explorare a sentimentului iubirii cat un *cod de conduita+ al indragostitului si in ultima instanta un tratat despre arta seductiei. Insa o stiinta a iubirii nu exista nici astazi, pentru ca iubirea e un #enomen care nu poate #i observat din exterior. Iubirea e direct legata de intimitatea umana pro#unda. Iubirile nu se repeta, orice iubire e un caz particular, unic, absolut si ireductibil. Cati indivizi umani, tot atatea iubiri. -imeni nu poate trai iubirea altuia, desi oamenii seamana unul cu altul. Cum este insa iubirea ca mani#estare. /iata si literatura ne arata ca iubirea poate #i #ulgeratoare, nebuna, iresponsabila, sau dimpotriva ascunsa, platonica, grava, meta#izica., razbunatoare. Iubirea poate #i vulgara, carnala, dar tot ea poate atinge nu o data zonle cele mai inalte ale spiritualizarii #iintei. !utem urmari aceste trepte ale iubirii in toata poezia lumii, de la vechea poezie lirica greaca si hai0u$ul 1aponez laun postmodernism ameican ca )ran0 "23ara sau, la noi, in creatia lui Eminescu, George Cosbuc, 4ucian (laga, Tudor Arghezi, -ichita &tanescu,. Mircea Cartarescu, si alti tineri poeti contemporani. )ormele pe care le imbraca iubirea in literatura sunt de o mare diversitate. Acest sentiment #undamental se asociaza cu bucuria, asteptarea, melancolia, indoiala, disperarea, #rustrarea, gelozia, dorul de moarte, resemnarea si multe alte stari, unele apropiate de ine#abil. Iubirea are capacitatea de a schimba coordonatele lumii incon1uratoare, ea il aduce pe om mai aproape de -atura si ii reveleaza propria$I conditie supusa trecerii timpului si tainele mortii. Analizand poezia lui Eminescu, George Calinescu descoperea la marele poet patru ipostaze di#erite ale iubirii% iubirea paradisica, iubirea demonica, iubirea mortuara si iubirea elegiaca, toate asociate cu mani#estari speci#ice ale cadrului natural. 5ar acestea sunt ipostaze pe care le intalnim, de #apt, in #orme incon#undabile, la toti marii creatori ai lumii si cu precadere la scriitorii romantici pentru care iubirea devine un mi1loc de atingere a absolutului si de anulare a dualismului eu$ lume. &a nu uitam insa ca, pe de alta parte, dragostea poarta in ea ceva imatur si impudic. Iata de ce zeul Eros, cel din epoca elenistica, si zeul indian Kamadeva erau reprezentati stauar ca niste superbi adolescenti, de o desavarsita nuditate. &a spunem deci ca iubirea e direct legata de corpoliate si #rumusete. )rumusetea #iintei iubite trans#igureaza lumea. !asiunea iubirii este supremul mi1loc de a aduce eterniatea pe pamant. "rice iubire adevarata este absoluta si nepieritoare, chiar daca ea se cladeste pe teritoriul celei mai #lagrante perisabilitati. )rumusetea e trecatoare, sensibilitatea se toceste, corpul imbatraneste. Aceste adevaruri au #ost intelese de timpuriu si transpuse in

simboluri mitologice. -u intamplator, A#rodita, zeita iubirii la vechii greci, s$a nascut din spuma marii, dintr$un element aproape imaterial ce$si reveleaza splendoarea intr$o clipa, pentru ca apoi sa dispara. 5e cele mai multe ori iubirea moare o data cu tineretea. " zeita a iubirii batrana este de neconceput. 5ar cu toate acestea, iubirea nu poate #i redusa la conditia noastra #izica imediata. Exista multe alte aspecte ale acestui mare 1oc existential. -u doar trupul si simturile sunt liantul iubirii, ci si su#letul, spiritul. -oul Testament e o carte impreganta de iubirea aproapelui si de imperativul slavirii bunatatii si intelepciunii lui 3ristos. 5escoperim aici principiul iubirii neconditionale #ata de miracolul dumnezeirii, iubirea mistica. 6lterior lirica medievala, trubadururile ne vor pune in #ata unei paradoxale metamor#oze% iubirea carnala si procreatoare pentru #emeie s$a preschimbat in adoratie platonica, si asta #ara a$si pierde nimic din motivatie initiala. Identi#icata cu #ecioara Maria, #emeia iubita devine un ideal ca si intangibil de puritate si #rumusete. Idealizarea in iubire e insa o caracteristica de permanenta a literaturii. E su#icient sa deschidem marile carti, incepand cu 5a#nis si 3loe de 4ongos, continuand cu omeo si 7ulieta de &ha0espeare si terminand cu un roman ca Maitre'i de Mircea Eliade, pentru a constata ca lucrurile stau intr$adevar asa. Idealismul si idealitatea, dar si idilicul, pastoralul, #eericul sunt elemente mereu asociate cu sentimentul iubirii. E adevarat ca uneori, iubirea poate #i subiectul unor cari sentimentale, edulcorate, melodramatice, de o calitate artistica indoielnica. E unul dintre riscurile implacabile ale marilor teme, un risc pe care o carte simpla si directa, cum este 4ove stor' de Eric &egal, reuseste sa$l evite prin autenticitatea tonului si adevarului ei imediat de viata. 4iteratura ne arata insa si altceva% #elul in care noi interpretam sentimentul erotic se a#la limpede in cuvintele noastre. 4a o prima privire ar #i inutil sa di#erentiam cuvinte precum *iubire+ sau *dragoste+. 5ca il citim pe Eminescu 8* Ce e amorul. 6n amic9+:, cuvantul *amor+ pare pentru noi neserios, #rivol. In realitate, e vorba de cu totul altceva. 4imba s$a schimbat, a evoluat, mentalitatile noastre nu mai putin. Erosul este intotdeauna un produs al di#erentei, el exista si se mani#esta prin nuante si mutatii 8pe care de multe ori le gasim in sensurile schimbate ale cuvintelor:. Continuand aceste distinctii, putem lesne descoperi ca dragostea e in#erioara iubirii. 6na e o #iinta dragastoasa si alta o #iinta iubitoare. Erosul care a depasit simturile si s$a instalat in su#let e sinonim cu iubirea iar nu cu dragostea. !e 5umnezeu il iubesti, de o #iinta pamanteana te poti indragosti. Cuvantul *amor+ pare astazi potrivit pentru surprinderea zonelor 1oase ale erosului. Amorul e pasager si comun. 4a vechii greci el e un sentiment a#lat in gri1a zeitei A#rodita !andemos, protectoare a iubirii instinctuale. Exista insa si o A#rodita 6rania, patroana a sentimentului erotic pro#und, dramatic, chinuitor$ supremul amor spiritualis. 4iteratura e adanc marcata de acest sentiment in marile romane ale lui &tedhal si Tolstoi, ebreanu si Camil !etrescu. Abia aceasta iubire #iltrata de spirit arata ca erosul e nu doar o dorinta de placere, ci si una de putere, in sensul atingerii unei plinatati a eului. Iubirea e dictatoriala si tragica. Ea nu poate schimba sau distruge un destin. Iubirea aceasta decoratoare vine adesea dintr$o senzatie de incompletitudine, din dorinta de supunere a #iintei iubite., de contopire cu ea. 4a originile omenescului, !laton asaza mitul herma#roditului, acel *monstru+ inteles ca o unitate a doi indivizi de sex opus. " data aceasta unitate rupta in doua, apare si drama spetei umane. /iata, in alcatuirea ei de barbati si #emei, n$ar #i in acest sens decat o chinuitoare cautare erotica a 1umatatii sacre, a identitatii pierdute. 5ragostea devine ast#el

un act de reparatie ontologica. 5aca )reud, marele parinte al psihanalizei, pune sub semnul egaliatatii intre eros si instinctul vital, atunci nu mai incape nici o indoiala ca experienta erotica cu cele trei trepte ale sale$ amor, dragoste, iubire$ nu este altceva decat o experienta a descoperirii &inelui, un drum initiatic. Iubirea este poate cea mai vasta tema a literaturii, dar si a celorlalte arte. !rezenta chiar si in operele de cult, de exemplu in Cantarea Cantarilor din Vechiul Testament sau in Noul Testament in Epistola intai catre corinteni dupa &#. Apostol !avel, iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. !oezia ebraica are o structura religioasa prin excelenta. Cantarea Cantarilor este un poem de dragoste din care razbate *imnul iubirii lui 5umnezeu pentru poporul sau si a poporului pentru 5umnezeu+ 8)ernand Comte:. Insa, ca si poemle hinduse ori cele egiptene, Cantarea Cantarilor uni#ica pana la nedi#erentiere sensul religios cu cel pro#an, erotismul din imaginarul de supra#ata este trans#igurat$ potrivit cercetarii traditionale canonice$ in sensul sacralitatii. Aparenta relatie interumana care este prezentata de textul poetic se tran#orma intr$o legatura permanenta intre divinitate si popor, respectiv intre Iisus 3ristos si (iserica. Iubirea este abordata in literatura din diverse unghiuri, de$a lungul vremii existand di#erite idei sau curente de idei re#eritoare la iubire. !rincipalele trei ipostaze ale iubirii, atat in literatura romana cat si in cea universala sunt% ;. Iubirea ca initiere <. Iubirea ca pasiune =. Iubirea tragica. In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare #orta si primul impact cu aceasta s$ar datora unei #iinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere con#igurat printr$un singur mit% mitul erotic al zburatorului. Mit #undamental al poporului roman, mitul erotic e , dupa cum a#irma G. Calinescu "personificarea invaziei instinctului puberal.> In conceptia criticilor, #olcloristilor, etnologilor, zburatorul este un spirit rau, privit ca un zmeu sau demon, o naluca, el intra noaptea pe cos sau horn, avand in#atisarea de balaur, sarpe, para de #lacara. ?buratorul apare in visul #etelor ca un tanar #rumos, chinuindu$le somnul. !rintre cei care s$au ocupat cu studierea acestui mit se numara% 5imitrie Cantemir, George Calinescu, &imion )lorea Marian, Tudor !am#ile. Cat despre prelucrarea mitului in literatura, Calinescu a#irma% "Poezia romana, prin Eminescu indeosebi, a aratat inclinari de a socoti iubirea ca o forta implacabila, fara vreo participare a constiintei." Ca marturie sta poemul Calin(file din poveste:, inspirat din basmul popular Calin Nabunul. 5ar M. Eminescu nu a #ost singurul care a preluat mitul zburatorului. !rintre cei inspirati de acest mit #undamental al poporului se numara si I.3. adulescu, cu poezia Zburatorul, considerata cea mai izbutita creatie poetica a acestuia. Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In cazul ei indragostitii traiesc o stare de exaltare permanenta, care duce la un dezechilibru su#letesc. 5eseori ei sunt despartiti de impre1urari si aceasta departare se impune pentru a veri#ica sentimentele si in acelas timp pentru a$I pastra intensitatea. Iubirea$pasiune este insotita intotdeauna de su#erinta, de o anume doz@ de nebunie si de o tentatie a mortii. An mitologia greac@ pe lBng@ zeul iubirii, Eros, exist@ Ci zeul morDii, Tanatos iar psihologia modern@ consider@ c@ dragostea Ci moartea sunt dou@ instincte dominante ale

psihicului uman. 5estinul marilor Endr@gostiDi En operele literare st@ sub semnul iubirii Ci al morDii. Ast#el, iubirea-tragedie devine o iubire$simbol #iind imortalizat@ dup@ moartea protagoniCtilor ca En operele literare omeo Ci 7ulieta de F. &ha0espeare Ci Tristan Ci Isolda, veche legend@ medieval@. !rintre scriitorii romani care s$au ocupat cu studierea, descrierea si analizarea sentimentului de iubire se numara% Mihai Eminescu, George Calinescu, Tudor Arghezi, 4ucian (laga, /asile Alecsandri, Gala Galaction, Garabet Ibraileanu, Ioan &lavici, Ion 3eliade adulescu, Mihail &adoveanu, Mircea Eliade, -ichita &tanescu, Mircea Cartarescu, Camil !etrescu, adu !etrescu si multi altii. Mihai Eminescu este poetul nostru national si, dupa cum a#irma G. Calinescu " opera literara a lui . Eminescu creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o e!ponenta deplina, cu toate aspectele romantice, a spiritului autohton." 5espre iubirea in opera marelui scriitor spunea T. Arghezi% " "ra#ostea lui Eminescu e mai cu seama senzuala, o dra#oste pribea#a, de pasiune. Ea e momentana si totala in momentul ei, si se epuizeaza in intre#ime pe o sin#ura impre$urare reluata continuu, continuu traita si continuu epuizata in intre#ime." ""ra#ostea lui Eminescu nu e amestecata cu visul. Visul lui incepe cand dra#ostea s%a ispravit. "ra#ostea poetului n%a durat niciodata, ramane instantanee, dra#oste de senzatii iuti. &emeia lui Eminescu nu e niciodata sotie, ramanand e!clusiv amanta. 'arbatul e un trecator, un calator,(" In poezia sa de dragoste Eminescu a #ost in#luentat de trairile sale su#letesti, de experientele sale. Ast#el se remarca mai multe etape in evolutia poeziei de iubire eminesciana, existenta unei curbe de la elan pasionat la in#rangere. " vreme, aceea a iluziilor si idealurilor tineresti, Eminescu a dorit si a crezut cu putere in implinirea iubirii desavarsite. !oetic, acest lucru s$a exprimat in tonalitati ma1ore, in culori vii si lumini #ara pata, intr$o mare abundena vegetala si neincetate sclipiri de ape. In opera publicata, rastimpul de exuberanta tine pana in 1urul anului ;GHI si insuma )ara pe deal, &loare albastra, &at%frumos din tei, Craiasa din povesti, *acul, "orinta, etc. !este varietatea subtila a starilor su#letesti comunicate, ceea ce reuneste poeziile, dandu$le un aspect comun, este in primul rand stenicitatea sentimentului, plentitudinea clipei de dragoste, care trans#igureaza lumea . Apoi prezenta invariabila a codrului si a apei in ipostaza lac sau izvor este iar caracteristica acstei perioade. Apa 1oaca acum un dublu rol in imagine% acela coloristic, de lucire #ina si tremuratoare in intunericul padurii, a1utand la 1ocul de valori plastice, si acela sonor, de acompaniament sugestiv al starilor su#letesti. 4ucirile argintii ale apelor sunt completate de culori intense. )loarea de tei cu sugestia caderii ei in ploaie #ace trecerea de la sclipirile argintii la vegetalul colorat. Ea e o prezenta aproape permanenta in poezia eminesciana de tinerete, sugerand elemente coloristice, dinamice 8 caderea si troienirea : si ol#actice. )loarea de tei, tranda#irii rosii, nu#erii galbeni, #loarea albastra cea scumpa romanticilor, romanita, codrul de verdeata, #lorile culuciri de piatra scumpa dau culoare si prospetime vegetala exceptionala peisa1ului, intensi#icand bucuria dragostei ce se va implini. E atata explozie de #ericire in poezia de dragoste tinereasca a lui Eminescu, incat chiar daca intalnirea de dragoste nu se petrece, asteparea, #ie zadarnica, nu intristeaza, nu deprima. 5e #apt implinirea celor doi cu implinirea dragostei se petrece doar in poezia de inspiratie #olclorica, in &at%frumos din tei si in Calin(file din poveste+. In celelalte poetul isi proiecteaza doar in viitor

uriasele lui nade1di de iubire. 5e aceea nu intamplator, #inalul lui Calin, basmul liric, de dragoste, constituie o sinteza a peisa1ului eminescian caracteristic primei perioade de creatie erotica. Intunericul tainic si stralucitor al padurii de argint, lucirile apelor si lunii, #lorile albastre, toate aceste elemente merg spre a creea cadrul vra1it al dragostei implinite intre #ata de imparat si ?burator. Toate aceste elemente se schimba treptat dupa anul ;GHH. Arar mai rasuna, din inchipuire, cate un ecou al vechii increderi luminoase in dragoste. 5ar, in general, tot mai obosit si mai dezamagit de loviturile vietii si neintelegerea societatii contemporane lui, poetul da glas unor noi armonii poetice, de mari adincimi, din ce in ce mai triste si mai pline de renuntare. !entru el, dragostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului iubitei se insoteste de o nespusa su#erinta. 5in aceasta pricina se petrece o concentrare a imaginii, o stilizare si o #ixare de contururi apasate. Cadrul nu mai are bogaDia, risipa de culori, lumini si par#umuri din tinereDe, ci se reduce la dou@$trei elemente. 4uminile se sting, culorile p@lesc. "e cate ori, iubito, cu simbolurile ei tragice, e o prim@ m@rturie a intunec@rii. In locul peisa1ului edenic apare aici >oceanul cel de gheaDa>, >bolta alburie> a alungat de pe ea orice vioiciune a culorii, iar >luna cea galben@ $ o pat@> s$a pierdut eminesciana ei str@lucire. C@ldura inimii l$a p@r@sit pe poet , ""in ce in ce mai sin#ur m-%ntunec si m-% n#het"( sau, " .ar timpul cre/te%n urma mea(m-%ntunec0" 8 Trecut%au anii :. !lopii #ara soD scandeaza dureros un peisa1 #ara n@de1de pentru poet. ( Pe l1n#- plopii fara so2 : iar meta#ora toamnei ca anotimp al s#arCitului e #recventa. 8 )onetul ., Te duci, "e ce nu%mi vii+. )igura #emeii iubite, din cald@, luminoas@, sagalnic@ la inceput, se impietreCte,devine solemn@ si rece, in aceasta perioad@ de creaDie, ea #iind scoas@ din Entunericul amintirii. 5e aceea marmura slu1este ca termen #recvent utilizat pentru sugerarea #rumusetii inghetate, ireale, #antomatice parc@ ( " "in 3ncre2irea lun#ii rochii 4 5-sai ca marmura 3n loc" En 6t1t de fra#eda sau ")i c1nd r-sai nainte%mi ca marmura de clara" En Nu m3n2ele#i+ iar gestul tragic al eroului liric, semni#icBnd renunDarea, zadarnicia n@de1dii, e prezent En poeziile 6t1t de fra#eda si "in valurile vremii. 5ecepDia l$a #@cut pe marele poet s@ primeasc@, ca mBng@iere, ca un calmant al su#erinDei, concluzia necesit@Dii Ensingurarii Ci a renunD@rii, cu atBt mai tragic@ cu cBt era mai nepotrivit@ cu datele #undamentale ale #iinDei lui. 5e aceea *uceaf-rul, reputat ca o drama a renunD@rii la dragoste, e En acelaCi timp o dram@ a cunoaCterii. !oemul, concluzie a vieDii Ci gBndirii eminesciene, e cu atBt mai tragic cu cBt realizeaza r@sturnarea ierarhiei valorilor din opera tinereDii. 4ucea#@rul, dup@ ce n@zuieCte la dragostea unei p@mBntene, care$I pre#er@ un muritor cu soarta Engem@nat@, e readus la realitatea abstract@ Ci solitar@ a existenDei lui de c@tre 5emiurg, care$I #ace o lecDie de cunoaCtere. 3'perion, in s#era lui, Ctie acum, dar cu cBt@ durere a renunD@rii, deosebirea dintre el Ci cei doi p@mBnteni Endr@gostiDi Ci cuvintele% 7 Tr-ind 3n cercul vostru str1mt4 Norocul v- petrece,4 Nemuritor /i rece8 par rostite 7de o str-in- #ur-8. ConCtiinDa apartenenDei la o lume superioar@ prin cunoaCterea rece a adev@rului absolut e de data aceasta slaba compensaDie a renunDarii la patima #ierbinte Ci ispititoare a vieDii p@mBnteCti, a En#rBngerii En dragoste. Acest poem din urma, greu de simbolistic@ mitologic@, #ilozo#ic@, tinde la explicarea sorDii ne#ericite a geniului En lumea contemporan@ poetului. Eminescu a cBntat in acorduri sublime leg@turile de iubire dintre oameni, #armecul comuniunilor su#leteCti bazate pe stim@ Ci Entelegere reciproc@, pe devotament Ci idealuri

curate. An poeziile sale, Eminescu a En@lDat un adev@rat imn sentimentelor de dragoste, l@sBnd m@rturiile setei sale de viaD@, ale dorinDei sale de a tr@i En #ericire. 6n alt mare scriitor preocupat En operele sale de vasta tem@ a iubirii a #ost Garabet Ibrileanu. El a creat in romanul s@u " 6dela " o analiz@ a sentimentului de dragoste, mani#estat aici nu printr$o iubire plina de pasiune, ci mai mult printr$o dragoste neEmplinita, o dragoste in#iripata intre doi oameni despartiti de varsta. Miezul spiritual al operei #iind rezolvarea atitudinii #ata de #emeie, scrierea repezinta in #ond o continuare logic@ a ideilor expuse de Ibr@ileanu anterior in opera sa Privind viata. 6dela nu este atBt romanul unei tinere #emei, cBt analiza crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extrem@. CBstigBnd dragostea unei #emei de douazeci de ani, Emil Codrescu, eroul c@rtii, e m@cinat totuCi de incertitudini, suspectand si analizand orice gest al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. Cand I se pare ca a sesizat un amanunt care anterior ii scapase, el are un #el de satis#actie, o adevarata bucurie a durerii. 5esi eroina romanului I se releva eroului ca > un bloc de #rumuseti vii si calde >, actionand sponan, #ara re#lexiune si calcul, ea ne#iind o > #ilozoa#a > ca Emil Codrescu, acesta #ace din ea centrul unei lumi ideale. Izolata de viata reala, " 6dela este o iluzie paradisiaca, si nu trebuie sa devie o realitate(" " 6dela va ramine pentru tine mereu stanca pe care creste floarea%re#inei, atat de apropiata ca poti distin#e micile stelute catifelate si totusi inabordabila ca o planeta, din cauza incantatoare ". &e observa in#luenta marilor clasici rusi asupra autorului 6delei. Ceea ce Ibraileanu admira la acestia este cunoasterea pro#unda a su#letului #eminin, in special. 4ev Tolstoi $ caruia ii consacra un exceptional studiu critic $ il impresioneaza puternic si durabil prin arta magistrala cu care> Ana Karenina >trece de la psihologie la etica, disecand necontenit su#letul s#asiat de remuscari al eroinei. Tolstoi isi iubeste eroina si su#era pentru ea, asa cum G. Ibraileanu o va iubi pe 6dela. !rozatorul isi priveste propria$i scriere ca o opera de obervare stiinti#ica, de aceea reconstituie #apte vechi si interpreteaza mereu, #acand psihologie, incercand sa descopere esentialul atat in lumea din a#ara, cat si introspectiv. 6dela e un roman concis de analiza si introspectiune pe tema dragostei. !ersonalitatea lui G. Ibraileanu $ teoretician social, critic si creator literar$e armonioasa si unitara. &piritul si #inetea caracterizeaza toate domeniile de activitate in care se mani#esta aceasta #igura luminoasa. ealismul 6delei respira seninatate, opera #acand elogiul puritatii unei prietenii. 4irismul, patruns si in paginile de critica, se dezvaluie mai liber in creatia artistica. 5e aici notele romantice $ care uneori depasesc in supra#ata pe cele realiste $ si alunecarea spre un intimism moderat. 5ar tot elanul liric, revarsat si in stilul de obicei atat de retinut, ii datoreaza Ibraileanu$artistul dragostea de viata si mentinerea proaspata a tineretii. Ca arta, romanul Adela reprezinta o superioara opera de analiza. &obrietatea contribuie ca o analiza atat de bogata in idei sa #ie condensata in pagini putine. 4iteratura lui G.Ibraileanu, cu indemnul dragostei de viata si apelul reinnoit la umanism, a construit, prin insasi tinuta sa, un raspuns convingator dat naturalismului in general. Mentinandu$si prospetimea artistica, romanul 6dela reprezinta o calauza in interpretarea psihologica si in cunoasterea omului, una din cele mai pro#unde opere de analiz@ asupra sentimentului iubirii din literatura romBn@.

In tema iubirii neimplinite se incadreaza si nuvela *5e la noi la Cladova+ a scriitorului Gala Galaction. -uvela trateaza tema iubirii si se realizeaza pe cateva motive cum ar #i cel al pacatului si cel al chemarii inalte. &ubiectul se constituie din aspecte care nu respecta o succesiune #ireasca si care urmaresc indeosebi #irul gandurilor si sentimentelor persona1ului principal, pe baza monologului. Cititorul a#la despre zbuciumul su#letesc al lui popa Tonea in care s$a cuibarit un sentiment mistuitor de care cauta sa se elibereze prin #ierbinti rugaciuni. "m casatorit, avand cinci copii si mare daruire #ata de cele s#inte, popa Tonea este cuprins de dragoste pentru sarboaica (orivo1e, tanara sotie a 1upanului Troico, negustorul sarb din Cladova. 5ragostea se instaleaza in su#letul preotului in mod #ulgetor, insa nu este dusa la indeplinire, ambele persona1e su#erind nespus din aceasta cauza. !reotul Tonea este preotul ideal, prins intr$o lupta intre sentiment si datorie, asemenea persona1elor din tragedii. 4upta devine dramatica, ea se trans#orma intr$o grava problema de constiinta care se deruleaza pe parcursul catorva luni si se s#arseste cu victoria ratiunii. !entru el, mai important e ce se va intampla cu el si (orivo1e in lumea de dincolo decat pe pamant, si aceasta traire il inalta spre puritate% *-e vom revedeaJ -e vom revedea negresitJ Acolo unde iubirea va #i intru imparatia sa, #ara restrangeri, #ara obstacole si #ara lanturile acestui trup intunecat+. (orivo1e, ca persona1, e idealizata, ea traieste o iubire #ara margini si moare din dragoste. Mai mult decat ca e #rumoasa si ca se exprima cu greu in romaneste, cititorul nu a#la despre ea. 5ragostea este rugul pe care ea arde complet, puri#icandu$se. Intre cele doua persona1e autorul pune 5unarea, al carei aspect subliniaza sentimentele% *5unare, 5unareJ Cat de #rumoasa esti, cat de ispititoare si cat de racoare trebuie sa #ie in #undul tau, cand in mine e atata arsita9+ -uvela este ilustrativa pentru stilul lui Galaction. " mare valoare capata monologul interior in care se desting numeroase interogatii si exclamatii retorice, ele lasandu$si amprenta asupra stilului. 6n alt element caracteristic este muzicalitatea care il apropie pe autor de simbolisti. !rintre operele cele mai insemnate scrise pe tema iubirii se numara si nemuritoarea piesa de teatru a celui mai mare dramaturg si poet al enasterii engleze, Filliam &ha0espeare, * omeo si 7ulieta+. Creatia literara a lui &ha0espeare izvoraste dintr$o viziune pro#und dramatica asupra lumii, de aceea este si esentialmente dramatica. &ha0espeare isi pune de#initiv pecetea geniului sau pe epoca teatrului elisabetan si pe umanismul speci#ic enasterii engleze. &ubiectul tragediei * omeo si 7ulieta+, imprumutat dintr$o nuvela a unui scriitor italian, isi are locul de actiune la /erona. )amiliile Montague si Capulet se urasc de oarte, vra1ba dintre ele tulburand adesea linistea veronezilor. 6ra lor neimpacata va #i, in cele din urma, pricina mortii celor doi tineri indragostiti$ omeo si 7ulieta$ care, s#idand vra1ba dintre parinti, vor ramane, si in moarte legati prin iubire. 6rmarind canavaua subiectului, cititorul este izbit de replici si microdiscursuri ce comunica adevaruri etern umane si o poezie a tragicului nemaiintalnite la alti autori. 5esi inclusa in seria marilor tragedii, unii cercetatori inclina sa considere aceasta piesa mai degraba un imn inchinat dragostei, tineretii si puritatii su#letesti, un imn neegalat de nimeni in literatura universala. 4iteratura lui Mircea Eliade se inscrie in mai larga preocupare a prozatorilor interbelici de problematizare a existentei si intelectualizare a creatiei artistice. *Maitre'i+ este cartea lui Eliade care producea la inceputul deceniului al patrulea sentimentul unei

izbanzi literare iesite din obisnuit. !re#igurandu$I o receptare promitatoare si peste timp, critica literara n$a intarziat sa salute aparitia romanului *Maitre'i+8;K==:, asociindu$l indraznet cu celebre romane de dragoste din literatura universala. In toate romanele lui Mircea Eliade, mitul iubirii si motivul cuplului sunt prezente dominante, chiar daca nu #ormeaza, ca in *Maitre'i+ sau in *-unta in cer+, tema unica. A#irmarea personalizata a eului, iesirea din in#orm, implica in viziunea radical$anarhica, netimorare in #ata adevarurilor admise si atacarea lor neslabita cu indi#erent ce mi1loace. A a1unge tu insuti inseamna o involburare de energii care disloca si revolutioneaza. In opera lui Eliade erosul reprezinta o dimensiune care anga1eaza experiente omenesti esentiale, da impuls unor actiuni revelatoare pentru natura adanca a legaturilor umane, pentru semni#icatia complexa a unor persona1e purtatoare de ideologii. omanul *Maitre'i+ se circumscrie asa numitului ciclu indian, alaturi de *Isabel si apele diavolului+ si *&antier+, romane ce trans#igureaza artistic$ pe di#erite paliere$ experiente erotice petrecute intr$un spatiu exotic, India. Eroul cartii, inginerul englez Allan, luvreaza in India pe un santier de constructii in compania inginerului -arendra &en. Invitat sa locuiasca in casa inginerului indian, Allan o cunoaste pe #iica acestuia, Maitre'i, o adolescenta de ;I ani, de care, desi nu se simte atras la inceput, se va indragosti. Cucerit de #armecul ei genuin, de sensibilitatea ei nemasurata si de straniul amestec de puritate si senzualitate, Allan se hotaraste sa o ceara in casatorie. 5ar cei doi indragostiti sunt nevoiti sa strabata cu teama vamile conventiilor sociale si pre1udecatile religioase ale unei lumi ce se dovedeste nepermeabila la alte traditii. !arintii #etei se impotrivesc acestei casatorii si, in consecinta, il alunga pe Allan din casa. A#lata in culmea disperarii, Maitre'i$ spre a$si intalni iubitul$ se daruieste unui vanzator de #ructe pentru a #i alungata din #amilie. 4ucrurile nu pot #i schimbate si dragostea lor este #ranta brutal pentru totdeauna. *Maitre'i+ urmeaza linia mai simpla, despovarata de orice in1onctiuni ideologice, a unei pevesti de iubire. Este adevarat ca luam act si aici de o des#asurare ce poate #i incadrata in conceptul cunoscut de experienta morala, ca razbat si aici elemente din conduita stiuta a eroilor din celelalte romane%+Ma tem din ce in ce mai mult, dar situatia ma pasioneaza+, noteaza Allan la inceputul *aventurii+ sale, dar ceea ce ni se in#atiseaza aici nu este traire provocata in directia ilustrarii unui concept, a unei ideologii, ci traire pur si simplu, viata. 5e aceea si sta romanul pe unele elemente de 1urnal, o materie din timp in timp evocata ca un reper de autenti#icare cu ceea ce s$a petrecut ulterior, caci autorul, ca narator, se asaza in perspectiva #aptelor de1a cunoscute, avand sub priviri toata drama. &implu spus, in roman avem #azele aprinderii, instalarii, cresterii si apoteozarii unei iubiri, naruite brutal si abrupt de #actori din a#ara cuplului. In operele axate pe tema iubirii, perechile se constituie pe relatii de #orta sau, in orice caz, pe indar1irea neconcesiva a uneia din parti de a impune celeilalte conceptia sa si, chiar daca nu intotdeauna con#runtarea imbraca #ormele violentei, peste tot, in esenta, este vorba de acelasi instinct al dominarii. In *-unta in cer+, eroina intalneste egolatria masculina in doua versiuni succesive, ce s$ar spune ca stau in opozitie, pentru ca #iecare din cei doi barbati pe care ii iubise dorise sa obtina de la ea exact ceea ce respinsese celalalt. Aparent, opusele aspiratii se intalnesc totusi in acelasi suvoi de patima posesiva, #ata de care eroina gaseste resurse de impotrivire, caci, de #iecare data, ea este aceea care des#ace legatura, disparand neasteptat si inchizandu$se in enigma, cei doi barbati ramanand sa se intrebe la nes#arsit asupra motivelor gestului ei. Artistic, romanul acesta

su#era de simetria prea subliniata a situatiilor, conducand la impresia ca tot ce autorul expune ca momente de viata si atitudini umane scenarizeaza, de #apt, o idee. -u este, de alt#el, singura carte a lui Mircea Eliade care pacatuieste prin insu#ivienta resorbire epica a ideologicului. In ordinea artisticului absolut, *Maitre'i+ ramane totusi scrierea sa cea mai buna din acea perioada, prin linia ei de simpliate expresiva, prin tensiunea inalta a evocarii poetce si capacitatea de a #i impus in literatura romana un persona1 #eminin a carui putere de seductie ramane aceeasi dupa decenii. &e remarc@ ast#el c@ marii scriitori ai literaturii romBne au abordat tema iubirii din di#erite unghiuri cu rezultate de o imens@ importanD@ pentru literatura autohton@. )aptul c@ iubirea I$a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mic@ amploare este natural, c@ci iubirea este poate cea mai vast@ surs@ de inspiraDie prin #aptul c@ este o experienD@ unic@ pentru #iecare En parte Ci poate #i privit@ sub nenum@rate aspecte. Li En #olclor iubirea este o tem@ #undamental@ Ci poporul a creat o categorie estetic@ caracteristic@ ei% doina. "oina, #ie de 1ale, #ie de dor, exprim@ pro#unzimea sentimentului de dragoste, puritatea Ci su#erinDa pe care acesta o poate provoca. Iubirea este o tem@ inepuizabil@ Ci oricBt s$ar scrie despre iubire, mai r@mBn Enc@ multe de scris. 5e aceea noii scriitori, viitoarele nume sonore continu@ s@ scrie despre dragoste, sub alte #orme, sub alte titluri, descriind noi tr@iri. Iubirea este Ci va r@mBne tema #undamental@ a literaturii tuturor prezentului, trecutului Ci viitorului.