Sunteți pe pagina 1din 5

PROCEDURA POSTOPERATORIE

1. SCOP Prezenta procedura are drept scop descrierea 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura se aplic in toate seciile

modului de ingrijire postoperatorie

chirurgicale, ATI.

3. OBIECTIVELE ACTIVITATII / PROCESULUI Asigurarea drepturilor pacientului si ingrijirea acestuia. 4 DOCUMENTE DE REFERIN Ordinul MS nr.9 !"!#$#, pentru apro%area Procedurilor, standardelor si metodologiei de acreditare a spitalelor 5 RESPONSABILITI Respo s!"#$ %e p&o'es & asistenta de salon ATI ' medic curant Echipa de proces = medicul curant + medicul chirurg + medicul anestezist + asistenta ATI ( DESCRIEREA PROCESULUI Perioada postoperatorie presupune, din partea medicului i a (ntregului personal medical, o atenie deose%it pentru urmrirea pacientului operati tratarea, la timp i corect, a e)entualelor dezechili%rei complicaii ce pot aprea. Inter)enia chirurgical constituie o *orm de agresiune, determin(nd din partea organismului un rspuns de intensitate )aria%il, merg+nd de la mani*estri minorei p+n la un sindrom reacional sistemic denumit %oal postoperatorie sau sindrom postoperator. ,eacia organismului operati traducerea ei clinic s(nt )aria%ile (n intensitate (n *uncie de comple-itatea actului operator, calitatea anesteziei, terenul indi)idual, )(rst , a*eciunea de %az pentru care s.a inter)enit, calitatea reanimrii pre., per.i postoperatorii. Indi*erent de intensitatea lor, reaciile postoperatorii reprezint /reacia de adaptare0 a organismului la noile condiii1i au la %az e-citarea sistemului ner)os )egetati)1i a a-ului hipo*izo.supra. renalian. 2in acest punct de )edere, perioada postoperatorie e)olueaz (n dou *aze3 a4 prima *az numit cata%olizant, dureaz 5.6 zilei este dominat de sistemul ner)os simpatic, de secreia de adrenalin i de cortizon %4 a doua *az numit ana%olizant, se caracterizeaz prin dominaie )agal, prin secreie de mineralocorticoizi1i androgeni1i prin e)oluie spre )indecare. 7n e)oluia postoperatorie a unui %olna) chirurgical, considerat echili%rat nutriti) preoperator, se disting 6 *aze 3 $. Faza postagresiv imediat: la trezirea din anestezie %olna)ul are o stare e%rioasa, este palid, tahicardic, cu tendin la )om, respiraie super*icial, normo. sau uor hipertensi), are dureri la ni)elul regiunii operaiei. 7n zilele urmtoare su*erina plgii operatorii se atenueaz, apare %alonarea prin parez intestinal, su%*e%rilitate, inapeten, greuri, uneori )rsturi, e)entual sughi i retenie de urin. Se mo%ilizeaz greu, respiraia se menine super*icial, e)it e*ortul de tuse, este indi*erent la mediu. !. Faza de tranzitie: (ncepe din ziua 6.8 postoperator. Starea generala se amelioreaz %rusc, *e%ra scade, %alonarea a%domenului cedeaz, %olna)ul emite gaze. Se reiau miciunile normalei diureza este satis*ctoare. Au disprut greurilei )rsturile, re)ine po*ta de m(ncare. ,espiraia de)ine ampl, pulsul regulat, plin, tensiunea arterial este normal. Se mo%ilizeaz i interacioneaz cu mediul, cu aparintorii, cu ceilali %olna)i. Plaga operatorie nu mai este dureroas. 5. Faza de anabolism: 2enutriia, legata de pregtirea preoperatoriei discon*ortul postoperator, reacia organica la inter)enie au *cut ca %olna)ul s piard (n greutate 1i or izica! "olnavul se simte astenic# lipsit de vigoare! A pierdut circa $%& 'g (n greutate. ,elu(ndu.i alimentaia oral, %olna)ul c+tig (n greutate p(n la $ 9g sptm+nal, ceea ce *ace ca (n circa o lun s.i re)in ponderal. )

6. Faza de revenire la normal a curbei ponderale si capacitaii de e ort: Pacientul este (nc astenic, o%osetei transpir la e*ort, are uneori ameeli. Alimentarea corect *ace ca (n circa dou luni s.i recapete mo%ilitateai *ora de munc. 7ngrijirile postoperatorii se adreseaz meninerii constantelor *iziologice (n limitele normalei pre)enirii sau tratrii e)entualelor complicaii care pot aprea. Perioada postoperatorie e)olueaz de cele mai multe ori simplu, necesit+nd doar (ngrijiri postoperatorii comune. :neori (nsa, datorit tarelor e*istente# comple*itii actului operator sau apariiei unor complicaii, pacientul necesit (ngrijiri postoperatorii speciale. ) *&#+#&#$e pos,ope&!,o&## 'o-. e 7n cadrul unei e)oluii postoperatorii simple, *r complicaii, (ngrijirea operatului nu ridic pro%leme deose%ite. Pe&#o!%! pos,ope&!,o&#e #-e%#!, 2up terminarea inter)eniei, %olna)ul este transportat (n salon sau (n sec ia de terapie intensi) unde trezirea sa )a *i supra)egheata si se )a asigura analgezia. ; Transportul se *ace pe targa, indi*erent dac %olna)ul a su*erit o operaie mic su% anestezie local i ar putea merge pe jos sau o opera ie mare su% narcoz. Acest lucru e)it e)entualele lipotimii sau complicaii hemodinamice. 7n timpul transportului %olna)ul )a *i %ine acoperiti *erit de *rigi curent. ; Patul )a *i curat1i (nclzit pentru a e)ita schim%rile %ru1te de temperatur. 7nclzirea se poate *ace cu termo*oare sau perne electrice *r a le lsa (n contact cu operatul dac acesta este adormit, pentru a e)ita apariia arsurilor. ; Instalarea (n pat se )a *ace cu %l(ndee, e)it(nd mane)rele %ru1te sau traumatizarea regiunii operate. ; Poziia %olna)ilor (n pat, (n special a celor adormii tre%uie s *ie comoda 1i odihnitoare si spermi t cu u1urin micrile respiratorii. :zual se *olosete poziia <o=ler (nc din seara zilei operaiei, *iind socotit odihnitoare pentru %olna). >ste o poziie semiez(nda, (n care spatele %olna)ului se sprijin pe perne sau pe un sptar, iar corpul este (mpiedicat s alunece de ctre un sul *i-at de pat care trece pe su% genunchii *lectai ?sau prin cur%area saltelei, la paturile moderne. Are deza)antajul c *a)orizeaz complicatiile trom%otice la mem%rele in*erioare. 2up trezire %olna)ul poate lua orice poziie con)ena%il luii actului chirurgical e*ectuat. 7n alte situaii particulare se pot adopta urmtoarele poziii3 . dup inter)enii pe coloana )erte%ral se recomand poziia (n decu%it )entral . la cei cu supuraii drenate se recomand poziii laterale care s asigure decli)itatea drenajului . (n caz de circulaie cere%ral de*icitar sau de e-tensii ortopedice la mem%rele in*erioare %olna)ul se plaseaz (n poziie Trendelen%urg ?culcat (n decu%it dorsali cu mem%rele in*erioare la un ni)el superior *a de e-tremitatea ce*alic. ; Trezirea %olna)ului se poate *ace (n mod lini tit, printr.o trecere lin de la somnul normal sau poate *i (nsoit de *enomene de agitaie sau de apariia unor incidentei accidente anestezice. 2e aceea, pe toat durata trezirii, %olna)ul )a *i urmarit continuu at+t cu ajutorul monitoarelor, c+t si direct de catre personalul medical, prin aprecierea citor)a elemente clinice3 aspectul tegumentelor, respiratia, pulsul, tensiunea arterial, ale cror modi*icri pot semnala (n timp util instalarea unor tul%urari *unctionale sau complicaii. Monitorizarea instru. mental cuprine traseul >@A, pletismograma pulsului, saturatia O!, amplitudinea respiratiilor, PB@ etc. In aceast perioad, pot aprea unele complicaii deose%ite, cu e*ecte gra)e asupra organismului ?hipotensiune arterial, recurarizare cu insu*icien respiratorie, stopul cardio.respirator, aspiraia lichidului de )rstur etc4. Semnele clinice ale apariiei acestor complicaii s(nt 3 paloarea *eei, respiraie super*icial, puls accelerati sla%, sudori reci, hipotensiune arterial, cianoz. 2e aceea, cel care supra)egheaz %olna)ul )a tre%ui s ai% cali*icarea precumi toate mijloacele necesare com%aterii acestora. 2e asemenea, (n aceast *az de trezire, %olna)ul poate prezenta greuri sau )rsturi postanestezice, mai ales (n primele ore de la trezire, care dispar complet dup $! ore odat cu eliminarea total a anestezicului din organism. Pentru e)itarea sau diminuarea lor se )a utiliza sonda de aspiratie nazo.gastrica iar %olna)ul nu )a ingera lichide (n acest timp. ; 2urerea postoperatorie se accentueaz pe msura dispariiei anesteziei, crete progresi) ctre seara zilei (n care a *ost operat %olna)ul, culmineaz (n noaptea ce urmeaz operaiei pentru ca, (n ziua urmtoare, sscad (n intensitate i s dispar aproape complet dup 5C;6D de ore. Intensi*icarea ei poate *i cauza apariiei unor re*le-e cu e*ect negati) asupra e)oluiei %olna)ului. 2e aceea, ea tre%uie com%tut imediat cu ajutorul analgeticelor ?paracetamol, algocalmin, 9etopro*en, 9etorolac, *ortral, mialgin, pentazocin etc4. Pentru asigurarea analgeziei (n noaptea ce urmeaz inter)eniei chirurgicale se *olosete +

uzual opioidul Mialgin ?petidina, $ *iola &$## mg4. :lterior, analgeticele care au la %az opiacee se )or utiliza numai (n caz de dureri puternice i nu mai mult de !6 de ore postoperator, deoarece produc parez intestinal, mascheaz e)oluia unor complicaii peritonealei pot dai o%inuin. 7n cazul persistenei durerilor mari, dup acest inter)al de timp, )a tre%ui s in)estigm acti) e-istena unei complicatii cai cauz a durerii ?supuraia plgii, a%cese pro*unde, peritonite, colici intestinale, reno. ureterale etc4 In a*ara de durere, )rsaturi postanestezicei starea de nelinite %olna)ul prezint i senzaia de sete datorit pierderii de lichide din timpul actului operator sau unei rehidratri incorecte Toate aceste elemente caracterizeaz prima zi postoperatorie E$e-e ,e %e !p&e'#e&e ! e/o$.#e# pos,ope&!,o&## Odat cu trezirea %olna)ului din narcoz 1 i cu dispariia e*ectelor anesteziei, posi%ilitatea apariiei complicaiilor de mai sus diminua *oarte mult. Operatul )a tre%ui ins urmrit (n continuare de ctre personalul medical. :rmrirea comple- si permanent a pacienilor se *ace at(t clinic c+t1i cu ajutorul /monitoarelor0. Monitoarele s(nt aparate speciale care pot (nregistra permanent unele constante ale pacientului operat ?puls, tensiune arterial, presiune )enoas central, respiraie,temperatur, electro. cardiogram, electroence*alogram, presiunea o-igenului sanguin, presiunea %io-idului de car%on (n s(nge etc.41i care s(nt capa%ile s detecteze1i s anune imediat orice )ariatie anormala a acestor parametrii. Monitorizarea se menine p(n la completa reechili%rare a %olna)ului. 2intre elementele clinice care permit o urmrire corect a %olna)ului operat amintim3 ; <aciesul , revenirea la culoarea normal# preoperatorie indic o e)oluie %un. 2in contr, paloarea, cianoza roeaa e-agerat sau uscarea %uzelor sunt elemente care arat persistena unor tul%urri circulatorii sau respiratorii sau a unor dezechili%re hidroelectrolitice. ; Eim%a umed si normal colorat arat o stare %un a pacientului. Eim%a uscat denot o hidratare de*icitar. Pacienii comato1i, polipneici, cu respiraie pe gur, pot ajunge la o deshidratare accentuat a ca)itaii %ucale si a lim%ii care apare ca si /arsaF. Anti%ioterapia prelungita poate *a)oriza dez)oltarea micozelor %ucale, care apar ca si depozite al%icioase pe lim% >cranul unui monitor. puls C#"min, TA $!#" #, TA medie 9$, PB@ 9, satO! 98G , >@A etc ;Temperatura are o )aloare clinic important (n urmrirea e)oluiei postoperatorii a %olna)ului. 7n primele zilei mai ales c(nd )alorile ei nu depesc 5Do@ ea poate *i etichetat ca e-presie a unei %une reacti)iti a organismului produs (n urma iritaiilor ner)oase din plag, a tul%urrilor )asomotorii 1i a resorbiei de substane to*ice din regiunea operat ! -n mod normal ea nu a*ecteaz starea general a %olna)uluii se remite (n !;5 zile de la inter)enie. 2ac se prelungete peste acest inter)al de timp sau dac apare dup 5;6 zile de la opera ie cauza ei tre%uie cutat printre cele mai *rec)ente situaii3 In*ecioase, datorate actului chirurgical In*ecioase, independente de actul chirurgical Hon.in*ecioase . in*ecia plgii operatorii . a%cese intraperitoneale . *istula anastomotic cu peritonit . in*ecia materialelor protetice . colecistita acut . reacie la trans*uzie . *eocromocitomul . pneumonie . in*ecie urinara ?*a)orizat de meninerea prelungit a sondei urinare4 . in*ecia cateterelor )enoase cu *le%ita . hematom in*ectat . %acteriemie . enterocolita cu @lostridium di**icile . *aringita . sinuzita . atelectazie pulmonar . reacie la medicamente ?anestezice 1i altele4 . se)rajul alcoolic . em%olie pulmonara $

. cancer . in*arct miocardic . tireoto-icoz . insu*icien corticosuprarenal 7n *uncie de momentul de%utului *e%rei, cauzele cele mai pro%a%ile se grupeaz ast*el3 0#.! 1 1 '!.2e $o'!$e . atelectazia . celulita plagii operatorii . in*ecie urinar . in*ecia cateterelor "sondei urinare 0#.! 2 1 '!.2e &esp#&!,o&## s# %e '!,e,e& . pneumonia . in*ecie urinar ?sonda urinar4 . celulita plagii operatorii . colecistita acut . pancreatita acut . %acteriemie"*ungemie")iremie sistemic 0#.! 3 1 '!.2e s#s,e-#'e . trom%o*le%ita . trom%oza )enoas pro*und a mem%relor in*erioare . in*ecia plgii operatorii 0#.! 3# %.p 1 '!.2e $e*!,e %e ope&!#e sau %oli nediagnosticate . *istula anastomotic . in*ecia materialelor protetice . in*ecie pro*und a plagii operatorii . a%cese . trom%oza )enoas pro*und a mem%relor in*erioare" trom%o*le%ita . enterocolita cu @lostridium di**icile . cancer T&!,!-e ,.$ pos,ope&!,o& In cazul unei e)oluii postoperatorii normale, tratamentul se rezum la msuri minore care au drept scop re*acerea c(t mai rapid a %olna)ului3 mo%ilizarea precoce, reluarea alimentaiei, resta%ilirea tranzitului intestinali pro*ila-ia in*eciilor postoperatorii. ; Mo%ilizarea %olna)ului este o pro%lem important care nu tre%uie minimalizat sau lsat la latitudinea pacientului. Se recomand ca, (n raport de natura operaiei, %olna)ul s *ie mo%ilizat precoce postoperator, deoarece acest *apt are o in*luent *a)ora%il asupra (ntregului organism3 acti)eaz circulaia sang)in 1 i gr%e1te reluarea tranzitului *a)oriz+nd ast*el schim%urile nutriti)e, pre)ine trom%oza )enoasa pro*und a mem%relor in*erioare, pre)ine atelectaziile pulmonare si pneumoniile, *a)orizeaz reluarea miciunilor la cei cu disurie sau retentie urinara etc. 2up operaiile mici1i mijlocii, mo%ilizarea (ncepe (n pat, chiar din ziua inter)eniei, iar co%or(rea din pat se *ace a doua zi postoperator, (n mod progresi), p(n c(nd %olna)ul capt (ncredere (n *orele sale. Pacienii cu inter)enii mari, comple-e, cu capacitate de e*ort *izic mult redus, )or %ene*icia iniial de mo%ilizare pasi) (n pat, gimnastic respiratorie asistat 1 i ulterior, progresi), de 9inetoterapie acti). @ondiia de %az este ca plaga s *ie %ine cusut. ; .eluarea alimentaiei )a *i *cut, de asemenea, precoce, dar cu pruden, (n raport cu operatia e*ectuat. Iolna)ului operat nu tre%uie s i se aplice o diet se)er. Administrarea de lichideper os# )a *i (nceput imediat ce au (ncetat )rsturile, deoarece acest mod de rehidratare este cel mai *iziologic. Humai (n cazul inter)eniilor pe eso*agi stomac, pentru a se proteja anastomozele, rehidratareaper os# se (ncepe dup 8. zile, in acest rstimp iniiindu.se alimentaia enterala pe sonda introdusa intraoperator transanastomotic p+n (n jejun. . reacie la trans*uzie, reactie la medicatie, trom%o*le%ita ca si complicatie operatorie ; /ulsul se apropie treptat de )alorile sale normale chiar din prima sear a inter)eniei. Persistena tahicardiei (n a*ara administrrii drogurilor parasimpaticolitice este un semn de s(ngerare sau de de*icit )olemic prin rehidratare incorect. &

;Tensiunea arterial este un alt element de apreciere a e)oluiei generale a unui operat. 2up terminarea inter)eniei ea tre%uie sa ai% )alori apropiate de cele preoperatorii. Orice scdere a ei rele)a apariia unei complicaii de ordin cardiac, circulator sau re*le-. ; 2iureza! /rima miciune postoperatorie trebuie sa sur)in (n mod normal p(n (n seara de dup inter)enie. In cazul (n care operatul nu are miciune spontan se )a sonda. 2ac nici dup aceea nu se reiau miciunile se )a continua sondajul la C;D ore inter)al sau se )a pune o sond )ezical autostatic <oleJ. Se )a msura cantitatea de urin pe !6 orei se )a rehidrata %olna)ul treptat, p(n ce se )a ajunge la )alori normale ale diurezei ?$ 8## ml"zi4. Scderea diurezei su% 8## ml"zi denot *ie o tul%urare gra) a *unciei renale *ie o hidratare insu*icient, pentru com%aterea creia, tre%uie luate msurile corespunztoare3 creterea aportului per os sau a )olumului *luidelor per*uzate. ; Starea a%domenului este important de urmrit at(t (n inter)eniile pe a%domen, c+t1i (n inter)enii pe alte organe. 7n prima situaie, %olna)ul )a prezenta o u1oar tensiune a peretelui a%dominal1i chiar o hiperestezie super*icial moderat 1 i durere, mai ales (n primele !;5 zile postoperator. Prelungirea lor peste acest inter)al de timp, arat unele tul%urri care se produc *ie la ni)elul plgii parietale, *ie la ni)elul organului intraa%dominal care a su*erit inter)enia. 7n am%ele situaii, putem constata o uoar %alonare a a%domenului datorit parezei intestinale postoperatoriii (ncetinirii tranzitului, ce la acumularea de gaze (n tractul intestinal. Aazele pro)in din *ermenta ia micro%ian, din (nghiirea aeruluii din schim%uri gazoase (ntre intestini )ase ca urmare a stazei (n interiorul splanhnic. @om%aterea %alonrii a%domenului se *ace prin mo%ilizare precoce a %olna)ului, prin aspiraie nazo.gastric i aplicarea unui tu% de gaze intrarectal precumi prin administrare de stimulante ale peristalticii intestinale ?hidergin;8# mg"C ore, miostin ; $ *iol"$! ore, clisme mici repetate4. Aceast %alonare postoperatorie imediat tre%uie di*ereniat de %alonarea care poate aprea datorit unei peritonite sau unei ocluzii intestinale, cazuri (n care cortegiul simptomatic apare mai t(rziu este mult mai %ogat i mai se)er, homeostazia organismului *iind progresi) a*ectat. ; Starea general a %olna)ului este un alt element clinic important (n urmrirea lui postoperatorie. Se )aine seama de toate acuzele operatului care )or *i analizate o%iecti) 1i cu mult discernmnt# pe baza cunoa1terii modului tipic de evoluie postoperatorie pentru *iecare tip de patologie si inter)enie chirurgical, precum1i a tarelor %olna)ului. >ste ne)oie ca, (n primele zile, %olna)ul s *ie sedat cu analgetice, tranchilizante1i %ar%iturice pentru a.i suprima durerea1i a.i asigura cel puin D;$# ore de somn. Aceste elemente ne permit aprecierea e)oluiei postoperatorii a %olna)ului, sesizarea din )reme a apariiei complicaiilori luarea msurilor necesare pentru (nlturarea lor. 4. EVIDENE5 )NRE6ISTRRI 7I ANE8E Hu sunt inregistrari

S-ar putea să vă placă și