Sunteți pe pagina 1din 8

ALVIN TOFFLER

Scriitor american ntemeietor al futurologiei


Scurta biografie - 2 ocul viitorului - 3 Al treilea val -5 Concluzii -8

SCURTA BIOGRAFIE
Alvin Toffler sa nscut n New York n 1928. El a ntlnit pe viitoarea sa sotie, Heidi, la New York University. Au plecat in vestul mijlociu incepandu-si activitatea ca simpli muncitori in banda intr-o fabrica de confectii. Dupa aproape cinci ani au revenit la New York unde Tofler si-a inceput cariera de jurnalist la Fortune i apoi consultant la companii precum IBM, IT&T, Xerox. Odat cu publicarea n 1970 a primei sale lucrri de anvergura, "ocul viitorului", Toffler a creat o nou disciplin - futurologia - adic studiul schimbrii i impactul acesteia asupra afacerilor, culturii i civilizaiei umane. In 1980 public o alt carte de referinta - Al treilea val. In paginile care urmeaz vor fi prezentate pe scurt aceste dou cri. El a mai scris i Megatendine, Puterea n Micare, Rzboi i Anti-rzboi, Supravieuirea n zorii secolului XXI, Crearea unei noi civilizaii i Consumatorii de cultur. Este laureat al Fundaiei McKinsey pentru contribuia n literatur i de asemenea copreedinte onorific al Comitetului American privind Dezvoltarea Fondului Naiunilor Unite pentru Femei. Alvin Toffler deine diplome onorifice n literatur, drept, tine, i management de la Universitatea Keio din Japonia. n 1996, mpreun cu Tom Johnson - un consultant de afaceri american - a fondat Toffler Associates, o firm de consultan conceput pentru a pune n aplicare multe dintre ideile sale. Firma a lucrat cu companii, ONG-uri, pentru comunitile militare i de spionaj, i cu guverne din SUA, Coreea de Sud, Mexic, Brazilia, Singapore, Australia i alte ri. Acesta poate fi motivul pentru care a tinut sa popularizeze ideea ca ritmul rapid de dezvoltare a tehnologiei, in general, i al computerelor, in mod special, va deveni o forta perturbatoare a dezvoltarii societatii, afectand relatiile dintre oameni, acestea urmand sa devina tot mai efemere, oamenii i ideile urmand a se epuiza din ce in ce mai repede.

ALVIN TOFFLER - ocul viitorului - 1


Chiar daca viitorul in sine nu ocheaz pe nimeni, a existat pe la inceputul anilor 70 o carte care a ocat pentru ca a descris un viitor incert ca unul previzibil. Acesta a fost cazul crii scrise de Alvin Toffler, Socul Viitorului. Esena acestei cri este prezentarea decalajului intre capacitatea de adaptare a contiinei umane i rapidele schimbri din mediul nconjurtor, sau cum spunea Toffler "acest conflict ntre o tehnologie avansat i o societate ntrziat", un adevrat "cancer al istoriei". Este tratat modul in care reuete sau nu, omenirea sa se adapteze viitorului privit in principal din perspectiva societii americane. Excepionalismul american" este motorul care a generat evoluia istorica a dinamicii industriale i a puterii capitalismului. Alvin Toffler se ntreab daca se poate trai ntr-o astfel de societate, lipsita de control social. Toffler vorbete despre lucruri aparent banale, comunitate, subculturi noi, pe care le cerceteaz i investigheaz, despre prietenie, sex i nu in ultimul rnd familia viitorului. Cartea are ca scop, trezirea contiinei omenirii, pentru a controla schimbarea, pentru a-i ndruma propria evoluie, pentru a umaniza viitorul ndeprtat.

ALVIN TOFFLER - ocul viitorului - 2


Iat cteva dintre ideile avansate de Toffler n aceast carte:
Problema eseniala nu este daca omul va supravieui nregimentrii i standardizrii ci dac va supravieui libertii; Societatea are nevoie de oameni care au grij de persoanele n vrst i care tiu cum s fie plini de compasiune i sinceri; Societatea are nevoie de oameni care lucreaz n spitale; Societatea are nevoie de tot felul de aptitudini care nu sunt doar cognitive, ele sunt emoionale i afective societatea nu se poate baza numai pe date i calculatoare; Analfabetul de mine nu va fi omul care nu poate citi, ci acela care nu a nvat cum s nvee; Noua educaie trebuie s nvee individul modul de clasificare i reclasificare a informaiei, cum s evalueze veridicitatea, cum s schimbe categorii atunci cnd este necesar, cum s se mite de la concret la abstract i napoi, cum sa se uite la probleme dintr-o nou direcie - cum s predea.

ALVIN TOFFLER - Al treilea val - 1


In anii 80 apare cea de a doua carte de referina a lui Toffler intitulata Al treilea val, carte in care lanseaz teoria valurilor. Vorbind despre trei Valuri care au strbtut civilizaia umana transformnd-o, autorul descrie doua viziuni aparent opuse dar cu efecte psihologice asemntoare. In prima viziune unora le vine greu sa i nchipuie un mod de viat diferit, cu att mai mult o civilizaie complet noua. Dei recunosc ca lucrurile se schimba, presupun ca schimbrile de astzi vor trece fr sa zdruncine cadrul economic i structura politica cu care sunt obinuii ateptnd ca viitorul s continue prezentul. Pe de alta parte evenimente aprute i relatate in media precum crizele, creterea preului petrolului, terorismul, calamitile, scenariile nfiortoare ntocmite de echipe prestigioase de cercetare, rspndesc o viziune sumbra despre un cataclism final, concluzia fiind ca societatea actuala nu poate fi proiectata in viitor. Efectele psihologice i politice ale celor doua viziuni sunt asemntoare duc la paralizia imaginaiei i voinei. Dac societatea viitorului nu este dect o alta versiune puin modificata a prezentului sau daca societatea actuala este sortita distrugerii deci noi nu putem, nu trebuie sa facem nimic, amndou ideile ne determina sa rmnem inactivi sa fim pasivi i individualiti. Cutnd explicaii evenimentelor cartea introduce un nou concept premisa revoluionar aceasta presupunnd ca dei deceniile urmtoare vor fi probabil pline de prefaceri, agitaie, poate chiar de violenta larg rspndit, nu ne vom distruge complet, schimbrile din prezent cumulate nsemnnd o uria transformare a modului nostru de viat, de munca, de distracie, de gndire un viitor armonios fiind posibil.

ALVIN TOFFLER - Al treilea val - 2


Cartea presupune ca suntem ultima generaie a unei civilizaii vechi i prima generaie a uneia noi i ca mare parte din confuzia i dezorientarea personala poate fi atribuita conflictului dintre civilizaia muribunda a celui de Al Doilea Val i civilizaia celui de Al Treilea Val. nelegnd acest lucru schemele dup care se produc schimbrile ncep sa ne apar clar, aciunea pentru supravieuire devine din nou posibila i plauzibila. Premisa revoluionar elibernd intelectul i voina!
Cele trei valuri pot aciona simultan sau independent. Ori de cate ori un singur val de schimbare predomina ntr-o societate, direciile dezvoltrii se desluesc relativ uor. Cnd se abat ns peste o societate doua sau mai multe valuri de schimbare nici unul nefiind nc dominat, imaginea viitorului este fisurata, devenind extrem de greu de desluit sensul schimbrilor. Ciocnirea valurilor poate da natere la tensiuni sociale, conflicte periculoase, tendine politice noi. Aparenta incoerenta a vieii politice se reflecta in dezintegrarea personalitii. Oamenii se las antrenai in secte religioase i societi oculte sau, la extrema cealalt cad ntr-un individualism patologic, convini c realitatea este absurd, dement sau lipsit de sens. Aceasta noua civilizaie este att de revoluionar spune Toffler nct sfideaz vechile moduri de gndire, vechile formule, dogme i ideologii, ntruct acestea nu mai corespund realitilor. Nu putem nghesui lumea embrionara de mine in spatiile tihnite de ieri. Nici atitudinile sau strile de spirit convenionale nu mai sunt potrivite.

n dat ce nvam s deosebim schimbrile aduse de Al Treilea Val de cele asociate cu Al Doilea Val in descretere, observm c exist o ordine ascuns distinct ce poate fi detectat. Conflictul dintre grupurile celor dou valuri este de fapt principala tensiune politic din societatea noastr. Dac ne dm seama c s-a pornit o lupt aprig ntre cei ce doresc s menin industrialismul i cei ce vor s l nlocuiasc , suntem n posesia cheii care ne va permite sa nelegem lumea.

ALVIN TOFFLER - Al treilea val - 3


Era agrara (8000 IC 1750)
Primul val l-a constituit revoluia agrara nceput acum aproape 10 000 de ani. Aceasta etapa se caracterizeaz prin: stabilirea oamenilor in aezri de tip stesc in care au dezvoltat familii extinse ce aveau ca principala avere pmntul, ocupaia de baza era agricultura in cadrul creia au aprut specializri, diviziunea muncii, ceea ce a dus la apariia i dezvoltarea comerului, oamenii cltoreau pe jos sau cu calul, copiii erau educai acas sau in scoli cu o singura ncpere.

Era industriala (1750 1950)


Al doilea val a nceput cu revoluia industriala in a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i s-a ncheiat odat cu al II-lea Rzboi Mondial. Aceasta etapa se caracterizeaz prin: formarea oraelor i migrarea oamenilor din mediul rural in cel urban s-au grupat in familii mult mai restrnse de tip nuclear, averea s-a structurat in cei trei factori de producie: pmnt, munca i capital, activitatea industriala s-a focalizat pe standardizare i centralizare in scopul creterii productivitii muncii, a aprut transportul mecanizat: automobile, tren, vapor, avion, educaia s-a extins i structurat pe vrste i grade de competenta.

Era informatica (1950 pana in prezent)


Al treilea val este era informaiei sau a cunoaterii. Ea a nceput acum cteva decade - dup al II-lea Rzboi Mondial i continua pn in prezent. Aceasta etapa se caracterizeaz prin: extinderea oraelor att pe orizontala cat mai ales pe verticala familia conine unul sau doi prini care lucreaz, averea este informaia, se dezvolta tehnologia informaiei care cere libertate i individualism, transportul de mare viteza este bazat pe tehnologii sofisticate, educaia se virtualizeaz i se bazeaz din ce in ce mai mult pe internet.

ALVIN TOFFLER - Concluzii


Prin ntreaga sa opera Alvin Toffler ne atrage atenia c:
Societatea se schimb greu: natura uman se opune schimbrii, oamenii nc sunt lacomi, n cutare de putere i supraexcitrii, afacerile continu s apar i s prospere, excese de tot felul i deeuri se produc fr discernmnt. Pe de alt parte accesul instant la informaie schimb raporturile de munc, desfiineaz barierele dintre persoane, instituii i economii. Inteligena i energia au devenit cele mai critice resurse ale lumii de azi

Deci ... unde ne ndreptm? Care este Urmtorul val"? Ce valoreaz mai mult: oameni, capitalul sau tehnologia informaiei? Va reui acest nou val s asigure un viitor durabil i acceptabil? Ce crezi?