Sunteți pe pagina 1din 18

Reducerea biodiversitii

Generalitati
Ce este biodiversitatea? Biodiversitatea reprezinta varietatea structurala si functionala a formelor de viata, la nivel genetic, populational, biocenotic si ecosistemic. Est un fenomen evolutiv, marcand viata de la inceputurile ei si pana azi. Ea reprezinta varietatea spectaculoasa a vietii pe planeta noastra, incluzand totalitatea plantelor, animalelor, ecosistemelor si genelor, precum si interactiunile dintre acestea. Tipuri de biodiversitate Biodiversitatea genetica reprezinta variabilitatea genotipurilor si genofondului din interiorul populatiilor unei specii, pe ntregul sau areal de raspndire; Biodiversitatea specifica cuprinde totalitatea speciilor aflate ntr-un anumit biotop, o anumita regiune, tara s.a.m.d, privite si prin prisma importantei biogeografice, a efectivelor populatiilor si a suprafetelor ocupate de acestea. Numarul probabil de specii pe Glob este de circa 13,6 milioane iar numarul de specii descrise de circa 1,8 milioane. Biodiversitatea ecologica priveste mozaicul realizat de diversele comunitati de organisme, integrate ntr-un anumit biotop, dar si complexul de relatii functionale care guverneaza ecosistemele prezente. Biodiversitatea culturala este generata de practicile, traditiile si creatiile umane, care au ca efect crearea de biodiversitate (specii hibride, varietati, soiuri si rase) ori conservarea anumitor fragmente de ecosistem. Asocierea si utilizarea unora dintre aceste traditii culturale reprezinta una dintre modalitatile cele mai sigure si mai economicoase pentru conservarea primelor trei categorii de biodiversitate.

Importanta biodiversitatii
Fiind raspunzatoare de calitatea aerului pe care-l respiram, calitatea apelor si o sursa permanenta de bunuri materiale, umanitatea este dependenta de biodiversitate. Biodiversitatea este important pentru valoarea sa: direct: utilizare pentru consum, vnzare produse, industria farmaceutic, agenii biologici de control al paraziilor plantelor de cultur. indirect: previn inundatiile si eroziunea solurilor, protecia apelor, ameliorarea si mentinera calitatii solurilor, ameliorarea climatului, imobilizarea poluailor, relaiile dintre specii, recreerea i turismul, valoarea educaional i tiinific, monitorizarea factorilor de mediu (indicatori biologici). optionala: potenialul n producerea unui beneficiu economic societii umane n viitor; existenial: fondurile bneti pe care oamenii sunt dispui s le plteasc pentru protejarea diversitii biologice.

Cauzele reducerii biodiversitatii


Degradarea, reducerea, fragmentarea sau distrugerea unui habitat al uneia sau mai multor specii este un fenomen prin care un habitat natural este afectat ntr-o masura n care nu isi mai poate susine speciile prezente la un moment dat. Cauzele acestui fenomen pot fi: naturale antropice

I decursul timpului au fost identificate mai multe etape de schimbari climatice globale care au dus in mod firesc la extinctia in masa a biodiversitatii pe pamant. Figura alaturata prezinta amploarea extinctiilor care au marcat biodiversitatea de-a lungul timpului geologic pe Terra (dupa MILLER 2006). Evenimente climatice devastatoare de tipul ciclon, tornada, seceta, inundatie au si ele ca efect reducerea biodiversitatii la nivel local. Evenimente geologice eruptii vulcanice, mari cutremure de pamant care au generat modificarea scoatei pamantului si/sau tsunami au distrus habitaturi pe zonele pe care au actionat. Nu este de neglijat nici impactul distrugator al asteroizilor si cometelor.

Cauzele natural de reducere a biodiversitatii

Cauze antropice
1. Supraexploatarea de ctre om a speciilor 2. Extinderea activitati industriale
1. agricultura care s-a dezvoltat atat extensiv cat si intensiv. 2. Extinderea exploatrilor forestiere 3. Mineritul 4. Poluarea

3. 4. 5. 6.

Schimbari climatice induse Extinderea comunitatilor umane si a infrastructuii Migratia artificiala a speciilor Razboaie

Conservarea biodiversitatii
Astazi 40 de milioane de oameni mor anual de boli cauzate de foame, despaduririle au un ritm mediu anual de circa 2%, urbanizarea a reunit deja 50% din populatia Terrei, iar 5-14% dintre speciile diverselor grupe de organisme sunt puternic amenintate. Problema apei devine una globala deoarece in deceniul trecut, peste 1 miliard de oameni nu aveau acces la apa potabila, iar circa 10 milioane mureau anual din cauza bolilor generate de lipsa acesteia. n aceste conditii este necesara folosirea oricaror modalitati care ar fi n masura sa asigure conservarea biodiversitatii n ansamblul ei ori a unor specii puternic amenintate cu disparitia, pentru ca noi nu putem prevedea care specie este cheie ntr-un ecosistem. Asa s-a nascut Sozologia - stiinta a conservarii biodiversitatii.

Conservarea in situ - 1
O prima modalitate de conservare - in situ - consta in ncercarea de a conserva comunitatile biologice si ecosistemele din care fac parte. Este singura posibilitate reala de a proteja speciile periclitate cu disparitia. Multa vreme, naturalistii au luat n considerare acele specii care erau rare, ori prezentau o valoare biogeografica deosebita, chiar si una sentimentala. S-au declarat "monumente ale naturii", s-au constituit rezervatiile stiintifice si naturale si, s-au elaborat primele "liste rosii" sau "carti rosii".

Conservarea in situ - 2
In cadrul acestui sistem sunt stabilite urmatoarele categorii sozologice de specii, alaturi de liste ale speciilor vegetale si animale care necesita o protectie stricta: - specii disparute; - specii n mare pericol; - specii amenintate; - specii vulnerabile; - specii rare; - specii potential amenintate; - specii ale caror statut nu este nca elucidat; - specii fara interes pentru lista rosie; - specii sau taxoni neevaluati. Exista pe plan mondial 10 categorii de arii protejate (conform clasificarii facute de Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - IUCN): rezervatii stiintifice sau rezervatii integrate, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii de conservare a naturii, peisaje marine sau terestre protejate, rezervatii de resurse naturale, regiuni biologice naturale, rezervatii antropologice, regiuni naturale amenajate petru utilizari multiple, rezervatii ale biosferei. La aceste zece categorii IUCN a mai admis o categorie speciala numita RAMSAR sau zone umede de importanta internationala (mlastini, paduri de mangrove, delte etc.). De la noi din tara, n aceasta categorie este inclusa doar Delta Dunarii.

Conservarea in situ - 3
n tara noastra miscarea de ocrotire a mediului are deja o traditie de circa un secol. n continuare vor fi punctate siturile conservate la noi. Rezervatiile stiintifice sau rezervatiile naturale integrate n care nu se intervine n nici un fel n desfasurarea proceselor naturale, scopul urmarit fiind de conservare si studiere a speciilor. Ele apartin statului si sunt supuse controlului si protectiei acestuia. Sunt arii "total nchise". La noi n tara, ariile protejate din aceasta categorie sunt reprezentate de Parcul National Retezat, Delta Dunarii si Parcul Rodna. Parcurile nationale includ suprafete mari de uscat sau/si ape, n cadrul carora ecosistemele se afla ntr-un stadiu natural si cvasinatural si care cuprind una sau mai multe arii cu statut rezervatie integrala. n aceste arii sunt excluse exploatarile economice, iar vizitarea lor este autorizata n scopuri educative, de recreere sau culturale. Uneori, pe aceste suprafete sunt admise mici asezari. n Romnia exista 11 parcuri nationale - Delta Dunarii care ndeplineste conditiile unui parc national, Domogled-Valea Cernei, Retezat, Muntii Rodnei, Ceahlau, Calimani, Piatra Craiului etc. Monumente ale naturii sunt incluse elemente naturale unice (pesteri, situri arheologice, suprafete cu o anumita flora si fauna), de o valoare exceptionala, care sunt protejate. Acestea sunt reprezentate de pesteri, vulcani, dune, zone salbatice mpadurite etc. Ele sunt accesibile publicului dar trebuie atent gestionate. Rezervatii de conservare a naturii. (rezervatii naturale dirijate) sunt anumite suprafete de teren, care permit mentinerea n stare buna a faunei sedentare sau migratorii si a florei. n aceste areale se poate interveni pentru asigurarea conditiilor de trai pentru speciile protejate. Exemple: Poiana Narciselor de la Fagaras, rezervatiaScarita-Belioara etc. Parcurile naturale sunt n numar de 6 dintre care amintim: Portile de Fier, Apuseni, Bucegi. Rezervatii ale biosferei constituie areale protejate pe plan international, prin intermediul lor fiind demonstrata valoarea principiilor de conservare a a umanitatii. Aici se realizeaza cercetari fundamentale si are loc monitorizarea ntregii activitati din biosfera. n rezervatiile biosferei, pe lnga cercetare si supraveghere, se desfasoara actiuni complexe de educatie, formare si demonstratie. Rezervatiile biosferei au luat nastere prin programul UNESCO nca din 1984 (cuprinde peste 300 de teritorii). Statutul acesta a fost acordat si Deltei Dunarii, din anul 1992. Bunuri de patrimoniu international au fost desemnate o serie de obiective naturale, istorice, culturale etc. din toata lumea. La noi n tara amintim: manastirile din Bucovina, Manastirea Hurezi, Delta Dunarii etc.

Conservarea ex situ
Procesul de conservare ex situ poate fi considerat ca un complex de masuri complementare dedicate dezvoltarii ntr-o altfel de ambianta ecologica dect cea caracteristica unitatii tinta, n scopul refacerii perpetuarii populatiilor unor specii amenintate sau ale unor soiuri si rase. n cadrul acestui sistem de conservare, distingem: a. colectii tematice, care pot fi: - colectii de lucru (constituite pe durata experimentelor) - colectii baza (pentru conservarea pe termen lung). Constituirea acestor colectii si pastrarea lor, necesita un volum mare de munca si consumuri energetice sporite. b. bancile de gene (sau conservatoarele de germoplasma) reunesc seminte de fructe, culturi in vitro si embrioni care, dupa o corecta identificare si codificare sunt pastrate n conditii de temperaturi scazute, fiind necesara o rennoire a materialului biologic dupa un anumit timp. c. conservare in situ, n ciuda denumirii, apartin tot conservarii "ex situ" si se refera la soiuri de plante si rase de animale, mai ales din categoria celor traditionale, care nu mai sunt utilizate pe scara larga. Astfel exista conservatoare de tip livezi, conservatoare de cereale, conservatoare de legume, conservatoare de rase etc. d. gradiniile botanice si gradiniile zoologice sunt si vor ramne importante institutii de conservare ex situ a biodiversitatii, rol care va deveni, n viitor unul la fel de important ca si cel educational.

Concluzii
Directii si stategii de conservare a biodiversitatii n tara noastra: identificarea localitatiilor n care supravietuiesc specii, soiuri cu un grad ridicat de vulnerabilitate; descifrarea structurii genetice a acestor populatii, prin tehnici moleculare; studierea biologiei si ecologiei acestor taxoni (specii, biospecii, soiuri, rase) cu sublinierea rolului pe care-l joaca n functionarea ecosistemelor ori a valorii economice n perpectiva; contituirea formelor si modalitatilor de conservare "ex-situ" cu respectarea metodologiei internationale; declansarea experimentelor de refacere a populatiilor naturale; implicarea, pe ct posibil si a populatiei umane n actiunea de conservare in situ mai cu seama pentru acesi taxoni care au valente decorative, sentimentale ori reprezinta urme ale culturii traditionale dezvoltarea unor programe nationale si internationale cu participarea universitatiilor gradinilor botanice si zoologice, statiunilor de cercetari agricole ori horticole a celor silvice si chiar a muzeelor etnografice. Activitatea de conservare "ex situ" reprezinta o alternativa a lumii contemporane. Este tot mai evident ca problemele sociale, ecologice si economice sunt interdependente si ca, angajndu-se n aceasta munca, ne ndeplinim o datorie fata de generatiile care vor urma.

Animale pe cale de disparitie


Balena albastra
Balena albastr sau balena uria (Balaenoptera musculus) este cel mai mare mamifer care a trit vreodat

Condorul californian
Condorul californian (Gymnogyps californianus) este o specie de pasare rapitoare care se afl pe locul doi ca mrime n lume

In 1930-1931 au fost ucise 300.000 de balene albastre. De atunci, efectivul se reface treptat, cu toate aceastea, astzi triesc numai 2.000 de balene albastre.

Condorul a trit iniial n America de Nord pe coasta Pacificului, fiind ns aproape exterminat de om.In lume mai exista 348 de condori

Animale pe cale de disparitie


Ursul Polar Elefantii Vulturii egipteni

Urangutanii

Aligatori chinezesti

Animale pe cale de disparitie


Papagal de Mauritus Pisica de mare (Schilbe mystus)

Delfinii

Plante pe cale de disparitie


Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzndu-se astfel posibile plante cu proprietati medicinale. Alte 33% din specii sunt prea putin cunoscute pentru a fi incluse n studiu. Exista, estimativ, 19.000 de specii de plante n lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrisarilor padurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la suta dintre medicamente provin din plante care acum snt n pericol de disparitie, din cauza recoltarii excesive si, mai mult, a despaduririlor, se arata n studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate n prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoaca maladia SIDA

Plante pe cale de disparitie


Floarea de colt
Floarea de colt este o planta deosebit de rara. Crete n muni calcaroi n pajiti de pe versani abrupi i nsorii sau pe stncrii. La noi crete n Munii Carpai, fiind declarat monument al naturii din 1933 i ocrotit.

Laleaua pestrita

Laleaua Pestri este o floare care reuete s ncnte ochiul i care d prospeime priveliti n fiecare primvar. Laleaua pestrita este una din cele mai rare lalele din lume de aceeea este ocrotita in toate tarile europene

Plante pe cale de disparitie


Copacul Dragon Araucaria araucana

Venus Flytrap Bois dentelle