Sunteți pe pagina 1din 7

1. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul bolilor infectioase.

Tipurile de microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de imersie. 2. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Colorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica. 3. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii lichide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din sputa si a frotiurilor-amprente. Metodele de fixare. 4. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturi bacteriene crescute pe medii solide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din singe si puroi. Metodele de fixare. 5. Elementele permanente (obligatorii) si nepermanente (neobligatorii) de structura ale celulei bacteriene. Membrana citoplasmatica si citoplasma. Structura, compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere. 6. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram pozitive. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram pozitive. 7. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram negative. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram negative. 8. Particularitatile de structura si compozitia chimica a peretelui celular al bacteriilor acidorezistente. Coloratia Ziehl-Neelsen. Componentele, tehnica si mecanismul de colorare. Exemple de bacterii acidorezistente. 9. Aparatul nuclear al bacteriilor. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere. Plasmidele bacteriene, tipurile si functiile lor. 10. Sporii bacterieni. Compozitia chimica si functiile biologice. Etapele sporogenezei. Amplasarea sporului in celula. Exemple de specii patogene sporulate, de desenat. Metodele de evidentiere a sporilor. 11. Capsula bacteriilor. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele pozitive si negative de colorare a capsulei. Exemple de bacterii capsulate, de desenat. 12. Flagelii. Structura si compozitia chimica. Clasificarea bacteriilor dupa amplasarea si numarul flagelilor. Metodele directe de studiere si evidentiere a flagelilor. Coloratia Loeffler. 13. Metodele indirecte de studiere a mobilitatii bacteriilor. Pregatirea preparatelor native. Metodele de examinare. Principiul microscopiei cu fond negru si contrast de faza. 14. Granulatiile de volutina. Compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere. Coloratia Loeffler si Neisser. Mecanismul si tehnica de colorare. Exemple de bacterii cu granulatii de volutina. Importanta practica. 15. Morfologia si ultrastructura spirochetelor. Genurile patogene si diferenierea lor. Metodele de studiere.

16. Morfologia si ultrastructura micoplasmelor si chlamidiilor. Metodele de studiere. Speciile patogene. 17. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu vapori fluizi si sub presiune. Obiectele si regimurile sterilizarii. Controlul eficienei sterilizrii. 18. Notiuni de sterilizare, obiect steril si nesteril. Sterilizarea cu aer fierbinte. Obiectele si regimurile sterilizarii. Controlul eficienei sterilizrii. 19. Cresterea si multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicarii culturilor periodice (discontinue) de bacterii. Cultivarea bacteriilor si conditiile (principiile) necesare pentru cultivare. 20. Mediile de cultura. Principiile de clasificare. Mediile uzuale. Componenta. Destinatia lor. Manifestarea cresterii bacteriilor in medii lichide si solide. 21. Metoda bacteriologic in diagnosticul bolilor infecioase. Scopul. Prelevate de la pacieni si din mediul ambiant. Principiile de recoltare, ambalare si transportare in laborator. Pregatirea probelor pentru investigatiile de laborator. 22. Examenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe. Volumul de lucru la fiecare etapa. Principiile de identificare a culturii pure. 23. Metodele de creare a condiiilor de anaerobioz pentru cultivarea anaerobilor. Izolarea culturilor pure prin metoda Zeissler. Volumul de lucru la fiecare etapa. Particularitatile de identificare a culturilor pure de bacterii anaerobe. 24. Antibioticele. Notiune. Clasificarea dupa spectrul si efectul de actiune asupra celulei bacteriene. Mecanismele de actiune ale antibioticelor. Exemple. 25. Rezistena microbilor la antibiotice, tipurile. Mecanismele rezistenei dobindite si manifestatea ei. Combaterea rezistenei. 26. Notiuni de tulpini bacteriene sensibile, intermediare si rezistente la antibiotice. Metodele de determinare a sensibilittii microbilor la antibiotice: difuzimetrica (rondelelor), diluiilor succesive. Noiune de concentraie minim de inhibiie (CMI) si concentraie minim bactericid (CMB). 27. Culturile celulare. Tipurile. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de indicare si identificare a virusului izolat. 28. Izolarea virusurilor in ou embrionat de gaina. Metodele de infectare. Indicarea si identificarea virusului izolat. 29. Metoda virusologica in diagnosticul virozelor. Materiale de examinat (prelevate) de la bolnav. Regulile de recoltare, ambalare si conditiile de transportare in laborator. Pregatirea probelor pentru examinare in metoda virusologica. Etapele si esenta lor. 30. Rolul microorganismului in procesul infectios. Notiune de mi/o patogene. Patogenitatea si virulenta mi/o. Unitatile de virulenta. Utilizarea practica a atenuarii dirijate a virulentei. 31. Caracteristica mi/o patogene. Factorii de patogenitate. Rolul factorilor de structura si al enzimelor de patogenitate in evolutia infectiei. 2

32.

Toxinele microbiene. Tipurile de toxine si caracteristica lor. Rolul in patogeneza infectiei.

33. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii care asigura rezistenta nespecifica. Rolul factorilor tisulari (de bariera) si umorali in prevenirea infectiei. 34. Rezistenta nespecifica a macroorganismului. Notiune. Factorii celulari de rezistenta nespecifica. Fagocitoza: celulele fagocitare, etapele fagocitozei. Notiune de opsonine si opsonizare. Rolul fagocitozei in initierea raspunsului imun. 35. Notiune de antigen. Proprietatile de baza ale antigenelor (imunogenitatea si antigenitatea). Antigenele complete si incomplete (haptenele), caracteristica lor. Antigenele T-dependente si Tindependente. Determinantele antigenice (epitopii), tipurile. Valenta antigenului. 36. Imunoglobulinele (Ig) si anticorpii. Structura monomerului de Ig. Valenta Ig, anticorpii completi si necompleti. Clasele de Ig si proprietatile lor. 37. Reactiile de hipersensibilitate de tip I (imediate, anafilactice). Factorii implicati, alergenii. Anafilaxia locala si generala, mecanismul reactiilor. Depistarea RHS de tipul I. Combaterea reactiilor anafilactice. 38. Reactiile de hipersensibilitate de tip IV (mediate celular, tardive). Tipurile. Factorii implicati, alergenii. Depistarea RHS de tipul IV. 39. Imunizarea artificiala activa. Vaccinurile. Caracteristica imunitatii postvaccinale. Vaccinarea primara si de rapel. Cerintele fata de vaccinuri. Notiuni de vaccinoterapie si vaccinoprofilaxie. 40. Vaccinurile vii atenuate. Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor vii. Exemple.

41. Vaccinurile inactivate (omorate). Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor inactivate. Exemple. Autovaccinul, utilizarea practica. 42. Vaccinurile subunitare (fragmentate, chimice) si anatoxinele. Obtinerea, avantajele si dezavantajele vaccinurilor subunitare. Notiune de adjuvant. Vaccinurile adsorbite. 43. Imunizarea artificiala pasiva, caracteristica. Preparatele biologice cu anticorpi, tipurile, cerintele fata de ele. 44. Clasificarea serurilor imune curative dupa provenienta si modul de actiune. Caracteristica lor, avantajele si dezavantajele serurilor omoloage si heteroloage. 45. Utilizarea practica a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare, reactiile adverse si prevenirea lor.

46. Rectiile antigen (Ag) anticorp (Ac) in vitro. Caracteristica legaturii Ag-Ac. Fazele interactiunii Ag-Ac. Aplicarea practica a reactiilor serologice. Serurile imune diagnostice, diagnosticurile: obtinerea, aplicarea practica. 47. Reactia de aglutinare (RA). Componentele, mecanismul. Reactiile de aglutinare directa (pe lama, in tuburi). Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica. 48. Reactia de hemaglutinare indirecta (RHAI). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor RHAI. Aplicarea practica. 49. Reactiile de aglutinare pasiva (indirecta). Reactiile de latexaglutinare si de co-aglutinare. Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica. 50. Reactiile de precipitare. Mecanismul. Conditiile formarii retelei de precipitare. Reactia de precipitere inelara. Componentele. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica. 51. Reactiile de precipitare in gel. Clasificarea. Reactia de imunodifuzie dubla (tehnicile Elek, Ouchterlony). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica. 52. Reactia de fixare a complementului (RFC). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica. 53. Reactia de imunofluorescenta (RIF, reactia Coons). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica. 54. Reactia imunoenzimatica (RIE, ELISA). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica. 55. Reactiile de hemaglutinare (RHA) si de inhibare a hemaglutinarii (RIHA). Componentele, mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica. 56. Clasificarea stafilococilor (familie, gen, sp.). Habitatul. Factorii de patogenitate, infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic al infectiilor stafilococice. Profilaxia si tratamentul specific al infectiilor stafilococice. 57. Clasificarea streptococilor (familie, gen, sp.). Clasificarea dupa aspectul hemolizei si structurii antigenice. Factorii de patogenitate (structurali, exotoxine, enzime de patogenitate). Infectiile cauzate de S. pyogenes. Diagnosticul microbiologic. 58. Streptococcus pneumoniae. Factorii de patogenitate. Infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia specifica a infectiilor pneumococice. 59. Neisseria meningitidis. Factorii de patogenitate. Infectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia specifica.

60. Neisseria gonorrhoeae. Factorii de patogenitate. Infectiile gonococice acute si cronice. Diagnosticul microbiologic. Particularitatile de recoltare a prelevatelor si de diagnostic a gonoreei cronice. 61. Gangrena gazoasa. Clasificarea agentilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate (exotoxine, enzime). Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al gangrenei gazoase. 62. Clostridium tetani. Factorii de patogenitate. Patogeneza tetanosului, evolutia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al tetanosului. 63. Clostridium botulinum. Factorii de patogenitate. Patogeneza botulismului, principalele simptome clinice ale intoxicatiei botulinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al botulismului. 64. Corynebacterium diphtheriae. Factorii de patogenitate. Patogeneza difteriei si formele clinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al difteriei. 65. Bordetella pertussis. Factorii de patogenitate. Patogeneza tusei convulsive, stadiile bolii. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al tusei convulsive. 66. Tuberculoza. Clasificarea agentilor cauzali (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate. Primoinfectia tuberculoasa - granulomul tuberculos, complexul primar. Metoda alergica (proprietatile tuberculinei), metodele rapide. Profilaxia specifica a tuberculozei. Tratamentul specific al tuberculozei. Strategia DOTS. 67. Tuberculoza. Clasificarea agentilor patogeni, factorii de patogenitate. Evolutia procesului infectios in tuberculoza pulmonara la gazda receptiva. Diagnosticul microbiologic. Prelevatele: recoltarea, omogenizarea, decontaminarea. Concentrarea micobacteriilor din sputa. Microscopia directa, izolarea si identificarea micobacteriilor. Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice. 68. Treponema pallidum. Factorii de patogenitate. Patogeneza si stadiile sifilisului. Sifilisul congenital. Diagnosticul microbiologic al sifilisului. Prelevatele in dependenta de stadiile bolii. Metoda microscopica. Metoda serologica. 69. Borrelia burgdorferi. Patogeneza bolii Lyme, manifestarile clinice. Diagnosticul microbiologic al bolii Lyme. 70. Leptospirozele. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp., serovariante). Factorii de patogenitate ai leptospirelor. Patogeneza infectiei. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al leptospirozelor. 71. E.coli. Habitatul, rolul in fiziologia omului. Structura antigenica. Factorii de patogenitate. Fenotipurile patogene. Infectiile intestinale si extraintestinale cauzate de E.coli. Diagnosticul microbiologic al colienteritelor. 72. Dizenteria. Clasificarea agentilor patogeni (familie, gen, spp.). Factorii de patogenitate ai shigelelor. Patogeneza dizenteriei, simptomele clinice. Diagnosticul microbiologic. Profilaxia si tratamentul specific al dizenteriei.

73. Salmonelele. Clasificarea (familie, gen, sp., ssp., serovariante). Clasificarea Kauffmann-White dupa structura antigenica. Salmonelele tifoidice. Dinamica titrului de anticorpi in febrele tifoparatifoidice. Diagnosticul serologic. Reactia de aglutinare Widal. Tehnica efectuarii, citirea si interpretarea rezultatelor. Aplicarea practica a reactiilor RHAI, Vi-RHAI. 74. Salmonelele tifoparatifoidice, clasificarea, structura antigenica, factorii de patogenitate. Patogeneza febrelor tifoparatifoide. Prelevatele si metodele de diagnostic in dependenta de perioada de boala. Profilaxia si tratamentul specific al febrelor tifoparatifoide. 75. Salmonelele nontifoidice. Structura antigenica, clasificarea Kauffmann-White. Serovariante mai frecvent izolate. Factorii de patogenitate. Patogeneza salmonelozelor, formele clinice. Diagnosticul microbiologic. 76. Holera. Clasificarea vibrionilor holerigeni (familie, gen, sp.). Criteriile de clasificare a V.cholerae n serogrupe, serovariante, biovariante. Factorii de patogenitate ai V.cholerae. Patogeneza holerei. Diagnosticul de laborator. Prelevate. Principiile metodelor rapide, citirea, interpretarea rezultatelor. Importanta metodei serologice de diagnostic a holerei. 77. Holera. Criteriile de clasificare a V.cholerae (serogrupe, serovariante, biovariante), factorii de patogenitate. Diagnosticul de laborator. Prelevatele, recoltarea, conservarea. Metoda microscopica. Metoda bacteriologica: mbogairea, izolarea, acumularea, identificarea culturii pure (teste biochimice, serologice, biologice). Etapele, durata examenului bacteriologic. Profilaxia specifica a holerei. 78. Caracterele morfobiologice ale virusurilor gripale (clasificarea in serogrupuri si serotipuri, morfologia, structura virionului, structura antigenica, variabilitatea genetica). Patogeneza gripei. Diagnosticul de laborator al gripei. Prelevatele, metodele de diagnostic (virusoscopica, virusologica, serologica). Profilaxia si terapia specifica a gripei. 79. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor poliomielitice (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Patogeneza poliomielitei. Diagnosticul de laborator. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic (virusoscopica, virusologica, serologica). Profilaxia specifica a poliomielitei. 80. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor Coxsackie (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Rolul in patologia umana. Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de virusurile Coxsackie. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic. 81. Familia Picornaviridae. Clasificarea (familie, gen, sp.) Caracterele morfobiologice ale virusurilor ECHO (morfologia, structura virionului, structura antigenica). Rolul in patologia umana. Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de virusurile ECHO. Prelevatele (recoltarea, prelucrarea prealabila), metodele de diagnostic. 82. Virusurile hepatitelor A si E. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii diagnostici. Patogeneza hepatitelor A si E. Diagnosticul de laborator al hepatitelor A si E. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia specifica. 83. Virusul hepatitei B. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii diagnostici. Patogeneza hepatitei B, consecintele. Diagnosticul de laborator al hepatitei B. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 6

84. Virusul hepatitei C. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii diagnostici. Patogeneza hepatitei C, consecintele. Diagnosticul de laborator al hepatitei C. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 85. Virusul hepatitei D. Clasificarea (familie, gen, sp.). Caracterele morfobiologice. Markerii diagnostici. Patogeneza hepatitei D. Diagnosticul de laborator al hepatitei D. Prelevatele, metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 86. Virusurile HSV 1 si HSV 2. Patogeneza infectiilor cauzate (infectia primara, latenta, reactivarile). Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de HSV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 87. Genul Varicellovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului VZV. Patogeneza varicelei si zoneizoster. Particularitatile de evolutie la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de HZV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 88. Genul Cytomegalovirus. Caracterele morfobiologice ale virusului citomegalic. Patogeneza infectiilor cauzate de CMV, manifestarile clinice (infectia primara, reactivarile). Diagnosticul de laborator al infectiilor cauzate de CMV. Prelevatele. Metodele de diagnostic. Profilaxia si terapia specifica. 89. Genul Lyssavirus. Virusul rabic. Caracterele morfobiologice. Patogeneza rabiei. Diagnosticul de laborator. Profilaxia specifica a rabiei. 90. Genul Retrovirus. Virusul HIV. Caracterele morfobiologice. Patogeneza infectiei HIV-SIDA. Diagnosticul de laborator.