Sunteți pe pagina 1din 67

Lucrare de diplom NGRIJIREA BOLNAVILOR CU CISTIT ACUT

Coordonator asistent:

Absolvent:

CUPRINS I.
NOIUNI DE NURSING 1. $. %. '. *. +. ,. .. 2. De ini!ie: nursin"ului# nursei. Rolul nursei. &unc!iile nursei Cadrul conceptual al (n"ri)irilor Procesul de (n"ri)ire No!iuni de Nursin" Principii de ba- a (n"ri)irii /eoria lui 0aslo1 Rolul asistentei medicale (n (n"ri)irea bolnavilor.

II.

ANATOMIA I FILOZOFIA APARATULUI RENAL 1. Cile urinare $. 3e-ica urinar %. Caracteristicile 4i compo-i!ia urinii '. &ormarea urinii *. 0ic!iunea

III.

CISTITA ACUT 1. De ini!ie $. Prevalen! %. 5tiolo"ie '. Anatomie patolo"ic *. Clasi icare +. Simptomatolo"ie ,. Dia"nostic .. 56amen clinic 4i e6amen i-ic 2. 5volu!ie 4i pro"nostic7 complica!ii 18./ratament

I3.

CAZURI Ca-ul I Ca-ul II Ca-ul III

3.

CTEVA TEHNICI I METODE FOLOSITE PENTRU DIAGNOSTIC I TRATAMENT N CISTITA ACUT


$

3I.

CONCLUZII

I.NOIUNI DE NURSING
1. Definiie: Nursin"9ul :dup ;.0.S.< este o parte important a sistemului de (n"ri)ire a snt!ii care cuprinde: a. Promovarea snt!ii b. Prevenirea (mbolnvirilor c. =n"ri)irea persoanelor bolnave : i-ic7 psi>ic7 mental< de toate v?rstele7 (n toate unit!ile sanitare7 (n comunit!i 4i (n toate ormele de asisten!e sociale. Nursin"9ul :dup 3ir"inia @enderson<: A S a)u!i individul7 ie acesta bolnav sau sntos s94i a le calea spre recuperare sau sntate7 s94i oloseasc iecare ac!iune pentru a promova sntatea sau recuperarea cu condi!ia ca acesta s aib tria7 voin!a sau cunoa4terea necesare pentru a o ace 4i s ac!ione-e (n a4a el (nc?t acesta s94i poarte de "ri) sin"ur c?t mai cur?nd posibil.B Nursa este o persoan care a parcurs un pro"ram complet de ormare pro esional7 capabil s practice cu pro esionalism nursin"ul7 care accept responsabilit!ile 4i e6ercit autoritatea necesar (n acordarea direct a (n"ri)irilor7 av?nd rspunderea (n"ri)irilor pe care le acord 4i nu e6ecut nici o alt procedur pentru care nu este cali icat. Asistenta este A c>eiaB ec>ipei7 responsabilit!ile asistentei medicale sunt: a. Promovarea snt!ii b. Prevenirea (mbolnvirilor c. Restaurarea snt!ii d. =nlturarea su erin!ei NURSINC9UL este o art7 dar 4i o 4tiin! ce necesit (n!ele"erea 4i aplicarea cuno4tin!elor speci ice disciplinei. 5ste o ac!iune a omului pentru om de acea presupune o mare responsabilitate a aceluia care o practic7 deoarece ac!ionea- pentru o persoan care este a ectat nu numai i-ic ci 4i psi>ic 4i social. A Unde e6ist dreptul de9a vorbi e6ist 4i responsabilitatea de9a asculta.B A Unde e6ist probleme7 e6ist posibilitatea de9a avea sau a "si solu!ii.B A Unde sunt persoane care pl?n"7 e6ist oameni care le pot 4ter"e lacrimile.B
%

Nursin"ul este un serviciu care a)ut oamenii ca indivi-i7 amilii sau colectivit!i s ob!in o stare de sntate7 sus!ine oameni c?nd se a l (ntr9o perioad de boal sau c?nd sntatea le este precar7 spore4te abilitatea individului pentru a (nvin"e e ectele de boal 4i neputin!ei. Practica nursin"ului include: 9 sesi-area snt!ii oamenilor7 problemele lor de sntate 4i resursele ce le au pentru a le (nvin"e. 9 deciderea# se decide ce el de a)utor este necesar precum 4i re erirea acestuia la alte surse de specialitate la nevoie. 9 plani icarea# prevede acordarea 4i evaluarea pro"ramelor nursin". 9 (nv!area tuturor despre sntate 4i stilul de via! pentru a c?4ti"a e6perien!a 4i (ndemnarea (n pstrarea propriei snt!i. $.Rolul nursei Rolul esen!ial :dup 3.@< const (n a)utorarea persoanelor bolnave sau sntoase s94i men!in sau s94i rec?4ti"e sntatea sau s9l asiste (n ultimele sale clipe prin (ndeplinirea sarcinilor pe care le9ar i (ndeplinit sin"ur dac ar i avut or!a7 voin!a sau cuno4tin!ele necesare. 5a trebuie s94i (ndeplineasc aceste sarcini ast el (nc?t pacientul s94i rec?4ti"e independen!a c?t mai cur?nd posibil. Rolul nursei :dup ;.0:S< este s asiste indivi-i7 amilii7 "rupuri s optimi-e-e 4i s inte"re-e unc!iile i-ice7 mentale 4i sociale a ectate semni icativ prin sc>imbri ale strii de sntate. %. Fun iile nursei Sunt de natur: 9 independent 9 dependent 9 interdependent Alte unc!ii ale nursei sunt: pro esionale7 educative7 de cercetare economice7 "estionare Funcia ! na"u#$ in !%!n !n"$ se re er la (n"ri)irea bolnavului7 stabilirea unei rela!ii de (ncredere (ntre asistent9 bolnav9 amilie7 precum 4i de transmitere a in orma!ilor7 toate c?ndu9se din proprie ini!iativ7 ie temporar7 ie de initiv. Funcia ! na"u#$ !%!n !n"$ are (n vedere asistenta9 medical7 asistenta observ modi icri (n comportamentul bolnavului7 evolu!ia bolii7 le transmite medicului7 aplic tratamentul recomandat (ntocmai de spusele medicului pentru to!i bolnavii (n mod e"al.

'

Funcia ! na"u#$ in !%!n !n"$ se re er la colaborarea cu al!i pro esioni4ti din domeniul sanitar7 sc>imb de e6perien!7 participarea la activit!i interdisciplinare. &unc!ia special a nursei este de a asista individul bolnavDsntos (n a ii capabil de activit!ii ce contribuie la sntate sau (nsnto4ire pe care le9ar ace r a)utor dac ar avea puterea necesar7 voin!a sau cuno4tin!ele. Atribu!iile asistentei: &'A(i)u#a#!a *i +#)ani,a#!a nu#(in)u-ui .n %#ac"ic$ inc-u !: 9 identi icarea nevoilor 9 stabilirea nevoilor 9 plani icarea 4i acordarea (n"ri)irilor de nursin" 9 documentare 9 aplicare /'E uca#!a %aci!ni-+# *i a %!#(+na-u-ui ! .n)#i0i#!: 9 evaluarea cuno4tin!elor 9 urni-area in orma!iilor la nivel corespun-tor 9 participarea la campanii privind educa!ia pentru sntate 4i evaluarea re-ultatelor 9 ac!ionarea ca un conductor (n cadrul ec>ipei 9 colaborator 9 s se implice activ (n plani icarea problemelor 4i stabilirea priorit!ilor 9 aplicarea standardelor culturale7 etice 4i pro esionale. 1'Ca-i"$i-! un!i 2un! nu#(! (un": 9 bun pro esionist7 >otr?t s ac!ione-e cu promtitudine rbdare calm7 (n!ele"ere (n orice situa!ie7 s ia deci-ii rapide7 s pstre-e secretele pro esionale7 s aib re-isten! i-ic 4i psi>ic7 con4tiincioas7 curat7 ordonat. !" C#$rul on e%&u#l #l 'n(ri)irilor" &' C+nc!%"u- !(%#! +3 :dup 3.@.< a. Cunoa4terea iin!ei umane (n "lobalitatea sa b. Cunoa4terea undamental a omului c. Se ba-ea- pe: 9 (n!ele"erea iin!ei umane 9 alctuirea strate"iei practice. 77Individul este o entitate bio9psi>o9 social orm?nd un tot unitar.B 5l are necesit!i undamentale cu mani estri speci ice pe care si le satis ace dac se simte bine7 el tinde spre autonomie in satis acerea necesit!ilor sale. /' C+nc!%"u- %#i4in ($n$"a"!a :dup ;.0.S.<: ASntatea este o stare de bine i-ic7 mintal 4i social ce nu const numai (n absen!a bolii sau in irmit!ii.B
*

1' C+nc!%"u- !(%#! 2+a-$: AEoala este ruperea ec>ilibrului armoniei7 un semnal tras prin su erin!a i-ic7 psi>ic7 o di icultate7 o inadaptare la o situa!ie nou7 provi-orie sau de initiv.B 0odelul conceptului al 3ir"iniei @enderson se ba-ea- pe de inirea celor 1' nevoi undamentale ale omului. 5numerarea celor 1' nevoi: 1. Nevoia de a respira 4i a avea o bun circula!ie $. Nevoia de a se alimenta 4i >idrata. %. Nevoia de a elimina '. Nevoia de a se mi4ca 4i a avea o bun postur *. Nevoia de a dormi 4i a se odi>ni +. Nevoia de a se (mbrca 4i de-brca ,. Nevoia de a pstra temperatura corpului (n limite normale .. Nevoia de a men!ine te"umentele curate 4i inte"re 2. Nevoia de a evita pericolele 18.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a practica reli"ia 1$.Nevoia de a se recreea 1%.Nevoia de a se reali-a 1'.Nevoia de a (nv!a 5'E-!3!n"!-! %+,i"i4! .n %#ac"ica 3! ica-$ 1.;ptimi-area (n"ri)irilor $. &i6area motiva!iei actului medical. %. &ormarea continu. '. Aplicarea planului de (n"ri)ire. *. Crearea pro esionalismului (n sistemul de valori. *"+ro esul $e 'n(ri)ire. 5ste o metod or"ani-at si sistematic care permite acordarea (n"ri)irilor individuali-at. Aplicarea conceptului 3.@. (n procesul de (n"ri)ire u4urea- identi icarea nevoilor pacientului 4i "sirea surselor de di icultate care (mpiedic satis acerea nevoilor. Permite satis acerea interven!iilor capabile s reduc sursele de di icultate (n scopul de a a)uta persoana de a94i recpta autonomia. Procesul de (n"ri)ire cuprinde urmtoarele etape: 9 cule"erea datelor 9 anali-a 4i interpretarea datelor9dia"nosticului de (n"ri)ire. 9 plani icarea (n"ri)irilor9 obiective. 9 reali-area interven!iilor9aplicarea (n practic 9 evaluarea 1'Cu-!)!#!a a"!-+# este un proces care ne permite o inventariere a datelor privind pacientul (n "lobalitatea sa7 date despre su erin!a lui7 neputin!ele lui7 obiceiurile lui7 starea de sntate. /ipuri de date culese:
+

9 date personale 9 date sociale 9 date medicale 0odalit!i de cule"ere a datelor: 9 prin dialo" direct cu pacientul 9 prin dialo" direct cu apar!intorii 9 prin consultarea documentelor ce (nso!esc pacientul 9 observarea pacientului $.Ana-i,a *i in"!#%#!"a#!a a"!-+# presupune un e6amen al datelor 4i clasi icarea lor 4i conduce asistenta la stabilirea dia"nosticului de (n"ri)ire precum 4i nevoia nesatis cut7 dar 4i sursa de di icultate. Dia"nosticul de (n"ri)ire este o orm simpl dar precis care descrie rspunsul persoanei la o problem de sntate. Componente: a. Problema de dependen! b. Cau-a sau sursa de di icultate c. Semne 4i simptome 56ist trei tipuri de dia"nostic: 9 actual F mani estrile de dependen! sunt pre-ente 9 poten!ial 9 c?nd problema poate surveni 9 posibil F c?nd pre-en!a problemei nu este cert. %.P-ani6ica#!a .n)#i0i#i-+# const (n stabilirea unui plan de interven!ie7 prevederea etapelor de interven!ie 4i a mi)loacelor de des 4urare7 precum 4i precau!iile ce trebuie luate. Planul cuprinde dou componente: a. obiectivele de (n"ri)ire b. interven!iile ;biectivele ormulate trebuie s rspund la urmtoarele (ntrebri: 1. Cine ace ac!iuneaG $. Ce se poate ace pentru pacientG %.Cum se ace ac!iuneaG '. C?nd se ace ac!iuneaG +. =n ce msur se ace ac!iuneaG Interven!ia permite asistentei s determine modul de a ac!iona pentru1 a corecta problema de dependen! a pacientului. Interven!iile trebuie s ie: novatoare7 personali-ate7 observabile7 msurabile. '.A%-ica#!a .n %#ac"ic$ se e ectuea- prin interven!ii autonome 4i interven!ii dele"ate. Scopul este de a a)uta pacientul s94i men!in sau s94i recapete independen!a7 aici iind implica!ii pacientul7 asistenta7 ec>ipa 4i amilia. Pacientul e6ecut ac!iunile plani icate pentru el (n unc!ie de resursele proprii. Asistenta suprave">ea- ac!iunile plani icate7 (ncura)ea- pacientul7 (l in ormea-7 (l a)ut 4i mani est empatie a! de el. 5c>ipa de (n"ri)ire asi"ur complectarea 4i e icacitatea (n"ri)irilor pro esionale. &iecare plan de (n"ri)ire se va complecta cu interven!ii7 elemente de suprave">eat7
,

reac!ia la medicamente7 unc!iile vitale7 interven!iile cu rol dele"at ce decur" din prescrip!iile medicale. *.E4a-ua#!a .n)#i0i#i-+# const (n a aduce o apreciere asupra pro"resului participantului (n raport cu interven!iile asistente7 este condi!ia absolut a calit!ilor (n"ri)irilor7 evaluarea c?ndu9se cu re"ularitate 4i la diverse intervale. Se evaluea- re-ultatul ob!inut sau sc>imbarea7 satis acerea pacientului (nsu4i7 autoevaluarea. 5valuarea se ace pornind de la un punct de re erin! care este de apt punctul de (n"ri)ire. Persoanele care evaluea- trebuie s (nre"istre-e observa!ii7 s indice data 4i s se semne-e. Procesul de (n"ri)ire este un proces clinic 4i permanent (nnoit. Importan!a procesului de (n"ri)ire: a. A)ut la asi"urarea calit!ii (n (n"ri)irea pacientului. b. A)ut la (mbunt!irea calit!ii (n (n"ri)irea pacientului c. Aduce avanta)e asistentei medicale (n posibilitatea de (ncredere (n satis ac!iile muncii7 (n de-voltarea (n plan pro esional 4i atin"erea unor standarde pe plan pro esional 4i atin"erea unor standarde (n practica de nursin". d. Aduce avanta)e pacientului prin aptul c (i d posibilitatea de9a participa la propria (n"ri)ire. +.N+iuni )!n!#a-! !(%#! 2+a-$' A A vindeca sau cel pu!in a u4ura su erin!a a ost din totdeauna scopul practicilor medicale. De aceea (n etapa actual prevenirea bolilor este idealul spre care tinde medicina.B Un or"anism viu poate i de init ca un sistem comple6 de or"ane 4i sisteme (n ec>ilibru dinamic. /oate componentele acestui sistem comple6 sunt (n activitate ec>ilibrat7 (n sensul c uneori domin unc!ia unuia dintre sisteme7 alteori a alteia. Coordonarea unc!iilor si adaptarea or"anismului la mediu sunt asi"urate de sistemul nervos .Nivelul unc!iilor or"anismului se modi ic (n urma reac!iilor de adaptare7 5c>ilibrul biolo"ic dintre or"anism 4i mediu7 cu posibilitatea mani estrii reac!iilor de adaptare a or"anismului se nume4te stare de sntate. 0odi icrile acestui ec>ilibru biolo"ic sub in luen!a unor actori interni sau e6terni cu limitarea capacit!ii de adaptare a or"anismului la mediu se nume4te stare de boal. Eoala este un proces comple6 7 dinamic la care i9a parte (ntre"ul or"anism7 ca re-ultat al corela!ilor care se stabilesc (ntre mediul intern 4i mediul e6tern7 pe de o parte 4i dintre or"anism : ca un tot unitar< 4i di eritele sale componente pe de alt parte. &actorii care stric ec>ilibrul dintre or"anism 4i mediu se nume4te cau- pato"en7 iar e ectul su se nume4te stare patolo"ic. Eoala este deci o stare patolo"ic.
.

,.P#incii%-! ! 2a,$ a .n)#i0i#ii %!#(+an!i ($n$"+a(! 7 2+-na4! ! Vi#)inia H!n !#(+n (un"8 a. S a)u!i bolnavul s respire. b. S a)u!i bolnavul s mn?nce 4i s bea. c. S a)u!i bolnavul s elimine. d. S a)u!i bolnavul s pstre-e o bun postur c?nd se plimb7 s9l a)u!i s94i sc>imbe po-i!ia. e. S a)u!i bolnavul s se odi>neasc 4i s doarm. . S a)u!i bolnavul s94i alea" (mbrcmintea7 s se (mbrace 4i s se de-brace. ". S a)u!i bolnavul s94i pstre-e temperatura (n limite normale. >. S a)u!i bolnavul s94i pstre-e corpul curat7 (n"ri)it7 s aibe prote)ate te"umentele. i. S a)u!i bolnavul s evite pericolele din mediul (ncon)urtor7 s ie prote)a!i ceilal!i de orice pericol din partea pacientului7 cum ar i in ec!ia sau violen!a. ). S a)u!i bolnavul s comunice cu al!ii7 s94i e6prime nevoile 4i s9 4i e6teriori-e-e sentimentele. H. S a)u!i bolnavul s94i practice reli"ia con orm conceptului propriu privind ceea ce este drept 4i nedrept. l. S a)u!i bolnavul (n munc sau opera!ii productive. m. S a)u!i bolnavul (n activit!i recreative. n. S a)u!i bolnavul s (nve!e. Componentele de ba- ale (n"ri)irii sunt: I' S$ a0ui 2+-na4u- ($ #!(%i#!8 via!a depinde de sc>imbul de "a-e7 calitatea snt!ii iind a ectat de caracterul respira!iei7 observa!ia direct 4i e6act a respira!iei de ctre o asistent iind important. Asistenta trebuie s sesi-e-e rapid orice semn de obstruc!ie a cilor respiratorii 4i s intervin rapid (n unele circumstan!e7 s introduc canule7 s oloseasc aparatele de aspira!ie sau drena)ul postural. Ca stop respirator trebuie (nv!at care sunt cau-ele acestuia7 cum pot i dep4ite 4i dac este posibil7 cum (l poate preveni. Asistenta pre"te4te (mpreun cu medicul un pro"ram al educrii bolnavilor. ;rice asistent trebuie s ie capabil s ac respira!ie arti icial si resuscitarea unc!iei cardiace pentru salvarea vie!ii7 s manipule-e respiratorul7 s e6plice bolnavului construc!ia aparatului 4i principiile de unc!ionare. Poluarea atmos erei este o problem ma)or a !rilor industriale. Asistente 4i restul personalului de sntate trebuie s ac!ione-e (n cadrul sau mcar s ini!ie-e pro"rame pentru controlul polurii7 s ie preocupate de temperatura 4i umiditatea relativ a mediului (ncon)urtor7 de pre-en!a actorilor iritan!i sau a mirosurilor neplcute. Dac aerul condi!ionat nu este posibil7 se poate asi"ura un mediu sntos 4i plcut prin ventila!ie 4i cur!enie. II' S$ a0ui 2+-na4u- ($ 3$n9nc! *i ($ 2!a8 o asistent care se a l alturi de pacient -iua 4i noaptea (l poate (ncura)a cel mai bine s
2

mn?nce 4i s bea7 not?nd ce (i place7 observ?nd dac nu se alimentea- cum se cuvine7 d?nd s aturi privind nevoile alimentare. 5duca!ia (n domeniul snt!ii nu are succes dec?t dac !ine cont de nivelul social 4i cultural al amiliei. Ca educa!ia s ie e icace7 asistenta trebuie s cunoasc obiceiurile alimentare ale bolnavilor7 "usturile lor7 alimentele prescrise (n unele a ec!iuni7 s aib cuno4tin!ele de psi>olo"ie alimentar7 s (n!elea" importan!a lor. 0a)oritatea asistentelor competente pot i (n msur s asi"ure bolnavilor alimente bine preparate spre a reduce administrarea alimentelor pe alt cale dec?t cea oral. Dac bolnavul este pre"tit pentru a m?nca a4a cum obi4nuie4te7 dac i-ic se simte combatabil7 dac nu este stp?nit de stresul emo!ional 4i dac preparatele au un aspect estetic7 va m?nca mai bine dec?t (n ca-urile c?nd nu sunt (ndeplinite aceste condi!ii. A asi"ura aceste condi!ii repre-int o parte din nursin". Se !ine cont de aptul c psi>ic este di icil s i alimentat sau s alimente-i pe cel bolnav sau >andicapat. Acest lucru nu trebuie cut r plcere 4i mai ales bolnavul s nu permit aceast neplcere7 ca- (n care va (n">i!i m?ncarea pentru a termina c?t mai repede7 m?nc?nd mai pu!in dec?t are nevoie sau dore4te. Eolnavul trebuie s stea con ortabil7 trebuie (ncura)at s94i c?4ti"e c?t mai repede independen!a. Indi erent de modul de alimentare7 asistenta trebuie s !in cont de apetitul sau prescrip!iile medicale necesare pentru modi icarea dietei7 pentru alimentare pe o alt cale dec?t cea oral sau pentru renun!area la acest tip de alimenta!ie7 se ba-ea- pe observa!iile 4i in orma!iile date de asistent. 5a trebuie s 4tie s pre"teasc lic>ide nutritive care s satis ac nevoile bolnavului de orice v?rst 4i nu s "seasc aceste alimente. =nainte ca bolnavul s prseasc spitalul7 personalul trebuie s a le dac condi!iile sale de acas (i permit s se alimente-e adecvat. III S$ a0ui 2+-na4u- ($ !-i3in!8 asistenta trebuie s cunoasc toate cile de eliminare7 variet!ile normale ale recven!ei 4i cantit!ii eliminrii renale sau di"estive7 s 4tie ceea ce este normal (n ce prive4te transpira!ia7 s ie capabil s )udece unc!ia de eliminare prin caracterele produselor de secre!ie7 s )udece dup miros !i aspect produsele de secre!ie pentru a (n4tiin!a medicul. =n"ri)irile de ba- cuprind 4i recoltarea 4i pre"tirea e4antioanelor de de)ec!ii7 dac este prescris un e6amen de laborator de ctre medic. Intimitatea 4i con ortul i-ic (n timpul de ecrii 4i mic!ionrii trebuie asi"urat con orm v?rstei 4i tradi!iei. Eolnavul va i (ncura)at s aib po-i!ie i-iolo"ic pentru a avori-a o eliminare normal. Scaunele rurale trans ormate pot i olosite (n locul ba-inetului (n pat7 c?nd este posibil. Cel mai bine este dac starea bolnavului permite ducerea la toalet. La bolnavii care transpir abundent7 se are (n vedere (n"ri)irea te"umentelor pentru a li se asi"ura con ortul7 prevenirea mirosului neplcut 4i pericolul de rison. =nlturarea prompt a de)ec!iilor 4i
18

cur!irea recipientelor ce le9au con!inut7 sunt importante la el aerul condi!ionat7 de-in ectarea 4i deodorantele. Asistenta poate i a"entul principal (n e ectuarea unui pro"ram de educa!ie (n le"tur cu aceasta. IV' S$ a0ui 2+-na4u- ($ %$("#!,! + 2un$ %+("u#$8 C?nd se plimb7 c?nd st sau este culcat7 sa9l a)u!i s94i sc>imbe po-i!ia: mecanica capului (n nursin" este important. Asistenta speciali-at7 ortopedul7 i-ioterapeutul au accentul important prote)rii po-i!iei prin utili-area metodelor propice de lucrul pentru sc>imbarea sau ridicarea pacientului ca 4i prevenirea de ormrilor la bolnav 4i proasta unc!ionare a or"anelor (n timpul bolii. Comportamentul 4i atitudinea unei persoane privind via!a se re lect (n alura sa. Asistenta de psi>iatrie sesi-ea- prompt orice modi icare care indic dac bolnavul este pe cale s se vindece sau nu. Asistenta trebuie s cunoasc cum trebuie a4e-at corpul omenesc pentru a asi"ura o reparti!ie corect a "reut!ii 4i o aliniere corect7 indi erent de po-i!ia utili-at s ie capabil s (nve!e pe al!ii cum s o a)ute pentru a sc>imba po-i!ia bolnavilor7 s a)ute bolnavul s94i ob!in independen!a neuromotorie7 atunci c?nd acesta este posibil. 5ste responsabilitatea asistentei s suprave">e-e dac un pacient nu rm?ne mult timp (n aceea4i po-i!ie7 s previn escarele la bolnavii imobili-a!i prin modi icarea recvent a po-i!iei 4i cur!eniei. C?nd asistenta bene icia- de colaborarea unui i-ioterapeut (n problemele de biomecanic7 sarcina este u4urat7 put?nd ini!ia un pro"ram pe care asistenta (l urmre4te. La ie4irea din spital asistenta se convin"e dac bolnavul se poare mobili-a (n msura necesar la domiciliu. V' S$ a0ui 2+-na4u- ($ (! + i:n!a(c$ *i ($ +a#3$8 repausul 4i somnul depind de rela6area muscular. Asistenta cu cuno4tin!ele de biomecanic are competen!a s a)ute bolnavul s se odi>neasc. Recur"erea e6a"erat la somni ere denot incapacitatea individului de a94i stp?ni 4i domina stresul sau tensiunea. Asistenta va trebui s94i (nve!e bolnavii cum s94i re-olve o problem. Utili-area >ipnoticelor sau narcoticelor (n timpul (mbolnvirilor poate repre-enta cau-a dependen!ei la medicamente Asistenta poate din proprie ini!iativ s a)ute bolnavul s94i reduc nevoia de dro"uri. 0u-ica produce somn7 lectura bine aleas7 contactul cu o alt persoan poate i con ortabil. Pre-en!a asistentei (n camer (n momentul culcrii7 cldura unui contact uman7 poate contribui la diminuarea tensiunii nervoase7 dup plecarea vi-itatorilor. VI' S$ a0ui 2+-na4u- ($;*i a-!a)$ .32#$c$3in"!a< ($ (! .32#ac! *i ($ (! !,2#ac!8 Sociolo"ii 4i psi>olo"ii au studiat e ectele psi>olo"ice 4i caracteristicile care determin ca (mbrcmintea s ne prote)e-e de ri" sau cldur. =n"ri)irile de ba- cuprind a)utorul dat pacientului a94i ale"e (mbrcmintea care i se o er7 s9l a)ute s o oloseasc.
11

Psi>iatrii consider ca un semn de sntate interesul bolnavilor pentru (mbrcminte. =mbrcmintea poate in luen!a sentimentul de demnitate 4i autorespect al bolnavului. Asistenta poate lsa o anumit libertate bolnavului (n a se (mbrca7 c>iar (ncura)?ndu9l (n puterea (mbrcmin!ii care (l stimulea- 4i (nv!?ndu9l s94i c?4ti"e independen!a7 (mbrcarea 4i de-brcarea c?nd parte din pro"ramul de recuperare. VII' S$ a0ui 2+-na4u- ($;*i 3!nin$ "!3%!#a"u#a .n -i3i"! n+#3a-!8 temperatura corpului omenesc este men!inut (n limitele normale prin climati-area aerului ambiant 4i portul (mbrcmin!ii adecvate. Eolnavul se a l la buna dispo-i!ie a acelui ce asi"ur condi!iile mediului (ncon)urtor 4i poate su erii pe plan psi>olo"ic sau i-iolo"ic dac o camer este ri"uroas7 umed7 prea (ncl-it sau pre-int curen!i de aer. =n"ri)irile de ba- includ pstrarea unei temperaturi normale (n camer con orm termometrului. Asistenta trebuie s cunoasc principiile i-iolo"ice ale producerii 4i pierderii de cldur 4i s ie capabil s recur" la unul dintre acestea7 prin modi icarea temperaturii7 "radului de umiditate7 circula!ia aerului. Asistenta trebui s ie capabil s su"ere-e sau s recur" la di erite sisteme de (mbiere7 (mpac>etarea sau alte aplica!ii pentru cre4terea sau reducerea temperaturii corpului. VIII' S$ a0ui 2+-na4u- ($;*i %$("#!,! c+#%u- cu#a"< .n)#i0i"< ($ ai2$ %#+"!0a"! "!)u3!n"!-!8 cur!enia ca 4i (mbrcmintea7 poate i discutat din punct de vedere psi>olo"ic 4i i-iolo"ic. C?nd imobili-area la pat este prescris dup na4tere7 toalet la pat este punctul c>eie (n (n"ri)irile de ba-. Asistenta poate (mbia o persoan bolnav7 s o spele pe din!i7 s9i perie prul7 s9i cure!e un">iile. &iecare pacient trebuie s bene icie-e de condi!iile 4i articolele necesare pentru (n"ri)irea prului7 un">iilor7 nasului7 "urii 4i din!ilor. Nu to!i indivi-ii au aceea4i concep!ie privind cur!enia. &recven!a toaletei "enerale este stabilit (n unc!ie de nevoile somatice 4i dorin!ele bolnavului. /oaleta va i e ectuat at?t de recvent (nc?t s9i asi"ure bolnavului o (n !i4are curat7 s previn orice mirosuri de-a"reabile sau orice orm de iritare a pielii. Cei mai mul!i bolnavi pot bene icia de o baie cu ap curent (n cad sau du4. C?nd toaleta se e ectuea- (n pat7 se vor (nmuia m?inile 4i picioarele 4i se vor limpe-i bine pentru a (ndeprta spunul sau 4amponul. Prul trebuie bine periat cel pu!in o dat pe -i 4i aran)at con orm "ustului bolnavului. Dac boala7 lipsa de putere sau starea mental sunt cau-ele ne"li)en!ei7 asistenta va trebui s94i duble-e e orturile pentru ai veni (n a)utor. 5ste esen!ial c toate asistentele s ie capabile s spele e icient "ura 4i din!ii bolnavului7 indi erent de starea lui de con4tiin!. Crustele ormate (n nas vor trebui (ndeprtate de asistent cu tamponul de vat (nmuiat (n ap sau un"uent. Asistenta trebuie s ie (n msur de a da s aturi privind ale"erea cosmeticelor7
1$

e ectuarea unor proceduri de acest "en7 s aprecie-e (n !i4area din punct de vedere psi>olo"ic. I=' S$ a0ui 2+-na4u- ($ !4i"! %!#ic+-!-! in 3! iu- .nc+n0u#$"+#8 s ie prote)a!i ceilal!i de orice pericol din partea pacientului7 cum ar i in ec!ia sau violen!a7 o persoan sntoas are liberul control asupra mediului (ncon)urtor 4i se poate (ndeprta dac socote4te c devine periculos7 boala (l poate priva de aceast libertate. Sunt persoane delicate ce triesc (ntr9un mediu protector7 ce nu vor accepta cu bucurie orice orm de coabitare (n comun. Cu c?t asistenta va cunoa4te mai bine pericolele reale 4i cele care se cred c e6ist con orm unor tradi!ii sau credin!e7 cu at?t va i (n msur se le previn 4i s le controle-e iar (n ca- de nevoie s dea e6plica!ii care s lini4teasc bolnavul. La persoanele cu delir sau psi>opate problema protec!iei devine ma)or: prevenirea suicidului7 prote)area bolnavului7 prevenirea le-rii celor din )ur. Asistenta vede (n aprovi-ionare: pstrarea medicamentelor 4i cooperarea cu al!i membri a ec>ipei modul de a controla in ec!iile. =n multe !ri7 asistenta ini!ia- punerea (n aplicare 4i stabile4te msurile de sntate 4i procesul de sterili-are7 cea ce asi"ur tuturor celor ce (ncon)oar bolnavul 4i (l servesc7 (nlturarea pericolului de in ectare. =n"ri)irile de ba- trebuie s o ere iecrui pacient o protec!ie optim. Splarea pe m?ini a asistentei7 utili-area m4tii7 mnu4ilor7 >alatului7 material de-in ectant7 steril sunt aspecte ale protec!iei pacientului. 0aterialul steril de unic olosin! o er o mai mare si"uran!. =' S$ a0ui 2+-na4u- ($ c+3unic! cu a-ii< ($;*i !>%#i3! n!4+i-! *i ($;*i !>"!#i+#i,!,! (!n"i3!n"!-!8 un rol mai di icil de interpretat pentru asistent este acela de9a a)uta bolnavul s (n!elea"7 s modi ice condi!iile care l9au cut s se (mbolnveasc 4i s a accepte pe cele care nu pot i sc>imbate. Separarea de prieteni7 de amilie7 rica de modi icare a rela!iilor interpersonale7 ac s creasc su erin!a bolnavului. Cu c?t asistenta (n!ele"e acesta7 ia atra"e pacientul 4i amilia sa7 s aib (ncredere (n ea 4i e capabil s9l a)ute s dep4easc unele e ecte psi>olo"ice ale (mbolnviri. =n evaluarea strii bolnavului7 medicul se ba-ea- pe descrierea strii lui de ctre asistent. C?nd aceasta ac!ionea- ca un intermediar pentru comunicare (ntre bolnavi 4i medic7 acest aspect este important (n cadrul (n"ri)irilor de ba-. =I' S$ a0ui 2+-na4u- ($;*i %#ac"ic! #!-i)ia c+n6+#3 c+nc!%"u-ui %#+%#iu %#i4in c!a c! !("! #!%" *i n! #!%"8 de secole7 (n"ri)irea bolnavului7 r di eren! de ras7 credin!a sau culoare ace parte din codul de etic medical. ;biectivitatea 4i caracterul con iden!ial al documentelor medicale este (n bene iciul celor interesa!i. 0arile institu!ii bene icia- de servicii aduse de preo!i pentru a rspunde nevoile spirituale ale bolnavilor. Dac practica reli"ioas
1%

este important pentru starea de bine a unei persoane sntoase7 este 4i mai important c?nd acesta se (mbolnve4te. /rebuie a)utat s aib un spa!iu unde s94i e ectue-e practicile reli"ioase7 s i se asi"ure primirea (mprt4aniei7 dac reli"ia i9o impune. =II' S$ a0ui 2+-na4u- .n 3unc$ (au +cu%ai %#+ uc"i4!8 o -i normal pentru cei mai mul!i presupune s ac ceva cu un re-ultat productiv. Asistenta care a)ut bolnavul s94i ac un plan pentru iecare -i7 poate (ncura)a orice activitate ce (l interesea- 4i s9l a)ute (n e ectuarea lui. Iudecata (n interpretarea nevoilor bolnavului este esen!ial. Asistenta trebuie s recunoasc semnele de interes mani estate de bolnav pentru o activitate 4i dac ea posed interes7 e6perien! 4i deprinderile necesare7 va 4ti s o ere bolnavului oca-ia de a se ace util. Recuperarea cuprinde re(ntoarcerea la o slu)b productiv 4i cu c?t perioada de inactivitate va i mai scurt7 cu at?t recuperarea va i mai acil. Asistenta nu trebuie s piard din vedere importan!a de a a)uta bolnavul s94i pstre-e sau s94i rec?4ti"e independen!a tuturor unc!iilor corporale =III' S$ a0ui %aci!n"u- .n ac"i4i"$i #!c#!a"i4!8 recreerea sau )ocul sunt activit!i (ntreprinse pentru plcere. Adesea (mbolnvirea nu permite victimei sale o varietate de oca-ii de a se recreea. A se plimba7 a citi7 repre-int o (ndeletnicire u4or de reali-at. Jiarele cotidiene 4i sptm?nale (l a)ut sa tina le"tura cu lumea. 0u-ica 4i teatrul sunt din ce (n ce mai des o erite bolnavului 4i re!eaua /3 4i radioul. Camerele speciale pentru 4edere7 pentru recreerea atra" pacien!ii si i avori-ea- via!a social a acestuia. Pu!ine asistente sunt pre"tite pentru a or"ani-a pro"rame recreative. 5le pot colabora cu speciali4ti (n terapie ocupa!ional7 Dac ace4tia ac parte din personalul permanent. =IV' S$ a0ui 2+-na4u- ($ .n4!!: boala 4i in irmitatea pot i con"enitale7 dar adesea sunt re-ultatul unui re"im nesntos ce poate i datorat unor cau-e individuale7 economice. Eoala apare datorit necunoa4terii unor mi)loace de prevenire 4i tratament 4i de aceea nu le respect. =n aceste situa!ii7 prevenirea 4i tratarea bolii de care su er depinde de reeducarea acestora. Reeducarea 4i recuperarea repre-int dovada abilit!ii e6per!ilor. &unc!ia asistentei este de a a)uta bolnavii s (nve!e cile de promovare a snt!ii 4i vindecrii . 5a poate ace ca e6perien!a bolnavului (n ceea ce prive4te boala 4i oportunitatea de a (nv!a s ie ma6im. Scopul este restaurarea independen!ei bolnavului7 dac este posibil7 s9l a)ute s triasc c?t se poate de e icient7 s accepte s ?r4itul inevitabil pentru a putea spune c: Aa murit u4orB ..Teoria lui Maslow A irm c motiva!ia uman corespunde unei clasi icri care cuprinde cinci clase de nevoi undamentale comune tuturor indivi-ilor 7 de inite ast el: a. nevoi i-iolo"ice
1'

b. nevoi de securitate :si"uran!a< c. nevoi de apartenen! d. nevoia de stim e. nevoia de dep4ire. Aceste nevoi se ierar>i-ea- propor!ional cu preponderen! (n s?nul persoanei. Nevoile situate la ba-a piramidei repre-int motiva!ia dinaintea unui minim de satis ac!ie. &iind satis cute nevoile primare7 a aprut condi!ia pentru a94i satis ace nevoile secundare. Intensitatea nevoilor varia- dup individ 4i conte6tul care in luen!ea- satis acerea nevoilor7 iecare antren?nd o eliberare de ener"ie obli"atorie pentru reali-area celorlalte. ; persoan care a utili-at toat ener"ia pentru a (ncerca s rspund unei nevoi nesatis cute nu mai "se4te cadrul (n care celelalte tind s devin secundare. Dac una dintre nevoi nu poate i satis cut7 toate celelalte tind s devin secundare. &iecare individ e6prim 4i rspunde di erit nevoilor sale pentru ob!inerea unui ec>ilibru de via! satis cut urmrind personalitatea 4i cultura sa. Ne,oi fi-iolo(i e: La ba-a unui minim de satis ac!ie stau nevoile i-iolo"ice. ; a #!(%i#a repre-int asi"urarea sc>imburilor "a-oase7 esen!ialul unc!ionrii or"anismului iind in luen!at de po-i!ia corpului7 v?rsta7 mediul (ncon)urtor7 emo!ie7 ric7 cultur7 sport. ; a 2!a *i a 39nca8 asi"ur necesit!ile plastice 4i ener"etice ale or"anismului7 bolnavul satis c?nd par!ial aceast nevoie. ; a !-i3ina8 scaunul7 urina7 transpira!ia asi"ur eliminarea de)ec!iilor din or"anism7 recven!a7 calitatea 4i cantitatea iind in luen!ate de alimenta!ie7 lic>ide7 activitate7 v?rst7 obiceiuri7 bolnavul satis ace aceast nevoie ; a (! 3i*ca8 asi"ur independen!a i-ic7 e un bun mi)loc de comunicare cu ceilal!i actori. Repre-int o necesitate psi>ic 4i este re lu6ul educa!iei 4i po-i!iei sociale7 iind in luen!at de constitu!ia i-ic7 activitatea individului. Eolnavul satis ace aceast nevoie. ; a (! + i:ni< a +#3i8 toat activitatea i-ic sau mental antrenea- o oboseal i-ic7 o tensiune variat (n unc!ie de perioadele de repaus7 activitate 4i somn. 5ste necesar "sirea unui ec>ilibru intre timpul de activitate 4i somn. Calitatea somnului depinde de stadiul i-ic 4i mental al individului7 emo!ii7 munc. ; a (! .32#$ca *i a (! (i3i 2in! 6i,i+-+)ic8 (mbrcmintea este protectoare aleas (n unc!ie de condi!iile climaterice 4i men!ine temperatura corpului7 av?nd semni ica!ie social 4i depin-?nd de personalitate7 reli"ie7 mod. Eolnavul satis ace aceast nevoie. ; n!4+i! ! i)i!n$8 rspunde nevoii de a ii curat7 pentru sentimentul de a te sim!i bine7 o bun apari!ie7 o bun inser!ie social7 evitarea mirosurilor de-a"reabile7 prevenirea in ec!iilor 4i cariilor dentare7 pstrarea inte"rit!ii corpului.
1*

Ne,oi# $e se uri&#&e: 5ste important satis acerea nevoilor de securitate 4i (ncredere (n sine. Sunt cuprinse nevoile de a se prote)a7 a men!ine inte"ritatea i-ic7 i-iolo"ic 4i psi>olo"ic7 a tri (ntr9o lume si"ur7 (n care re"ulile de interac!iune (ntre persoane sunt cunoscute. Nevoile de securitate devin dominante (n cadrul unor situa!ii critice: boli7 pericol iminent7 an6ietate. Aceste nevoi sunt par!ial satis cute. Ne,oi# $e #%#r&enen.: ;ricare individ c?nd nu este dominat de nevoi i-iolo"ice sau de securitate simte nevoia de a se sim!i iubit 4i acceptat de al!ii7 de9a i participant 4i membru dorit de un "rup. Aceast participare d sen-a!ia de a i activ 4i necesar. Ne,oi# $e s&i/. Nu este satis cut datorit dominantei nevoilor de securitate. Sunt cuprinse# reali-area7 recuno4tin!a7 independen!a7 speran!a7 stima de sine7 nevoia de a se sim!i util 4i valoros. Nesatis acerea acestor nevoi antrenea- un "rad de decompensare i-ic7 compensat de individ prin di erite mecanisme7 care se traduc prin comportamente de a"resivitate e6cesiv7 de retra"ere (n sine re u- de comunicare7 apatie7 mole4eal7 lips de dorin!7 depresie7 de protec!ie a propriilor reac!ii asupra altuia. Ne,oile $e $e%.0ire: Sunt condi!ionate de credin! 4i maturitate7 intelectualitate a lua cuno4tin!a de poten!ialul sau de a 4i9l de-volta7 (mbunt!irea cuno4tin!elor7 creativitatea7 capacitatea de a percepe realitatea7 diminuarea ri"idit!ii7 desc>iderea spiritului spre tot ce este nou7 (mbunt!irea valorilor7 satis ac!ie pe plan spiritual 4i i-iolo"ic. 2. R+-u- a(i("!n"! 3! ica-! .n .n)#i0i#!a 2+-na4i-+#' Nevoile umane repre-int ori"inea (n"ri)irilor in irmiere (n toate serviciile de sntate. Anali-a (n"ri)irilor pe care cu competen! le reali-ea- asistenta medical7 trebuie s se ba-e-e pe de inirea rolului acesteia7 de ini!ie acceptat de to!i cei interesa!i. =n iecare !ar aceast de ini!ie trebuie s ie con orm le"isla!iei care vi-ea- practicarea nursin"ului.

1+

Asistenta medical a ost denumit mam pro esional7 ea ca o mam ac!ionea- con orm nevoilor copilului7 trebuie adeseori s (ndeplineasc sarcini mai diverse uneori insolite. Pre"tirea de ba- a surorilor medicale nivelul lor ridicat de cultur "eneral7 le permite7 de o parte (nsu4irea mai pro und 4i mai rapid a unor cuno4tin!e 4i practici de specialitate 4i mai mult receptivitate a! de 4tiin! 4i a! de nou 7 iar pe de alt parte un ori-ont mai lar"7 o orientare mai rapid la patul bolnavului. Asistenta medical a crei sarcini de ba- este asi"urarea condi!iilor optime de (n"ri)ire a bolnavilor are atribu!ia de (n"ri)ire medical propriu9-is i"ienico9sanitar7 or"ani-atorice7 educative 4i "ospodre4ti. Locul su de munc poate i spitalul7 policlinica sau circumscrip!ia medico9 sanitar. 5ste lesne de (n!eles c pentru a94i aduce activitatea (n bune condi!ii7 trebuie s94i cunoasc bine institu!ia (n care lucrea-7 sub toate raporturile. =n cadrul policlinicii sau circumscrip!iei medicale7 asistenta medical are sarcina de a aplica toate cuno4tin!ele dob?ndite (n anii de studiu pentru (n"ri)irea bolnavilor ambulatoriu7 de a e6ecuta toate te>nicile 4i actele medicale care se pot e ectua ambulatoriu (n unitatea sanitar respectiv sau la domiciliul bolnavului7 de a contribui la ac!iunile de depistare a bolilor la ac!iunile pro ilactice 4i de educa!ie sanitar7 pe scurt7 de a contribui cu toate posibilit!ile sale la vindecarea bolnavilor. Spitalul rm?ne locul unde toate talentele asistentelor medicale pot i valori icate pe deplin7 unde aportul 4i rolul su sunt de ne(nlocuit. Aici sunt (n permanen! (n serviciul bolnavului de la internarea acestuia 4i p?n la e6ternare. 5le asi"ur toate (n"ri)irile prescrise7 particip la e6aminarea bolnavului7 la suprave">erea lui7 prelevea- produsele biolo"ice 4i patolo"ice7 pre"tirea bolnavului pentru e6aminare: radiolo"ii7 endoscopie7 asi"ur tratamentul7 pstrea- 4i (ntre!ine mobilierul7 aparatura# instrumente de i"ien 4i de con ort. Are obli"a!ia de a suprave">ea bolnavul 4i de a urmrii toate complica!iile 4i accidentele a ec!iunilor 4i tratamentelor aplicate trebuie s le 4tie bine 4i s le recunoasc aplic?ndu9le la nevoie. Iat de ce trebuie s aib temeinice cuno4tin!e de patolo"ie 4i terapie s cunoasc semnele 4i simptomele bolilor7 contraindica!iile 4i incompatibilitatea medicamentelor7 Eolnavul care solicit asisten! medical (4i (ncredin!ea- sntatea 4i uneori via!a (n m?inile celor care (l (n"ri)esc. Aceast (ncredere presupune mai multe responsabilit!i7 multe calit!i. 5ste momentul s pre-entm aptitudinile7 trsturile morale7 obli"a!iile 4i rspunderile unei bune asistente medicale.

1,

0ai presus de toate7 asistenta medical trebuie s ie devotat7 s aib cura) 4i trie. Devotamentul trebuie s se mani este e"al a! de to!i bolnavii. Cri)ile personale7 neca-urile vie!ii sale particulare nu trebuie s9i in luen!e-e atitudinea. C?nd ne re erim la atitudine7 prin aceasta (n!ele"em comportamentul asistentei medicale a! de bolnav 4i a! de celelalte cate"orii de personal sau vi-itatori 4i bine(n!eles7 comportamentul su etic "eneral. Se 4tie c bolnavul are pe toat durata bolii un moral 4i o psi>olo"ie de ormat. Unii bolnavi aprecia- (n"ri)irile 7 sunt binevoitori7 cooperan!i7 (n timp ce al!ii sunt deprima!i7 an6io4i7 preocupa!i de problemele a ective7 amiliale7 nelini4ti!i de boal. Asistentei medicale (i revine sarcina s9l a)ute pe bolnav cu tact7 (n!ele"ere7 delicate!e7 aten!ie. 5a trebuie s mani este solicitudine a! de to!i bolnavii (n (ndeplinirea prescrip!iilor (n respectarea disciplinei (n spital. =ntrea"a sa activitate trebuie s urmreasc perseverent asi"urarea celor mai bune condi!ii de con ort bolnavului7 s cree-e acestuia sentimentul de securitate. Dar asistenta medical trebuie s ie animat de spiritul (n ec>ip (n interesul bolnavului 4i pentru bunul mers al institu!iei (n care lucrea-. Kinuta asistentei medicale ace parte din condi!iile de con ort ale bolnavilor 4i nu trebuie s uite c ea este un permanent e6emplu pentru bolnav. 5ste de-a"reabil 4i c>iar uneori demorali-ant pentru un bolnav pre-en!a unui cadru medical cu !inuta ne"li)ent. Aceasta este 4i o dovad de lips de respect de bolnav7 o nepolite!e 4i o "re4eal Secretul pro esional constituie o alt obli"a!ie undamental a asistentei medicale. /ot ceea ce se a l despre bolnav sau despre boala sa constituie secretul pro esional care nu trebuie discutat cu nimeni. Responsabilitatea repre-int obli"a!ia de a rspunde de actele sv?r4ite (n a!a autorit!ilor componente. Responsabilitatea este (n primul r?nd moral7 cu alte cuvinte de actele sale rspunde mai (nt?i a! de ea (ns4i.

1.

II. ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

CILE URINARE.
Cile de eliminare a urinii (ncep (n sinusul renal7 cu calicele mici 4i mari 4i pelvisul renal. C#li ele ren#le /i i : calLces renales minores< continu de alt el tubii drep!i 4i colectori ai piramidelor renale. 5le se (nserea- (n pro un-imea sinusului renal7 pe papilele renale7 crora le corespund ca numr. Papila cu area cribrosa proemin (n interiorul calicei7 ca (ntr9o cup7 4i spa!iul dintre ea 4i peretele calicei se nume4te 6+#ni> ca-ic!a-' C#li ele ren#le /#ri :calLces renales ma)ores< i9au na4tere prin con luen!a calicelor mici 4i sunt (n numr de $9% prin unirea lor se ormea- pelvisul renal :ba-inetul<. +el,isul ren#l :pelvis renalis< este un prim re-ervor de colectare a urinii7 cu o capacitate de apro6imativ 18 ml. =n unc!ie de lun"imea calicelor mari care (l ormea- 4i de modul (n care acestea se unesc7 pelvisul renal poate avea orme di erite. 5l este de tip ampular7 asemn?ndu9se cu o p?lnie7 c?nd calicele sunt scurte de tip dendritic7 c?nd acestea sunt lun"i7 sau pre-int orme intermediare. Ca situa!ie anatomic7 pelvisul renal are o por!iune intrarenal 4i alta e6trarenal. Partea intrarenal se a l (n sinusul renal7 iind situat pe un plan posterior a! de vasele san"uine7 po-i!ie pe care o men!ine 4i la nivelul >ilului7 unde constituie elementul cel mai posterior al pelvisului renal. Partea e6trarenal se (ntinde de la >il la locul de continuare cu ureterul. RINIC1II sunt a4e-a!i (n cavitatea abdominal de o parte 4i de alta a coloanei vertebrale (n re"iunea lombar7 au orm asemntoare cu cea a unui bob de asole :reni orm<7 culoarea brun9ro4cat7 lun"imea de apro6imativ $ cm7 l!ime + cm 4i "rosimea % cm .
12

Creutatea iecrui rinic>i este 1$8 "r7 rinic>iului i se descriu dou e!e :9anterioar 4i posterioar7 dou mar"ini una lateral9conve6 4i una medial concav7 pre-ent >ilul 4i doi poli superior 4i in erior7 prin >ilul venal intr artera renal 4i nervii renali7 ie4ind vena renal7 cile urinare 4i vasele lim atice. Polul superior vine (n raport cu "landa suprarenal. Rinic>iul este alctuit din dou pr!i: capsula renal 4i !esutul sau parenc>imul renal. VASCULARI2A3IA RINIC1IULUI este asi"urat de artera renal7 ramur din aorta abdominal care ptrunde (n rinic>i prin >il7 din ea se desprind arterele interlobale care mer" printre piramidele 0alpidi7 a)unse la ba-a piramidei 0alpidi7 arterele interlobare devin artere acute 4i mer" la limita dintre medular 4i cortical. Din arterele arcuate pornesc (n cortical arterele interlobulare din care se desprind arteriolele a erente care a)un" la "lomerulul renal7 din acesta iese arteriola e erent7 venele au un traiect invers arterelor 4i se vars (n venele renale iar apoi (n vena cav in erioar dou pr!i u-i orme de calibru mai mare.

Ure&erul este un conduct lun" de %8 cm care se (ntinde de la pelvisul renal la ve-ica urinar. 5ste un or"an retroperitoneal 4i dup re"iunile pe care le strbate7 i se descriu o parte abdominal 4i alta pelvian. =n lun"ul su ureterul pre-int trei por!iuni str?mtate7 (ntre care sunt cuprinse dou pr!ii u-i orme de calibru mai mare. ; str?mtoare se a l la ori"ine7 alta la intrare (n ba-in7 unde (4i sc>imb direc!ia orm?nd le6ura mar"inal7 4i ultima la captul terminal7 (n peretele ve-icii urinare. Por!iunea terminal a acestuia se nume4te )onc!iune uretero ve-ical. Anterior ureterul este (ncruci4at de vasele spermatice sau ovariene7 de rdcina me-enterului7 la dreapta7 4i de rdcina me-osi"moidului7 la st?n"a iind situat (n undul recesului intersi"moiderat (n partea pelvian7 la brbat7 ureterul 7 situat ini!ial anterior de a iliac intern 7 este (ncruci4at anterior7 aproape (n un">i drept7 de canalul de erent7 dup care trece anterior de ve-icule seminale 4i ptrunde (n peretele ve-ical. La emeie7 are de asemenea7 raporturi cu artera iliac intern7 intr (n ba-a li"amentului lat al uterului 4i este (ncruci4at anterior de o uterin cam la $ cm distan! de colul uterin7 dup care trece anterior de va"in 4i ptrunde (n peretele ve-icii urinare. STRUCTURA URETERULUI peretele ureteral este alctuit din trei straturi: adventice7 tunica muscular 4i tunica mucoas. Adventicea7 stratul e6terior7 este ormat din !esut con)unctiv ce ader de !esutul subperitoneal. /unica muscular se continu la ori"ine cu
$8

cea a pelvisului renal7 iar la captul terminal7 cu musculatura tri"onului ve-ical. =n partea abdominal7 ea este ormat dintr9un strat de ibre circulare7 la e6terior7 4i altul lon"itudinal spre mucoas. /unica mucoas este alctuit dintr9un epiteliu prismatic strati icat7 care c?nd ureterul este plin sau destins7 (4i pierde aceast strati icare 4i devine plat . 0ucoasa nu are membran ba-al 4i nici muscular a mucoasei 4i c?nd ureterul este "ol7 ormea- cute lon"itudinale structural7 se aseamn cu mucoasa ve-ical 4i ormea- (mpreun a4a numitul epiteliu de tran-i!ie sau uroteliu. VASCULARI2A3IE 4I INERVA3IE ureterul este vasculari-at de sus (n )os7 de ramuri din artera renal din artera testicular sau ovarian7 de artera iliac comun7 din arter rectal medie7 din artera uterin7 4i din artera ve-ical in erioar. 3enele sunt a luen!i ai venei testiculare sau ovariene7 (n partea abdominal 4i >ipo"astrice7 (n partea pelvian. Lim aticele transport lim a la "an"lionii lombari 4i iliaci interni. Inerva!ia este dat de ibre SI0PA/IC5 7 provenite din ple6ul >ipo"astric 4i parasimpatice7 din ple6ul pelvic. EZICA URINAR.

3e-ica urinar este un or"an cavitar cu o capacitate de $*89%88 ml7 situat (n pelvis7 posterior de sim i-a pubian. Prin structura sa7 ve-ica urinar are c?teva caracteristici care o deosebesc de alte re-ervoare din or"anism. Acestea constau (n marea ei plasticitate7 (n puterea de a men!ine urina7 r resorb!ie 4i secre!ie7 4i totodat (n puterea de e6pul-ie p?n la ultima pictur de urin. FOR5A VE2ICII URINARE di er dup cum este ea "oal sau plin. C?nd este "oal are orma semilunar7 partea ei superioar orm?nd o concavitate cu desc>idere (n sus7 care aproape atin"e partea in erioar sau undul ve-icii. C?nd este plin7 ve-ica devine ovoidal 4i dep4e4te superior sim i-a pubian7 venind (n contact cu peretele anterior al abdomenului. 3e-ica urinar pre-int un und situat
$1

in erior7 un corp 4i un v?r . &undul ve-icii are o por!iune anterioar cuprins (ntre ori iciile de desc>idere a ureterelor 4i ori iciul intern al uretrei7 denumit tri"onul ve-ical. Por!iunea corespun-toare ori iciului intern al uretrei poart denumirea de colul :"?tul< ve-icii urinare7 no!iune mult olosit (n clinic. 3?r ul este le"at de ombilic prin li"amentul ombilical median :urac>us<7 ce ridic o plic peritoneal pe a!a posterioar a peretelui anterior al abdomenului 4i care re-ult din obliterarea unei orma!iuni embrionare numit canal alantoidian. 3e-icii i se distin" o a! anterioar7 dou e!e laterale 4i o a! posterioar. RA+ORTURILE VE2ICII URINARE a!a anterioar a ve-icii vine (n raport cu sim i-a pubian7 a!a posterioar (n partea de sus7 prin intermediul peritoneului vine (n raport cu ansele intestinului sub!ire 4i colonului si"moid7 iar (n peritoneu la brbat cu rectul7 la emeia vine (n raport cu mu4c>ii ridictor anali care determin pere!ii musculari ai pelvisului. &undul ve-icii :tri"onul< la brbat este in raport cu canalele de erente7 ve-iculele seminale 4i cu ba-a prostate de care ader7 iar la emei vine (n raport cu li"amentele. STRUCTURA VE2ICII URINARE peretele ve-icii urinare este contractil 4i elastic ceea ce (i d posibilitatea s94i mreasc volumul care varia- (ntre $889'88 ml :la emei volumul ve-icii este mai mare dec?t la brbat<7 (n ca-uri patolo"ice poate a)un"e p?n la *9+ l. Aceste (nsu4iri ale peretelui ve-ical sunt determinate de structura acesteia. Peretele ve-icii este ormat din patru tunici: 9 mucoas 9 submucoas 9 muscular 9 seroas VASCULARI2A3IA VE2ICII URINARE ve-ica urinar este vasculari-at de ramurile arterelor ombilical7 >ipo"astric7 >emoroidal7 ru4inoas 4i obturatoare. 3enele se "rupea- (n ple6urile ve-ico9prostatice7 ve-ico9 seminale care con luea- (n vena >ipo"astric. Lim ocitele mer" spre "an"lionii laterali9ve-icali si preve-icali iar de la ace4tia ormea- trunc>iuri care sunt tributare "an"lionilor >ipo"astrici7 "an"lionilor presacra!i7 etc. INERVA3IA VE2ICII ve-ica are o inerva!ie motorie 4i o inerva!ie sen-itiv. Inerva!ia motorie este dat de ibrele simpatice cu ori"inea (n cordoanele laterale din mduva lombar :L$9L'<7 ibrele parasimpatice cu ori"inea (n mduva sacrat :S19S%< 4i ormea- nervii pelvieni7 ibrele somatice cu ori"inea (n coordonatele anterioare ale mduvei sacrale :S19S%< orm?nd nervul ru4inos. &ibrele simpatice au rolul s in>ibe tonusul tunicii musculare 4i s mreasc tonusul s incterului interni re-ultatul iind re!inerea urinii (n ve-ic.

$$

&ibrele parasimpatice au rolul s contracte mu4c>ii tunicii musculare 4i s rela6e-e s incterul intern7 re-ultatul este eliminarea urinii din ve-ic. &ibrele somatice inervea- s incterul e6tern ve-ical care este voluntar. Inerva!ia sen-itiv este dat numai de ibrele parasimpatice7 sen-itive care se a l (n nervii pelvieni. CARACTERISTICILE I COMPOZIIA URINII. V+-u3u- u#ina# la adultul normal varia- (ntre +889$*88 ml.Dpe -i7 iind condi!ionat de starea de >idratare a or"anismului7 de condi!iile mediului ambiant7 alimenta!ie. D!n(i"a"!a u#inii varia- (ntre 188%918%*7 (n unc!ie de cantitatea de substan!e di-olvate. Sc-ut dup in"estii mari de lic>ide sau la bolnavii cu diabet insipid7 densitatea urinar este crescut (n toate strile de des>idratare. 3aloarea unc!ional renal este considerat cu at?t mai bun7 cu c?t rinic>iul poate elimina urini cu varia!ii c?t mai mari ale densit!ii. R!acia u#inii este (n "eneral acid7 cu un p@ mediu de + 4i cu limite e6treme (ntre '7*9.. Re"imul bo"at (n proteine mre4te aciditatea urinar prin cre4terea eliminrilor de aci-i sul uric 4i os atic7 iar re"imurile ve"etariene alcaline-ea- urina. Cu-+a#!a u#inii este "alben7 datorit pre-en!ei unui pi"ment :urocrom< 4i varia- ca densitate (n unc!ie de concentra!ie. Pre-en!a (n plasm a unor substan!e colorate determin modi icri corespun-toare ale culorii urinii. Mi#+(u- u#inii este u4or aromatic7 dar poate i modi icat prin pre-en!a unor substan!e mirositoare anormale. De asemenea7 conservarea urinii (i con er un miros amoniacal. Urina normal con!ine 28M ap 4i 18M substan!e di-olvate. Constituen!ii c>imici di-olva!i (n urina normal sunt or"anici 4i anor"anici. Dintre cei or"anici mai importan!i sunt: 9 ureea7 produs inal al catabolismului pro idic e6o"en 4i endo"en7 cantitatea de uree eliminat prin urin este condi!ionat direct de intensitatea catabolismului protidic din or"anism7 iind crescut (n ebr7 diabet7 e6cesul de >ormoni7 >ipo i-o corticosuprarenalieni 4i diminuat (n stadiile inale ale bolilor >epatice 4i (n acido-e. 9 amoniacul7 pre-ent (n cantit!i oarte mici (n urina proaspt7 cre4te (n acido-ele metabolice7 cu e6cep!ia celor renale7 (n care scade. 9creatinina 4i produsul su de de"radare 7 indici ai catabolismului protidic endo"en7 se elimin (n concentra!ia ne modi icat din alimenta!ie. Creatinina pre-ent (n cantit!i mici (n urina copiilor7 lipse4te la adul!i7 iind pre-ent numai (n ca- de "raviditate7 inani!ie7 >ipertiroidism7 anumite in ec!ii7 miopatii. 9 acidul uric7 produs inal de o6idare a purinelor din nucleoproteinele endo"ene 4i e6o"ene7 este crescut (n a ec!iunile caracteri-ate prin distru"eri celulare importante.
$%

9 aminoaci-i7 1*89$88 m"D-i la adul!i. 5liminarea lor urinar este crescut (n a ec!iuni care mresc concentra!ia lor san"uin7 precum 4i (n anumite a ec!iuni "enetice renale7 caracteri-ate prin alterarea mecanismelor de resorb!ie tubular a aminoaci-ilor. Dintre constituen!ii urinari anor"anici mai importan!i sunt: 9 clorurile (n special de Na7 repre-int N din totalul substan!elor solide urinare. 9 sul a!ii 7 varia- (n unc!ie de aparatul protidic alimentar. Se elimin prin urin sub trei orme: sul at anor"anic7 sul ocon)u"a!i 4i sul neutru. 9 os a!ii de Na7 O 7Ca 4i 0" se elimin (n cantit!i variabile (n unc!ie de diet7 dar 4i de catabolismul celular. Sunt crescu!i (n a ec!iunile osoase7 diabetul renal7 >iperparatiroidism 4i bolile renale. 9 o6ala!i se elimin obi4nuit (n cantit!i mici7 dar (n anumite a ec!iuni "enetice7 se e6cret (n cantit!i crescute. =n anumite a ec!iuni renale sau e6trarenale apar (n urm constituen!i anormali7 dintre care mai importan!i sunt: 9 proteinele plasmatice7 care se elimin (n mod normal sub $88 mlD -i7 dar (n anumite boli renale se poate a)un"e la pierderi de 188 "rD -i. Proteinuria const (n eliminarea renal nu numai de albumine7 dar 4i de "lobuline7 de aceea denumirea obi4nuit de albuminurie nu este corect. =n anumite a ec!iuni se elimin prin urin proteine anormale7 ca de e6emplu proteinele Eence9Iones (n mielomul multiplu7 leucemie7 boala @od"Hin7 lim osarcom. Cluco-a7 apare (n urin ie ca urmare a >iper"licemiei7 deci prin dep4irea capacit!ii ma6ime de reabsorb!ie tubular. Corpii cetonici7 %91* m" D -i 7 cresc (n ca- de inani!ie7 diabet "rav. Eilirubina apare (n ca- de ictere 4i con er urinii o culoare brun asemntoare ceaiului. S?n"ele colorea- urina 4i apare ca urmare a le-iunilor "lomerulare sau ale cilor urinare. Alteori7 (n urin se elimin cantit!i crescute de >emo"lobin :>emoli-e accentuate7 arsuri severe<. FORMAREA URINII. Repre-int principala activitate renal 4i se reali-ea- prin trei procese undamentale: iltrarea plasmei la nivel "lomerural7 reasorb!ia 4i secre!ia anumitor constituen!i (n tubi. &iltrarea Clomerural este un proces diri)at de or!e i-ice7 "ra!ie crora o parte din s?n"e trece prin membrana e6trem de sub!ire repre-entat de endoteliu capilar7 membrana ba-al 4i epiteliu visceval al capsulei. Aceast membran7 care (n condi!ii i-iolo"ice se comport ca o membran inert7 (n anumite stri patolo"ice poate e6ercita importante in luente cantitative 4i calitative asupra procesului iltrrii . &iltrarea "lomerular este re-ultatul presiunii e ective de iltrare care se e6ercit la nivelul membranei capilaro"lomerulare 4i care repre-int suma al"ebric a unor presiuni de sens opus.
$'

MICIUNEA.
Urina elaborat de rinic>i se acumulea- (n calice 4i ba-inet7 de unde va i apoi transportat prin uretere7 (n ve-ica urinar7 unde se acumulea- 4i de unde este eliminat de *9+ ori pe -i prin actul mic!iunii. Ureterele transport urina prin unde peristaltice care apar la nivelul desc>iderii lor (n ba-inet7 au o recven! de $9%9*9+Dmin7 (n unc!ie de intensitatea diure-ei 4i se propa" cu $9% cDsec. Urina a)un"e (n ve-ic sub orm de )eturi intermitente 4i nu re ulea- din nou (n uretere7 din cau- c desc>iderea acestora (n ve-ic este oblic. Urina se acumulea- pro"resiv (n ve-ic7 prin destinderea detrusorului ve-ical7 care (4i adaptea- tonusul la con!inut7 ast el (nc?t presiunea (ntrave-ical nu se modi ic7 ci se men!ine A (n platouB la 189 1* cm @$;. C?nd (ns presiunea tinde s dep4easc 1. cm @$; se produce cre4terea brusc la presiuni intrave-icale 4i la o anumit valoare apare re le6ul mic!iunii7 caracteri-at prin contrac!ia detrusorului7 cu rela6area concomitent a s incterului uretral intern7 mu4c>ii perineali 4i s incterul e6tern se rela6ea- voluntar 4i ca urmare a acestor modi icri dinamice comple6e7 ve-ica se "ole4te complet7 urina iind eliminat prin uretr. 0ic!iunea poate i a)utat 4i de contrac!ia musculaturii abdominale7 care comprim ve-ica7 promov?nd eliminarea urinii7 c>iar atunci c?nd acesta nu se "se4te (n cantit!i su iciente (n ve-ic pentru a provoca re le6ul mic!iunii. Dac din anumite condi!ii de mediu7 actul mic!iunii nu este posibil7 mu4c>ii perineali 4i s incterul e6tern se contract voluntar puternic 4i concomitent7 scade tonusul detrusorului7 ve-ica put?nd acumula o nou cantitate de urin. Controlul voluntar poate i men!inut p?n ce presiunea (ntrave-ical a)un"e la 188 cm @$;7c?nd se declan4ea- involuntar mic!iunea. 0ic!iunea este un act re le6 coordonat voluntar 4i autonom declan4at de cre4terea presiunii intra ve-icale urmat7 la un anumit nivel7 de apari!ia unor unde de contrac!ie. /ulburrile mic!iunii pot i determinate de trei tipuri de le-iuni nervoase: a. (ntreruperea nervilor a eren!i ve-icali prin le-iuni de tabes dorsalis le-iuni si ilitice ale rdcinilor posterioare. b. le-area nervilor a eren!i 4i e eren!i ai ve-icii (n urma unor interven!ii c>irur"icale pelviene sau de ctre tumori ale co-ii de cal. c. (ntreruperea cilor nervoase acilitate sau in>ibitoare care vin de la centrii superiori7 ca de pild dup sec!ionare medular. =n toate aceste condi!ii7 ve-ica urinar destins sau >ipertonic va continua s se contracte7 dar (n "eneral nu va mai i-buti s se "oleasc complet.

$*

III. CISTITA ACUT


De ini!ie: Cistita acut este un sindrom clinic determinat de in lama!ia microbian a mucoasei ve-icii urinare. FACTORI DE RISC care in luen!ea- un poten!ial ridicat pentru cistita acut in ec!ioas complicat sunt: 9 se6ul eminin 9 v?rsta (naintat 9 in ec!iile intraspitalice4ti 9 sarcina 9 purttori de cateter urinar 9 anomalii anatomice 4i unc!ionale ale tractului urinar 9 utili-area recent de antibiotice 9 simptomatolo"ie care durea- mai mult de 4apte -ile 9 diabetul -a>arat =n cadrul in ec!iilor tractului urinar este considerat relevanta bacteriuria. 0ai 18% "ermeni D ml dintr9o prob de urin din )etul mi)lociu (n cistita acut necomplicat la emei. 0ai 18' "ermeni D ml dintr9o prob de urin din )etul mi)lociu (n prelone rita acut necomplicat la emei. 0ai 18* "ermeni D ml dintr9o prob de urin din )etul mi)lociu la emeie7 sau mai mult de 18 ' "ermeni D ml dintr9o prob de urin din )etul mi)lociu la un brbat sau (n ca-ul unei emei care este sondat ve-ical pentru o in ec!ie acut de tractul urinar complicat. Eacteriuria asimptomatic este considerat decelarea mai mult * de 18 "ermeni D ml (n dou culturi recoltate la mai mult sau e"al de $'>. PREVALENA Apro6imativ *,7.M din popula!ie7 emei cuprinse (ntre $89'8 de ani $*9%*M7 emei "ravide '9,M. Eoala apare la orice v?rst 4i este mai recvent la emei. Reparti!ia bolii pe "rupe de v?rst este di erit (n raport cu ori"inea sa. ETIOLOGIE ;ri"inea cistitei poate i:
$+

9 uretropielorenal de aceea (n orice cistit trebuie e6plorate 4i cile urinare superioare care sunt calicele7 ba-inetul 4i ureterele. 9 ve-ical :traumatism produs cu oca-ia sonda)ului ve-ical7 sta-a ve-ical7 tumori7 corpi strini7 radionecro- ve-ical7 boli para-itale7 ulcera!ii<. 9 =n s era "enital (n special la emeie :uretrite7 metrite7 bartolinite7 vulvova"inite7 traumatisme vulvare7 ane6ite<. 9 la brbat :uretrita posterioar7 prostatit< 9 procese in lamatorii abdominale pelviene :abces apendicular7 perisi"noidit supurat<. Cau-ele "enerale :sindromul Reiter uretrit7 con)unctivit7 artrit virotic sau aler"ic< A"en!ii etiolo"ici sunt similari (n in ec!iile tractului urinar necomplicate (nalte sau )oase. 5.Colli este a"entul pato"en (n apro6imativ (n ,8928M din ca-uri7 sta ilococul sapro iticus *M (n ca-uri 4i mai rar poate i determinat de enterobacteriacee7 proteus miravilis 4i Olebsiella. =n ca-ul in ec!iilor complicate ale tractului urinar cel mai recvent se decelea-: sta ilococi 4i mult mai rar: Proteus specii# Pseudomonas7 Olebsiella7 5.Colli7 enterococi. ANATOMIE PATOLOGIC8 Cistita acut poate i: 9 cataral 9 ibrinopurulent 9 purulent 9 di teroid 9 >emora"ic 9 "an"renoas 9 CLASIFICARE 9 9 9 9 9 9 9 cistite acute necomplicate la emei (nainte de menopau- cistita acut recurent la emei cistita acut la emei "ravide cistita acut la emei la menopau- cistita acut la brba!i tineri cistit acut la copii cistita acut complicat F cau-at de boli urolo"ice. SIMPTOMATOLOGIE Cistita se mani est prin trei semne clinice caracteristice: 1. polaHiuria :urini mici 4i dese< $. piuria :puroi< %. durerea :al"uria<
$,

P;LAOIURIA repre-int simptomul cel mai des (nt?lnit (n patolo"ia urinar 4i se caracteri-ea- prin mic!iuni recvente 4i reduse ca volum. =n cistitele datorate "ermenilor banali polaHiuria se amendea- (n cursul nop!ii spre deosebire de cistit7 datorit bacilului tuberculos (n care polaHiuria este mai intens (n timpul nop!i. PIURIA este semnul ma)or al in ec!iei cilor urinare. Piuria repre-int pre-en!a puroiului (n urin7 urina este tulbure7 aspectul tulbure poate avea di erite "rade (n unc!ie de cantitatea 4i elul puroiului care se amestec (n urin7 urina r luciu7 urina care 4i9a pierdut transparen!a7 urina mat sau intens tulbure7 uneori cu ilamente care cad pe undul borcanului. Piuria poate i mani estat sau discret7 uneori este intens cu s acela 4i miros putred : (n cancerele ve-icale<7 piuria poate i a irmat prin e6amenul microscopic ce arat pre-en!a unor leucocite polinucleare alterate7 alteori la s ?r4itul mic!iunii apare >ematuria terminal7 care (n "eneral nu este abundent7 este oarte recvent (n ca-ul in ec!iei cu Neisseria "onoreea 4i c>lamidia trac>omatis. DUR5R5A (n ca-ul cistitei acute apare de obicei o durere terminal la care se adau" de obicei tenesme ve-icale dureroase. Locali-area durerii are de asemenea o importan! deosebit7 durerea >ipo"astric iradiat pe uretr sau (n "land7 are locali-are ve-ical. De asemenea o deosebit importan! (l pre-int e6amenul urinii la emisie. C?nd urina este tulbure 4i asociat cu durere 4i polaHiuria se con irm dia"nosticul de cistit. Durerea este de intensitate variabil (n "eneral destul de vie 4i este pre-ent pe tot parcursul mic!iunii7 e6a"er?ndu9se spre s ?r4itul acesteia. Cu e6cep!ia cistitei "an"renoase7 cistita este epiretic. ; cistit ebril repre-int de apt o pielocistit7 ebra iind datorit in ec!iei cilor urinare superioare sau a parenc>imului renal. =n unc!ie de etiolo"ia cistitei7 la triada simptomatic enun!at se mai poate adu"a >ematuria7 disuria 4i durerea lombar. @50A/URIA repre-int pre-en!a s?n"elui (n urin. 56amenul obiectiv (n ca-ul c?nd se suspectea- 4i pre-en!a unei >ematurii (ncepe cu e6amenul urinii emisie. Provenien!a >ematuriei se stabile4te prin proba celor trei pa>are. Eolnavul urinea- succesiv (n trei pa>are conice7 c?teva picturi (n primul pa>ar7 partea cea mai abundent a mic!iunii (n al doilea pa>ar7 iar ultimele picturi (n al treilea pa>ar. Dac >ematuria apare numai (n primul pa>ar P inii#l. (nseamn c este de ori"ine uretral. Dac apare numai (n ultimul pa>ar P &er/in#l. este de ori"ine ve-ical. Dac apare (n toate cele trei pa>are P &o&#l. este de ori"ine renal. =n ca-urile (n care e6amenul clinic d indica!ii asupra ori"inii >ematuriei7 se poate prescrie un tratament >emostatic7 urm?nd a continua investi"a!iile dup ameliorarea >ematuriei.
$.

=n ca-ul (n care e6plorarea clinic nu o er nici o indica!ie asupra locului de plecare al >ematuriei7 cistoscopia devine un e6amen de ur"en!7 ea trebuie cut la pre-entarea bolnavului (n plina >ematurie. Uretrocistoscopia (n plin >ematurie arat ori"inea ve-ical a >emora"iei. DISURIA repre-int "reutatea la mic!iune7 "olirea cu e ort a ve-icii7 este un simptom recvent (n cistita acut.

DIAGNOSTIC Pentru a etic>eta su erin!a unui bolnav cu cistit7 triada simptomatic polaHiuria7 piurie7 dure este su icient. Pentru stabilirea unui dia"nostic corect7 etiopato"enic sunt necesare o serie de e6amene E=AMENUL REGIUNII LOM?ARE poate pune (n eviden! un rinic>i mare7 palpabil. =n re"iunea >ipo"astric se descoper sta-a ve-ical sau o tumoare pelvian. La e6amenul scrotului 4i al uretrei se poate palpa o le-iune in lamatorie epididimar sau o periuretrit. /actul va"inal la emei 4i tactul rectal la brba!i e6aminea- starea or"anelor pelviperineale 4i (n ansamblu7 e6amenul clinic poate orienta dese ori deasupra ori"inii cistitei. Pre-en!a de secre!ie la nivelul meatului uretral impune recoltarea acesteia 4i e6aminarea ei7 at?t pe rotiu direct c?t 4i pe (nsm?n!ri. Prin e6amenul bacteriolo"ic al urinii se identi ic "ermenul 4i sensibilitatea lui la antibiotice. Pre-en!a "ermenilor banali nu arat (ns 4i cau-a cistitei7 a4a cum pre-en!a bacilului Ooc> arat si"ur o tuberculo-. Un alt e6amen deosebit de important pentru stabilirea dia"nosticului este urocultura. Aceasta repre-int (nsm?n!area "ermenilor pe un mediu de cultur7 dac urocultura e ectuat pe medii obi4nuite este ne"ativ aceast piurie A amicrobianB poate i o tuberculo- urinar7 in ec!ie u-ospirilar7 in ec!ie virotic sau para-itar care va necesita e6amene de laborator complementare. =n orice cistit e6amenul radiolo"ic este absolut necesar. R#$io(r#fi# reno,e-i #l. poate descoperi uneori cau-a cistitei (ntr9o litia- ve-ical sau pielouretral7 un corp strin intrave-ical7 un rinic>i mare7 metasta-ele osoase ale unui cancer al prostatei. Uro(r#fi# poate eviden!ia cau-a cistitei 4i unele le-iuni ale aparatului urinar care nu au ost bnuite clinic: 9 le-iuni renale tuberculoase 9 >ipotonia pielocaliceal dintr9o pielone rit 9 absen!a ima"inii pielocaliceal datorit unei pione ra-e.
$2

rsunetul ureteropielorenal datorit unui obstacol ve-ical sau subve-ical :tumoare mali"n ve-ical (n vecintatea ori iciului uretral7 re lu6ul ve-icouretral7 uretre7 (n c?rli" de undi!7 datorit unui adenom al prostatei cu evolu!ie intrave-ical tumoare a prostatei7 stricturi uretrale<. Cis!o"ra#ia uro"ra#i$% d indica!ii asupra "radului >ipertoniei ve-icale :ve-ic rotund < sau asupra apari!iei !esutului de sclero- :ve-ic asimetric<7 4i uneori arat 4i cau-a cistitei: 9 ima"inea lacunar a unei tumori ve-icale 9 proeminen!a unei tumori a postatei 9 pre-en!a calculilor de acid uric 9 proeminen!a datorit unei dilata!i c>istice ureterale 9 rsunetul ve-ical al unui obstacol subve-ical 9 diverticuli. Cu oca-ia uro"ra iei se poate ace 4i o uretro"ra ie mic!ional7 care poate arta modi icrile uretrei prostatice datorite unui adenom sau unui cancer al prostratei7 stricturi uretrale. ; radio"ra ie ve-ical cut dup mic!iune poate pune (n eviden! un re-idiu ve-ical. Cistoscopia sau uretrocistoscopia este ultimul e6amen (n ca-ul c?nd celelalte investi"a!i sunt neconcludente. Cistoscopia poate arta unele cau-e ale cistitei care nu au putut i eviden!iate prin celelalte e6amene 4i de asemenea7 aspectul le-iunilor mucoase 4i locali-area lor. Ast el se pot identi ica le-iuni di u-e7 "reu de interpretat 4i care necesit repetarea cistoscopiei dup un tratament intens cu antibiotice 4i instila!ii cu solu!ie de nitrat de ar"int 1M7 le-iuni locali-ate (n tri"on sau calot :cistit de ori"ine renal sau si"moidian< locali-ate la col :cistit de ori"ine uretro"enital locali-ate pe e!ele laterale sau pe a!a posterioar :cistit de ori"ine pelvian7 ane6ial apendicular7 si"moidian sau rectal<. EVOLUIE I PROGNOSTIC' 5volu!ia unei cistite depinde de cau-ele predispo-ante 4i de posibilitatea tratrii lor. Natura "ermenilor nu )oac dec?t un rol secundar7 se a irm c le-iunile datorate colibacilului sunt mai pu!in periculoase7 dar de durat mai lun" dec?t cele determinate de sta ilococ sau streptococ care sunt mai "rave7 dar curabile (ntr9un timp mai scurt. &ormele acute simple se pot vindeca 4i spontan cau-ele iind trectoare. Simptomele se amendea- (n c?teva -ile7 urina devine clar iar (n 1891$ -ile evolu!ia se termin prin A restitu!io ad inte"rumB. &ormele acute simple recidivante se observ mai ales la emei7 necesit e6plorri complete pentru a li se descoperi ori"inea 4i a se putea aplica un tratament cau-al e icient. =n orma can"renoas sau e6 oliant7 care este destul de rar 4i apare (n anumite condi!ii ca: 9 uter (ncarcerat 9 in ec!ia puerperal 9 la strictura!i 4i prostatici dup e6plorri instrumentale traumati-ante.
%8

=n toate aceste ca-uri starea "eneral se a"ravea- repede 4i mortalitatea este destul de ridicat. Dup c?teva -ile de boal mucoasa ve-ical (ncepe s ie eliminat uneori (n totalitate7 la emei e6pul-ia este posibil7 la brbat trebuie cut o cistotomie 4i e6tras mucoasa "an"renoas e6 oliat. 0ucoasa se poate re"enera complet 4i rapid7 dar uneori rm?n sec>ele "rave ca: 9 ve-ic mic scleroas 9 sclero-a ori iciilor ureterale. Co/%li #ii: 9 Pielone rita ascendent de obicei prin re lu6 ve-ico ureteral. 9 =ncrusta!ii 4i calculi ve-icali datorit precipitrii os a!ilor 4i carbona!ilor de calciu7 consecin! a alcalini-rii urinii prin scindarea ureei de ctre unele bacterii. Abcese (n peretele ve-ical 4i necro-e locali-ate. Pericistita apare (n ca-ul istuli-rii abcesului. Peritonita apare tot (n ca-ul (n care abcesul este istuli-at. 9 In ec!ia peretelui ve-ical (n ca-ul unei cistite "rave 4i de durat 9 Sclero-a 4i retrac!ia peretelui ve-ical. 3e-ica urinar redus7 de dimensiuni mici care nu (4i mai poate (ndeplini unc!ia de re-ervor. 9Steno-area ori iciilor ureterale repre-int un "rav pericol pentru rinic>i. Semnele de "ravitate ale cistitei sunt: 9 intensitatea durerilor 9 recven!a mic!iunilor 9 eliminarea de "run)i purulen!i 4i s acele 9 alterarea strii "enerale.

TRATAMENTUL CISTITELOR ACUTE


Cur#&i, 6 re"im i"ienico9dietic7 repaus la pat7 re"im alimentar u4or: lic>ide (n cantitate mare precum 4i lapte7 ructe 4i -ar-avaturi 9 controlul tran-itului intestinal asi"ur: de multe ori vindecarea procesului acut7 bi calde de 4e-ut 9 splturi va"inale calde 9 comprese calde care uneori atenuea- durerile C?nd urina este prea acid F p@ sub *7* se administrea- bicarbonat de sodiu (n do- de $8 "D-i. Dac e6ist un re-iduu ve-ical7 sonda7 ve-ical ameliorea- la r?ndul ei durerea. =n "eneral cu acest tratament medical simplu enomenele ve-icale se lini4tesc (n $9% -ile. =n acest timp se e6ecut urocultura 4i e6plorrile radiolo"ice pe ba-a crora se va putea indica apoi un tratament corect !in?ndu9se seama de aptul c tratamentul cau-al este obli"atoriu (n orice orm de cistit.

5e$i #/en&os
Dac "ermenii sunt sensibili la Sul atia-ol sau Neo6a-ol vor i pre erate acestea7 antibioticele rm?n?nd medica!ia de re-erv. Neo6a-olul se va prescrie (n do- de 8718 "DHilocorp la adult 4i 87189 87%8 "DHilocorp la copil. =n "eneral unui adult i se prescriu (n primele
%1

dou -ile la ' ore dou tablete :+ "D$'>< apoi la trei ore o tablet :'"D$'><. Dac urina (ncepe s se limpe-easc se continu tratamentul p?n la sterili-area :1891$ -ile< (n pre-en!a unor calculi radioscopici7 dup ameliorarea cistitei se va proceda la (ndeprtarea acestora. ; cistit aprut la o emeie la care uro"rama este normal trebuie considerat de ori"ine "enital. C?nd enomenele acute ale cistitei nu cedea- la tratamentul medical este indicat asocierea tratamentului urolo"ic. Dac urina cu tot tratamentul aplicat se men!ine tulbure se pot ace splturi ve-icale cu solu!ii antiseptice slabe nitrat de Ar"int $ "rameD 887 Acid Eoric '8 "rade D 88. Dac urina este prea acid 4i are mult mucus se poate olosi pentru splturi solu!ie de bicarbonat de sodiu '8 "radeD 88 sau c>iar: 9 ap distilat 9 solu!ie clorurosodic i-otonic. Splturile au scopul s deta4e-e alsele membrane 4i depo-itele purulente de pe mucoasa ve-ical. =n acela4i scop se pot utili-a 4i instala!iile cu: 9 c>emotripsin 9 streptoHina-a 9 streptodorna-a =n cistitele (ncrustate se ac splturi cu solu!ie C : Subi 4i Albri">t< care are un p@ acid: 9 Acid citric mono>idrat %$7% "r. 9 ;6id de ma"ne-iu an>idru %7. "r. 9 Carbonat de sodiu an>idru '7' "r. 9 Ap distilat 1888 ml. 9 $lin"uri la un litru de ap steril. Acidul citric tinde s i6e-e calciul ionic le"at de os or ca os at de calciu7 d?nd citrat de calciu u4or solubil. Ac!iunea citratului (ntr9o solu!ie suprasaturat de os at de calciu previne precipitarea. 5 ectul iritant al citratului este mic4orat de pre-en!a o6idului de ma"ne-iu7 care men!ine intact puterea solvent. Prin aceste splturi se ob!in re-ultate bune (n cistitele rebele (ntre!inute de pio"eni banali. =n cistitele cu u-ospirili se ob!in re-ultate bune dac se administrea- penicilin7 novarsenoben-ol : neosalvarsan< (n dou in)ec!ii intravenoase la o -i interval :871*9187%8 "r<. =n cistitele colului ve-ical recvente la emei7 care nu au cedat la tratamentul medical se pot prescrie instila!ii ve-icale cu 1891* ml oleu "omenolat *M introdus cu un instilator r sod7 -ilnic sau la dou -ile7 (n total 18 instila!ii. Dac totu4i nu se ob!ine o ameliorare evident 4i urocultura este po-itiv7 iar "ermenul este sensibil la un antibiotic se vor prescrie creioane ureterale cu antibioticul respectiv:(n "eneral *891888 m"D creion7 cantitatea se mic4orea- dac antibioticul este iritat<7 care se vor introduce pe uretr -ilnic sau la dou -ile7 dup trecerea unui Eeni"uee drept numrul %.9'8.
%$

=n conclu-ie tratamentul unei cinstite poate i oarte simplu sau7 dimpotriv oarte complicat. Re-ultatele sunt ie bune de la (nceput7 ie mediocre. De multe ori boli se vindec datorit corticali-rii simptomatolo"ice sau persisten!ei unei mici spine ini!iative la nivelul colului sau uretrei7 dar cu rsunet mare asupra psi>icului unor bolnavi. An&i7io&i ele 0i 8i/io&er#%i ele constituie medica!ia comun a tuturor in ec!iilor urinare7 aplic?ndu9se dup cum s9a pre-entat anterior si (n ca-ul cistitei acute. Pentru ca antibioterapia 4i c>imioterapia s ie e iciente sunt necesare urmtoarele condi!ii: 9 "ermenii s ie sensibili la antibioticul utili-at. 9 S nu e6iste mal orma!ii con"enitale sau alte cau-e de sta- urinar 9 Dac e6ist condi!ii care s avori-e-e sta-a urinar acestea s ie (ndeprtate la (nceputul tratamentului. 9 Do-ele de antibiotice s asi"ure o concentra!ie e icient (n s?n"e 9 =n ormele acute7 "rave s se asocie-e mai multe antibiotice. 9 /ratamentul s ie continuat p?n la sterili-area urinii. Antibioticele 4i c>imioterapicele sunt substan!e antimicrobiene care (n multe ca-uri pot omor( "ermenii: ac!iune bactericid< sau le pot opri multiplicarea :ac!iune bacteriostatic<. Cu condi!ia ca (n s?n"e s e6iste o concentra!ie medicamentoas destul de mare :concentra!ie in>ibant< 4i s aib un tip de contact cu "ermenii su icient de lun"7 (n aceste condi!ii in ec!ia poate i )u"ulat dar sindromul postin ec!ios : sclero-ele 4i alte sec>ele< trebuie urmrit 4i tratat. =n in ec!iile locali-ate "ermenii care se a l (n !esuturi necro-ate7 (n depo-ite ibrinoase sau (n colec!ii purulente nu sunt in luen!a!i de antibiotice. Acestea ie c nu pot a)un"e la ei sau c>iar dac a)un"7 do-a este prea mic 4i nu poate avea in luen! asupra lor datorit e6isten!ei unor in>ibitori sau inactivatori ai antibioticelor. De asemenea p@9ul mediului poate i neprielnic medicamentelor. Ast el Ce alosporinele7Cloram enicolul Ri ampicina7 Neo6a-olul7 Sul ametinul sunt active la un p@ neutru. Pentru alcani-area urinii se olose4te bicarbonat de sodiu '918 "r D -i 4i citrat de sodiu $9' "rD -i. C?nd "ermenul este bine cunoscut tratamentul va (ncepe cu un sin"ur antibiotic7 de pre erin! cel mai activ cu e ect bactericid 4i cu s era de ac!iune cea mai (n"ust7 cu ac!iune direct asupra a"entului pato"en cau-al. =n in ec!ia urinar e6ist posibilitatea de in ec!ii succesive 4i de suprain ectri cu diver4i "ermeni7 dac (n cursul tratamentului cu antibiotice sau cu c>imioterapice7 cau-ele avori-ante nu au ost suprimate. L a bolnavii cu sonde ve-icale sau ureterale7 ne rostomii7 cile e6cretoare iind (n le"tur cu e6teriorul se produc sc>imbri ale "ermenilor pato"eni se (nt?lnesc la ace4ti bolnavi succesiv in ec!ia colibacilar7 apoi in ec!ie cu proteus7 pioceanic7 Olebsiella. De aceea7 in ec!iile urinare pre-int "reut!i mari pentru sterili-area ocarelor 4i recvent aceste in ec!ii au o evolu!ie prelun"it7 cronic cu perioade de ameliorri 4i a"ravare devenind p?n la s ?r4it re-istente la antibiotice
%%

4i c>imioterapie. 5ste necesar ca (n cursul tratamentului s se repete uroculturile7 s se teste-e sensibilitatea "ermenilor 4i s se utili-e-e antibioticele cu s er (n"ust de ac!iune. /ratamentul cu antibiotice 4i c>imioterapie (n cistita acut p?n la cunoa4terea re-ultatului uroculturii. =n asemenea ca-uri7 tratamentul medicamentos antimicrobian nu poate i dec?t empiric7 (n practic e6ist situa!ii (n care ur"en!a 4i "ravitatea ca-ului pot )usti ica ini!ierea unui tratament empiric p?n la primirea re-ultatelor de laborator. @iperleucocito-a cu polinucleo- indic7 de multe ori in ec!ii cu "ermeni pio"eni care pot i eventual sensibili la penicilin7 eritromicin 4i oleandomicin. Leucopeniile cu ormule leucocitare normale pot indica o in ec!ie cu "ermeni "ram9 ne"ativi7 care ar putea i sensibili la streptomicin7 tetraciclin7 cloram enicol7 ne"ram7 nitro urantoin. /ratamentul va i (nceput cu antibiotice cu s er lar" de ac!iune sau cu asocieri de antibiotice7 sper?nd ca unul dintre ele s aib ac!iune asupra "ermenului7 se vor pre era antibiotice neutili-ate (nc de bolnav p?n la acea dat. Do-ele vor i mari sau ma6ime de la (nceput 4i urmrind bolnavul $'9%+ ore se poate tra"e o conclu-ie asupra e icacit!ii tratamentului. Tr#&#/en&ul %rofil# &i const (n asanarea tuturor ocarelor de in ec!ie 7interven!ie c>irur"ical pentru (ndeprtarea obstacolelor care provoac sta-a urinar7 tratamentul bolii cau-ale.

I .CAZURI
CAZUL I' NU05: 0. PR5NU05: S. DA/A NAQ/5RII: $* mai 12**. D;0ICILIU: 3aslui S/AR5A CI3ILR: cstorit. DIACN;S/IC: de trimitere: Cistita acut. DIACN;S/IC D5 IN/5RNAR5 : Cistita acut. 0;/I3UL IN/5RNRRII: Pacienta se pre-int la sec!ia Urolo"ie a spitalului Iude!ean 3aslui7 pentru tulburri mic!ionale de tip polaHiurie7 usturimi mic!ionale. Acestea au aprut (n urm cu + luni 4i s9au accentuat (n ultimul timp ceea ce a determinat bolnava s se pre-inte la medicul specialist pentru internare. Pe ba-a simptomatolo"iei 4i a e6amenului clinic i se pune dia"nosticul de cistita acut. DA/5 05DICAL5: AN/5C5D5N/5 P5RS;NAL5:
%'

9 prima menstrua!ie la 1% ani. 9 A avut toate bolile in ecto9conta"ioase ale copilriei. 9 A pre-entat in ec!ii urinare repetate cu 5sc>eric>ia Colli AN/5C5D5N/5 @5R5D;9 C;LA/5RAL5: 9 tatl @/A. 9 0ama operat de c>ist >epatic >idatic. DA/5 S;CIAL5: cstorit7 nu umea-7 nu consum alcool7 consum ca ea7 locuin!e corespun-toare7 rom?nc7ortodo6a. IS/;RICUL E;LII: Eolnava este cunoscut cu in ec!ii urinare repetate7 cu ' internri. 5pisodul actual a debutat un urm cu + luni 4i s9a accentuat (n urm cu o sptm?n7 c?nd a (nceput s pre-inte usturime la mic!iune7 mic!iuni recvente 4i reduse ca volum. Po ta de m?ncare este u4or sc-ut7 4i de asemenea urina are un aspect tulbure. Pacienta lucrea- (ntr9un mediu umed. An#li-# 0i in&er%re&#re# $#&elor o7inu&e 'n fun ie $e ele 9! ne,oi fi-iolo(i e. Ne&oia 'e a res(ira este u4or in luen!at de emo!ia 4i teama "enerate de necunoa4terea bolii. Ne&oia 'e a )ea *i a +,-$a este a ectat de oarece bolnava trebuie s urme-e o alimenta!ie srac (n proteine7 "lucide7 lipide 4i trebuie s bea oarte pu!ine lic>ide. Ne&oia 'e a eli+i-a nu este satis cut (n mod corespun-tor7 sursa de di icultate o constituie pre-en!a usturimii la mic!iune7 >ematurie 4i piurie7 mic!iuni recvente 4i (n cantitate redus durere >ipo"astric iradiat pe uretr7 dureri lombare. Ne&oia 'e a se +i*$a *i 'e a a&ea o )u-% (os!ur% : adinamia 4i astenia provocate de boal limitea- mult posibilitatea de a se mi4ca 4i a avea o bun postur7 dar r a se constitui (ntr9o problem de dependen!7 deoarece repausul la pat este de scurt durat iind cau-at (n principal de durere 4i recomandat de medic ca msur terapeutic. Dup combaterea durerii 4i ameliorarea strii "enerale am plani icat (mpreun cu pacienta un pro"ram de e6erci!ii7 moderate7 adaptate capacit!ii sale i-ice: plimbri scurte (n salon7 mi4cri active ale m?inilor 4i picioarelor. Ne&oia 'e a 'or+i *i o'i.-i este alterat mani estat prin somn perturbat datorit nicturiei7 somn (ntrerupt 4i super icial. Ne&oia 'e a se /+)r%$a *i 'e0)r%$a. Pacienta este capabil ca s94i alea" sin"ur (mbrcmintea adecvat circumstan!elor 4i necesit!ilor or"anismului7 ne iind necesar dec?t pre"tirea len)eriei la (ndem?na sa. Nu pre-int di icultate (n a se (mbrca 4i de-brca 4i nici de-interes a! de !inut. Ne&oia 'e a1*i +e-2i-e !e+(era!ura $or(ului /- li+i!e -or+ale este u4or perturbat de temperatura mediului ambiant care este crescut 4i provoac pacientei o transpira!ie abundent.
%*

Ne&oia 'e a #i $ura! *i a1*i (ro!e3a !e"u+e-!ele este pe deplin satis cut. Pacienta (4i men!ine i"iena corporal prin baie -ilnic pe re"iuni. Ne&oia 'e a e&i!a (eri$olele4 pacienta bene icia- de un mediu de si"uran! r accidente 4i in ec!ii. Ne&oia 'e a $o+u-i$a este perturbat datorit ne(ncrederii (n cei din )ur. Ne&oia 'e a a$2io-a $o-#or+ (ro(riilor $re'i-2e *i &alori4 pacienta este de reli"ie ortodo6a7 credin!a sa in luen!?nd (n mare msur modul de via!7 atitudinea 4i sentimentele de boal. Nu au e6istat con licte (ntre recomandrile terapeutice 4i credin!a reli"ioas. Ne&oia 'e reali0are4 ima"inea de sine a pcii nu este perturbat7 este mul!umit de po-i!ia sa at?t pe plan social c?t 4i amilial. 5ste capabil s i9a deci-ii potrivite (n timp util 4i nu pre-int lips de interes a! de activitatea cotidian. Ne&oia 'e a se re$reea4 pentru a men!ine independen!a (n satis acerea acestei nevoi am ales mi)loace de: 9 am asi"urat condi!ii optime pentru des 4urarea acestei activit!ii. 9 Am pus la dispo-i!ia pacientei cr!i7 reviste 9 Am (ncercat s9i cree- o stare de bun dispo-i!ie 4i s (nltur plictiseala. Ne&oia 'e a /-&%2a $u+ s%12i (%s!re0i s%-%!a!ea4 odat cu ameliorarea bolii am urmrit ca: 9 pacienta s dob?ndeasc cuno4tin!ele necesare pentru men!inerea strii de sntate. 9 S ie capabil de9a olosi aceste cuno4tin!e pentru ob!inerea unei stri de bine i-ic 4i psi>ic. 9 Dia"nosticul de Nursin" actual: 9 tulburri mic!ionale7 urin tulbure. Dia"nosticul de Nursin" poten!ial: 9 riscul complica!iilor prin ascensiunea in ec!iei prin ureter spre rinic>i

%+

PLANUL D5 =NCRIIIR5 A E;LNA35I CU CIS/I/R ACU/R pe perioada $.8*9+.8*.$811 PR;EL505 JIUA I 9 alterarea nevoii de a respira mani estat prin dispnee de tip ta>ipneic a tunicii cau-at de relatarea despre debutul 4i evolu!ia bolii actuale ;EI5C/I35 9 pacienta s respire cu minim de di icultate IN/5R35NKII 9 repaus la pat 9 veri ic pre-en!a "lobului ve-ical 9 am (ncercat stimularea evacurii prin introducerea ba-inetului cald sub bolnav 9 am aplicat comprese calde pe re"iunea pubian 9 notarea re-ultatului e6amenului sumar de urin recoltat (n diminea!a -ilei 9 administrarea medica!iei prescrise de medic (n urma re-ultatului uroculturii a e6. ec>o. 53ALUAR5 9 am recoltat bolnavei s?n"e 4i urin pentru urmtoarele anali-e: 3s>7 uree san"vin7 creatinin san"vin7 e6 sumar de urin7 urocultur

9 an6ietate mani estat prin iritabilitate7 depresie psi>ic7 emotivitate

9 pacienta s ie ec>ilibrat psi>ic 4i s ie in ormat despre boal

9 men!inerea temperaturii (n salon (ntre 1.9 $$SC

9 am (nso!it bolnava la radiolo"ie pentru e ectuarea unei


%,

cau-at de lipsa de cunoa4tere a boli a modului ei de evolu!ie a mani estrilor care o (nso!esc7 a tratamentului prescris

9 asi"urarea unei bune ventila!i prin desc>iderea "eamului pentru a evita cldura e6cesiv 9 msurarea unc!iilor vitale 4i notarea (n &/ 9 educarea pacientei pentru olosirea te>nicilor de rela6are 9 men!inerea unei po-i!ii care s avori-e-e respira!ia 9 pacienta s pre-inte mic!iuni spontane7 nedureroase7 s nu pre-inte complica!ii cutanate7 respiratorii7 urinare7 s evacue-e o urin limpede r s?n"e 4i puroi s ie ec>ilibrat psi>ic

radioscopii pulmonare 9 bolnava este an6ioas

9 alterarea nevoii de a elimina mani estat prin usturime la mic!iune7 pre-en!a >ematuriei 4i piuriei7 mic!iuni recvente 4i (n cantitate redus7 durere >ipo"astric iradiat pe uretr7 cau-at de in lama!ia ve-icii urinare

9 repaus la pat 9 recoltarea urini pentru e6amene c>imice 4i bacteriolo"ice 9 am administrat medica!ia prescris de medic: antiseptice urinar7 antibiotice7 antial"ice 9 sc>imbarea len)eriei de pat 4i de corp 9 asi"urarea unei atmos ere calde 9 bi calde de 4e-ut

9 pacienta a avut insomnii din cau-a nicturiei7 doua 7trei mic!iuni pe noapte

JIUA II 9 alterarea 9 pacienta s nevoii de a bene icie-e de un 9 men!inerea dormi si a se somn condi!iilor 9 pacienta are un somn perturbat
%.

odi>ni corespun-tor mani estata prin cantitativ 4i somn perturbat calitativ (ntrerupt si super icial cau-at de nicturie

necesare somnului prin: reducerea -"omotului din mediul spitalicesc 9 diminuarea interven!iilor de (n"ri)ire (n timpul somnului 9 asi"urarea unei temperaturi adecvate (n salon 9 aerisirea salonului 9 plani icarea (mpreun cu pacienta a unui pro"ram de e6erci!ii moderate adap9 9 pacienta 9 adm. medica!iei pre-int prescrise de dependen! (n medic continuare 9 plani icare unui pro"ram de e6erci!ii moderate 9 plimbri scurte (n salon 9 mi4cri active a membrelor 9 temperatura 9 reducerea din corpului a alimenta!ie a revenit (n limite alimentelor cu normale valoare caloric mare

9 alterarea nevoii 9 satis acerea de a se mi4ca 4i acestei nevoi de a avea o bun postur mani estat prin adinamie 4i astenie cau-at (n principal de durere

9 alterarea nevoii 9 men!inerea de a men!ine temperaturii temperatura corpului (n limite corpului (n normale limite normale7 mani estat prin transpira!ii abundente cau-at de cre4terea

9 consumul lic>idelor 4i alimentelor


%2

temperaturii mediului ambiant

reci
9 (mbrcminte le)er de culoare alb 9 aplicarea compreselor reci pe runte 9 aerisirea salonului 9 >idratarea 4i minerali-area bolnavului pentru a prevenii 9 reducerea din alimenta!ie a alimentelor cu valoare caloric mare

9 consumul lic>idelor 4i alimentelor reci


9 (mbrcminte le)er de culoare alb 9 aplicarea compreselor reci pe runte 9 aerisirea salonului 9 >idratarea 4i minerali-area bolnavului pentru a prevenii acido-a metabolic pre"tirea bolnavei pentru cistoscopie

Jiua III

9 discon ort dat 9 diminuarea de sonda discon ortului uretrove-ical aplicat (n urma

9 am urmrit evolu!ia bolii 9 am monitori-at

9 discon ortul este diminuat

'8

e ecturii cistoscopiei

unc!iile vitale 4i le9a notat (n &/. 9 am e6plicat pacientei rolul sonda)ului ve-ical 9 am e ectuat toaleta bolnavei 4i am prevenit escarele 9 pacienta s bene icie-e de odi>n corespun-toare v?rstei 9 pacienta are un 9 comunicarea cu somn lini4tit pacienta 9 notarea unc!iilor vitale (n oaia de temperatur 9 restabilirea tran-itului di"estiv pentru "a-e 9 men!inerea sondei ve-icale permeabile 9 a "olit 4i am splat pun"a de colectare a urinii 9 am mobili-at bolnava la mar"inea patului 9 am masat membrele in erioare pentru prevenirea trombo lebitei 9 am administrat tratamentul prescris de medic

9 di icultate (n nevoia de a dormi 4i a se odi>ni cau-at de stare depresiv7 stres mani estat prin ore insu iciente de odi>n7 epui-are7 descura)are7 iritabilitate7 oc>i (ncercna!i

JIUA I3 9 alterarea nevoii 9 reluarea de a bea 4i a alimenta!iei per 9 administrarea m?nca (n urma os de lic>ide7 ceai7 interven!iei suc natural7 -eam de compot 9 este asi"urat aportul caloric necesar or"anismului
'1

9 alimenta!ie srac (n proteine 9 am msurat tensiunea arterial7 pulsul 4i le9am notat (n oaia de temperatur 9 poten!ial de complica!ii :riscul e6tinderii in ec!iei spre rinic>i< 9 pacienta s bene icie-e de un mediu de si"uran! r accidente 4i in ec!ii 9 pacienta are o 9 educarea stare "eneral pacientei pentru sta!ionar prevenirea recidivelor: len)erie curat7 i"ien ri"uroas a re"iuni perianal 4i "enital 9 >idratarea corespun-toare 9 asi"urarea unor condi!ii adecvate r poluare onic7 c>imic sau microbian 9 temperatura cuprins (ntre 1.9 $8SC 9 lumino-itate 9 moderat plasarea pacientei (ntr9un salon su erind de aceea4i a ec!iune pentru a evita contactarea bolilor in ec!ioase

JIUA 3 9 alterarea nevoii de a comunica mani estat prin apatie7 ne(ncredere7 9 stabilirea unei rela!ii po-itive cu pacienta care s (mi permit atin"erea 9 diminuarea 9 am purtat apatiei7 a discu!ii pe tema ne(ncrederii (n problemelor sale personalul 9 am (ncura)at9o medical
'$

de icit de a se obiectivelor adresa cau-at de (n"ri)ire depresie i-ic7 triste!e

de s ac a! stresului creat de boal 9 am (ncura)at pacienta s discute liber despre "ri)ile sale 9 i9am o erit posibilitatea de a pune (ntrebri 9 am (ncercat s9i o er rspunsuri c?t mai precise 9 am in ormat9o asupra manevrelor med.

CONCLUZII 8 Sub un tratament cu Neo6a-ol dou tablete la ' ore : +"D$' >< apoi la % ore o tablet :'"D$'>< urina a (nceput s se limpe-easc 4i sa continuat tratamentul (nc 18 -ile p?n la sterili-area ei. Simptomele sau ameliorat (nc din (nc din primele -ile de spitali-are. =n -iua a *9 a de spitali-are la vi-ita e ectuat (mpreun cu medicul de salon7 acesta a >otr?t e6ternarea pacientei urm?nd a reveni la control dup 1' -ile7 timp (n care va continua un tratament cu: 9 Eiseptol $ tablete diminea!a7 $ seara . se va eri de e6punere la ri" 4i ume-eal 9 re"im >idric $9% l pe -i . CAZUL II NU05: A. PR5NU05: S. DA/A NAQ/5RII: 1* septembrie 12*. D;0ICILIU: 3aslui S/AR5A CI3ILR: cstorit PR;&5SIA: contabil DA/A IN/5RNRRI: 1891*.8+.$811 DIACN;S/IC D5 /RI0I/5R5: cistita acut DIACN;S/IC CLINIC LA IN/5RNAR5: pe ba-a simptomatolo"iei 4i a e6amenului clinic pe aparate i9a ost pus dia"nosticul de cistit acut. 0;/I3UL IN/5RNRRII: pacienta s9a pre-entat la sec!ia urolo"ie a spitalului )ude!ean 3aslui cu: disurie7 ebr moderat7 stare "eneral moderat. Eolnava se internea- prin serviciul de policlinic. Am condus pacienta pe sec!ie (n salonul indicat de medic7 am a)utat9o s se instale-e 4i s ac cuno4tin! cu ceilal!i bolnavi din salon. Con orm procesului de (n"ri)ire ce are ca prim etap cule"erea de date de la
'%

pacient7 am e6plicat necesitatea 4i scopul unui interviu 4i de asemenea importan!a rspunsurilor sale care (mi vor permite s9i cunosc mai bine problemele 4i ca atare s9i pot asi"ura o bun (n"ri)ire. DA/5 05DICAL5: AN/5C5D5N/5 @5R5D;9C;LA/5RAL5: 9 tatl F decedat cu neoplasm "astric (n urm cu * ani 9 mama 9 @/A AN/5C5D5N/5 P5RS;NAL5: 9 bolnava a pre-entat in ec!ii urinare repetate cu colibacili (n urm cu trei luni 9 nu a ost supus nici unei interven!ii c>irur"icale7 na4teri P 8 C;NDIKII D5 3IAKR QI D5 0UNCR: locuin! corespun-toare7 nu consum alcool7 nu umea-7 consum $9% ca ele pe -i. C;0P;R/AR5 &AKR D5 05DIU: bun IS/;RICUL E;LII: pacienta s9a pre-entat la internare cu o stare "eneral alterat7 acu- de apro6imativ o sptm?n disurie7 ebr moderat (nso!it de dureri (n re"iunea lombar7 pacienta a ost plecat (ntr9o e6cursie la munte unde a cut baie intr9un lac cu ap oarte rece. =n momentul actual pacienta pre-int dureri vii la mic!iune7 transpira!ii reci 4i o stare de discon ort "eneral.

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR O5INUTE 6N FUNCIE DE CELE 78 NE OI FIZIOLOGICE 9" Ne,oi# $e # res%ir# este u4or a ectat datorit risoanelor 4i de pre-en!a tenesmelor ve-icale.
:" Ne,oi# $e # 7e# 0i

# /;n # este nesatis cut (n (ntre"ime deoarece bolnava re u- s bea lic>ide pentru c are dureri vii la mic!iune <" Ne,oi# $e # eli/in# este nesatis cut mani estat prin urini dese 4i (n cantitate mic cau-at de disurie !" Ne,oi# $e # se /i0 # 0i $e # #,e# o 7un. %os&ur. este a ectat u4or7 pacienta este (n repaus la pat din cau-a durerilor lombare7 durerilor (n re"iune pelvin7 a risoanelor *" Ne,oi# $e # $or/i 0i # se o$i8ni este alterat7 pacienta nu se odi>ne4te corespun-tor v?rstei sale7 se tre-e4te de %9' ori pe noapte7 urinea- des pentru c ve-ica nu se "ole4te (n (ntre"ime.
''

=" Ne,oi# $e # se '/7r. # 0i $e-7r. # nu pre-int di icultate (n satis acerea acestei nevoi 4i nici de-interes a! de vestimenta!ia sa. >" Ne,oi# $e #0i /enine &e/%er#&ur# or%ului 'n li/i&e nor/#le 7 este a ectat de pre-en!a ebrei moderat %.7$SC. ?" Ne,oi# $e # fi ur#& 0i #@0i %ro&e)# &e(u/en&ele nu este a ectat pacienta (4i men!ine i"iena corporal prin baie -ilnic. A" Ne,oi# $e # e,i&# %eri olele pacienta pre-int risc de complica!ii prin ascensiunea in ec!iei prin ureter spre rinic>ii. 9B"Ne,oi# $e # o/uni # este a ectat7 pacienta este an6ioas datorit necunoa4terii evolu!iei bolii 4i se "?nde4te la amilia s9a care se con runt cu unele probleme de ordin material. 99"Ne,oi# $e # # ion# onfor/ %ro%riilor re$ine 0i ,#lori pacienta (4i poate satis ace aceast nevoie 4i nu e6ist con licte (ntre recomandrile terapeutice 4i credin!a sa. 9:"Ne,oi# $e re#li-#re nu este reali-at7 pacienta este mul!umit de po-i!ia sa at?t pe plan amilial c?t 4i social nu pre-int de-interes a! de activit!ile -ilnice. 9<"Ne,oi# $e # se re ree# este satis cut7 am (ncercat s9i creepacientei o stare de bun dispo-i!ie. 9!"Ne,oi# $e # 'n,.# u/ s.@i %.s&re-i s.n.&#&e# am urmrit ca pacienta s dob?ndeasc minimul de cuno4tin!e necesare strii de sntate.

PLAN D5 =NCRIIIR5 A E;LNA35I CU CIS/I/R ACU/R pe perioada 1891*.8+.$811 PR;EL505 ;EI5C/I35 JIUA I 9 alterarea nevoii 9 s respire cu de a respira minim de mani estat prin di icultate dispnee e6piratorie cau-at de tenesme ve-icale 4i de ebr moderat IN/5R35NKII 9 repaus la pat am introdus ba-inetul cald sub bolnav 9 am aplicat comprese calde pe re"iunea pubian 9 am administrat antitermice la 53ALUAR5 9 stare "eneral alterat 9 /A P1'8D28 mm @" t P%.7$SC r P 1+ respira!ii pe minut

'*

indica!ia medicului 9 am msurat unc!iile vitale 4i le9am notat (n oaia de temperatur 9 alterarea nevoii 9 satis acerea de a bea 4i de a aceste nevoi m?nca mani estat prin re u-ul pacientei de a bea lic>ide 4i de a m?nca cau-ate de dureri mic!ionale 9 asistenta administrea- la indica!ia medicului tratamentul 9 asi"ur pacientei o alimenta!ie srac (n proteine7 lic>ide 9 am recoltat urina pentru e6amenul bacteriolo"ic 9 am asi"urat o atmos er lini4tit 4i cald 9 bi calde de 4e-ut 9 am introdus ba-inetul cald sub bolnava 9 am (nv!at pacient po-i!ia corect pentru u4urarea mic!iunii 4i "olirea complect a ve-icii urinare :4e-?nd aplecat (n a!< 9 pacienta pre-int (n continuare inapeten! 4i o u4oar des>idratare

9 alterarea nevoi de a elimina mani estat prin urini (n cantitate mic7 transpira!ii7 des>idratare cau-at de disurie7 in ec!ia tractului urinar locali-at la nivelul ve-icii urinare

9 s aib o diure- normal 4i s pre-inte mic!iuni spontane nedureroase

9 pacienta pre-int o urin tulbure 9 diure-a P %88 ml

9 alterarea nevoii 9 recptarea 9 asistenta a)ut 9 pacienta este de a se mi4ca 4i independen!ei la e ectuarea dependent de
'+

de a avea o bun postur mani estat prin repaus la pat cau-at de pre-en!a durerilor lombare 4i de dureri (n re"iunea pelvin JIUA II 9 alterarea nevoii 9 asi"urarea unui de a dormi 4i a se somn odi>nitor odi>ni meni estat prin tre-iri dese %9' ori pe noapte cau-at de mic!iuni recvente deoarece ve-ica nu se "ole4te (n (ntre"ime

unor mi4cri personalul 9 ace plimbri medical scurte (n salon 9 msoar unc!iile vitale 4i notarea (n oaia de temperatur

9 asi"urarea unui Pacienta este mediu epui-ata i-ic con ortabil 9 am (nv!at pacienta s stea (n po-i!ia corespun-toare pentru "olirea complect a ve-icii urinare

9 de icit (n 9 restabilirea nevoia de a94i temperaturii men!ine corpului temperatura corpului (n limite normale mani estat prin ebre moderat ca-at de in ec!ia cu 5sc>eric>ia Colli la nivelul ve-icii urinare 9 de icit (n 9 pro ila6ia nevoia de a evita complica!iilor pericolele mani estate prin risc de

9 repaus la pat 9 pacienta am aerisit pre-int ebra salonul moderata %.7$SC 9 am administrat medica!ia prescris de medic

9 am msurile dietetice 9 am toaleta

asi"urat 9 pacienta i"ieno9 cooperea- bine cu personalul e ectuat medical re"iunii C P ,. m"M
',

complica!ii prin ascensiunea in ec!iei prin ureter spre rinic>i

perineal pentru a evita ptrunderea microbilor (n tractul urinar 9 am administrat tratamentul cu antibiotice con orm antibio"ramei la re recomandarea medicului . am asi"urat len)erie de pat 4i de corp curat 9 toaleta re"iuni perineale -ilnic cu ap 4i spun

3S@ P 1, mmD$ ore UR55 P '8 m"M CR5A/ININR S P 87+. m" M

9 alterarea nevoii de a comunica mani estat prin an6ietate cau-at de necunoa4terea evolu!iei bolii

9 pacienta (4i 9 pacienta s 9 asi"urarea unui revine treptat poat comunica climat adecvat7 con ortabil 9 am e6plicat pacientei toate interven!iile ce i se vor e ectua 4i rolul lor 9 am (ncura)at pacienta

JIUA III 9 alterarea nevoii de a respira mani estat prin dispnee e6piratorie7 cau-at de tenesme ve-icale 4i ebr moderat 9 starea "eneral 9 pacienta s aib 9 repaus la pat se ameliorea- o respira!ie 9 aerisirea r P 1+ respira!iiD normal camerei minut 9 am administrat / P 1'8D28 medica!ia P P +8 prescris pulsa!iiDminut . am aplicat cldur local cu >idro orul 9 bi calde de 4e-ut (n ceai de mu4e!el
'.

9 alterarea nevoii de a bea 4i a m?nca mani estat prin re u-ul pacientei de a bea lic>ide 4i de a m?nca cau-ate de dureri mic!ionale

9 aceast nevoie 9 cre4terea 9 asistenta cre4te este satis cut aportului caloric pro"resiv pacienta (4i cantitatea de recapt treptat lic>ide a! de independen!a -ilele anterioare 9 am administrat medica!ia prescris de medic 9 pacienta urinea- la ore i6e 9 usturimile mic!ionale sunt diminuate 9 bolnava urmea- (n continuarea acela4i tratament

9 alterarea nevoii 9 s ie 9 am msurat de a elimina satis cut diure-a prin mani estat prin aceast nevoie bilan!ul lic>idian urini (n cantitate 4i am notat9o (n mic cau-at de oaia de disurie temperatur 9 am administrat medica!ia prescris de medic: antibiotice7 4i de-in ectante urinare

JIUA I3 9 alterarea nevoii de a se mi4ca 4i de a avea o bun postur mani estat prin repaus la pat cau-at de pre-en!a durerilor lombare 4i dureri (n re"iunea pelvin

9 pacienta 4i9a 9 mobili-area 9 repaus la pat recptat pacientei 9 am asi"urat un independen!a climat lini4tit7 un mediu con ortabil 9 am a)utat pacienta s ac plimbri scurte prin salon

9 pacienta pre-inte

9 insomnia este s 9 am administrat (ndeprtat7 medica!ia: pacienta se


'2

9 alterarea nevoi independen!a (n sedative7 odi>ne4te de a dormi 4i de satis acerea antibiotice7 corespun-tor a se odi>ni aceste nevoi de-in ectante mani estat prin urinare7 tre-iri dese de antial"ice mic!iuni 9 am (nv!at recvente pacienta s stea (n po-i!ia 4e-?nd aplecat (n a! pentru "olirea ve-icii urinare 9 temperatura 9 (nlturarea 9 am asi"urat corpului este ebrei pacientei o normal %,SC (mbrcminte le)er 9 am redus din alimenta!ie alimentele cu valoare valoric mare 9 s consume lic>ide 4i alimente reci 9 am administrat medica!ia prescris 9 am redus din alimenta!ie alimentele cu valoare caloric mare

9 de icit (n nevoia de a4i men!ine temperatura corpului (n limite normale mani estat prin ebr moderat cau-at de in ec!ia ve-icii urinare

JIUA 3 9 de icit (n nevoia de a evita pericolele mani estat prin risc de complica!ii

9 pacienta 9 satis acerea 9 respectarea bene icia- de un acestei nevoi msurilor i"eno9 mediu de dietetice securitate 9 e ectuarea toaletei bolnavei 9 asi"urarea len)eriei curate 9 pacienta este
*8

9 pacienta s 9 am e6plicat lini4tit comunice 4i s pacientei rolul ec>ilibrat psi>ic alterarea nevoii aib (ncredere (n tuturor de a comunica cei din )urul ei manevrelor care mani estat prin se e ectuea- an6ietate cau-at 9 am administrat de necunoa4terea medica!ia evolu!iei boli prescris

CONCLUZII Pe perioada spitali-rii (n urma tratamentului aplicat cu Sul atia-ol nu sFau semnalat re-ultate7 sa administrat pacientei Novarsenoben-ol (n $ in)ec!ii intravenoase la o -i interval7 iar urina cu tot tratamentul aplicat sa men!inut tulbure7 am cut pacientei splturi cu solu!ie slab antiseptic: Nitrat de ar"int $ la mie care are rol de deta4a depo-itele purulente de pe mucoasa ve-ical. Starea bolnavei s9a ameliorat 4i bolnava a ost e6ternat. &amilia a ost in ormat de msurile ce interesea- (n"ri)irea 4i protec!ia pacientei: 9 re"im >idric $lD-i 9 se va erii de ume-eal 4i ri".

CAJUL III NU05: S. PR5NU05: 0. DA/A NAQ/5RII: *.8'.12,% D;0ICILIU:3aslui DA/A IN/5RNRRII:$19$%.82.$811 PR;&5SIA: pro esoar S/AR5A CI3ILR: necstorit
*1

DIACN;S/IC D5 /RI0I/5R5: cistit acut DIACN;S/IC D5 IN/5RNAR5: cistit acut 0;/I3UL IN/5RNRRII: usturimi mic!ionale7 urin tulbure7 dureri >ipo"astrice7 tenesme ve-icale7 anore6ie DA/5 05DICAL5: AN/5C5D5N/5 P5RS;NAL5: 9 a avut toate bolile in ecto conta"ioase 9 In ec!ii urinare repetate AN/5C5D5N/5 @;R5D;9C;LA/5RAL5: 9 mama neoplasm cutanat 9 tata diabet -a>arat DA/5 S;CIAL5: 9 pacienta locuie4te cu prin!ii (n condi!ii avorabile 9 este de na!ionalitate rom?n reli"ia penticostal 9 nu este consumatoare de alcool nici de tutun 4i nici de ca ea IS/;RICUL E;LII: 9 bolnava pre-int aceast simptomatolo"ie de apro6imativ $ luni r a consulta un medic specialist 4i r a urma nici un tratament medicamentos. Pacientei (n urm cu $ -ile i sau accentuat urmtoarele simptome: tenesme ve-icale7 usturimi mic!ionale7 dureri >ipo"astrice.

ANALIZA I INTERPRETREA DATELOR O5INUTE 6N FUNCIE DE CELE 78 NE OI FIZIOLOGICE

1. Ne,oi# $e # res%ir# este u4or perturbat datorit emo!iilor 4i de teama "enerate de necunoa4terea evolu!iei bolii. $. Ne,oi# $e # 7e# 0i # /;n # este a ectat prin re u- de lic>ide datorit dureri 4i pre-int inapeten!.
*$

%. Ne,oi# $e # eli/in# este a ectat7 pacienta pre-int mic!iuni dese 4i (n cantit!i mici. '. Ne,oi# $e # se /i0 # 0i $e # #,e# o 7un. %os&ur. pacienta este (n repaus la pat deoarece pre-int dureri vi (n re"iunea pelvin7 dureri lombare. *. Ne,oi# $e # $or/i 0i # se o$i8ni pacienta se tre-e4te recvent noaptea pentru a urina deoarece ve-ica urinar nu se "ole4te (n (ntre"ime. +. Ne,oi# $e # se '/7r. # 0i $e-7r. # pacienta nu pre-int di icultate (n satis acerea acestei nevoi. ,. Ne,oi# $e #0i /enine &e/%er#&ur# or%ului 'n li/i&e nor/#le este a ectat pacienta este ebril" .. Ne,oi# $e # fi ur#& 0i #@0i %ro&e)# &e(u/en&ele pacienta este independent (n satis acerea acestei nevoi 2. Ne,oi# $e # e,i&# %eri olele pacienta pre-int risc de complica!ii prin ascensiunea in ec!iei prin ureter. 18. Ne,oi# $e # o/uni # pacienta este comunicativ sociabil7 pune multe (ntrebri cu privire la boala sa pacienta este ec>ilibrat psi>ic. 11. Ne,oi# $e # # ion# onfor/ %ro%riilor re$ine 0i ,#lori pacienta este de reli"ie penticostal7 credin!a sa nu in luen!ea- ne"ativ atitudinea sa a! de boal. 1$. Ne,oi# $e re#li-#re este preocupat s ie util celorlal!i pacien!i. 1%. Ne,oi# $e # se re re# pacienta este mai mult (n repaus la pat7 nu este su icient de rela6at. 1'. Ne,oi# $e # 'n,.# u/ s.@i %.s&re-i s.n.&#&e# 7 pacienta este interesat d acumule-e c?t mai multe no!iuni pentru boala.

PLANUL D5 =NCRIIIR5 A E;LNA35I CU CIS/I/R ACU/R pe perioada $19$+.8,.$811 Probleme JIUA I ;biective Interven!ii 5valuare

*%

9alterarea nevoii 9satis acerea de a respira deplina a nevoii mani estata prin de a respira dispnee e6piratorie cau-ata de tenesmele ve-icale

9repaus la pat 9pacienta are o 9am msurat stare "enerala unc!iile vitale si alterata le9am notat in oaia de temperatura 9am aplicat comprese calde pe re"iunea pubiana 9am introdus ba-inetul cald sub bolnava 9am administrat medica!ia prescrisa de medic 9am recoltat s?n"e pentru anali-ele de laborator 9am suprave">eat permanent pacienta

9alterarea nevoii de a bea si a manca mani estata prin re u-ul pacientei de a bea lic>ide si de a manca cau-ate de pre-enta durerilor mic!ionale

9asi"urarea aportului de lic>ide si >rana corespun-toare v?rstei pacientei

9am administrat 9pacienta este pacientei o des>idratata alimenta!ie srac in proteine7 lipide7 si "lucide 9am msurat pulsul7 respira!ia si tensiunea arteriala si le9am notat in oaia de temperatura

9alterarea nevoii 9 pacienta sa 9am introdus 9pacienta are o de a elimina pre-inte mic!iuni ba-inetul cald diure-a mica mani estata prin nedureroase sub bolnava
*'

urini in cantitate mica7 transpira!ii7 cau-at de pre-en!a in ec!iei

9am recoltat s?n"e pentru anali-ele de laborator 9am recoltat urina pentru e6amenul bacteriolo"ic si e6amenul sumar de urina

JIUA II

9 alterarea nevoii 9pacienta sa9si de a se mi4ca si poat satis ace de a avea o buna aceasta nevoie postura mani estata prin repaus la pat cau-at de pre-enta durerilor

9 pacienta a cut plimbri scurte in salon 9am a)utat pacienta sa ac mi4cri ale m?inilor si picioarelor 9am administrat medica!ia prescrisa de medic

9 pacienta are starea "enerala asemntoare -ilei anterioare

9alterarea nevoii de9a dormi si a se odi>nii este mani estata prin tre-iri dese in timpul nop!ii cau-at de tulburrile mic!ionale7 ve-ica urinara nu este "olita in totalitate

9 pacienta s se 9 am (nv!at 9pacienta este odi>neasc 4i s pacienta te>nici mai lini4tita se nu mai aib de rela6are7 poate odi>nii insomnii e6erci!ii respiratorii 9am (ntocmit un pro"ram de odi>na corespun-tor or"anismului 9am administrat medica!ia sedativa la indica!ia medicului 9am asi"urat o temperatura adecvata in salon
**

9am asi"urat un climat corespun-tor

9 alterarea nevoii 9satis acerea de a4i men!ine acestei nevoi temperatura (n limite normale mani estat prin temperatura corpului crescut cau-at de in ec!ii

9 identi icarea a"entului pato"en 9am administrat medica!ia prescris :antibiotice7 antitermice la indica!ia medicului 9 nu am putut aplica comprese reci pacientei dar am asi"urat un climat corespun-tor

9 ebra scade in urma administrrii medica!iei

JIUA III 9 alterarea nevoii 9 prevenirea de a evita complica!iilor pericolele mani estate prin risc de complica!ii cau-at de ascensiunea in ec!iei spre ureter 9 repaus la pat 9 am administrat tratamentul prescris 9 am e ectuat toaleta pacientei -ilnic cu ap 4i spun 9 am asi"urat msurile i"eno9 dietetice 9 am a)utat pacienta la toaleta re"iunii perineale pentru a evita ptrunderea microbilor (n tractul urinar 9 alterarea nevoii 9 sats acerea 9 am msurat de a94i men!ine acestei nevoi temperatura 9 pacienta este erit de ascensiunea in ec!iei spre ureter

9 temperatura corpului a
*+

temperatura corpului (n limite normale mani estat prin: ebr7 rison

corpului %.72SC crescut din nou 4i 4i am notat9o (n se men!ine oaia de constant temperatur 9 am asi"urat o bun ventila!ie a salonului 9 am administrat lic>ide reci

JIUA I3 9 alterarea nevoii 9 pacienta s 9 repaus la pat (n 9 starea pacientei de a respira respire normal continuare revine la normal mani estat prin 9 am asi"urat un dispnee climat lini4tit 4i e6piratorie cald cau-at de am msurat pre-en!a unc!iile vitale 4i tenesmelor le9am notat (n ve-icale oaia de temperatur 9 am aplicat cldur local pe re"iunea pubian 9 am introdus ba-inetul cald sub bolnav . alterarea nevoii 9 >idratarea de a bea 4i pacientei m?nca mani estat prin re u-ul pacientei de a bea lic>ide 4i de a se alimenta cau-at de pre-en!a durerilor mic!ionale 9 repaus la pat (n continuare 9 am asi"urat un climat lini4tit 4i cald 9 am urmrit cantitatea 4i calitatea de lic>ide in"erate de pacient 9 am administrat pacientei o alimenta!ie srac (n proteine7 lic>ide7 ceai7 suc natural 9 pacienta se >idratea- 4i se alimentea- corespun-tor

JIUA 3
*,

9 alterarea nevoii de a elimina mani estat prin urini (n cantitate mic transpira!ii7 des>idratare cau-at de disurie7 in ec!ia tractului urinar locali-at la nivelul ve-icii urinare

9 s pre-inte mic!iuni spontane nedureroase 4i o diure- normal

9 am msurat diure-a 9 am cut bi calde de 4e-ut pacientei cu ceai de mu4e!el 9 am introdus ba-inetul cald sub bolnav 9 am (nv!at9o po-i!ia avorabil pentru "olirea complet a ve-icii

9 pacienta are mic!iuni normale cu urin transparent 4i diure-a 1888 mlD$' >

9 de icit (n 9 pacienta s aib nevoia de a un somn lini4tit dormi 4i a se odi>ni este mani estat prin tre-iri dese (n timpul nop!ii cau-at de tulburri mic!ionale

9 am administrat 9 pacienta este medica!ia lini4tit pe tot prescris timpul nop!ii 9 aerisirea salonului 9 plimbri scurte prin salon 9 e6erci!ii u4oare ale m?inilor 4i picioarelor

C+nc-u,ii La internare dup e ectuarea anali-elor 4i identi icarea a"entului pato"en sa instituit pacientei tratament cu: 9 Nor lo6acin $61D -i 9 Propantelin $61D-i 9 Pia en supo-itor $61D -i =n urma tratamentului "inecolo"ic nu s9au constatat modi icri (n s era "enital. Se instituie urmtorul tratament: 9 Colimicin %61888888D-i la . ore 9 Indometacin supo-itoare $61D-i 9 56traveral o tablet seara Investi"a!ii de laborator: 9 S?n"e (n limite normale
*.

9 56amen de urin: micro>ematurie 9 Urocultur: steril 9 56amen ec>o: ve-ica urinar normal 9 Cistoscopia: tablou cistit >emora"ic La e6ternare se recomand pacientei: 9 /ratament con orm re!etei prescrise: 0eteramin %61D-i 9 cur de diure- $9% lD-i 9 5vitarea e6punerii la ri" !i ume-eal 9 Control peste ,918 -ile Am e6plicat bolnavei necesitatea respectrii recomandrilor medicale pentru a evita prelun"irea perioadei de convalescen! sau apari!ia recidivelor.

. TE9NICI I METODE FOLOSITE PENTRU DIAGNOSTIC I TRATAMENT 6N CISTITA ACUT.


/emperatura /emperatura omului se men!ine constant (ntre %+9%,SC prin procesul de termore"lare. /ermore"larea c>imic prive4te termo"ene-a care este re-ultatul proceselor o6idative din or"anism. Prin scderea temperaturii aerului se intensi ic arderile din or"anism 4i termo"ene-a cre4te 4i invers. Re"larea i-ic intervine (n mecanismul de pierdere a cldurii 4i se ace prin convec!ie7 radia!ie7 evaporarea apei prin piele7 eliminarea cldurii cu aerul e6pirat 4i prin consumul de cldur pentru (ncl-irea urinei 4i a ecalelor eliminate. /emperatura pre-int mici oscila!ii i-iolo"ice (n cursul -ilei7 de la 87*S91SC. ;scila!iile i-iolo"ice varia- cu v?rsta seara iind mai ridicat la tineri dec?t la btr?ni. =n condi!ii patolo"ice temperatura poate s scad sub %+SC >ipotermia sau s creasc peste%,SC >ipertermie. 0surarea temperaturii se ace cu termometrul ma6imal7 "radat dup scara Celsius7 de la %'7*9'$S7 "radele iind divi-area (n -ecimi "rade. Cuprinde un tub capilar din sticl lr"it la un capt pentru re-ervorul cu mercur. Coloana de @" este sub!ire 7 iar sec!iunea capilarului are orm de lentil conver"ent ce l!e4te ima"inea coloanei de @" 4i avori-ea- citirea nivelului. /ermometrele (n u- sunt !inute (n solu!ii de-in ectante9 bromocet sau cloramin $M care se sc>imb din * (n * -ile. 0surarea temperaturi se ace (n cavit!ile (nc>ise sau semi(nc>is. Cel mai recvent se determin la nivelul a6ilei 4i indic o temperatur peri eric7 cu '9* -ecimi de "rad mai )oas dec?t temperatura central. /e>nica: se 4ter"e a6ila cu un prosop7 se ridic bra!ul 4i se a4ea- re-ervorul termometrului (n v?r ul a6ilei# se apropie bra!ul
*2

pacientului de trunc>i7 iar antebra!ul lectat se plasea- pe supra a!a anterioar a toracelui7 iind !inut 18 minute. Dup citirea temperaturi7 termometrul se 4ter"e 4i se introduce din nou (n solu!ia de-in ectant. Dup "radul de >ipertermie msurat (n a6il7 reac!ia ebril se (mparte (n: 9 temperatur normal: %+9%,SC 9 temperatur sub ebril: %,9%.SC 9 ebr moderat: %.9%2SC 9 ebr ridicat: %29'1SC 9 >iperpire6ie: '19'$SC Pulsul: (n sistola ventricular s?n"ele este (mpins de ventricule (n arterele mari7 unde (nt?lne4te o alt mas de s?n"e de care se love4te prin contrac!ia mu4c>iului cardiac. Con lictul dintre cele dou volume de s?n"e se propa" sub orm de und vibratoare sincron cu sistolele ventriculare put?nd i palpat sub orm de -v?cnituri ritmice7 pulsabile. Pulsul poate i luat la orice arter accesibil palprii7 ce poate i comprimat pe un plan osos: rar>idial7 temporal7 carotid7 >umeral7 emural7 pedioas. Curent se ia la artera radial. La luarea pulsului7 bolnavul trebuie s ie (n repaus i-ic 4i psi>ic cel pu!in 18 minute7 se recuperea- 4an!ul radial pe e6tremitatea distal a antebra!ului. Palparea pulsului se ace cu v?r ul de"etelor: inde67 mi)lociu 4i inelar de la m?na dreapt. Dup recuperarea 4an!ului se e6ercit o u4oar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei de"ete palpatoare 7 p?n la perceperea -v?cniturilor pline ale pulsului. Pulsul se va lua diminea!a 4i seara iar recven!a lui va i notat (n oia de temperatur. La luarea pulsului se va !ine seama de: recven!a lent sau rapid7 se stabile4te prin numrarea pulsa!iilor pe minut. 9 adult sntos: +89.8 pulsa!iiDminut 9 nou nscut: 1%891'8 pulsa!iiDminut 9 copil mic: 18891$8 pulsa!iiD minut Pulsul se accelerea- (n e ort i-ic sau psi>ic 4i poate i: 9ta>icardic: p?n la 1*89$88pulsa!iiDminut 9bradicardic: sub *8 pulsa!iiDminut 9ritmicitate: ritmic sau aritmic 9volum 4i amplitudine: mare sau mic Respira!ia aportul de o6i"en necesar proceselor vitale ale or"anismului se asi"ur prin respira!ie7 av?nd mai multe etape: pulmonar7 san"vin7 tisular7 circulatorie. Asistenta va putea !ine sub observa!ie a-ele respira!iei ansamblul respira!iei (n ansamblul lor prin observarea 4i (nre"istrarea respira!iei (n oaia de temperatur. Dilatarea cutiei toracice : inspira!ia< este asi"urat de mu4c>ii inspiratori 4i accesori7 iar revenirea ei :e6pira!ia< se ace pasiv datorit elasticit!i plm?nilor 4i toracelui. Respira!ia (n stare normal se ace lini4tit r nici un e ort7 cu o recven! de 1+91. respDminut. Numrarea mi4crilor respiratori se ace pe minut7 urm?nd tipul
+8

respirator7 simetria mi4crilor7 amplitudinea 4i recven!a mi4crilor7 r 4tirea bolnavului (n acela4i timp c?nd se numr 4i pulsa!iile prin amplasarea m?inii pe toracele bolnavului. /ensiunea arterial repre-int tensiunea e6ercitat de s?n"ele circulant asupra pere!ilor arteriali. /ensiunea arterial pre-int valoarea cea mai (nalt (n cursul sistolei7 repre-ent?nd ma6ima 4i cea mai mic valoare (n cursul diastolei7 repre-int minima. =n practica curent7 msurarea tensiunii arteriale se ace dup metoda indirect prin determinarea or!ei necesare pentru comprimarea complet a unei artere7 care practic ec>ivalea- cu valoarea tensiunii la arter. /e>nica: bolnavul va i a4e-at (n po-i!ie culcat sau 4e-?nd re-em?ndu94i bra!ele. Se aplic man4eta tensiometrului pe bra!ul bolnavului7 se pompea- aer (n lumenul man4etei7 se aplic un stetoscop imediat sub mar"inea in erioar a man4etei7 deasupra arterei >umerale. C?t timp presiunea din man4et este superioar tensiunii sistolice7 nu se va au-i nici un enomen acustic deasupra arterei cercetate. Prin desc>iderea supapei pneumatice aceasta se decomprim lent 4i pro"resiv p?n ce presiunea ei scade imediat sub valoarea presiunii intraarteriale. =n acest moment7 s?n"ele de deasupra comprimrii destinse cu or!a 4i ptrunde (n partea distal a aortei. Presiunea artat de manometru (n care se percepe primul -"omot arterial repre-int valoarea tensiunii ma6ime. La un moment dat presiunea scade brusc apoi dispare tensiunea minim. Nivelul tensiunii arteriale normale varia- (n raport cu v?rsta: 9 primii a de via!: ,*928D*89+8 mm @" 9 copilrie: 289118D+*9,* mm @" 9 adult: 11*91'8D,*928 mm @" 9 peste +8 de ani: 1*8D28 mm @" 3aloarea minim repre-int 1 din valoarea ma6im T 18 mm @". Scderea sub valorile normale P >ipotensiune7 iar cre4terea P >ipertensiune. Diure-a: are scopul de a elimina din or"anism substan!ele inutile provenite din metabolismul intermediar protidic7 care acumulate (n s?n"e devin to6ice pentru or"anism7 eliminare care se ace (n solu!ia apoas. Pentru a putea urni-a datele necesare stabilirea dia"nosticului 4i conducerii tratamentului asistenta va urmri tulburrile de emisie urinar 4i cantitatea de urin emis (n $' >. Normal numrul emisiilor pe $' > este de *9+ ori la brba!i 4i de '9* ori la emei. Cantitatea de urin eliminat (n $' > este apro6imativ 1*88 ml. Asistenta va urmri varia!iile patolo"ice ale diure-ei: poliurie7 oli"urie7 anurie7 precum 4i caracterele calitative ale urinii7 culoare7 miros7 densitate. Scaunul: urmrirea tran-itului intestinal 4i e6aminarea sistematic a scaunelor sunt importante pentru stabilirea dia"nosticului. Asistenta trebuie s cunoasc caracterele scaunului normal7 modi icrile patolo"ice7 tulburrile de eca!iei. Scaunul pstrat pentru vi-it va i recoltat (ntr9un ba-inet :plosc< curat7 dup ce
+1

bolnavul a urinat (n alt vas. Plosca se acoper bine 4i se pstrea- (ntr9 o bo6 ane6at "rupului sanitar. ;mul sntos are -ilnic u scaun :emisia c?ndu9se u4or7 este de culoare brun7 cu miros caracteristic de putre ac!ie7 r "a-e7 alctuit din re-idurile rmase (n urma di"estiei<. Datele (n le"tur cu tran-itul intestinal se vor str?n"e sistematic7 !in?ndu9se seama de recven!7 orarul emisiilor7 cantitatea7 orma7 consisten!a7 culoarea7 mirosul eventual substan!ele strine. Punc!ia venoas: repre-int recoltarea de s?n"e din lumenul unei vene cu a)utorul unui ac. Scopul ei poate i e6plorator sau terapeutic. 0aterialele necesare: 9 ace de punc!ie venoas cu mandren 9 "arou de cauciuc7 mu4ama 9 substan!e de-in ectante7 tinctur de iod 9 ti on steril7 leucoplast 9 serin"i7 eprubete7 bilete de anali-e /e>nica: locul clasic de e6ecu!ie a punc!iilor venoase este la nivelul plicii cotului unde venele bra!ului se anastomo-ea-. Eolnavul va sta (n decubit dorsal# se va descoperi bra!ul ales7 !in?ndu9l (n abduc!ie 4i e6tensie ma6im. Plica cotului va i de-in ectat iar la unirea 1D% in erioar a bra!ului cu cea mi)locie se va aplica "aroul7 cer?nd bolnavului s str?n" pumnul. Asistenta a! (n a! cu bolnavul7 va i i6a vena (n a4a el (nc?t policele m?inii st?n"i s ie la '9* cm sub locul in)ec!iei e6ercit?nd cu aceasta o compresiune 4i o trac!iune a !esuturilor vecine. Serin"a 4i acul se !in (n m?na dreapt7 i6ate (ntre police 4i restul de"etelor7 acul introduc?ndu9se (n direc!ia curentului san"uin. Per orarea te"umentului se ace (n direc!ia oblic per or?ndu9 se cu acul re-isten!a peretelui venos7 (n direc!ia a6ului lon"itudinal a venei. /raversarea peretelui venos d sen-a!ia de ptrundere (n "ol7 direc!ia acului sc>imb?ndu9se (n direc!ia a6ului venei 4i (naint?ndu9se (n interiorul ei 19$ cm. Dup terminarea punc!iei se scoate acul 4i se tamponea- locul (n!epturii. In)ec!ia intravenoas Per u-ia: calea intravenoas este sin"ura cale )udicioas de reec>ilibrare >idroelectrolitic a or"anismului. 0ateriale necesare sunt: 9 trusa de per u-at ambalat ori"inal 9 dou ace7 leucoplast7 mu4ama7 tvi! renal 9 lic>id de per u-at Se ale"e de obicei una din venele proeminente ale membrelor superioare. Aparatul montat 4i (ncercat se evacuea- de aer 4i lic>idul rece din tub. Introducerea acului se ace ca la punc!ia venoas. La indica!ia medicului se stabile4te ritmul de administrare al substan!ei. Ca accidente pot interveni: 9 >iper>idratare 9 embolie "a-oas 9 risoane
+$

9 per orarea venei. In)ec!ia intramuscular: pentru e ectuarea in)ec!iei intramusculare se utili-ea- serin"i Record sterile de unic olosin! 4i ace de +9. cm. Locurile de elec!ie ale in)ec!iei intramusculare sunt: re"iunea supero9e6tern a esei 4i mu4c>ii e6terni sau anteriori ai coapsei. Po-i!ia bolnavului poate i (n decubit ventral 4i lateral sau (n po-i!ie 4e-?nd. Se de-in ectea- locul i6at pentru in)ec!ie7 cer?nd bolnavului s nu94i contracte musculatura. Cu de"etele m?inii drepte se i6ea- re"iunea7 apoi printr9o mi4care brusc se (n i"e acul ata4at serin"ii (n musculatura esier7 perpendicular pe supra a!a pielii '9+ cm. Se aspir veri ic?nd dac vasul nu a per orat un vas de s?n"e7 apoi se introduce lent substan!a medicamentoas. Dup terminarea in)ec!iei se de-in ectea- locul (n!epturii 4i se masea- le"iunea. Accidente: 9 atin"erea nervului sciatic 9 ptrunderea acului (ntr9un vas de s?n"e 9 embolie 9 ruperea acului 9 abcese locale7 le"moane. Clisma evacuatoare: este o orm special a tuba)ului7 prin care se introduc di erite lic>ide (n intestinul "ros7 prin anus (n rect 4i colon. Scopul clismelor 4i e ectul urmrit: 1. 5vacuatorii: evacuarea con!inutului intestinului "ros. Pot i (nalte7 simple7 uleioase 4i pur"ative. $. /erapeutice: introducerea unor substan!e medicamentoase cu e ect local7 aneste-ice. %. Clisme baritate: :cu substan!e de contrast< pentru e6aminri radiolo"ice. '. Alimentarea sau >idratarea bolnavului. Cel mai recvent olosit este clisma evacuatoare simpl care se ace cu ap cald la $$9%8SC olosind 8.,*917* l ap ce ac!ionea- asupra meselor solidi icate de ecale care s9au acumulat (n ampula rectal sau deasupra acesteia 4i destinde colonul provoc?nd sen-a!ia de scaun. Pentru a (ntri e ectul clismelor se pot adu"a (n ap: 19$ lin"uri!e de spun7 $9% lin"uri "licerin7 1 lin"uri! sare de buctrie7 1 lin"ur ulei de msline care se amestec bine cu apa p?n la di-olvarea substan!elor solubile. 0ateriale necesare: 9 un iri"ator tub de cauciuc de 17*9$ cm cu robinet racordat la iri"ator 9 canul rectal 9 plosc7 mnu4i de cauciuc 9 mu4ama7 ale- 9 solu!ie medicamentoas 9 substan! medicamentoas 9 substan! lubre iant 4i ti on pentru un"erea canulei. Se umple iri"atorul cu ap 4i se suspend pe un stativ. Pe tubul iri"atorului se i6ea- canula cu robinetul (nc>is. Clisma se e6ecut (n decubit lateral st?nd cu membrul in erior st?n" (ntins iar dreptul (n
+%

le6iune or!at a coapsei pe abdomen 4i a "ambei pe coaps7 iind adus la ori-ontal cu perna sub cap. Patul se i-olea- de restul salonului cu un paravan iar patul se prote)ea- cu mu4ama 4i ale-. =nainte de introducerea canulei rectale7 asistenta va pre"ti bolnavul psi>ic e6plic?ndu9i (n ce const clisma 4i cer?ndu9i s re!in lic>idul introdus (n colon cel pu!in 1891* minute. Se un"e canula cu lubri iant7 se desc>ide robinetul se las s se evacue-e aerul din tub 4i prima coloan de ap din por!iunea superioar a tubului7 se vars (n tvi! renal 4i se consolea- permeabilitatea canulei. Asistenta (ndeprtea- esele bolnavului cu m?na st?n" iar cu cea dreapt introduce canula prin anus in rect7 perpendicular pe supra a!a subiacent cu v?r ul (nspre ve-ica urinar7 apoi se ridic v?r ul 4i se introduce 1891$ cm. Iri"atorul va i i6at la o (nl!ime de 87*917* m de la care lic>idul ptrunde (n rect timp de * minute. Se are "ri) a nu ptrunde aer (n rect7 motiv pentru care lic>idul din iri"ator nu se va "oli niciodat7 ci se va (nc>ide c?nd nivelul apei se apropie de nivelul tubului de scur"ere. Dup (ndeprtarea canulei7 bolnavul este a4e-at (n decubit dorsal apoi decubit lateral drept7 acilit?nd ptrunderea lic>idului la o ad?ncime c?t mai mare a colonului7 asistenta solicit?nd din nou bolnavul s re!in solu!ia 1891* minute. Imediat ce bolnavul semnalea- sen-a!ia de de ecare7 se a4ea- plosca 4i se a4teapt e6pul-area colonului dup care se ace toaleta re"iunii anale. Se (ndeprtea- pe r?nd plosca7 mu4amaua 4i ale-a 4i se a4ea- bolnavul (n pat. Dup acoperirea bolnavului se desc>id "eamurile pentru aerisire. Asistenta controlea- scaunul 4i la nevoie (l pstrea- pentru al arta medicului. Actul clismei se notea- (n oaia de temperatur a bolnavului. Urocultura: (nsm?n!area urinii pe un mediu de cultur stabile4te pre-en!a bacteriilor (n urin. Se recoltea- urina de diminea! deoarece are o concentra!ie mai mare de "ermeni7 (n absen!a unui tratament cu per u-ii deoarece produce un e ect de dilu!ie (naintea (nceperii tratamentului cu antibiotice. Asistenta instruie4te bolnavul s94i ac toaleta or"anelor "enitale dup care prima cantitate de urin emis *8 ml se elimin (n toalet sau ba-in7 apoi r s se (ntrerup )etul urinar7 se recoltea- apro6imativ * ml (ntr9o eprubet steril. Se lambea- apoi "ura eprubetei (nainte 4i dup recoltare 4i se astup repede cu dopul de vat steril. Se transport la laborator sau se (nsm?n!ea- direct pe mediul de cultur 4i se introduce (n termostat.

+'

3I. C;NCLUJII

Cis&i&# este boala caracteristic prin locali-area in ec!iei la nivelul ve-icii urinare. =n ma)oritatea ca-urilor cau-ele care avori-ea- apari!ia in ec!ilor aparatului urinar sunt: litia-a indi erent de locali-are7 sta-a7 consecin!a unui obstacol mal orma!ii7 pto- renal7 tumori uterine7 prolaps "enital7 traumatisme medulare7 sarcin7 leucopla-ii7 tumori. 0icrobii pato"eni cei mai des (nt?lni!i sunt: colibacilul7 proteusul7 sta ilococul7 anaerobi 4i uneori asocia!ii microbiene. Su erin!ele bolilor constau (n usturimi mic!ionale7 durere la mic!iune7 polaHiurie7 disurie7 nicturie7 dureri >ipo"astrice7 >ematurie 4i piurie. Cunoa4terea simptomelor bolii7 a evolu!iei 4i a mani estrilor ce o (nso!esc este necesar pentru a putea plani ica o (n"ri)ire e icient7 o (n"ri)ire care cere mult druire7 timp 4i mult responsabilitate7 Spiritul acestei responsabilit!i cere la r?ndul su con4tiin! 4i competen! pro esional. De calitatea msurilor terapeutice aplicate depind 4ansele de vindecare le bolnavului. Practicarea unor (n"ri)iri de calitate presupune cunoa4terea unui model conceptual de (n"ri)ire7 precum 4i cunoa4terea demersului 4tiin!i ic. De calitatea msurilor terapeutice aplicate depind 4ansele de vindecare a bolnavului. Practicarea unor (n"ri)iri de calitate presupune cunoa4terea unui model conceptual de (n"ri)ire7 precum 4i cunoa4terea demersului 4tiin!i ic. 0odelul conceptual este o dimensiune esen!ial de ba- care permite s aplicm A ilo-o ia noastrB privind (n"ri)irile. Demersul 4tiin!i ic este un instrument de investi"a!ie7 de anali-7 de interpretare7 de plani icare 4i de evaluare a (n"ri)irilor. Cunoa4terea demersului 4tiin!i ic aplicat (n (n"ri)irea individuali-at a pacien!ilor permite asistentei s a)un" la continuitate 4i la plani icarea (n"ri)irilor de calitate. &olosind acest demers (n practica curent am putut depista care au ost principalele probleme (nt?mpinate de pacien!i (n satis acerea nevoilor perturbate ca urmare a acestei a ec!iuni. Dup cule"erea7 anali-area 4i interpretarea datelor am elaborat un plan de (n"ri)ire care s in luen!e-e po-itiv starea i-ic 4i mental a pacien!ilor. Pentru a stabili o ordine a priorit!ilor (n acordarea (n"ri)irilor am avut (n vedere mai (nt?i (n ce msur nevoia satis cut amenin! >omeosta-ia pacientului sau securitatea sa 4i "radul de independen! 56ecutarea (n"ri)irilor constituie un moment potrivit pentru iecare asistent s in orme-e asupra problemelor sale de sntate7
+*

asupra tratamentului su ori asupra obiceiurilor de via! mai pu!in potrivite pentru satis acerea nevoilor undamentale. =nv!area pacientului este un act de (n"ri)ire esen!ial 4i necesar. =nainte de a (ncepe (nv!area am evoluat cuno4tin!ele pacien!ilor 4i dorin!a de a (nv!a (ncura)?ndu9i s pun (ntrebri. Am antrenat pacien!ii s se implice (n aplicarea planului de (n"ri)ire. Pentru a putea ace o apreciere )ust asupra pro"resului pacien!ilor (n raport cu interven!iile mele am evaluat la diverse intervale7 pe tot parcursul (n"ri)irii7 dac obiectivele plani icate 4i9au atins scopul 4i dac pacien!ii au ost mul!umi!i de re-ultate. =n ma)oritatea !rilor putem spune c asistenta medical este sin"ura care asi"ur servicii $' > celor ce au nevoie. Acesta este rolul asistentei medicale cu particulari-ri (n (n"ri)irea bolnavilor 4i a celor cu >andicap. Asistenta medical trebuie s A intre (n pielea bolnavului A pentru a (n!ele"e ce vrea aceasta7 care sunt nevoile sale pentru a se men!ine (n via! 4i pentru a94i rec?4ti"a sntatea.

VII" 5I5LIOGRAFIE.
1. 3AL5N/IN N5ACU F UR;L;CI5 $. C;RN5LIU E;RUND5L F0anual de 0edicin Intern. %. LUCR5KIA /I/IRCR F /e>nici de evaluare 4i (n"ri)iri acordate de asisten!i medicali. '. 3IRCINIA @5ND5RS;N F Principii de ba- a (n"ri)iri persoanei sntoase D bolnave7 Nursin". *. 3IC/;R PAPILIAN9 Anatomia omului.

++

+,