CAPITOLUL I: ASPECTELE GENERALE LEGATE DE PSIHOLOGIA PERSONALITII

1. INTRUDUCERE N PSIHOLOGIA PERSONALITII Hogan (1998) afirm c psihologia personalitii se preocup de analiza naturii naturii umane. Acest subiect este n opinia autorului de o importan practic moral i politic deosebit ! "irtula toat politica public este prezis de asumpiile despre natura uman ! iar psihologia personalitii este singura disciplin empiric care abordeaz problema naturii umane e#plicit. Hogan (1998) adopt o abordare de tip istorie a ideilor pentru a defini coninutul psihologiei personalitii. Aceasta abordare se refer la o analiz de coninut n care se ncearc identificarea temelor eseniale de la baza acestui subiect. Adopt$nd aceast perspecti" autorul propune n 19%& cinci idei' cheie care formeaz substana personalitii. Acestea sunt( a) Motivaia. )iecare teorie a personalitii include unele asumpii despre moti"aia

uman. *ermenii moti"aionali sunt conceptele e#plicati"e distincte n psihologia personalitii+ psihologii folosesc trsturile pentru a prezice aciunile oamenilor i utilizeaz concepte moti"aionale pentru a le e#plica. b) Incontientul. ,rice teorie competent a personalitii face trimiteri la felul n care ideile emoiile i impulsurile de care nu suntem contieni influeneaz comportamentul nostru i despre felul n care de"in acestea incontiente. c) Sinele. ,rice teorie a personalitii conine o definiie a sinelui i ncearc s e#plice felul n care acesta se dez"olt i influeneaz comportamentul nostru. -maginile despre sine pot a"ea fie proprieti moti"aionale fie reglatorii si pot fi contiente sau incontiente. d) Dezvoltarea. )iecare teorie a personalitii ar trebui s conin idei despre felul in care personalitatea se dez"olt i se schimb n timp. .ei ma/oritatea discuiilor se a#eaz pe dez"oltarea intrapsihic este adec"at s fie descris i felul n care tinerii de"in integrai n societatea mai larg proces numit socializare sau dez"oltare moral.

e) Maturitatea. )iecare teorie a personalitii conine un model o "iziune sau o definiie a maturitii ! idei despre sntatea mental i despre cum se poate destructura. 0ici o teorie a personalitii nu acoper chiar toate aceste domenii. .e e#emplu )reud a ignorat conceptul de imagine de sine. 1u toate acestea Hogan (1998) consider c acestea sunt ideile'rdcin ale psihologiei personalitii care permit psihologilor s realizeze trei determinri importante atunci c$nd iau n considerare o teorie a personalitii. 2n primul r$nd aceste idei permit distincia ntre ceea ce este i ceea ce nu este psihologia personalitii. Acele teorii care se bazeaz pe principiile n"rii i care localizeaz cauzele aciunii umane n situaii nu sunt prin definiie teorii ale personaliii+ sunt de fapt "ersiuni ale psihologiei sociale beha"ioriste. 2n al doilea r$nd putem e"alua ade"area unei teorii obser"$nd gradul n care aceasta acoper cele cinci teme.

2. DEFINIREA PERSONALITII .e'a lungul anilor au fost propuse diferite definiii ale personalitii. 3ulte dintre acestea se refer la un sistem mental ! o colecie de aspecte psihologice ce includ moti"aia emoiile i g$ndurile. .efiniiile "ariaz n ceea ce pri"ete identitatea acestor component dar ma/oritatea a/ung la concluzia c personalitatea implic un patern al sistemelor mentale. .efiniiile personalitii subliniaz diferite aspecte n funcie de orientarea teoretic a propuntorilor. 4entru unii psihologi esena definiiei este felul n care persoanele rspund sau reacioneaz la oamenii sau situaiile nt$lnite. 4entru alii este important compenenta organic biofizic ereditar a personalitii. Alii accentueaz paternurile de oragnizare ale personalitii care dau consisten i stabilitate comportamentului. 5#ist i clinicienii care subliniaz importana adaptrii la mediu. 0u n ultimul r$nd e#ist psihologi care concept personalitatea ca fiind e#presia unicitii indi"idului. 1onform lui )urnham i Hea"en (1999) ma/oritatea definiiilor dispun de c$te"a teme specifice( 6 Diferenele individuale ! oamenii sunt unici dar pot fi descrii i categorizai de'a lungul unor dimensiuni fundamentale "ariate sai n categorii specifice+

6 Dimensiunile personalitii sunt dispoziii comportamentale n sensul c ele coreleaz cu determinarea i moti"aia pentru a influena comportamentul social+ 6 .imensiunile personalitii sunt relati"e stabile n timp i se manifest consistent i coerent de'a lungul situaiilor sociale "ariate+ 6 4ersonalitatea unei persoane poate i trebuie s fie descompus n prile sale specifice i fundamentale i n acelai timp combinate ntr'un sistem organizat pentru a ntelege funcionarea sa. 5#emple de definiii( 4ersonalitatea este suprema realizare a idiosincraziei nnscute a fiinei umane. 5ste un act de cura/ nalt n faa "ieii este afirmarea absolut a tot ceea ce constituie indi"idual este cea mai de success adaptare la condiia uni"ersal a e#istenei cuplat cu cea mai mare libertate de auto'determinare posibil (7ung 1989) :4ersonalitatea este organizarea mental ntreag a fiinei umane n fiecare stadiu de dez"oltare. 5a cuprinde fiecare faz a caracterului uman( intelectul temperamental aptitudinile moralitatea i fiecare atitudine care s'a construit de'a lungul "ieii indi"iduale (;arren < 1armichael 198= p. 888) 4ersonalitatea este insi esena fiinei umane (Hall < >indze? 19@% p. 9) 4ersonalitatea este organizarea mai mult sau mai puin durabil a caracterului temperamentului inteligenei i fizicului unei persoane aceast organizare determin adaptarea sa unic la mediu. (5?sencA 19@8 cf. Blate C==&). 4ersonalitatea este organizarea dinamic n cadrul indi"idului a acelor sisteme psihofizice care determin g$ndirea i comportamentul lui characteristic (Allport 1981). 4ersonalitatea nu este o entitate substanial e#istent ce poate fi studiat ci un contruct comple# ce trebuie dez"oltat i definit de obser"ator (Dmith < Eetter 198C p.@). >iur? (199=) consider c personalitatea poate fi definit n sens restr$ns (personalitatea descrie doar aspecte afecti"e i sociale adic temperamental i caracterul oamenii comport$ndu'se relati"e stabil n situaii sociale) dar i n sens larg (personalitatea se refer la ansamblul tuturor caracteristicilor indi"idului ncep$nd de la cele senzorio'motorii cogniti"e aptitudini i interese aspecte emoti"e p$n la "alorile care depend de societate). 2n aceast

accepiune personalitatea apare ca un compozit de factori genetici cultural'situaionali de n"are schimbri personale mecanisme incontiente procese cogniti"e i trsturi (Hergenhahn i ,lson 1999 cf. Fonchi i al. C==&). AtAinson i al. (C==C) defineau personalitatea ca un patern distincti" i caracteristic al g$ndirii afecti"itii i comportamentului care definete stilul personal al unui indi"id si influeneaz interaciunea acestuia cu mediul. .in acest punct de "edere autorii consider ca psihologia personalitii ncearc( a) D descrie i s e#plice diferenele interindi"iduale ! felul n care indi"izii se deosebesc ntre ei+ b) D sintetizeze ntr'o "iziune integratoare asupra personalitii numeroasele procese care pot influena interaciunile indi"idului cu mediul ! interaciuni biologice de dez"oltare n"are g$ndire afecti"itate moti"aie i interaciune social. , definiie contemporan a personalitii este oferit de 1ar"er i Dcheier (C=== p.@)( 4ersonalitatea este o organizare dinamic n interiorul persoanei a sistemelor psihofizice care creeaz paternurile caracteristice de comportament g$nduri i sentimente ale unei persoane (1ar"er < Dcheier C=== p.@). Organizarea dinamic sugereaz rea/ustri continue adaptarea la e#perien upgradare continu iar meninerea personalitii nu se oprete aici. 4ersonalitatea presupune o procesualitate i o organizare nu o /u#tapunere de piese diferite. n interiorul persoanei sugereaz nmagazinarea intern a paternurilor idee ce susine asumpia c personalitatea influeneaz comportamentele etc. Sisteme psihofizice sugereaz ideea ca fizicul (somaticul) este implicat in ceea ce suntem. 4ersonalitatea este un concept psihologic ale crui baze sunt fiziologice. Paternuri caracteristice implic ideea consisteneiGcontinuitii ce identific n mod unic un indi"id. Comportament, gnduri si sentimente indic faptul c personalitatea include o pla/ larg de e#perieneGmanifestri c personalitatea se dez"luie n modaliti multiple.

1ar"er i Dcheier (C===) sugereaz ca termenul de personalitate dez"luie un sens al consistenei o cauzalitate interioar i distinctivitate personal. 4ersonalitatea este setul stabil de tendine i caracteristici care determin acele aspecte commune i difereniatoare din comportamentul psihologic al oamenilor (ganduri semtimente aciuni) care au continuitate n timp i care nu pot fi uor nelese ca rezultat singular al presiunilor sociale i biologice ale momentului (3addi 1989). :4ersonalitatea se refer la paternul indi"idual de procese psihologice ce iau natere din moti"aiile sentimentele g$ndurile i alte arii ma/ore ale funcionrii psihologice. 4ersonalitatea este e#primat prin influenele sale asupra corpului n "iaa mental contient i prin comportamentul social al indi"idului (3a?er C==@).

3. MODALITI DE ABORDARE ALE PERSONALITII - Nomotet ! "e#$%$ & o'#() ! 1reu (C==@) formuleaz ntrebarea fundamental cu care psihologia personalitaii s'a confruntat de'a lungul anilor( Dcopurile cercetrii trebuie s "izeze descoperirea paternurilor generale a legitilor de funcionare care "irtual s'ar aplica oricrui indi"id sau trebuie s "izeze analiza e#tensi" a personalitii fiecarui indi"id separat pentru a'l nelege n e#presia unicitatii sale functionaleH. De stie de/a ca in functie de raspunsul ales demersurile teoretico' metodologice au fost fie cel nomotetic fie cel idiografic. Acelasi autor realizeaza o detaliere a acestor doua tipuri de abordari ale personalitatii din perspecti"ele cator"a teoreticieni de marca. Astfel in psihologia personalitatii termenii de idiografic si nomotetic au fost introdusi de Iordon Allport (198%) care i'a definit din punct de "edere teoretic si metodologic. Jnii cercetatori au incercat sa conceapa strategii metodologice cat mai sensibile la manifestarile distincti"e si centrale ale fiecarei persoane. Acestia considerau ca orice demers de intelegere a personalitatii indi"iduale trebuie sa se intemeieze doar pe e#perientele particulare ale persoanei respecti"e. Aceasta orientare a fost numita idiografica (de la grecescul idios K propriu persoana). Alti cercetatori au apreciat ca unicitatea personalitatii poate fi inteleasa doar ca produs al unor legitati bio'fizico'psihologice. Acestia plecau de la asumptia ca desi personalitatea este unica sub aspectul organizarii sale interne structurile generate prin organizarea functionala sunt

de fapt produse ale unor procese generale pentru toti indi"izii. Aceasta abordare a fost numita nomotetica ( de la grecescul nomosKlege norma) si se centreaza pe identificarea legilor ce stau la baza personalitatii tuturor indi"iziilor. Jn alt autor identificat de 1retu (C==@) care a realizat o distictie similara de abordare a personalitatii apartine lui 1attell (1999). Acesta considera ca masuratorile personalitatii pot fi ipsative si normative. 3asuratorile ipsati"e (dein latina ipseKsine cu referire la sine) se aplica indi"idului ca entitate izolata atunci cand pentru aspectul sau trasatura studiata cercetatorul nu dispune de un etalon e#tern de raportare sau atunci cand raportarea e#terna in sine este considerata nerele"anta (Hogan C==8 apud. 1retu C==@). Astfel scorul obtinut de o persoana la o anumita trasatura de personalitate dobandeste semnificatie si poate fi interpretata psihologic doar prin raportare la o alta trasatura de personalitate (de e#emplu o persoana se e"identiaza mai mult prin agreabilitate si mai putin prin constiinciozitate ! pentru ca scorul la agreabilitate este mai mare decat cel al constiinciozitatii). -n acelasi timp masuratorile normati"e apeleaza la un element e#tern de raportare sau la un etalon construit in baza unor norme de grup (de e#emplu o persoana este mai agreabila decat o alta pentru ca a obtinut un scor mai mare la Agreabilitate decat cea din urma). 1retu (C==@) concluzioneaza ca atunci cand interesul cercetatorului se plaseaza la ni"elul interpersonal nu la cel intrapersonal scorul unei persoane la o trasatura are o semnificatie mai buna decat in functie de pozitia pe care o ocupa la ni"elul etalonului. 4e de alta parte ne"oia de raportare a persoanei la un referent e#tern tine de natura sociala a constructiei personalitatii. 1onform 1retu (C==@) o delimitare similara a fost realizata de 3ischel (19%8) care a introdus distictia intre abordarea centrata pe persoana si abordarea centrata pe variabila. Astfel abordarea idiografica este de fapt centrata pe persoana in timp ce abordarea nomotetice este focalizata pe "ariabila. Dcopul abordarilor centrate pe "ariabila este de a in"estiga si intelege aspecte particulare ale persoanei ("ariabile) si nu persoana ca intreg. Abordarea centrata pe "ariabila considera ca astfel poate obtine o imagine globala a personalitatii celor in"estigati( -ndi"idul unic este punctul simplu de intersectie a unui numar de "ariabile cantitati"e (5?sencA 19@C apud. 1retu C==@). Abordare centrata pe persoana considera ca o astfel de perspecti"a nu poate a/unge la comple#itatea si unicitatea indi"iduala. .e aceea sustinatorii acestui punct de "edere considera ca numai focalizarea pe aspectele unice ale persoanei poate

surprinde aspectele care o diferentiaza de celelalte persoane si astfel o trasnforma intr'o personalitate distincti" conturata. 1retu (C==@) e#pune si punctul de "edere al lui Fem (1988) care face disticntii clare intre cele patru abordari si astfel elimina confuziile ce pot aparea. Astfel abordare nomotetica presupune un set comun de descriptori dispozitionali (trasaturi) ce poate fi utilizat pentru a descrie toate personalitatile iar diferentele indi"iduale sunt doar pozitionari diferite de'a lungul acestor dimensiuni. Abordarea idiografica considera ca fiecare indi"id trebuie e"aluat utilizand un set strict specific de trasaturi'descriptor. Abordarea centrata pe "ariabile analizeaza pozitia relati"a a indi"izilor de'a lungul acestor "ariabile in timp ce abordarea centrata pe persoana se preocupa de modul specific si distincti" de configurare a "ariabilelor in persoana. Blate (C===) sintetizeaza principalele caracteristici ale abordarii nomotetice si ale celei idiografice. Astfel psihologia nomotetica se caracterizeaza prin( a) 1auta e#plicatiile cauzale ale fenomenelor psihice si sociale folosindu'se in acest scop de un limba/ analitic bazat pe operationalizarea "ariabilelor si conceptelor pe utilizarea modelelor stricte cauza'efect+ b) Jrmareste cuantificarea proceselor mintale si comportamentale+ c) 4ropozitiile cauzale formulate pe baza studiului subiectilor alesi la intamplare sunt generalizate apoi asupra populatiei nein"estigate+ d) )oloseste in larga masura e#perimentul de laborator e) Lecurge la materialul cules prin metode idiografice numai pentru scopuri ilustrati"e deoarece aceste date sunt nesistematice bazate pe bunul'simt si mai ales cantitati"e+ f) >egile descoperite sunt deducti"e si probabiliste oferind e#plicatii functionale ale fenomenelor 4sihologia idiografica se bazeaza pe metode si presupuneri opuse( a) 3anifesta un interes profund si sustinut fata de studiul si analiza unui singur caz pe o perioada mai indelungata de timp deci pentru studiile de tip longitudinal deoarece numai

in felul acessta este posibil sa fie e"aluate curentele singulare in toata comple#itatea lor+ b) 5#ploreaza specificatiile indi"iduale pe de o parte pentru ca fiecare indi"id este presupus a fi unic pe de alta parte deoarece tocmai diferentele indi"iduale sunt considerate determinantii primari ai comportamentului+ c) )a"orizeaza in cercetare unele metode relati" nestructurate deschise proiecti"e si interpretati"e (analiza documentelor personale a biografiilor cercetarea naturalista etc) acestea permitand subiectului sa se e#prime in propria sa limba sa fi#eze intelesurile care tin de lumea "ietii sale personale sa constientizeze e#perientele parcurse. 1ele doua abordari diferentiaza intr'o maniera fundamentala di"ersele teorii asupra personalitatii si metodele ei de e"aluare( a) abordarea nomotetica studiaza ceea ce indi"izii au in comun si permite identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate contribuind la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii Acestei abordari i se reproseaza o perspecti"a elementarita atomista incapabila sa e#plice comple#itatea conduitei umane. b) abordarea idiografica analizeaza indi"idul in globalitatea sa tinand cont de toate

componentele care intra in interactiune si permite accesul la procesele inaccesibile obser"atiei care stau la baza comportamentelor obser"ate si masurate cu a/utorul tehnicilor Mobiecti"e ale psihometriei Acetsei abordari i se reproseaza lipsa rigorii si faptul ca ofera o imagine mai degraba impresionista asupra personalitatii. NuicA (199% apud. )urnham si Hea"en 1999) a incercat s clasifice diferenele dintre cele dou abordri.
Dimensiunea idiografic-nomotetic a cercetrii tiinifice

.efiniia lumii

P(#(& 'm( &e !e#!et(#e Nomotet !* .eterminat

I& o'#() !* 0edeterminat

-poteza lumii 4rocesele centrale

3etoda 3etafora -nteracinule 1aracteristica cunoaterii *ratarea faptelor 4uncte forte

4uncte slabe

3ecanism Analiza -ntegrarea Leducionism 5#perimentul 3aina 1auzaOefect 4ositi"istOpragmatic 5#clusi" -ntindere 4recizie Leplicabilitate 4redicie >ipsa bogiei

1onte#tualism Dinteza .ispersia Holism -storia 5"enimentul istoric LeciprocOtranzacional HermeneuticOspiritual -nclusi" Ad$ncime Fogie Jnicitate 1omprehensi"itate >ipsa preciziei

>upta sau dezacordul ntre abordarea nomotetic i cea idiografic este frec"ent considerat lupta dintre psihologii duri i cei sensibili. 1ercettorii idiogtafici tind s fie sensibili i consider c personalitatea este mai mult dec$t o simpl descriere. Acetia se confrunt adesea cu ceea ce ei consider analiza reducionist i mecanicist a intregii persoane de ctre coala nomotetic (Ealentine 199C apud. )urnham Hea"en 1999). 2n central acestei discuii este intrebarea dac tiina indi"idului este posibil. 0eurocercettorii prezint de multe ori studii de caz indi"iduale a celor care au suferit trauma e#treme. 1u toate acestea Ealentine (199C apud. )urnham Hea"en 1999) considera( rezultatele acestor studii sunt din punct de "edere tiinific neinterpretabile dac nu e#ista o e#ist o baz adec"at de comparaie (fie n forma performanelor anterioare traumei ale pacientului care sunt de obicei indisponibile fie n forma scorurilor unei populaii normale la testele standardizate). >uate izolat este dificil s se determine dac rezultatele unui caz singular se datoreaz ansei i dac acestea sunt generalizabile. Aceste date sunt insificiente pentru a stabili legi generale. Cercettorii idiografici accentueaz unicitatea indivizilor i faptul c proprietile calitati"e ale indi"izilor nu pot fi subiectul cunatificrii i c acea combinaie unic de trsturi abiliti ne"oi etc. sunt cele importante. Cercettorii nomotetici rspund prin a sublinia idea c dac nu ar e#ista comunaliti ntre indi"izi atunci cercetarea idiografic ar fi lipsit de sens. Acetia consider c toate aspectele comportamentului uman ! chiar i "alorile dispoziiile sau

aspectele capricioase ! pot fi msurate adec"at. 5i argumenteaz idea c de fapt metoda empiric este cea mai bun modalitate de a e#amina structure comple#e. .ac e#ist o structur sistematic la toi oamenii atunci metoda cantitati" este cea mai bun modalitate de a o in"estiga. 1ercettorii nomotetici consider c metodele cu ade"rat idiografice nu pot fi tiinifice i c de fapt numai msurtorile nomotetice se aplic cazurilor indi"iduale. 4sihologii care au fa"orizat abordarea nomotetic i care au dominat psihologia trsturilor n ultimii 8= de ani nu resping ideea c omul este unic. 1u toate acestea autorii percep unicitatea ca fiind reflectarea combinaiei unice de ni"eluri ale dimensiunilor de trsturi n timp ce dimensiunile nsele sunt la fel pentru toat lumea. .up cum afirma 5?sencA( 4entru omul de tiin unicitatea indi"idului este pur i simplu punctual de intersecie a unui numr de "ariabile cantitati"e (5?sencA 19@C apud. )urnham i Hea"en 1999). 1loninger (199&) enumera 8 obiectii ma/ore frec"ente pri"ind "aloarea stiintifica a studiului clinic al indi"izilor( Nu permite predictii. Dtudiile indi"izilor separati rezida in faptul ca ele unt incapabile sa produca predictii care sa poata fi testate cu a/utorul unor obser"atii obiecti"e. .e e#. in studiile de caz psihanalitice analistul face interpretari dar acestea nu sunt testate intr'o maniera sistematica. ipsa obiectivitatii. 3a/oritatea clinicienilor afirma ca studiul de caz este fundamentat pe o intersubiecti"itate la care psihologul si subiectul contribuie fiecare cu partea sa in cadrul unei situatii unice si inanalizabile. MDtudiul de caz nu poate fi nici obiect nici intrument al unei cercetari "erificabile (3. Leuchlin 199C) Nu permite generalizari. Ieneralizarea in baza unui numar mic de obser"atii la ni"elul intregii populatii implica riscul unor erori foarte mari. .aca acceptam aceste critici a/ungem in situatia parado#ala de a studia personalitatea pierzand indi"idul printre mediile grupurilor cercetate. Astfel putem a/unge la ade"aruri general' "alabile uneori atat de generale incat nu mai au nimic in comun cu "iata oamenilor concreti pe care peram sa'i intelegem si a/utam (1loninger 199&).

Leferindu'se la disputa nomoteti'idiografic clinic (calitati")'e#perimental (cantitati") 1loninger (199&) e"identiaza urmatoarele resurse ale studiului indivizilor separati: !ntelegerea personalitatilor e"ceptionale sau plasate in medii e"ceptionale. Ofera ocazia modificarii unor teorii. Aplicarea unei teorii la un indi"id anume permite nu numai intelegerea lui ci si clarificarea teoriei insasi. 4articularitatile "ietii acestui indi"id pot antrena modificari teoretice. Plasarea individului in conte"tul sau. 3ediul social influenteaza profund indi"izii furnizeaza stimularile reactiile care modeleaza comportamentul si ofera cadrul de referinta necesar descoperirii sensului e#perientelor oamenilor. Permite evidentierea comple"itatii personalitatii. Abordarile nomotetice e#perimentale care reduc personalitatea la una sau mai multe "ariabile ! abordarile idiografice clinice au ca functie intrinseca aceea de a e"identia comple#itatea persoanei. 0umarul mare de caracteristici pe care le are in "edere clinicianul il conduc pe acesta la un ni"el superior al descrierii si intelegerii mecanismelor profunde ale comportamentului uman. !ntelegerea schimbarii si dezvoltarii personalitatii. -n contrast cu cercetarea traditionala care nu ober"a indi"izii cel mai adesea decat intr'o singura situatie abordarea biografica introduce factorul timp care clarifica procesul scimbarii si dez"oltarii peronalitatii umane. #ccentul pus pe procesele care se desfasoara in interiorul personalitatii. 1loninger (199&) considera ca intregul caracterul stiintific al metodelor e#perimentale este minat de imposibilitatea studierii persoanei in comple#itatea ei in situatie+ studierea fragmentara a persoanei izolarea artificiala a unor "ariabile si imosibilitatea de a a/unge la o imagine comprehensi"a a persoanei prin combinarea unor scoruri sunt doar cate"a aspecte care trebuie a"ute in "edere in disputa clinic'e#perimental. >amiell (1981 cf. Blate C===) argumenteaz faptul c teoriile personalitii sunt mai degrab ineficiente n a descrie personalitatea indi"idului. 5l a propus abordarea idiotetic care utilizeaz metodele idiografice pentru descrierea personalitii i principiile nomotetice pentru studierea personalitii. +. TEORII E,PLICITE ALE PERSONALITATII >a ni"el stiintific teoria reprezinta ansamblul elementelor cogniti"e si reprezentarea relatiilor dintre aceste elemente modul de organizare a informatiilor cu pri"ire la modul de functionare a

personalitatii. *eoriile stiintifice abordeaza personalitatea in maniera riguroasa bazandu'se pe metode si tehnici care impun Mrigoarea e#perimentala in studiul personalitatii (D%m t#%- 2..1). M4utem considera fiecare teorie in termenii diferitelor caracteristici cum ar fi ipotezele cercetarea si aplicabilitatea (E/$e0!1 1221 apud. F%#03(m $ He("e0 1222). , teorie buna a personalitatii trebuie sa includa o afirmare clara a datelor pe care incearca sa le e#plice+ utilizarea unor concepte clare bine'definite si utile care sunt suficient de discriminatoare pentru a oferi o descriere adec"ata. 4e de alta parte e ne"oie de o e#aminare a calitatii cantitatii si coerentei cercetarilor e#perimentale realizate pentru teoria respecti"a. *estarea teoriilor este de o rele"anta ma/ora pentru dez"oltarea psihologiei personalitatii ca stiinta. F%#03(m $ He("e0 412225 considerau ca scopul psihologiei personalitatii este de a intelege (a descrie si e#plica) indi"idualitatea. )elul in care teoreticienii definesc personalitatea "ariaza in functie de tipul de comportament considerat a fi rele"ant pentru studiul fiintei umane si constructele folosite pentru a descrie si conceptualiza acel comportament. *eoriile pot fi e"aluate dupa numeroase criterii. .e e#emplu H(66 $ (6. 41278 !). F%#03(m $ He("e0 1222 ) a selectat 9 dimensiuni de diferentiere ale teoriilor e#plicite( 1. .aca comportamentul uman este controlat de procese constiente sau de procese inconstiente C. .aca ceea ce este cel mai important este procesul in"atarii (cum poate fi modificat comportamentul) sau rezultatele (structura) 8. .aca comportamentul uman este determinat in mod esential de factori genetici sau de factori de mediu 9. .aca cheia intelegerii comportamentului curent al unei persoane se afla in trecut (copilarie) sau in prezent (trecutul imediat) @. .aca oamenii pot fi mai bine intelesi in termenii unui intreg orgaic sau analitic in termenii unor unitati mai mici discrete de comportament

&. .aca comportamentul este conceput ca un produs al persoanei (interior) sau al situatiei si mediului e#tern %. .aca comportamentul persoanei este considerat a fi orientat spre scop sau poate fi e#plicat doar in termenii e"enimentelor anterioare 8. .aca comportamentul este determinat de cate"a moti"e (innascute) interioare sau de moti"atii dobandite 9. .aca studiaza normalitatea prin raportare la anormalitate sau daca normalitatea este cantitati" si calitati" diferita E9e0 41223- !). F%#03(m $ He("e0 1222) incearca sa clasifice multi teoreticieni clasici ai personalitatii in functie de un set de dimensiuni pe care le considera in mod particular rele"ante( 6 Natura de baza a fiintelor umane ! masura in care natura umana este ereditar maligna sau benigna. )reud se pozitioneaza la polul malign prin accentul pus pe implusurile innascute incestuos si destructi" in timp ce Logers este un autor tipic pentru perspecti"a optimista. 6 $educerea impulsurilor %drive reduction& ' masura in care toate moti"atiile pot fi e#plicate in termenii reducerii instinctelor (satisfacerea lor). )reud si 1attell credeau ca baza intregii moti"atii umane este reducerea impulsurilor. 3asloP si Allport considerau ca notiuni precum mentinerea si cresterea unei tensiuni placute trebuie incluse. 6 (inamica naturii umane ! masura in care toate comportamentele sunt determinate de cauze anterioare (cauzalitate) sau in termenii scopului si obiecti"elor pe care oamenii si le stabilesc pentru ei insisi (teleologie). )reud si DAinner se localizeaza pe pozitia cauzalitatii in timp ce Allport si Qell? pe cea teleologica. 6 !mportanta motivelor inconstiente ! masura in care cunoasterea sinelui ade"arat este dificil de obtinut. 4entru toti freudienii importanta inconstientului poate si supraestimata in timp ce pentru toti beha"ioristii cum ar fi DAinner si Fandura acest lucru este mai putin important. 6 3asura in care conceptele structurale si conflictele intr)psihice sunt importante. )reud si 1attell credeau ca ambele sunt importante in timp ce Fandura si Adler le considerau pe

ambele neimportante. 6 -mportanta an"ietatii si mecanismelor de aparare. -n aceasta pri"inta unii freudieni ()reud Horne? si Dulli"an) se afla la polul e#trem (inalt) in timp ce altii (Adler) se situeaza la polul opus. 6 (ezvoltarea personalitatii ! importanta e"enimentelor din copilarie. )reud le considera foarte importante iar Allport teoreticianul trasaturilor foarte putin. Asemeni oricarei teorii stiintifice si teoriile personalitatii trebuie e"aluate dupa anumite criterii precum (H:e66e (0& ; e'6e#- 1271- !). F%#03(m $ He("e0 12225: verificabilitatea ! o teorie este cu atat mai "aloroasa cu cat conceptele folosite au fost "erificate in in"estigatii independente. , teorie este buna daca se "erifica in cat mai multe si mai di"erse cazuri si daca aceste "erificari determina modificarea teoriei atunci cand este necesar valoarea euristica ! masura in care o teorie stimuleaza cercetarea aceasta din urma conferindu'- un support empiric sufficient de rele"ant consitenta interna ! coerenta si caracterul necontradictoriu al sustinerilor sale economicitatea ! numarul de concepte e#plicati"e pe care le propune. 1u cat o teorie utilizeaza mai putine concepte pentru a e#plica o gama larga de fapte cu atat ea este mai buna. comprehensivitatea ! se refera la numarul si di"ersitatea fenomenelor e#plicate. , teorie este cu atat mai comprehensi"e cu cat e#plica mai multe aspecte ale comportamentului fa"orizand e#actitatea si precizia e#plicatiilor. semnificatia functionala ! masura in care teoria ii a/uta pe oameni sa inteleaga comportamentele cotidiene sis a se cunoasca pe ei insisi sip e altii. -n functie de aceste sase criterii teoriile personalitatii sunt e"aluate diferit ( H:e66e- A.L.- ; e'6e#<.D. (=%&. D%m t#%- 2..1)( C# te# &e S!(>%t( Mo&e#(t( R & !(t(

e"(6%(#e ( teo# 6o# =e#$o0(6 t(t ?e# ) !(@ 6 t(te( )reud Adler Allport ?(6o(#e( e%# $t !( 5riAson Allport Adler 3urra? )reud DAinner 3asloP 5riAson 3urra? Qell? DAinner Logers Fandura

Qell? 3asloP Co0$ $te0t( 0te#0( )reud Allport

Fandura Logers Adler 3urra? Fandura 3asloP Logers Qell?

DAinner 5riAson I0te6e'e#e( !om=o#t(me0t%6% Fandura 5riAson 3urra? 3asloP Logers Allport )reud Adler

DAinner Qell? Sem0 ) !(t ( )%0!t o0(6( 3urra? Qell? Allport Adler Fandura 5riAson )reud Logers

3asloP DAinner

-n acord cu unii autori (H:e66e- ; e'6e#- 1271- apud. .umitru C==1) se considera ca una dintre cauzele fundamentale ale multitudinii de teorii si conceptii pri"ind personalitatea rezida in prezumtiile de baza asupra naturii umane. Aceste prezumtii reprezinta descrieri ale personalitatii situate pe un continuum bipolar in care se pozitioneaza orice teorie a personalitatii si care cuprind urmatoarele aspecte( ibertate * determinism( comportamentul persoanei este e#presia libertatii de gandire si actiune a acestuia sau este cauzat de actiunea unor factori e#terni nee#istand astfel libertatea de manifestare a indi"iduluiH $ationalitate * irationalitate( omul actioneaza rational sau faptele sale sunt determinate si directionate de forte irationaleH

+olism * elementarism( comportamentul uman este e#presia manifestarilor personalitatii ca intreg sau a unor elemente (aspecte laturi) particulare independente de mediuH ,actori constitutionali * factori de mediu( ce rol au factorii ereditari si respecti"e factorii de mediu in e#plicarea naturii umane si a comportamentului unei persoaneH Schimbare * uniformitate( in ce masura personalitatea se schimba se restructureaza pe parcursul e#istentei sale sau se complace intr'un conser"atorism se manifesta conformist si chiar obedientH Subiectivitate * obiectivitate( e#istenta umana este influentata in buna masura de factori obiecti"i e#terni sau de factori subiecti"i interniH Stimulare interna * stimulare e"terna( cauzele reale ale actiunilor umane se afla in interior sunt generate de stimuli interni sau in e#terior sunt stimulate de stimulari e#terneH +omeostazie * heterostazie( sunt oamenii moti"ate pentru reducerea tensiunii interne sau realizarea unei stari de echilibru sau actiunile lor sunt directionate spre e"olutie dez"oltare autoactualizare si realizarea de sineH Cognoscibilitate * incognoscibilitate( poate fi natura umana cunoscuta in mod stiintific sau ea ramane in mare parte o enigma un misterH 4ozitia teoreticienilor personalitatii fata de prezumtiile de baza asupra naturii umane (dupa H:6e66e- $ ; e'6e#- 1271 apud. .umitru C==1)( C(#(!te# $t ! &e P%te#0 ! Mo&e#( @(>( L @e#t(te &ete#m 0 $m A Adler 3asloP Logers R(t o0(6 t(te #(t o0(6 t(te A 3asloP Logers Fandura Allport Adler 5riAson t Allport Fandura Qell? S6(@ Me& % S6(@ Mo&e#( t 5riAson )reud. DAinner 3urra? )reud P%te#0 !

3urra? Qell? Ho6 $m e6eme0t(# $m A Adler 3asloP Logers 5riAson F(!to# !o0$t t%t o0(6 A )(!to# &e me& % S!3 m@(#e %0 )o#m t(te A 3asloP DAinner Logers 5riAson Fandura S%@ e!t " t(te o@ e!t " t(te A Adler 3asloP Logers Qell? St m%6(#e 0te#0( $t m%6(#e eBte#0( Homeo$t(> e 3ete#o$t(> e: Adler A 3asloP AllportR Logers A )reud 3urra? 5riAson Adler 3asloP Allport Logers Co'0o$! @ 6 t(te A )reud DAinner Allport 5riAson 3urra? Adler 3asloP Logers )reud 3urra? 5riAson Fandura DAinner 3urra? Allport Fandura 5riAson DAinner Allport Qell? 3urra? )reud Logers )reud Qell? 3asloP Adler Allport 3urra? Allport 3urra? Qell? DAinner Fandura 5riAson Adler )reud Fandura DAinner

0!o'0o$! @ 6 t(te Fandura

Qell?

Astazi este larg recunoscut faptul ca in studiul personalitatii nu e#ista o singura paradigma ci mai multe este "orba mai degraba de un ansamblu de conceptii teoretice putandu'se "orbi despre un eclectism conceptual si metodologic. Dpiritul modern si post modern in studiul personalitatii isi propune trecerea de la speculatiile despre natura umana la instituirea unor concepte operationalizabile si posibil de studiat empiric. 0umarul mare de teorii ale personalitatii ridica problema e"aluarii lor si in functie de aceasta optiunea pentru o paradigma teoretico'metodologica mai larg acceptata (D%m t#%- 2..1).