Barocul

Denumirea universala a acestei perioade, cuprinsa intre inceputul secolului al XVII- lea si mijlocul celui de- al XVIII- lea, este de Baroc, dar pentru ca din punct de vedere muzical aceasta este perioada care pregateste era clasicismului, barocul mai este cunoscut sub numele de Preclasicism. In ceea ce priveste conceptiile componistice, teoriile muzicale si estetice, se considera ca preclasicismul incepe odata cu sfarsitul erei Palestriniene si se termina in momentul mortii marelui Jo ann !ebastian Bac . "ari compozitori ai Barocului muzical# Jo ann !ebastian Bac $ %&'(-%)(* + ,ompozitor german, organist, violonist, constructor si reparator de orgi-ca si -andel, de altfel-, Jo ann !ebastian Bac s-a nascut la .% martie %&'(, in orasul /isenac din tinutul 0uringiei 1 2ermania, intr-o familie a caror inaintasi au fost muzicanti de profesie. "embrii familiei Bac se intruneau o data pe an in una din localitatile turingiene in 3concerte4 familiale, pentru a-si comunica repertoriul si noile creatii. 0atal lui Bac , vestit violonist, l-a invatat sa cante la vioara. 5a varsta de %* ani micul Jo ann ramane orfan. De educatia si pregatirea sa muzicala s-a ocupat fratele sau mai mare, Jo ann , ristop Bac , care l-a invatat sa canta la clavecin si orga. 6 inceput sa compuna la varsta de %( ani, fiind in acelasi timp si violonist, clavecinist, organist. Din cele . casatorii ale sale a avut .* de urmasi dintre care 7 au fost mari muzicieni# 8il elm 9riedman Bac , ,arl P ilip Bac , Jo ann ,ristop 9riederic Bac si Jo ann , ristian Bac . 6 studiat si activat in mai multe centre culturale ale 2ermaniei, stabilindu-se in cele din urma la 5eipzig, ca organist si director muzical al scolii de pe langa catedrala !f. 0oma, unde a ramas pana la sfarsitul vietii$%)(*+. Desi nu a compus opera, Bac se situeaza, prin creatia sa, printre cei mai mari maestri ai stilului polifonic. ,reatia instrumental# a+!eria de volume ,lavecinul bine temperat -Pentru orga# & sonate, .7 de preludii si %7( de corale, tocatte, fugi, concerte, triouri si arii: -Pentru clavecin# inventiuni la .-; voci, suite, 7' de preludii si fugi, fantezii etc. -Pentru alte instrumente# sonate, suite, preludii: -Pentru ansambluri# concerte pentru o vioara, doua viori, violoncel si clavecin, pentu .,; sau 7 clavecine, concertele brandenburgice, <franda muzicii, 6rta fugii. b+,reatia vocala -..( cantate $dintre care .( laice+ -) motete -( misse $una catolica si patru lut erane+ -<ratorii de ,raciun si Pasti# "agnificat, Patimile dupa "atei, Ioan si 5uca -%'( de corale -6rii si lieduri

2eorg 9riederic -andel$%&'(-%)(=+ ,ompozitor german naturalizat englez, 2.9.-andel a studiat compozitia, te nica polifonica a vremii si a invatat sa cante la clavecin, orga, violoncel, oboi si viola. Dupa terminarea studiilor liceale, a cunoscut lumea muzicienilor din mai multe orase# -alle, -amburg, 9lorenta, >oma, ?apoli, Venetia, 5ondra, Berlin, 5eipzig. /ste cunoscut drept violonist, impresar, compozitor,dirijor, organist, organizator al societatii >o@al 6cadem@ care avea drept scop montarea operelor in >egatul Anit al "arii Britanii. Desi a scris foarte multe opere, -andel a abandonat genul si a trecut la cel vocalsimfonic, cu precadere oratorii si muzica instrumentala. ,aracteristici impresionante ale lui -andel erau puterea de munca si usurinta cu care trecea de la o lucrare la alta. -andel compune in genurile predilecte ale secolului al XVII- lea, la fel ca si Bac , si face sinteza stilurilor datorita contactului cu compozitorii marilor centre europene. 0otodata, aduce si inovatii# eBprimarea prin mijloace muzicale a psi ologiei actiunii unei lucrari utilizand elemente de dinamica agogica $nuante+, timbrul diverselor instrumente si instrumente noi $contrafagotul+. ,reatia a+;. de oratorii# "esia, !aul, /ster, Israel in /gipt, Iuda "acabeul b+.** de cantate# -ercule, 6cis si 2alat ea c+7( de opere# XerBes, Iulius ,ezar, !cipio -,oncerti grossi -Averturi -0riouri -!onate !uite $"uzica apelor-pentru plimbari regale pe 0amisa si 9ocuri de artificii, pentru a celebra pacea de la 6ac en+. ,a intelesuri, cuvantul 3baroc4 este unul controversat, fie insemnand bizar sau ciudat, fie denumind o perla sau o scoica de mari dimensiuni cu o ornamentatie bogata, dar asimetrica. 6rta baroca este somptuoasa, maiestuoasa si bogat ornamentata, fiind considerata ca apartinand aristocratiei si fiind epoca in care fromosul nu mai putea fi supus unor norme. ,a modalitate de eBprimare, barocul are o predilectie pentru muzica instrumentala, ornamentele melodico-ritmice fiind prezenta ca elemente de virtuozitate te nica, dar si cu rol ritmic. 6laturi de opera, oratoriul, cantata, misssa au un aparat vocal-coral-orc estral foarte mare pentru a eBprima maretia si grandoarea. 2enurile instrumentale specifice sunt sonata, suita si piesele de constructie polifonica sau omofona# passacaglia, toccata, fuga, concerto grosso. "aterialul sonor este organizat in sisteme temperate care au la baza gamele de mod minor si major, luand ca unitate de referinta patrimea si diviziunile ei binare.,a si periodizare a barocului, eBista trei faze distincte# Prima dintre acestea incepe in >enastere si se distinge prin reliefarea unei singure linii melodice care face posibila aparitia operei si a unor genuri vocal-simfonice cum sunt oratoriul si cantata. Datorita faptului ca lucrarile simfonice au un libret, sunt indicate primele forme de muzica programatica. >eprezentanti principali# -einric !c utz, 2eorg P ilip 0eleman si 2eorg 9riedric -andel.In a doua faza are loc dezvoltarea operei, a operei balet, a baletului de curte si a muzicii instrumentale, dar formele muzicale nu au inca un numar fiB de parti, iar denumirile genurilor sunt uneori confuze.

>eprezentanti principali# Jean-Baptiste 5ull@, 9rancois ,ouprin, Jean P ilipe >ameau, -enr@ Purcell, Jo ann Cu nau, 6ntonio 5ucio Vivaldi, Domenico !carlatti, 6rcangelo ,orelli 6 treia faza este una de sinteza. >eprezentanti principali# 2eorg 9riederic -andel, Jo ann !ebastian Bac .0ratatele lui >ameau si lucrarile de demonstratie practica ale lui J.!.Bac fiBeaza conceptul de tonalitate prin cele doua modele de gama$major si minor+, prin polifonia bazata pe functionalitate armonica, prin orc estratia tratata ca un instrument colectiv de sine statator si prin aparitia unor genuri si forme muzicale mai clare ca organizare si denumire.