Analiza Lichidului Cefalorahidian

Oprinca George MG. AN 1 Grupa VI

Lichidul Cefalorahidian

Ce este Lichidul Cefalorahidian?

Lichidul cefalorahidian este un lichid care se gaseste in cavitatile ventriculare ale creierului si in canalul central al maduvei spinarii, precum si intre foitele care invelesc diversele parti ale sistemului nervos central. Secretat de formatiuni speciale din sistemul nervos, lichidul cefalorahidian se compune in cea mai mare parte din apa (98, !", clorura de sodiu (#,$!", al%umine, saruri alcaline si urme de zahar. Lichidul este produs in principal in niste camere interioare ale creierului, interconectate intre ele, denumite ventriculi. &n creier de adult produce in fiecare zi in 'ur de ( #) ## ml de lichid cefalorahidan. *data produs, lichidul cefalorahidian circula prin ventricule, in 'urul creierului si al maduvei spinarii ca in final sa fie a%sor%it la nivelul scoartei cere%rale in sistemul venos si sa a'unga in cele din urma la inima. Acest ciclu ordonat de producere, circulatie si a%sor%tie a lichidului cefalorahidian asigura protectia, hranirea si eliminarea produselor de e+cretie ale creierului si maduvei spinarii. ,n acelasi timp, nu se produce nici o pierdere de saruri sau alte componente ale lichidului, acestea fiind in permanenta recirculate. Lichidul cefalorahidian, comparat cu sistemul limfatic de la nivelul altor organe, a fost denumit i a treia circulaie a creierului. 70 % din LCR., este format la nivelul ple urilor coroide, !n special, de cele din ventriculii laterali. Restul re"ult# din activitatea meta$olic# a parenchimului %&C, fiind secretat transependimar.

Compozitia %iochimica a lichidului cefalorahidian.

Compo"itia $iochimic# a LCR., este de cca. '' % ap# i (% su$stane solvate, conine, chiar dac# sunt concentraii foarte reduse, un mare num#r de specii moleculare, electrolii si neelectrolii, $iocatila"atori i cata$olii, oligoelemente i su$stane organice cu structur# comple #. )rin e cesul cloruro*sodic se e plic# de ce LCR., este un mediu relativ hiperosmolar !n raport cu plasma +gradientul de presiune osmotic# ce este apreciat# la circa (, mm -g.. Lipsa principalelor sisteme*tampon din plasm#, precum i contactul intim cu esutul nervos e plic#, pe de alt# parte, faptul c# LCR., este un mediu relativ acid !n

raport cu plasma hipercar$onic.

+p-

7,/0*7,/0.,

hipoo igenat

.olul fiziologic al lichidului cefalorahidian

)rimii cercet#tori ai fi"iologiei LCR., considerau circulaia LCR., ca av1nd loc !ntr*o manier# !nt1mpl#toare, depi"1nd de pulsaiile arteriale, de respiraie, de po"iia i micarea corpului. %tudii !n care s*au utili"at radioi"otropi au demonstrat e istena unui model $ine definit al flu ului LCR. Rolul fi"iologic al LCR., re"ult# din raporturile sale intime +anatomice i fi"iologice. cu %&C. 2n acest ca" LCR poate avea at1t roluri $iomecanice, c1t i roluri $iodinamice. Rolul de asigurare i meninere, !mpreun# cu structurile semirigide ale meningelui, a formei structurilor anatomice de consisten# semifluida a %&C. Rolul de ap#rare a formaiunilor nervoase de efectul nociv al solicit#rilor mecanice, ocuri, care nu depaesc o anumit# intensitate. Roluri $iodinamice3 se refer# la capacitatea LCR de a servi ca mediu de schim$ meta$olic. Rolul limfatic este de a colecta i elimina surplusul de lichid interstiial din masa tisular# a %&C. 4sigur# eliminarea su$stanelor meta$olice re"ultate din activitatea %&C, cum ar fi3 unii aminoaci"i, acid lactic, cata$olii ai serotoninei, dopaminei sau a altor molecule cu rol de mediatori chimici centrali, precum i eliminarea su$stanelor farmaco*dinamice sau to ice a5unse accidental la nivelul spaiilor lichidiene. Reali"area homesta"iei mediului i meninerea moleculara !n care se desf#oar# activitatea %&C. 4cesta este un rol foarte important, deoarece LCR este un lichid $iologic av1nd o compo"iie asem#n#toare cu a lichidului interstiial din esutul nervos i cu care se gasete !n permanente raporturi de interschim$. /

6ransportul unor su$stane cu rol hormonal de la nivelul lor de $iosinte"a. 0rotector %iologic, lupt1nd 2mpotriva factorilor patogeni, fiind $actericid i $acteriostatic.

3od de recoltare
Lichidul cefalorahidian este recoltat prin procedura numita punctie lom%ara. ,n timpul acestei proceduri doctorul specialist va introduce cu gri'a un ac in zona lom%ara si va colecta astfel o mostra de lichid cefalorahidian. 3ostra va fi supusa unor investigatii medicale care vizeaza culoarea, numarul de celule sangvine, proteine, glucoza, si alte su%stante prezente in lichidul cefalorahidian. 3ostra mai poate fi asezata intr)un mediu favora%il dezvoltarii %acteriilor (procedeu numit cultura de lichid cefalorahidian" pentru a se descoperi daca in lichidul cefalorahidian e+ista %acterii sau ciuperci. ,n timpul recoltarii mostrei de lichid cefalorahidian se analizeaza si presiunea acestuia din urma. Se vor respecta urmatorii pasi in efectuarea testului4 ) pacientul tre%uie sa stea in pozitie culcata, pe o parte, cu genunchii trasi inspre piept. 5ste foarte important sa fie coloana verte%rala fle+ata. ) doctorul va marca zona unde se va face punctia lom%ara. ) zona unde se va face punctia lom%ara este curatata cu un sapun special si sters cu prosoape sterile. ) se va folosi un ac lung si su%tire pentru punctie6 o cantitate mica de lichid cefalorahidian se va scurge prin ac. ) pentru a se masura presiunea lichidului cefalorahidian, se va conecta un manomentru la ac. 0resiunea va fi masurata in momentul punctiei initiale, cat si dupa ce doctorul va termina de recoltat mostre de lichid cefalorahidian.

7e ce se face testul?
0unctia lom%ara se efectueaza in urmatoarele cazuri4 ) cand pacientul prezinta simptome indicatoare de4 meningita, cancer, inflamare, sangerare in zona din 'urul creierului sau din 'urul coloanei verte%rale. ) pentru a se diagnostica conditii medicale ale creierului sau coloanei verte%rale (de e+4 scleroza multipla, sindromul 8uillain)9arr:". (

) pentru a se masura presiunea lichidului cefalorahidian. ) pentru a in'ecta anestezice sau medicamente in lichidul cefalorahidian. Acest procedeu se e+ecuta cand pacientul sufera de leucemie sau de anumite tipuri de cancer. ) pacientul tre%uie supus unei investigatii cu raze ; si in acest scop un colorant este in'ectat in lichidul cefalorahidian. ) in cazuri rare, se e+ecuta punctia lom%ara pentru a se reduce presiunea lichidului cefalorahidian asupra creierului.

.ezultate normale
Aspect4 ) transparent, fara culoare. 0resiune4 ) pentru adulti < intre # si 18# mm=g6 ) pentru copii < intre 1# si 1## mm=g. 0roteine4 ) adulti < 1 )( mg>dL (miligrame pe decilitru"6 ) copii si %atrani < 1 )$#mg>dL. 8lucoza4 ) (#!)8#! din nivelul de glucoza din sange. ?ivele mai mari se depisteaza daca pacientul a mancat inainte de efectuarea testului. ?umarul celule sangvine4 ) nu se depisteaza celule rosii6 ) celule al%e < #)1# celule pe milimetru cu%ic. Alte rezultate4 ) nu se depisteaza prezenta %acteriilor, ciupercilor, virusurilor sau altor microorganisme. ) nu se depisteaza prezenta unei tumori.

.ezultate anormale
Aspect4 ) prezenta sangelui in lichidul cefalorahidian schim%a culoarea acestuia6 ) prezenta unei infectii (meningita, a%ces la nivelul creierului" afecteaza transparenta lichidului. 0resiune4 ) presiune ridicata indica hemoragie la nivelul creierului, infectie

(meningita", atac cere%ral, pro%leme circulatorii. ) presiune scazuta indica prezenta unui %loca' al canalului spinal. 0roteine4 ) nivele ridicate de proteina indica4 hemoragii in lichidul cefalorahidian, prezenta unei tumori sau a cancerului, dia%et, infectie, leziune, sindromul 8uillain)9arr:, hipotiroidism acut, etc. ) prezenta anticorpilor (imunoglo%inelor" in lichidul cefalorahidian indica4 afectiuni ale sistemului imun, infectii %acteriale sau virale. 8lucoza4 ) nivele scazute de glucoza indica prezenta unei infectii cu meningita, sau hemoragie la nivelul creierului (hemoragia a inceput cu cateva zile inainte ca nivelul de glucoza sa scada". ) nivelele ridicate de glucoza sunt indicatori ai dia%etului. ?umarul celule sangvine4 ) prezenta celulelor rosii in lichidul cefalorahidian este un semn al hemoragiei. ) prezenta in numar mare al celulelor al%e indica infectia cu meningita. ) celule tumorale precum si nivele anormale de celule al%e sunt indicatori al cancerului. Alte rezultate4 ) pacientul este suspect de infectie cu sifilis daca se depisteaza prezenta anticorpilor, %acteriilor si altor microorganisme in lichidul cefalorahidian. ) pacientul este infectat cu meningita daca in lichidul cefalorahidian se indica prezenta antigenilor %acteriali.

Alte patologii
=idrocefalia este acea stare in care din anumite cauze, acest ciclu de recirculare a lichidului cefalorahidian este intrerupt. Cand se intampla acest lucru, apare o acumulare de lichid la nivelul creierului care, netratata, poate duce la tul%urari neurologice sau chiar la moarte. 5ste foarte important de retinut ca hidrocefalia este rezultatul unui anumit eveniment produs la nivelul sistemului nervos si pronosticul unui astfel de caz nu depinde in mod curent de hidrocefalia in sine cat de cauzele datorita carora aceasta a aparut. ,n timp ce multe cazuri de hidrocefalie nu au o cauza care sa poata fi determinata, e+ista totusi anumite evenimente care pot declansa hidrocefalia4 hemoragia craniana, infectii, traume, tumori, pro%leme vasculare sau defecte structurale in creier. &nele din acestea pot apare in cursul vietii intrauterine, altele pot fi evenimente petrecute dupa nastere, iar o mica parte din acestea sunt pur si simplu mostenite genetic.

9i%liografie4
1. 0hAsiologA %A Arthur 8uAton 11ed
4ntunes*Rodrigues 7, de Castro 8, 9lias LL, et al3 &euroendocrine control of $od: fluid meta$olism. )h:siol Rev ,03(;', <000. 7ohnston 8, )apaiconomou C3 Cere$rospinal fluid transport3 a l:mphatic perspective. &e=s )h:siol %ci (73<<7, <00<.

<. ===.romedic.ro /. ===.medica.ro (. ===.medicalnet.ro