B: RESTANTE PENTRU TRATAMENTUL DIN STRAINATATE

1.

Clinicile din strainatate incep sa isi recupereze banii pentru serviciile edicale !urnizate pacientil"r din R" ania# dupa ce state precu $er ania# Italia sau Austria au a enintat ca nu ai trateaza pacienti de aici daca nu isi pri esc su ele cuvenite% De e&e plu# de la Casa de Asi'urari de Sanatate (udeteana )lt # unitatile edicale de peste *"tare ai au de recuperat in +ur de ,-.%... de lei%

/"ce: Casa de Asigurri de Sntate Judeean Olt a decontat pn n prezent facturi de 1,35 milioane de lei pentru ser icii medicale primite de pacieni n clinicile de peste !otare" #nstituia mai are ns o restan de aproape $%&"&&& de lei" 'otri it directorului CJAS Olt, mai multe state au iniiat un protest, ameninnd c ar putea (loca furnizarea ser iciilor medicale ctre pacienii romni de acum nainte" )ste un moti mai mult dect suficient pentru ca autoritile romne s *i plteasc datoriile" +n ultimii ani, mii de romni s,au tratat n spitale din Austria, -ermania, .ngaria, /rana, 0urcia sau #talia" 1umrul lor cre*te de la o zi la alta, moti pentru care clinicile din afar au nceput s *i traduc site,urile de prezentare *i n lim(a romn" 23 -4A'#1#33&5 6#104) 7A#1)8) 9A16.0) #1 4O:A1#A S.10 CO104A/AC.0) 0% Apr"&i ativ 1.23.4 dintre *ainele vandute in a'azinele din R" ania sunt c"ntra!acute# iar !alsurile sunt prezente de la buticuri si pana la a'azinele lu&"ase din all2uri# a declarat iercuri Maria $rapini# inistrul dele'at pentru IMM# Mediu de A!aceri si Turis % 9OC)3 :inistrul spune c pe piaa de m(rcminte, consumul intern este n ;ur de 13, 155, iar diferena pro ine din import" <Contrafacerea merge spre 3&,=&5 din !ainele de pe pia" )u am fost *i n mall *i am zut c scria pe o etic!et comercial foarte frumoas 1&&5 ln *i cnd, fiind

specialist, m,am dus la etic!eta de productor din interior, era acrilic 1&&5" 'roductorul nu are nicio in n cazul sta" 6in contr, s,ar putea ca n magazine foarte lu>oase s gse*ti contrafaceri, pentru c,i fur oc!ii imaginea magazinului" 'ot fi lucruri de firm contrafcute?, a spus :aria -rapini, care a nfiinat *i condus mai multe afaceri n domeniul te>til, scrie :ediafa>" )a i,a sftuit pe cumprtori ca atunci cnd intr ntr,un magazin de !aine s controleze dou etic!ete" 'e lng etic!eta mare, de carton, cumprtorul tre(uie s caute n interiorul produsului, unde fa(ricantul este o(ligat prin lege s pun o etic!et" <-se*ti n interiorul produsului o etic!et mic te>til, imprimat sau esut, pe care tre(uie s scrie o(ligatoriu componena fi(roas, mrimea *i celelalte" 6ac productorul face contrafacere *i pune el etic!et de 1&&5, consumatorul, cnd constat c nu e a*a, se poate duce la 'rotecia Consumatorului s reclame productorul" 6ac ns productorul a pus corect etic!eta, comerciantul este cel care tre(uie amendat?, a e>plicat ministrul" :aria -rapini este sigur c cele mai mari contrafaceri sunt fcute de comerciani" Ace*tia fac o presiune foarte mare pe pre la productor *i ca s ai( un adaos ct mai mare, <pun o etic!et foarte fioas? *i foarte atrgtoare" <#ar romnul atta *tie, c dac este 1&&5 fi(r, 1&&5 (um(ac, 1&&5 in, este mai (un" @i ntr,ade r este mai (un, dar preul nu poate fi acela*i" 'n acum era ideea c doar produsul ieftin este contrafcut, dar eu am rmas foarte dezamgit atunci cnd am zut personal c e>ist aceast diferen ntre etic!eta comercial *i etic!eta productorului" Sigur nu ai atia oameni care s controleze tot, dar ar tre(ui prin sonda; s erifici magazinele, fr s crezi c la magazinele mari nu se pot ntmpla nimic *i s mergi doar la micile (uticuri?, a precizat :aria -rapini" 'ot fi trei contrafaceri la acela*i produs, e>plic -rapini" 'e de o parte compoziia fi(roas, poate ca pe etic!et s scrie 1&&5 ln *i s nu fie a*a, poate fi contrafcut (randul, ceea ce aduce foarte muli (ani, pentru c (randul inde (ine, *i mai poate e>ista contrafacerea rii de pro enien" B: R)MANII MUNCESC PENTRU TA5E SI MANCARE 1% R" anii uncesc pentru ta&e 6i ancare 2 asa p"ate !i rezu at rap"rtul dintre veniturile si c*eltuielile '"sp"dariil"r# calculat de Institutul Nati"nal de Statistica%

9OC)3 Apr"ape -14 din c76ti'urile unei !a ilii se duc pe 7ncare# !acturi 6i transp"rt" Alte 1% procente intr n conturile statului, su( form de ta>e *i impozite" 6ac tragem linie *i calculm, edem c A& la sut din enituri sunt folosite pentru traiul zilnic" +n aceste condiii, puini mai reu*esc s pun (ani deoparte, su( un procent din eniturile lunare ale unei familii" Rata 6" a+ului (ate pasul pe loc" +n luna noiem(rie a anului trecut, a rmas la ni elul de %,3 la sut, pentru a cincea lun consecuti " Cu toate acestea, datele #nstitutului 1aional de Statistic arat c numrul persoanelor care nu a eau un loc de munc a a;uns la %=&"&&& de persoane" 2r(aii sunt cei mai afectai de lipsa locurilor de munc" 4ata *oma;ului pentru ei a fost de %,A la sut n noiem(rie, fa de $,5 procente n cazul femeilor" 'este trei miliarde de euro au n conturi cei *ase milioane de romni care contri(uie la pensiile pri ate o(ligatorii, a*a numitul 'ilon ##" Cea mai mare parte din acest sum , B,5 miliarde de euro , sunt (anii atra*i de la populaie, iar restul este c*tigul o(inut din in estirea acestor (ani" +n cei cinci ani de la lansare, administratorii celor opt fonduri de pensii pri ate o(ligatorii din 4omnia au o(inut, n medie, un c*tig de 11,5 la sut pentru fiecare deponent n fiecare an"

=" B: A$RICULTURA# METE)SENSIBILA Pana la re!acerea c" pleta a siste ului de iri'atii# a'ricultura din R" ania sta prep"nderent la ana vre ii% I p"rturile cresc spectacul"s in anii secet"si si scad atunci cand vre ea tine cu a'ricult"rii% 0.81 a !"st un an e&celent pentru a'ricultura% /)Ce: +n anul ce tocmai s,a nc!eiat, 4omnia a nregistrat o producie de gru de peste % milioane de tone, cea mai (un din ultimii opt ani" Cifre spectaculoase s,au nregistrat *i la porum(3 producia s,a du(lat fa de B&1B"

Agricultorii romni nu au mai a ut o asemenea recolt de ani (uni, a;utai fiind de reme" 'loile au fcut ca, pentru prima dat din 1ACA, aloarea e>porturilor de produse agroalimentare s o dep*easc pe cea a importurilor" Situaia este similar *i dac ne uitm la anteriorul an agricol de e>cepie, cel din B&11" Atunci, diferena dintre e>porturi *i importuri a fost la ;umtate fa de B&1& *i B&1B, ani considerai sla(i din punct de edere al produciei agricole"

5"23 '4O-4A:.8 '4#:A CASA CO10#1.A Pr"'ra ul Pri a Casa c"ntinua si in 0.83% $arantiile care au ra as neal"cate anul trecut v"r !i putea !i ac"rdate pe t"ata durata acestui an# i preuna cu " supli entare de alte 8#0 iliarde a pla!"nului 9 a decis $uvernul R" aniei% /)Ce: +n total, cei care or s *i cumpere o cas prin programul gu ernamental au la dispoziie anul acesta 1,C% miliarde de lei" 6in aceast sum, 5&& de milioane de lei sunt rezer ate pentru spaiile luate prin Agenia 1aional pentru 8ocuine" Sumele de anul acesta sunt totu*i mai mici dect cele de anul trecut, cnd garaniile acordate de /ondul de -arantare pentru 'rogramul 'rima Cas s,au ridicat la 3 miliarde de lei" ,%B: LANTURILE DE :ARMACII AR PUTEA :I INTER;ISE Ministrul Sanatatii vrea ca d"ar !ar acistii sa !ie patr"ni de !ar acii% Cei care au reusit sa !"r eze de+a ari lanturi de !ar acii nu ar !i a!ectati# pentru ca intra sub incidenta le'ii ne "di!icate% Pr"ble a este ca# de la anul# in!iintarea de !ar acii va !i liberalizata si# ast!el# cei care au acu lanturi !"arte ari v"r putea sa si le e&tinda si ai ult% De asta se si te !ar acistii independenti# care v"r trebui s< =in< piept unei c"ncuren=e 6i ai ari% /)CE:

Cele

ai ulte !ar acii# dintr2un t"tal de circa -%...# !ac parte de+a dintr2un lan !ar aceutic% Pri ele cinci c" panii de pe pia=a !ar aciil"r c"ntr"leaz< circa 8%3.. de !ar acii cu v7nz<ri de peste 1 iliarde de lei%

'atronii marilor lanuri nu sunt de acord cu propunerea ministerului de a interzice apariia farmaciilor" <Se confund astfel actul farmaceutic cu cel managerial" +n cazul spitalelor, de e>emplu, managerul de spital este manager i medicul este medic?, a declarat Cristina Munteanu, directorul e>ecti al Asociaiei 6istri(uitorilor *i 4etailerilor /armaceutici" 'ropunerea ministerului s,ar putea lega *i de li(eralizarea nfiinrii de farmacii din B&15" Atunci ar urma s fie eliminat criteriul demografic din actuala legislaie potri it creia orice nou farmacie poate fi nfiinat la ="&&& de locuitori n 2ucure*ti, respecti la 3"&&& de locuitori n alte ora*e" )liminarea criteriului demografic ar da li(er nfiinrii de farmacii *i e>pansiunii marilor reele" <8anurile de farmacii rmn" Cele care au fost nfiinate pe o legislaie anterioar nu sunt afectate" Asta nseamn c limitai dez oltarea lanurilor de farmacii?, a e>plicat Raed Ara!at, secretar de stat n :inisterul Sntii" 8anurile de farmacii s,au e>tins cel mai mult n ultimii ani, cnd preurile licenelor au mai sczut" +n prezent, o licen de farmacie ntr,o zon (un a 2ucure*tiului cost circa B&&"&&& de euro" +nseamn aproape ;umtate din preul la care se inde o farmacie" +n spatele marilor reele de farmacii se afl, de cele mai mult ori, distri(uitori *i c!iar productori farmaceutici" O astfel de integrare pe ertical a permis grupurilor farmaceutice s se e>tind *i mai mult" 6istri(uitorii farmaceutici *i susin propriile farmacii nu numai cu (ani, ci *i cu reduceri de preuri, (eneficii pe care alte farmacii, independente, nu le au" /armaci*tii independeni spun c desc!iderea total a pieei de farmacii a duce n faliment multe dintre farmaciile care sunt puternic ndatorate la distri(uitorii de medicamente" -% TAR$UL IT DE LA LAS /E$AS C)NTINUA

) lu e ideal< pentru cei c" "zi sau uituci se desc*ide la t7r'ul IT Las /e'as% )biecte din via=a de zi cu zi c"nectate la internet !ac senza=ie la CES% Pute s< c"ntr"l< de pe canapea "ala >n care !ierbe ci"rba# >n ti p ce ne uit< la !il # sau s< vede pe tele!"nul "bil c7nd din=ii n"6tri sunt cura=i 6i ne pute "pri din peria+% /)CE:
:ini,dronele *i imprimantele 36 au a ut mare succes la 0rgul din 8as 9egas" #ar Da!oo propune o aplicaie pentru telefoanele inteligente, care organizeaza acti itatea utilizatorului" <Ce,ar fi dac telefonul ,ar sugera aplicaiile pentru muzic *i !ri, atunci cnd urcai n ma*inE Sau o aplicaie pentru fitness, atunci cnd mergei la sal sau la ;oggingE A iate poate face asta?, a artat Marissa Me?er, director e>ecuti la @a*""" 6ar ade ratele edete ale e>poziiei sunt o(iectele conectate la internet , de la ceasuri inteligente la aparatur de uz casnic" -raie noilor te!nologii, (analul frigider sau ma*ina de splat sunt transformate n centre sofisticate de comand" <'utem edea c!iar o oal care se conecteaz la internet *i te anun cnd e mncarea gata sau periue de dini care spun telefonului mo(il ct de (ine ne curm dantura" ) or(a de lucruri care ne fac iaa mai u*oar?, e>plic 2ridget CareF, analist #0" 9izitatorii trgului din 8as 9egas mai pot edea ma*ini dotate cu senzori care i a;uta pe *oferi sa parc!eze sau s modifice iteza n funcie de trafic, termostate conectate la telefonul mo(il care simt cnd proprietarul se ntoarce acas *i nclzesc camera, ori ncuietori de u*i conectate Gireless la internet, care se desc!id automat atunci cnd locatarii sosesc acas"

A% B:PRETUL L)CUINTEL)R DIN TIMIS)ARA A CRESCUT IN 0.81 Ti is"ara este sin'urul "ras are din R" ania unde pretul ediu al l"cuintel"r a crescut anul trecut# in c"nditiile in care in Bucuresti s2a inre'istrat cea ai are scadere% /)Ce:

6aca anii B&11 si B&1B au fost caracterizati de o e identa tendinta de sta(ilizare a preturilor locuintelor, anul ce tocmai s,a inc!eiat s,a remarcat, dimpotri a, printr,o acutizare a declinului" 'otri it #ndicelui #mo(iliare"ro, pe parcursul lui B&13 apartamentele noi si ec!i scoase la anzare la ni el national s,au depreciat cu C,B5, se arata intr,un comunicat al portalului imo(iliar imo(iliare"ro" 'retul mediu cerut in prezent de catre anzatori este de CAC de euro pe metru patrat, fata de aloarea de A%C de euro pe metru patrat ala(ila la inceputul anului trecut" 4eculul consemnat in B&13 este cu peste 5&5 mai mare decat suma scaderilor din cei doi ani anteriori, cand, potri it datelor imo(iliare"ro, preturile s,au diminuat cu =5 Hin B&11I si, respecti , 1,35 Hin B&1BI" Asa cum era de asteptat, in cele mai mari orase ale tarii, inclusi in Capitala, reducerile din ultimele 1B luni se situeaza su( media nationala" #n ma;oritatea cazurilor, JtonulJ ieftinirilor este dat de apartamentele noi, ceea ce contri(uie la ingustarea izi(ila a diferentei fata de segmentul locuintelor ec!i" 6intre toate marile orase analizate, Capitala detine supre atia la capit"lul ie!tiniri, in conditiile in care pretul mediu cerut de anzatorii de apartamente s,a diminuat cu $,%5 in ultimele 1B luni, de la 1"13C la 1"&$B de euro pe metru patrat util"