Sunteți pe pagina 1din 11

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

1.MUSCHIUL DIAFRAGMA TORACO-ABDOMINAL Separa cavitatea abdomino-pelvina de cavitatea toracica. Are forma unei cupole concava spre inferior si anterior. Punctele cele mai inalte = cupole diafragmatice sau hemidiafragm. Se proiecteaza pe peretele anterior toracic: pe partea dreapta in medie pe coasta V in partea stanga in spatiul V intercostal. astfel viscerele parenchimatoase din partea superioara a abdomenului sunt protejate de coaste. Muschiul are originea pe apertura toracica inferioara printr-o portiune musculara; brele musculare converg spre centrul tendinos al diafragmei. Dupa origine, portiunea musculara se imparte in: -parte sternala (de pe procesul xifoid) -parte costala (de pe rebordul costal) -parte lombara (in primul rand de pe corpurile vertebrelor lombare prin cei 2 stalpi sau pilieri diafragmatici, cel din dreapta ind mai lung) Fibrele celor 2 pilieri sunt unite prin ligamentul arcuat median ce delimiteaza anterior hiatusul aortic. Superior de acesta, brele pilierilor se impletesc delimitand hiatusul esofagian. Centrul tendinos este format din 3 foliole, una anterioara (cea mai mica), una stanga si una dreapta, cea mai mare, in baza acesteia gasindu-se hiatusul VCI. Inervatie: nervul frenic, ram al plexului cervical actiune: prin contractia partii musculare se coboara centrul tendinos, marindu-se diametrul vertical al cavitatii toracice (inspir) si creste in acelasi timp si presiunea intraabdominala.

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

2.Oriciile diafragmei toraco-abdominale 1.hiatusul aortic delimitat intre corpul vertebrei T12 (posterior), pilerii diafragmatici (lateral), ligamentul arcuat median (anterior). -se proiecteaza la nivelul vertebrei T12. 2.hiatusul esofagian -strict muscular (de aceea permite herniile hiatale) -se formeaza prin impletirea brelor celor 2pilieri -se proiecteaza la nivelul vertebrei T10 3.hiatusul VCI -se formeaza in baza foliolei drepte -se proiecteaza pe vertebra T8 4.hiatusurile (trigoanele) lombo-costale Bochdaleck -se formeaza intre partea lombara si partea costala -sunt spatii de comunicare intre cavitatea abdominala (grasimea pararenala) si cavitatea toracica (spatiul subpleural) 5.hiatusurile (trigoanele) sterno-costale Larrey-Morgagni -de asemenea sunt comunicare intre torace si abdomen, ind strabatute de vasele toracice interne. 6.numeroase hiatusuri mici la nivelul pilierilor sau portiunii laterale a portiunii lombare strabatute de lantul simpatic paravertebral, nervii splanhnici, venele lombare ascendente.

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

3.Cavitatea peritoneala -delimitare, impartire denitie: cavitatea peritoneala este cavitatea virtuala delimitata intre portiunea parietala si portiunea viscerala a seroasei peritoneale. Reexia peritoneului parietal ca peritoneu visceral da nastere la 3 tipuri de formatiuni: A.mezourile=reexie de pe peritoneul parietal posterior pe viscer, continand vasele de sange si nervii respectivului viscer Datorita fenomenului de coalescenta mezourile duodenului (si pancreasului), colonului ascendent si colonului descendent dispar ind inlocuite de fasciile de coalescenta. B.omenturi sau epiplooane sunt resturile fostelor mezogastru ventral=omentul mic si mezogastru dorsal=omentul mare. intre foitele lor gasim vase de sange. C.ligamente peritoneale sunt de 2 tipuri: a.reexia peritoneului de pe un organ pe celalalt. ligg pancreatico-splenic, ligg renosplenic, ligg gastro-splenic etc. b.reexia peritoneului de pe perete pe un viscer fara insa a-i contine vasele de sange. ex: ligg coronar al catului, ligg frenico-colice etc. Cavitatea peritoneala este subimpartita in 3 etaje: - etajul supramezocolic - etajul inframezocolic (intre mezocolonul transvers si planul stramtorii superioare a bazinului) - etajul pelvin

4.Etajul supramezocolic la nivelul sau s-au descris 4 recesuri: 1.recesul subfrenic drept delimitare: -peritoneu parietal frenic (ant, sup, lat) -lig coronar (posterior) -lig falciform (medial, adica la stanga) -peritoneul visceral hepatic (inferior) 2.recesul subfrenic stang -anterior, sup, lat (adica stanga) = peritoneul parietal frenic -posterior=ligamentul coronar, zona in care fornixul gastric adera de m diafragma, ligg frenico-colic stang (sustentaculul lienis=hamacul splinei) -medial (adica la dreapta)=ligg falciform -inferior=peritoneul de pe lobul stang al catului, de pe fornixul gastric si de pe fata diafragmatica a splinei 3.recesul subhepatic (recesul gastro-duodeno-reno-hepatic) -superior=fata viscerala a catului, mai putin lobul Spiegel -inferior si posterior=fetele anterioare ale stomacului, duodenul supramezocolic, fata anterioara a rinichiului drept
3

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

4.bursa omentala

5.Etajul inframezocolic s-au descris urmatoarele spatii: 1.spatiul preepiplooic (preomental) -intre peritoneul parietal anterior si portiunea libera a omentului mare 2.spatiile parieto-colice sau paracolice drept si stang -intre peretele abdominal lateral si colonul ascendent, respectiv descendent -amandoua asigura comunicarea intre etajul supramezocolic si etajul pelvin al cavitatii peritoneale 3.spatiile mezenterico-colice mezenterico-colic drept-foita din partea dreapta a mezenterului, portiunea din dreapta a mezocolonului transvers si colonul ascendent; este inchis inferior, nu comunica cu etajul pelvin mezenterico-colic stang-intre foita stanga a mezenterului, partea stanga a mezocolonului transvers, colonul descendent si colonul sigmoid cu mezoul sau. comunica cu portiunea din dreapta a etajului pelvin a cavitatii peritoneale. 6.ETAJUL PELVIN AL CAVITATII PERITONEALE in partea superioara este impartit de portiunea pelvina a mezosigmoidului intr-un compartiment din dreapta si unul din stanga. -punctul cel mai decliv poarta denumirea de reces sau fund de sac Douglas, ind delimitat la barbat intre rect si vezica urinara, iar la femeie intre rect, fundul de sac vaginal posterior si uter -la femeie se formeaza si un al doilea reces, recesul utero-vezical.

7.BURSA OMENTALA este un diverticul, un spatiu al cavitatii peritoneale, situat in etajul supramezocolic ii descriem: -o portiune principala si 4 recesuri portiunea principala este delimitata anterior de fata posterioara a stomacului posterior se gaseste fata anterioara a corpului pancreasului, avand deasupra spatiul celiac Luschka
4

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

prelungiri: 1.in dreapta=vestibulul (vezi subiectul 8) 2.recesul din stanga -se indreapta spre splina, ind situat intre ligamentul gastrosplenic si ligamentul pancreatico-splenic 3.recesul superior -se formeaza intre esofag la stanga si sura ligamentului venos a catului la dreapta, ind delimitat anterior de ligamentul eso-hepatic. 4.recesul inferior -patrundea intre foitele omentului mare, dispare dupa nastere prin coalescenta.

8.VESTIBULUL BURSEI OMENTALE =recesul din dreapta al bursei delimitare: anterior-micul epiploon si fata posterioara a D1 si canalului piloric. posterior-portiunea supramezocolica a capului pancreasului vestibulul comunica in partea dreapta cu restul cavitatii peritoneale prin foramen epiplooicum (hiatusul Winslow) la stanga comunica cu portiunea principala a bursei omentale prin foramen bursae omentale A.foramen epiplooicum anterior-pediculul hepatic (anterior la stanga- a.hepatica proprie; anterior la dr-calea biliara principala; posterior-vena porta), situat in marginea libera a micului epiploon (ligamentul duodeno-hepatic) posterior-VCI inferior-D1 superior-lobul caudat Spiegel al catului B.foramen bursae omentale este delimitat de 2 plici peritoneale, ridicate de 2 dintre ramurile trunchiului celiac: - spre dreapta plica hepato-pancreatica ridicata de artera hepatica comuna - spre anterior si superior plica gastro-pancreatica ridicata de artera gastrica stanga.

9.OMENTUL MARE, OMENTUL MIC Reprezinta fostele mezogastre dorsal-omentul mare si ventral-omentul mic. Omentul mic are 3 portiuni: - ligamentul eso-hepatic (pars densa a micului epiploon) - ligamentul gastro-hepatic (pars accida) - ligamentul duodeno-hepatic (pars vasculosa)
5

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

In marginea libera a ligamentului duodeno-hepatic se gaseste pediculul hepatic (anterior la stanga- a.hepatica proprie; anterior la dr-calea biliara principala; posterior-vena porta). Intre foitele micului epiploon se formeaza arcada vasculara a micii curburi (anastomoza a. gastrice stangi cu a.gastrica dreapta). Tot intre foitele sale coboara ramuri ale trunchiului vagal anterior!

Marele epiploon Porneste de la marea curbura a stomacului si acopera anterior colonul transvers; aceasta portiune se numeste ligament gastro-colic; intre foitele sale se formeaza arcada arteriala a marii curburi=anastomoza arterei gastro-epiploice stanga cu dreapta. In continuare, marele epiploon coboara in etajul inframezocolic acoperind anterior ansele jejuno-ileale=portiunea libera a ME

10.CAI DE ACCES IN BURSA OMENTALA A.calea anatomica -este prin foramen epiplooicum si vestibul (vezi sb8) B.caile chirurgicale cea mai importanta este calea transmezocolica si anume prin partea din stanga a mezocolonului transvers evitandu-se arcada Haller-Rioland. Pe aceasta cale se poate aduce o ansa jejunala in etajul supramezocolic pentru efectuarea unei gastro-enteroanastomoze. alte cai: - prin ligamentul gastro-colic (prin spatiile dintre ramurile epiploice ale arterelor gastroepiploice) - prin omentul mic - prin ligamentul gastro-splenic - prin ligamentul pancreatico-splenic (nu e recomandat) - prin stomac

11.ESOFAGUL ABDOMINAL Raporturi anterior-lobul stang al fetei viscerale a catului -sub seroasa coboara trunchiul vagal anterior posterior-m diafragma de care adera ind lipsit de peritoneu; diafragma il separa de aorta descendenta toracica lateral (adica la stanga) -fornixul gastric de care este separat prin unghiul lui Hiss
6

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

la dreapta -sura ligamentului venos al catului de care este unit prin ligamentul esohepatic (peretele anterior al recesului superior al bursei omentale)

14.STOMACUL - RAPORTURI A.fata anterioara - portiunea din dreapta este acoperita de fata viscerala a lobului stang - portiunea din stanga are raport cu peretele toraco-abdominal: I.la nivelul hipocondrului stang are raport prin recesul subfrenic stang si recesul pleural costo-diafragmatic stang cu coastele si spatiile intercostale, prin spatiul semilunar TRAUBE. delimitare: doua linii concave la dreapta - cea din dreapta este proiectia catului de la spatiul V intercostal la extremitatea anterioara a coastei VIII - cea din stanga este proiectia marii curburi gastrice de la spatiul V intercostal la extremitatea anterioara a coastei IX II.la nivelul epigastrului stomacul are raport direct cu peretele abdominal. In spatiul triunghiular Labb, delimitat: - superior: marginea inferioara a catului care se proiecteaza pe o linie ce uneste extremitatea anterioara a coastei X din dreapta cu extremitatea anterioara a coastei VIII din stanga. - inferior: marea curbura gastrica care se proiecteaza pe o linie ce uneste extremitatile anterioare ale coastelor IX din dreapta si din stanga. - la stanga: rebordul costal. B.fata posterioara in partea superioara (fornix gastric), stomacul nu este acoperit de peritoneu avand raport direct cu muschiul diafragm. inferior in partea laterala -fata gastrica a splinei spre care se indreapta pancreasul inferior de pancreas si splina -rinichiul stang. Cardia se proiecteaza pe vertebra T11. Pilorul are proiectie variabila in functie de cat de plin este stomacul, dar in medie la dreapta discului intervertebral L1-L2.

16.DUODENUL -PARTEA SUPERIOARA anterior -lobul patrat al fetei viscerale a catului posterior:
7

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

I.la stanga fata de bifurcarea arterei hepatice comune este intraperitoneal, delimitand impreuna cu micul epiploon vestibulul bursei omentale II.la dreapta devine secundar retroperitoneal a.anterior de fascia Treitz gasim pediculul hepatic (anterior la stanga- a.hepatica proprie; anterior la dr-calea biliara principala; posterior-vena porta); in partea inferioara locul arterei hepatice proprii este luat de artera gastro-duodenala care de obicei emite la acest nivel artera pancreatico-duodenala superioara si posterioara care se indreapta spre dreapta incrucisand anterior coledocul. b.posterior de fascie: VCI superior: are raport cu ligamentul duodeno-hepatic si oriciul Winslow inferior: raport cu capul pancreasului

17.DUODENUL -PARTEA DESCENDENTA anterior -este incrucisat la jumatate de radacina mezocolonului transvers a.portiunea supramezocolica are raport cu lobul drept al fetei viscerale a catului si colecist b.portiunea inframezocolica corespunde spatiului mezenterico-colic drept si are raport cu colonul transvers si mezocolonul transvers. posterior-prin intermediul fasciei Treitz cu fata anterioara a rinichiului drept medial-capul pancreasului, la acest nivel deschizandu-se in D2 ampula hepatopancreatica (prin intermediul papilei duodenale mari) si canalul pancreatic accesor Santorini (papila dd mica)

18.DUODENUL -PARTEA INFERIOARA anterior corespunde spatiului mezenterico-colic drept avand raport cu ansele jejunale. posterior -prin intermediul fasciei Treitz incruciseaza VCI si aorta abdominala superior -procesul uncinat al capului pancreasului, anterior de care coboara vasele mezenterice superioare, AMS la stanga, VMS la dreapta; acestea incruciseaza anterior si limita dintre D3 si D4, care astfel va cuprinsa in pensa aorto-mezenterica.

19.DUODENUL -PARTEA ASCENDENTA, FLEXURA DUODENO-JEJUNALA anterior-spatiul mezenterico-colic stang in care gasim primele anse jejunale. posterior-prin intermediul fasciei de coalescenta Treitz pilierul diafragmatic stang.

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

medial(la dreapta)-prima parte a radacinii mezenterului care il separa de capul pancreasului lateral (la stanga)-marginea mediala a rinichiului drept de care este despartit prin arcul vascular descris de Treitz (VMI+ramul ascendent al arterei colice stangi)

37.FICATUL-RAPORTURI A.Fata diafragmatica 1.lobul drept al acestei fete are raport cu recesul subfrenic drept, muschiul diafragma, recesul pleura costo-diafragmatic drept, baza pulmonului drept 2.lobul stang -recesul subfrenic stang, muschi diafragma, pericard si cord B.Fata viscerala 1.lobul stang -fetele anterioare ale esofagului abdominal si stomacului 2.lobul patrat -fata anterioara a pilorului si D1. 3.lobul drept -portiunea supramezocolica a D2, fata anterioara a rinichiului drept si suprarenalei drepte, exura colica dreapta 4.lobul caudat Spiegel -bursa omentala si spatiul celiac Luschka C.marginea anterioara intersecteaza coasta X, coasta VIII.

39.VENA PORTA-FORMARE, RAPORTURI Vena porta se formeaza posterior de capul pancreasului si anterior de VCI (de care este separata prin fascia Treitz) Modalitatea uzuala de formare este prin unirea VMS cu trunchiul spleno-mezaraic; acesta se formeaza posterior de corpul pancreasului prin unirea venei splenice cu VMI. Vena porta se termina in dreptul hilului hepatic bifurcandu-se intr-un ram pentru lobul drept si un ram pentru lobul stang; la randul sau acesta va comunica cu fostele vena ombilicala si duct venos Arantius. Raporturile trunchiului venei porte: A.portiunea retropancreatica situata posterior de capul pancreasului si anterior de fascia Treitz. Lateral (la dreapta) coboara canalul coledoc si artera pancreatico-duodenala B.portiunea retroduodenala se gaseste la limita dintre portiunea intraperitoneala si portiunea secundar retroperitoneala a D1, intre vena si duoden gasindu-se la stanga bifurcatia a hepatice comune si la dreapta canalul coledoc; in aceasta portiune, de obicei se varsa vena gastro-epiploica dreapta.
9

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

C.portiunea din pediculul hepatic (vezi subiectul 8). In aceasta portiune se varsa de obicei venele gastrica dreapta si stanga.

44.CAPUL PANCREASULUI I.fata anterioara - este impartita la jumatate de radacina mezocolonului transvers - portiunea supramezocolica are raport cu D1 si pilorul prin vestibulul bursei omentale - portiunea inframezocolica are raport cu spatiul mezenterico-colic drept in care gasim colon transvers si anse jejunale. - in lungul fetei anterioare se gaseste arcada anterioara a duodenului si capului pancreasului formata prin anastomozarea arterei pancreatico-duodenale superioara si anterioara cu artera pancreatico-duodenala inferioara si anterioara. II.fata posterioara a.anterior de fascia Treitz-originea venei porte (prin unirea VMS cu trunchiul splenomezaraic), la dreapta fata de aceasta gasindu-se canalul coledoc si arcada posterioara a capului pancreasului formata prin anastomozarea arterei pancreatico-duodenale superioara si posterioara cu cea inferioara si posterioara. b.posterior de fascia Treitz-pediculul renal drept si VCI III.procesul uncinat - este incrucisat anterior de vasele mezenterice superioare (vena la dreapta, artera la stanga), ind astfel situat in pensa aorto-mezenterica. - AMS coboara spre procesul uncinat pe fata posterioara a pancreasului la limita dintre cap si corp=colul pancreasului

45.CORPUL SI COADA PANCREASULUI CORPUL PANCREASULUI I.fata anterioara - priveste spre bursa omentala, pe ea sprijinindu-se fata posterioara a stomacului (de aceea pancreasul a fost numit si perna stomacului) II.fata inferioara - ingusta, priveste spre spatiul inframezocolic avand raporturi cu primele anse jejunale III.fata posterioara - la limita cu capul este incrucisata de AMS - posterior de AMS se gaseste aorta = pensa aorto-mezenterica care la acest nivel este strabatuta de vena renala stanga. restul corpului pancreasului: a.anterior de fascia Treitz are raport cu trunchiul splenomezaraic, vena splenica si portiunea terminala a VMI
10

ANATOMIE - SUBIECTE II - AN II, SEMESTRUL I

b.posterior de fascia Treitz are raport cu pediculul renal stang, ajungand anterior de rinichiul stang.

marginea superioara - are raport cu artera splenica, care are traiect sinuos, ind situata posterior de margine marginea anterioara - serveste pentru insertia mezocolonului transvers marginea inferioara - are raport cu artera pancreatica inferioara -arcada Kirck.

COADA PANCREASULUI este situata intraperitoneal in etajul supramezocolic, ind situata in ligamentul pancreaticolienal; este situata in peretele posterior al recesului stang al bursei omentale. anterior de coada se gaseste artera splenica, posterior vena splenica.

11