Sunteți pe pagina 1din 52

VIETNAM

Cojocaru Laura & Dordea Anca (cls.XII A)

Drapel

Localizare

Republica Socialist Vietnam este un stat n Asia de sud-est. Se nvecineaz cu Laos la V; cu Cambodgia la S-V; cu China la N ; cu Marea Chinei de Sud la E.

A. DATE GENERALE

1.Geografie
Teritoriu: 331,114 km patrati, lungimea coastei litorale de 3.444 km. Orase (2009): Capitala - Hanoi (6.472.000 ocuitori). Alte orae - Ho Chi Minh (fostul Saigon: 7.163.000 locuitori), Haiphong (1.841.000 locuitori), Danang (890.500 locuitori), Can Tho (1.189.000 ocuitori). Relieful: Variaz de la munte la delta de coast(21% terenuri arabile, 28%paduri si 51% altele). Clima: tropical musonica.

2.Populatie

Cetenie: substantiv i adjectiv - vietnamez (sing. i pl.). Populaie(estimat 2011): 90 milioane de locuitori. Rata anuala de cretere a populaiei(2011): 1,077%. Grupuri etnice(2009): 54 grupuri, inclusiv vietnamez (Kinh) (73.594.000, sau 85,7% din populaie), Tay (1,89%), Thai (1,8%), Muong (1,47%), Khmer (1,46%), Chinez (0,95%), Nung (1,12%), Hmong (1,24%). Religii(2008): Budism (cca. 50%), catolicism (8% -10%), Cao Dai (1,5% -3%), protestantism (0,5% -2%), Hoa Hao (1,5% -4%) , Islamul (0,1%), i alte religii animiste.

Limba oficiala Vietnamez. Engleza (din ce in ce mai utilizata ca a doua limb), francez, chinez, i limba altor etnii minoritare. Grad de alfabetizare(2009): 94%. Sntate(2011): Rata natalitii 17,07 naeri / 1.000 de locuitori. Rata mortalitii infantile 20,9 decese / 1.000 nscui vii. Sperana de via- 73 ani. Rata de deces 5,96 / 1.000 locuitori. Forta de munca: 50,51 milioane (2010) in crestere cu 2,68% fata de anul precedent. Rata somajului: 5% in 2011

3.Guvernare

Forma de guvernamant: Republica constitutionala unipartidica. Ziua nationala: 2 septembrie (in 1945 a fostroclamata independenta). Constituia: Dateaza din 15 aprilie 1992. Puterea Executiva- presedintele (seful statului si presedinte al Consiliului de Securitate si Aprare Naionale) i primul-ministru (seful cabinetului de ministri). Puterea Legislativa- Adunarea Naional.

Puterea Judiciar- Curtea Suprema Poporului; Procuratura PopularSuprem. Din punct de vedere administrativ, Vietnamul se imparte in: 58 de provincii si 5 municipii (Can Tho, Haiphong, Danang, Hanoi, Ho Chi Minh City). Formaiunea politic: Partidul Comunist Vietnamez (CPV), cu peste 3 milioane de membri, denumit anterior (1951-1976) Partidul Muncitoresc Vietnamez,el insusi succesor al Partidului Comunist Indochinez fondat in 1930.

Preedintele tarii Truong Tan Sang Prim-ministrul- Nguyen Tan Dung Preedintele Adunarii Naionale- Nguyen Phu Trong (dar i secretarul general al partidului Comunist)

4.Economie

PIB(estimare 2011): 118,567 miliarde USD. Rata de cretere anuala a PIB(estimare 2011):5,8%. Venitul pe cap de locuitor (estimare 2011): 1.327,49 dolari USD. Rata inflaiei: 9.47% (media lunara Indicelui Preurilor de Consum in 2010, analiza anuala); 18,58% (crestere medie in 2011 fata de 2010). Moneda nationala: Dong (VND).

Resurse naturale: crbune, iei, zinc, cupru, argint, aur, mangan, fier. Agricultur, silviculturi pescuit(20,58% din PIB, 2010): Principalele produse - orez, cafea, cashews, porumb, ardei (condimentat),cartofi dulci, carne de porc, arahide, bumbac, plus o extensivacvaculturdin specii de pete i crustacee. Terenuri cultivate - 12,2 milioane de hectare. Industrie i construcii(41,09% din PIB, 2010): tipuri principale - industria extractiva (mine si cariere), de fabricaie, electricitate, gaz, apa, ciment, fosfat, i oel.

Servicii(38,33% din PIB, 2010): tipuri principale turism, comercu ridicatai cu amnuntul, repararea autovehiculelor i a bunurilor personale, hoteluri i restaurante, depozitare transport, telecomunicaii.

Agricultur
Ca i n restul Asiei, fermele n Vietnam tind s fie foarte mici, si au de obicei mai putin de un hectar (2,5 acri) fiecare. Orezul i alte produse agricole sunt destul de profitabile, ca pret per kilogram, dar veniturile totale din aceste productii sunt din ce n ce mai mici, insuficiente pentru a acoperi nevoile casnice zilnice. Veniturile extra-agricole sunt necesare i n cretere ca importan. Datorit productivitii sale ridicate, Vietnam este n prezent un exportator net de produse agricole. Pe langa orez, exporturile cheie sunt de cafea (robusta), ardei (condimente), cashews, ceai, produse din cauciuc, produse din lemn, i produse din domeniul pescuitului. Partea agricola din producia economic a sczut, ncadrandu-se ca pondere n PIB de la 42% n 1989 la 21% n 2010, pe masura ce producia n alte sectoare ale economiei a crescut.

Industrie
Producia industriala din Vietnam a crescut, sectorul industrial i al construciilor contribuind cu 41% din PIB n 2010, crescand de la 27,3% n 1985. Subveniile au fost tiate, dei ntreprinderile de stat nc primesc acces prioritar la resurse, inclusiv terenuri i capital. Guvernul, de asemenea, continu procesul lent de "equitizing" a unui numr semnificativ de ntreprinderi de stat mai mici transformand ntreprinderile de stat n companii pe actiuni i distribuind o parte din aciuni la management, lucrtori, i investitorii privai strini i locali. Cu toate acestea, la aceasta data Guvernul continu s menin controlul asupra companiilor mai mari i mai importante.

Comer:

Exporturi(estimare 2011) - 96.3 miliarde USD: in principal iei, articole de mbrcminte / textile, telefoane si accesorii, componente electronice, componente de masini, nclminte, produse pescreti i fructe de mare, orez (al doilea cel mai mareexportator), piper (condimente: cel mai mare exportator), produse din lemn, cafea, cauciuc, obiecte de artizanat. Principalii parteneri de export - SUA (21,6%), UE (16,6%), Japonia (11,1%), China (9,5%), Australia (4,3%). Importuri(estimare 2011) 105,8 miliarde USD: in principal maini, echipamente si parti componente, petrol i gaze, fier i oel, materiale de mbrcminte, materiale plastice. Principalii parteneri de import - China (29,1%), Japonia (10,3%), Singapore (9,3%), Coreea de Sud (8,2%), Thailanda (7,3%), UE (7,1%), Hong Kong (5,4%), SUA (4,7%).

B.Scurt istoric
Identitatea Vietnamului a fost modelata de conflictele de lung durat, att interne ct i de forele strine tarii. Ocupaia militar a Japoniei, n timpul al doilea rzboi mondial a strnit un puternic sentiment naionalist, precum i o antipatie fa de regimul colonial francez Vichy, care a preluat controlul tarii n martie 1945. Comunistii vietnamezi condusi de Ho Chi Minh au organizat o coaliie de grupuri anti-coloniale, Viet Minh, si profitand de incertitudinea politic dupa predarea Japoniei, reusesc sa preia controlul asupra Hanoi i a unei mari parti din nordul Vietnamului.

Ho Chi Minh a anunat independena Republicii Democrate Vietnam n 2 septembrie 1945. Dupa 8 ani de razboi de gherila si nfrngerea Frantei la Dien Bien Phu, pe 29 iulie 1954, este semnat un acord privind ncetarea ostilitilor n Vietnam. Acordul a prevzut o divizare temporar a Vietnamului, aproximativ la paralela 17.

La 26 octombrie 1955, Vietnamul de Sud s-a declarat Republica Vietnam. La sfritul anilor 1950, liderii vietnamezi din Nord au reactivat reelele de gherile comuniste, rmase n urm n sud. Aceste fore cunoscute sub numele de Viet Cong - ajutate de ctre partea de nord, au nceput o campanie armat mpotriva funcionarilor i stenilor care au refuzat s susin cauza reunificarii comuniste. n martie 1965, preedintele Johnson a trimis primele fore combatante n Vietnamul de Sud. Tratativele de pace incepute in ianuarie 1969, au condus n cele din urm la semnarea unui acord de pace, la Paris, in 27 ianuarie 1973. La nceputul anului 1975, forele militare nord-vietnameze au nceput o ofensiv major n sud, absorbind fosta Republic Vietnam (sud), pentru a forma Republica Socialist Vietnam la 02 iulie 1976.

Ateptrile ca reunificarea rii i transformarea sa socialist sa fie tolerat de ctre comunitatea internaional au fost rapid spulberate de politicile interne si externe ale Vietnamului. Invazia Vietnamului din 1978 asupra Cambodgiei, mpreun cu aliane din ce n ce mai strnse cu Uniunea Sovietic, au sporit, de asemenea, tensiunile deja existente cu China. Beijing, care a susinut regimul Khmerilor Rosii din Cambodgia, a inceput in 1979 un rzboi de frontier scurt, dar sngeros, cu Vietnam.

Degradarea continu a economiei i nstrinarea venita din partea comunitii internaionale au devenit puncte focale ale dezbaterii in cadrul partidului comunist vietnamez. n 1986, la al aselea Congres al partidului, a existat o relaxare important a politicilor comuniste agrare i comerciale, astfel incat o noua constituie a statului a fost aprobata n aprilie 1992, reafirmnd rolul central al Partidului Comunist din Vietnam (CPV) n politic i societate, dar subliniind reorganizarea guvernului i a cresterii libertatii economice. Dezvoltarea economic devine o prioritate naional. Cel mai recent Congres al partidului, al XI-lea, s-a reunit n luna ianuarie 2011, anuntand principalii oficiali de stat i membrii Biroului Politic.

Relief

Vietnam are cca 1.650 km lungime i o lime ce variaz ntre 56 km i 550 km. N Vietnamului este muntos, aici aflndu-se Fan-si-pan, cel mai nalt vrf al acestei ri(3.147 m). Fluviul Rou este principala ap curgtoare. n S Vietnamului se afl delta fluviului Mekong. ntre deltele celor 2 fluvii se gsete o cmpie joas. Zona mpdurit numit Cordiliera Annamului acoper partea de V i centrul Vietnamului, reprezentnd 2 treimi din suprafaa total a rii.

Delta Raului Rosu

Raul Rosu(provincia Yunnan n China )are aproximativ 1.200 de kilometri lungime. Cele doi aflueni principali, Song Lo (de asemenea, numit rul Lo, Riviere Claire, sau rul Clear), i Sng (de asemenea, numit rul Negru sau Riviere Noire), contribuie la volumul mare de ap, care este n medie 4..300 cub metri pe secund

ntreaga regiune a deltei, susinut de creteri abrupte ale muntilor impaduriti, este nu mai mult de trei metri deasupra nivelului mrii, i o mare parte din ea este de un metru sau mai puin. Zona este supus inundaiilor frecvente, n unele locuri inalitimea inundaiilor ajungand la paisprezece metri deasupra imprejurarilor rurale. Timp de secole, controlul inundaiilor a fost o parte integrant a culturii i economiei deltei. Un sistem extins de diguri i canale a fost construit pentru a stapani Raul Rosu i pentru a iriga bogata cultivatie de orez din delta.

Tinuturi muntoase

Zonele muntoase i platourile montane din nord i nord-vest sunt locuite n principal de grupuri minoritare tribale. The Dy Trng Sn (Annamite Range) provine din regiunile Chinei de sud-vest Tibetan si Yunnan i formeaz frontier dintre Vietnam si Laos. Se termin n delta rului Mekong la nord de Ho Chi Minh City (fostul Saigon).

Aceti muni centrali, care au mai multe platouri nalte, sunt neregulati din puct de vedere al inaltimii si al formei. Partea de nord este ngusta i foarte accidentata; cel mai nalt vrf al rii, Fan Si Pan, se ridic la 3142 de metri n nord-vestul extrem. Partea de sud are numerosi pinteni care mpart banda ngust de coast ntr-o serie de compartimente. Timp de secole, aceste caracteristici topografice au format o barier natural eficienta de izolare a oamenilor care triesc n bazinul Mekong.

n partea de sud a Vietnamului se afla un platou cunoscut sub numele de Central Highlands (Tay Nguyen), de aproximativ 51800 de kilometri ptrai de vrfuri de munte cu accidentat, pduri extinse, i sol bogat. Cuprinznd 5 platouri relativ plate de bazalt rspndit asupra provinciilor de k Lak (sau "Dac Lac"), Gia Lai, i Kon Tum, zonele muntoase reprezint 16% din suprafaa arabil a rii i 22% din terenurile totale mpdurite.

Campiile

Zonele de campie si coasta (inguste si plate) se intind de la delta Raului Rosu pana la bazinul raului Mekong.In general,banda de coasta este fertila si favorizeaza cultivarea intensa a orezului.

Climat

In regiunile nordice, Vietnamul are un climat subtropical umed, cu umiditate medie de 84% pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, din cauza diferenelor de latitudine i varietatii reliefului, climatul tinde s varieze considerabil de la un loc la altul. n timpul sezonului de iarn sau uscat, din noiembrie pn n aprilie, vnturile musonice sufla, de obicei, de la nord-est de-a lungul coastei Chinei i n Golful Tonkin, reducand umiditate considerabil;prin urmare sezonul de iarn n cele mai multe pri ale rii este uscat in comparaie cu sezonul ploios al verii.

n timpul musonului de vara sud-vestic, care apare intre mai-octombrie, aerul nclzit din deertul Gobi se ridic, departe spre nord, inducand aerul umed s vina catre interior dinspre mare i s produca ploi abundente. Climatul n regiunile sudice mai ales Ho Chi Minh City i din jurul Mekong Delta este predominant tropical cu umiditate ridicat i un sezon umed i unul uscat distincte.

Precipitaiile anuale sunt substaniale n toate regiunile i toreniale, n unele, variind de la 1.200 la 3.000 milimetri (47.2 la 118.1 in). Aproape 90% din precipitaii se produc n timpul verii. Temperatura medie anual este n general mai mare n cmpie dect n muni i platouri. Temperaturile variaz de la un minim de 5 C (41 F), n decembrie i ianuarie, cele mai reci luni, la mai mult de 37 C (98.6 F), n aprilie, luna cea mai cald. Divizii de sezon sunt mai clar marcate n jumtatea de nord dect n jumtatea de sud a rii, unde, exceptand unele zone muntoase, temperaturile sezoniere variaz doar cteva grade, de obicei, la 21-28 C (69.8 la 82.4 F ).

Flora si fauna

Vietnam a fost binecuvntat cu o biodiversitate foarte bogata, n mare parte din cauza gamei largi de latitudini. De la nord la sud se ntinde peste 1.600 de km lungime. Acesta dispune de dou locuri ale Patrimoniului Mondial Natural, Parcurile Nationale Halong Bay i Phong Nha-Ke Bang, i ase rezervatii mondiale ale biosferei.

ara a fost dat complet acoperit cu pduri, dar a lungul anilor, din cauza rzboiului i a defririlor i a presiunilor antropologice unele zone i-au pierdut valoarea lor a biodiversitii. Bogia florala a habitatelor din zonele pduroase cuprinde o gam larg de zone mereu verzi.

ntre 1997 i 2007, au fost descoperite aproape 1000 de specii noi. Cu toate acestea, o mulime de zone rmn nc neexplorate, i mai multe specii din natur vor fi descoperite n viitor. Pdurile naturale sunt la altitudini mai mari n nord-vest i mangrove sunt n zonele de coast. Pdurile tropicale din zona colinar au bambus pitic i numeroase tipuri de orhidee, n nord-vest. Regiunea uscata central are pini i deltele rurilor cuprind padurile de mangrove. Cea mai mare i cea mai importanta descoperire din ultimii ani, este una din speciile de plante din zona Halong Bay, cunoscuta sub numele Halong Fan Palm.

Considerat ca fiind unul dintre cele mai diversificate centre biologice din lume, flora estimata este de ordinul a 12.000 de specii de flor (mucegai), din care 9628 au fost nregistrate la 291 de familii. Aceasta include 1000 de specii endemice. Copaci, care ofer lemn, sunt de 1.000 de specii. Clasificarea suplimentar a florei se refer la 76 de condimente, 160 de specii care furnizeaz uleiuri vegetale, i, de asemenea, specii de plante. Unele dintre cele mai cunoscute specii de plante sunt: ginseng, Coscinium fenestratum, coptis teeta, Panax vietnamensis, Stephania spp.

Fauna Vietnamului numara 11,217 de specii de animale, n climat cald i umed din Vietnam. Acestea sunt, n general: elefanti, ursi (urs negru i miere urs)), tigri si leoparzi, precum i animale mai mici, cum ar fi maimue (cum ar fi maimu cu nasul crn), lilieci, veverie zburtoare, broate estoase i vidre. Reptile, cum ar fi crocodili, serpi si soparle sunt, de asemenea, au fost raportate. Desi unele specii de animale sunt pe cale de disparitie(rinocerul de Sumatra),eforturi sunt facute pentru a proteja speciile aflate in pericol.(rinocerii Javan) Exist, de asemenea, 2470 de specii de pesti, mai mult de 300 de specii de corali i multe specii de nevertebrate nregistrate n slbatice inVietnam.

Obiective turistice

DELTA MEKONGULUI, O RETEA ACVATICA UNICA Aici, raurile, canalele si bratele Marii Chinei de Sud iriga un teritoriu egal cu suprafata Olandei. Canalele inguste sunt strajuite de garduri de palmieri de apa, bananieri, livezi si gradini de bonsai. Dar pietele plutitoare sunt cea mai mare atractie a Deltei. Cea mai colorata si vizitata este cea de la Cai Rang, de langa orasul Can Tho.

Parcul National Cuc Phuong Este primul parc national al Vietnamului, infiintat in 1962. Se afla la 120 de kilometri de Hanoi si este unul dintre cele mai accesibile locuri in care poti lua contact cu flora si fauna locala. Un important punct de atractie aici este Centrul pentru salvarea primatelor pe cale de disparitie, un proiect ecologic care incearca sa faciliteze inmultirea a 120 de primate, printre care 15 specii de giboni si languri. Parcul este si habitatul zibetei Owston si al unor specii de nevastuici, vidre si feline mari, salvate de la traficul ilegal cu animale salbatice. Te poti caza la unul din bungalowurile parcului, pe malul Lacului Mac. Iar cea mai buna perioada pentru a vizita parcul este in sezonul uscat, din octombrie pana in martie.

Golful Ha Long
Ha Long inseamna in traducere literara Golful dragonilor coboratori si este un loc pe care nu il vei uita niciodata daca ai sansa sa ajungi aici. Atunci cand vorbesc despre actuala mare Quang Ninh sau despre golful Ha Long, vechile carti de istorie faca adesea referire la aceste locuri folosind numele An Bang, Luc Thuy sau Van Don. La sfarsitul secolului 19, numele golfului Ha Long era mentionat pe o harta maritima franceza. In Hai Phong, un ziar francez din acele vremuri, aparea un articol intitulat Dragonul din golful Ha Long, in care se povesteste ca in anul 1898, un sublocotenent pe nume Lagredin, care se afla la bordul navei Avalanse a raportat faptul ca a vazut un sarpe urias de mare in aceste locuri. Si alti membri ai echipajului au fost martorii acestei intamplari si asa a aparut viziunea europeana asupra dragonului asiatic

Tam Coc

Tam Coc (cele trei pesteri) reprezinta o excursie de trei ore, la bordul unei barci mici, de-a lungul raului Ngo Dong, care incepe din oraselul Van Lam si traverseaza un peisaj magnific dominat de campuri de orez si turnuri carstice. Itinerariul include trecerea prin trei pesteri naturale (Hang Ca, Hang Hai si Hang Ba), cea mai mare dintre ele avand 125 metri lungime, cu tavanele aflate la aproximativ 2 metri deasupra apei. Barcile sunt conduse in general de catre una sau doua femei din partea locului, care vand, de asemenea si broderii. Bich Dong este o pagoda aflata in apropierea muntelui Ngu Nhac, ridicata in anul 1428 si care este alcatuita din trei structuri: Ha, Trung si Thoung, in ordine ascendenta. Tururile insotite de ghizi acopera in general locatiile istorice si se incheie cu admirarea minunatei privelisti care se asterne in fata ochilor din cel mai inalt punct al structurii.

Muntele de marmura din Da Nang

Formatiunile muntoase de aici sunt in numar de patru: Kim Son (Muntele de lemn), Thuy Son (Muntele de apa), Hoa Son (Muntele de Foc) si Tho Son (Muntele de Pamant). In pesterile si grotele din zona au fost construite cateva temple budiste, locatia fiind una populara pentru pelerinaj. Atractia principala o constituie insa pestera Am Phu, unde poti urca pana iesi la lumina, avand posibilitatea de a admira privelistea muntelui, inconjurat de peisaje sacre sau te poti indrepta in directia opusa, pana ajungi la statuile pacatosilor, apartinandu-i lui Hyeronimous Bosch. Orice traseu ai alege, e bine sa ai in picioare niste pantofi confortabili. Autobuzele care fac aceste tururi opresc aici, dar orice conducator de motocicleta din Da Nang sau Hoi An te va conduce cu placere in aceasta zona, unde iti poti face singur programul. Exista si ghizi la dispozitia turistilor, iar in plus, ai grija la vanzatorii de statui, care vor incerca sa te convinga sa le cumperi marfa. -

Cascadele Ban Gioc din Vietnamul de Nord


Apa cade aici de la 30 de metri, iar peisajul este unul de vis. Cascadele sunt separate de stanci si copaci in trei caderi de apa distincte, iar zgomotul de tunet al apei care se loveste de pietre poate fi auzit de departe. Este cea de-a patra cascada ca marime din lume, care se intinde de-a lungul granitei tarii, dupa cascadele Iguazu, Victoria si Niagara, iar in timpul razboiului sino-vietnamez, a reprezentat unul dintre punctele de trecere ale armatei chineze. In apropriere se afla defileul Tongling, accesibil numai printr-o pestera aflata intr-un alt defileu din apropiere. Descoperit recent, in acest loc traiesc multe specii de plante si a servit candva drept loc de ascunzatoare pentru banditii locali, ale caror comori sunt ocazional gasite in pesterile sapate in stanca.

My Son

ruinele stravechi hinduse, incluse in Patrimoniul Mondial al UNESCO Templul My Son a fost construit in timpul domniei regatului Champa, care a condos partea centrala si de sud a Vietnamului, din anul 200 e.n pana in 1700 e.n. Sub puternica influenta hindusa, complexul de temple a fost construit in aceasta zona in onoarea zeilor acestei natii si pentru ingroparea imparatilor sai. My Son este unul dintre cele mai bine pastrate din zona, el fiind construit in intregime din caramida fara a se folosi mortar peretii fiindu-i impodobiti cu sculpturi infatisand zei, preoti, animale, scene de lupta si rugaciune.

Campurile din Sa Pa

Sa Pa este o frumoasa asezare montana, inconjurata de piscuri magnifice si campuri de orez, sub forma unor terase. Daca vremea permite, de pe dealurile din apropiere pot fi admirate privelistile incantatoare ale regiunii. Una dintre aceste splendori a fost transformata in atractie turistica (Statiunea Ham Rong), unde se afla gradini minunate de orhidee si alte flori, unde au loc reprezentatii de dans ale minoritatilor etnice si unde exista numeroase restaurante. Aici se ajunge repede din piata centrala, la capatul unor scari.