Caracteristicile asigurrilor de via Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre asigurtor, n cazul producerii

unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume: vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce vor genera n mod automat i dificulti financiare. Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici, prezentate mai jos: Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a poliei i la care deintorul de poli poate avea acces n mai multe moduri: poate face mprumuturi, poate opta pentru cumprarea unei polie de asigurare de via cu plata integral, sau poate rscumpra polia. Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de: necesitile bneti pentru funeralii asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup decesul asiguratului restabilirea moral dup deces. Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul motivaii personale concepia despre moarte. Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu! zis, sau ca o pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei proprieti. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru. "a producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. #eav$nd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. %ac n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i!a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare &suma asigurat', care s fac posibil refacerea situaiei sale financiare e(istente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. )nteresul asigurrii nu

prezint importan, ntruc$t indemnizaia de asigurare este datorat independent de e(istena unei daune. Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit asiguratului n cazul producerii riscului asigurat. %eoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat. Contractul de asigurare se ncheie n form scris &prin completarea unei declaraii de asigurare'. %up analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului, redactarea contractului n form scris i nm$narea unui e(emplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic e(pirarea perioadei pentru care a fost ncheiat contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. %ar, e(ist i moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite n cursul contractului n legtura cu datele luate n considerare la ncheierea contractului. Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit nee(ecutrii obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. *fectele produse de contract p$n la reziliere rm$n valabile. !ulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii ine(acte sau incomplete fcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, n momentul ncheierii acestuia. Tipuri de asigurri de via Asigurrile de via se pot clasifica n funcie de riscul asigurat, de momentul achitrii primei, de momentul ncasrii sumei asigurate i de forma pe care acestea o mbrac. Astfel n funcie de riscul acoperit, asigurrile de via pot fi: a' asigurri de supravieuire, b' asigurri de deces, c' asigurri mi"te de via, d' asigurri de accidente, e' asigurri de #oal, f' alte forme. +n cazul asigurrii de supravieuire, asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via la sf$ritul perioadei pentru care s!a ncheiat contractul de asigurare. %ac acesta a

decedat nainte de e(pirarea termenului de valabilitate, asigurtorul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o obligaie fa de motenitori. $sigurarea de rent este asigurarea n care suma asigurat este pus la dispoziia asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlul de rent. +n cazul asigurrii de via varia#il, proprietarul poliei de asigurare are posibilitatea de a alege una din opiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziie, beneficiile poliei de asigurare se ajusteaz n funcie de valoarea investiilor prevzute n polia de asigurare, n momentul n care se solicit plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dec$t sumele asigurate iniial pentru care s!a ncheiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari, dac investiiile fcute au fost profitabile. +n ceea ce privete asigurrile de via universal, posesorul poliei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliei de asigurare poate schimba valoarea i data efecturii plii primelor de asigurare, fr a avea obligaia de a anuna anticipat societatea de asigurri, primele de asigurare sunt plasate ntr!un cont i din valoarea lor se vor scdea, la un moment dat, cheltuielile de deces. +n acest cont se vars, totodat, i dob$nzile obinute, care pot varia n timp, posesorul poliei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigurri este cea care va decide cum vor fi investii banii, i cea care garanteaz o rat minim de rentabilitate. +n cazul asigurrilor de deces% protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces, asiguratul se oblig s plteasc prime de asigurare toat viaa, e(ist$nd posibilitatea ca plata primelor s se fac p$n la o anumit dat cum ar fi: data ,(-, ieirea la pensie, n cazul asigurrii de deces ncheiate pe termen limitat, asigurtorul se oblig s achite suma nscris n contract, cu condiia ca decesul asiguratului s survin n perioada de valabilitate a acestuia. "a asigurarea mi"t de via asigurtorul cuprinde dou riscuri alternative ntr!un contract de asigurare unic, d$nd impresia ca asiguraii c$tig n cazul producerii oricrui risc: n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz personal suma asigurat. Asiguratul c$stig n ambele cazuri dar cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri, at$t cel de deces c$t i cel de supravieuire. Asigurarea de accidente, protejeaz persoanele fizice de consecinele nefaste ale unor evenimente neprevzute care le poate afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea de munc. .ersoanele asigurate vor

primi cu titlu de indemnizaie o sum pentru acoperirea cheltuielilor de ngrijire medical, refacere i compensare a pierderilor de venit. $sigurarea de #oal are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporar de munc determinat de boal. /olul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total sau parial a cheltuielilor cu ocrotirea sntii, diferena fiind suportat de stat sau de individ dup caz. Aceste asigurri au caracter facultativ i se ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea asigurrilor de sntate: asigurri de accidente asigurri de boal asigurri de sntate permanent. .olie de asigurri de sntate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare asigurarea pentru intervenii chirurgicale asigurarea medical de baz asigurarea medical major asigurarea medical comple(. $sigurarea de sntate permanent urmrete s elimine srcia, adesea asociat cu o incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau o boal. %ac asiguratul ajunge n incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare, care se acord periodic, at$t timp c$t se menine starea de incapacitate, sau p$n c$nd asiguratul atinge v$rsta de pensionare, ori decedeaz. $sigurarea dotal & este un mod de constituire a unei dote pentru copil, p$n c$nd acesta ajunge la majorat. Asigurtorul onoreaz aceast asigurare dac beneficiarul este n via la data atingerii majoratului. +n caz contrar asigurtorul este e(onat de orice rspundere legat de acest contract. $sigurarea de nupialitate ! este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete nainte de a mplini o anumit v$rst. $sigurarea de natalitate ! const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani asiguratului cruia i s!a nscut un copil, ntr!un anumit termen. CALCULUL PRIMELOR DE ASIGURARE IN ASIGURARILE DE VIATA Factori determinanti )n asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de probabilitatea de supravietuire a asiguratului. )ntr!o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor de asigurare il are actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai importante sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea rezervelor matematice, a valorii de rascumparare

pentru produsele cu capitalizare, dezvoltarea de produse noi, calcularea ,embedded value- si altele. Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice, in principal a tabelelor de mortalitate. 0atematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte. )n cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc. .entru estimare, se considera ca ceea ce s!a petrecut se va repeta si in viitor in conditii similare. )n unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de se( opus avand aceeasi varsta. %e obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 1!2 ani mai invarsta. .rincipalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general, cum ar fi ta#elele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul unei populatii determinate, starea generala de sanatate a populatiei respective , dar si caracter special, precum varsta si se"ul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul societatii de asigurari. %eterminarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare: Ratele de prima trebuie sa ie adec!ate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile de asigurari Ratele de prima trebuie sa ie ec"itabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca fiind standard sau sub!standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. .entru riscurile sub!standard se pretinde solicitantului plata unei e(tra!prime de asigurare Ratele de prima trebuie sa ie e#cesi!e in comparatie cu suma asigurata promisa.

Prima de risc si prima nivelata .rimele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai sunt calculate in functie de criteriile mentionate. %at fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare, denumita prima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de!a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. 3e calculeaza o prima anuala, constatata pe toata perioada asigurarii, numita prima nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor, situandu!se intre valorile e(treme ale primei de risc &naturale'. Astfel, siguratorul va incasa, in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului, iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului, va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare, neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului. Prima neta si prima bruta Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate achita o singura data sub foarma primei u$ice, sau in transe periodice, esal%$at. Prima u$ica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. )n acest fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata durata. .rima unica incasata, la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei, va fi utilizata pentru acoperirea platii sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul, sau la e(pirarea contractului. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in practica, mai frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung. Asigurarile cu plata esal%$ata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in cazul unei asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are in vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei 4 sub aspectul nivelului 4 esalonat in timp, desi riscul de deces este diferit de la un la altul

datorita imbatranirii persoanei asigurate. )n consecinta, valoarea actuala a ratelor de prima va fi egala cu prima neta unica. Ca urmare, apare necesara constituirea unui fond de rezerva, la care se adauga dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor incasa. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de momentul la care se produce decesul asiguratului. .rimele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul: .robabilitatea de producere a evenimentului asigurat 5arsta si se(ul persoanei asigurate 5aloarea actuala a primelor 5aloarea actuala a sumei asigurate %obanda tehnica 6oate aceste cehltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui suplime$t &ada%s' de prima la prima neta, obtinandu 4 se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat. Cheltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare.aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus. Suplime$tul de prima include urmatoarele elemente: C"eltuielile de ac"i(itie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind salariile si7sau comisioanele agentilor de vanzari, cheltuielile pentru e(aminarea medicala a clientilor &daca este cazul' pentru o evlaloare corecta a riscului, alte cheltuieli de evaluare a riscului, cheltuiel ) de incasare a primelor etc. C"eltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa din primele de asigurari. C"eltuieli de aut%mati(are) C"eltuielile de i$casare a primei de asi*urare si *esti%$are, care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta, c"eltuielile cu c%misi%a$ele de rei$$%ire a p%litel%r) C"eltuielile admi$istratice si *%sp%daresti ale asi*urat%rului respectiv cheltuielile legate de intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. %epozitul pentru cheltuieli este destinat acoperirii cheltuielilor initiale si celor permanente. Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din

suma constituind cheltuielile initiale, la care se adauga sumele care reprezinta cheltuielile permanente pentru perioada respectiva. 8n aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri: reduceri de rec!e$ta, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp &plata unica sau anuala, semestriala'. /atiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp. Reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor polite de valori mari. )n general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de conjunctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. %e regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale. Re(er!a matematica ,/ezerva matematica- este caracteristica asigurarilor de viata. *a reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care societatea de asigurari o creeaza pentru a putea plati sumele asigurate indiferent de momentul in care se produce evenimentul. .rima de risc are ca scop acoperirea tuturor solicitarilor privind plata sumelor asigurate ce trebuie platite beneficiarilor pentru persoanele care decedeaza intr 4 un an. .entru determinarea rezervelor matematice, se folosesc diferite metode de calcul care tin cont de cheltuielile initiale. Cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita este met%da +illmer, care ia in considerare raspunderile asiguratorului fata de asigurat la un anumit moment. /ezerva 9illmer este egala cu valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare, din care se scade valoarea actualizata a viitoarelor prime.

Lec"i$ea$ Mi"a,