Comerciant persoan fizic

Art. 1. - n comert se aplic legea de fat. Unde ea nu dispune se aplic Codul civil. Art. 2. - Bursele, blciurile (iarmarocurile), trgurile, docurile si antrepozitele, precum si celelalte institutii care servesc comertului se reglementeaz prin legile si regulamentele lor speciale. Art. 3. - Legea consider ca fapte de comert: 1. Cumprrile de producte sau de mrfuri spre a se revinde, fie n natur, fie dup ce se vor fi lucrat sau pus n lucru, ori numai spre a se nchiria; asemenea si cumprarea, spre a se revinde, de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert; 2. Vnzrile de producte, vnzrile si nchirierile de mrfuri n natur sau lucrate si vnzrile de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit circulnd n comert, cnd vor fi fost cumprate cu scop de revnzare sau nchiriere; 3. Contractele de report asupra obligatiunilor de stat sau altor titluri de credit circulnd n comert; 4. Cumprrile sau vnzrile de prti sau de actiuni ale societtilor comerciale; 5. Orice ntreprinderi de furnituri; 6. ntreprinderile de spectacole publice; 7. ntreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri; 8. ntreprinderile de constructii; 9. ntreprinderile de fabrici, de manufactur si imprimerie; 10. ntreprinderile de editur, librrie si obiecte de art cnd altul dect autorul sau artistul vinde; 11. Operatiunile de banc si schimb; 12. Operatiunile de mijlocire (smsrie) n afaceri comerciale; 13. ntreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe ap sau pe uscat; 14. Cambiile si ordinele n producte sau mrfuri; 15. Construirea, cumprarea, vnzarea si revnzarea de tot felul de vase pentru navigatia interioar si exterioar si tot ce priveste la echiparea, armarea si aprovizionarea unui vas; 16. Expeditiile maritime, nchirierile de vase, mprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatie;

17. Asigurrile terestre, chiar mutuale, n contra daunelor si asupra vietii; 18. Asigurrile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiei; 19. Depozitele pentru cauz de comert; 20. Depozitele n docuri si ntrepozite*, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depozit (warante) si asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele. * Termenului de "ntrepozit" i corespunde sinonimul "antrepozit", care are ntelesul de cldire pentru depozitarea mrfurilor. Art. 4. - Se socotesc, afar de acestea, ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatii ale unui comerciant, dac nu sunt de natur civil sau dac contrariul nu rezult din nsusi actul. Art. 5. - Nu se poate considera ca fapt de comert cumprarea de producte sau de mrfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumul cumprtorului, ori al familiei sale; de asemenea, revnzarea acestor lucruri si nici vnzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup pmntul su, sau cel cultivat de dnsul. Art. 6. - Asigurrile de lucruri sau stabilimente* care nu sunt obiectul comertului si asigurrile asupra vietii sunt fapte de comert numai n ce priveste pe asigurtor. Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert n ce priveste pe necomercianti, afar numai dac ele n-au o cauz comercial. * Termenul de "stabiliment" are n acest context sensuI de "local, cldire". Art. 7. - Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avnd comertul ca o profesie obisnuit, si societtile comerciale. Art. 8. - Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comercianti. Art. 9. - Orice persoan care, ntr-un chip accidental, face o operatiune de comert, nu poate fi considerat ca comerciant; ea este ns supus legiilor si jurisdictiei comerciale pentru toate contestatiile ce se pot ridica din aceast operatiune. Art. 10-12. - (Abrogate prin art. V din D. nr. 185/1949 pentru modificarea si abrogarea unor dispozitiuni privitoare la majorat, la capacitate n materia contractelor de munc si emancipatiune B. Of. nr. 25/30 aprilie 1949). Art. 13. - Tatl sau mama care exercit puterea printeasc, sau n lips-le tutorul, nu pot continua comertul n interesul unui minor, dac nu vor fi autorizati, cel dinti de tribunalul civil si cel de al doilea prin ncheierea consiliului de familie* omologat de tribunal. Actul de autorizare va fi afisat si publicat conform art. 10**. * Reglementrile privind statutul personal aI femeii adoptate ulterior, stabilesc un alt regim juridic privind drepturile civile ale femeii dect cele mentionate n Codul comercial. Astfel:

- n conformitate cu dispozitiile Legii din 20 aprilie 1932 privitoare la ridicarea incapacittii civile a femeii mritate (M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932), femeia are deplintatea exercitrii drepturilor civile. - Codul familiei, L. nr. 4/1953 (B. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954), la art. 1 alin. 4, prevede c n relatiile dintre soti precum si n exercitiul drepturilor fat de copii, brbatul si femeia au drepturi egale. Constitutia Romniei din 1991 stabileste, n ceea ce priveste drepturile personale ale cettenilor, c nu se face nici o discriminare de orice natur; prin art. 16 se statueaz c cettenii sunt egali n fata legii si n fata autorittilor publice fr privilegii si fr discriminri. Institutia "consiliului de familie" nu mai are aplicare. ** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. Art. 14. - Interzisul si cel pus sub un consiliu judiciar* nu pot fi comercianti si nici a continua un comert. * Potrivit art. 146 din Codul familiei, pn la punerea sub interdictie prin hotrre judectoreasc de ctre instanta civil, se va putea numi un curator; prin urmare, institutia consiliului judiciar nu mai este operant, n prezent acesteia corespunzndu-i institutia curatelei. Art. 15-16. - (Abrogate prin Legea privitoare la incapacitatea civil a femeii mritate, din 20 aprilie 1932 - M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932). Art. 17. - Cnd prin contractul de cstorie* brbatul va avea vreun drept asupra bunurilor cstigate de femeie**, aceste bunuri si veniturile lor rmn exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale. * n ceea ce priveste contractul de cstorie, legislatia actual n materie de stare civil (Codul familiei L. nr. 4/1953 si L. nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil - M. Of. nr. 282/11 nov.1996) nu are n vedere ncheierea unui contract de cstorie; ca atare, referirea la contractul de cstorie este caduc. ** Referitor la capacitatea civil a sotilor, art. 4 din D. nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (B. Of. nr. 8/30 ianuarie 1954) si art. 25 din Codul familiei prevd c brbatul si femeia sunt egali n cstorie. - n legtur cu regimul bunurilor, potrivit Legii din 20 aprilie 1932 (M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932), brbatul nu are vreun drept asupra bunurilor cstigate de sotie. n prezent, regimul bunurilor sotilor este reglementat prin art. 30 si urmtoarele din Codul familiei L. nr. 4/1953 - M. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954. Art. 18. - (Abrogat partial - implicit prin Legea din 20 aprilie 1932 - M. Of. nr. 94/20 aprilie 1932 si abrogat expres prin art. V din D. nr. 185/1949 - M. Of. nr. 25/30 aprilie 1949). Art. 19. - Contractul de cstorie* ntre persoane dintre care una este comerciant va trebui s fie trimis n copie certificat, n termen de o lun de la data lui, de ctre ofiterul strii civile** care a celebrat cstoria, la tribunalul n jurisdictia cruia se gseste stabilimentul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. 10***.

Ofiterul strii civile care va omite a ndeplini ndatorirea impus prin acest articol va fi supus la o amend de 25 pn la 100 de lei; iar dac omisiunea a fost fcut cu rea-credint, la destituire; n amndou cazurile, fr prejudiciul drepturilor prtilor interesate. * Pentru contractul de cstorie a se vedea nota de la art. 17. ** n prezent, potrivit L. nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil si Metodologiei nr. 1/1997 pentru aplicarea unitar a dispozitiilor L. nr. 119/1996 actele de stare civil (M. Of. nr. 318bis/19 noiembrie 1997), nu se instituie obligatia cunoasterii de ctre ofiterul de stare civil a profesiei, ocupatiei viitorilor soti si nici trimiterea din oficiu a unui extras de pe actul de cstorie instantelor judectoresti. Potrivit art. 13, art. 21 si art. 22 din L. nr. 26/1990 privind Registrul comertului (republicat n M. Of. nr. 49/4 februarie 1998), orice mentiune sau modificare privitoare la ncheierea cstoriei se nregistreaz n Registrul comertului, la cererea comerciantului, care n cazul cnd nu ndeplineste aceast obligatie n termenul stabilit suport sanctiunile prevzute la Capitolul V din lege. *** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. Art. 20. - Dac sotul* devine comerciant n urma cstoriei sale, dnsul este dator s depun copie dup contractul su de cstorie**, n termen de o lun***, din ziua cnd si-a nceput comertul, sub pedeaps, n caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. * Textul, potrivit Codului familiei (L. nr. 4/1953 - M. Of. nr. 1/4 ianuarie 1954), are aplicabilitate pentru ambii soti. **Contractul de cstorie va fi nteles n sens de certificat de cstorie, asa cum este definit de L. nr. 119/1996 si Metodologia nr. 1/1997. *** Termenul de o lun prevzut la art. 20, de depunere, la Oficiul Registrului Comertului, a copiei dup certificatul de cstorie este modificat implicit prin L. nr. 26/1990, care la art. 21 lit. h) coroborat cu art. 22 prevede obligativitatea depunerii copiei dup certificatul de cstorie n termen de 15 zile; n cazul nendeplinirii obligatiei, comerciantul va suporta sanctiunile prevzute la Cap.V din L. nr. 26/1990. Art. 21. - Cererea de separatie de patrimonii ntre soti* dintre care unul este comerciant trebuie s fie publicat n modul prevzut la art. 10 **. Hotrrea asupra cererii de separatie nu va fi pronuntat dect dup o lun de zile de la suszisa publicatie. Dac se admite separatia, hotrrea definitiv*** va trebui s fie publicat tot n acelasi mod, n termen de o lun de la data ei. n lipsa acestei publicatii, creditorii comertului sotului pot opune, oricnd interesul lor o cere, nulitatea separatiei pronuntate si s atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, dac a avut loc. Deosebit de aceasta, ei pot s exercite actiunea ce le acord art. 975 din Codul civil, cnd separatia ar fi fost fcut n frauda drepturilor lor.

* Separatia de patrimonii este reglementat n art. 36 alin. 2 din Codul familiei - L. nr. 4/1953. ** Trimiterea la art. 10, text abrogat, este implicit abrogat. *** Pentru hotrrea judectoreasc definitiv de mprtire a bunurilor comune, pronuntat n cursul exercitrii comertului, se vor face mentiuni n Registrul comertului, potrivit art. 21 lit.d) si art.22 din L. nr. 26/1990. A se vedea si art. 7 si art. 22 din L. nr. 26/1990, care prevd c hotrrile judectoresti rmase definitive se trimit de ctre instantele de judecat, n termen de 15 zile, Oficiului Registrului Comertului. Publicitatea Iegal se face potrivit art. 41 din L. nr. 31/1990 privind societtile comerciaIe, republicat n M. Of. nr. 33/29 ianuarie 1998. Art. 22. - Registrele obligatorii pentru comercianti sunt: registrul jurnal, registrul inventar si registrul copier*. * Potrivit Legii contabilittii nr. 2/1991 (M. Of. nr. 265/27 decembrie 1991), n prezent, denumirii de "registru copier" i corespunde denumirea de "cartea mare". A se vedea si registrele obligatorii prevzute de L. nr. 31/1990 privind societtiIe comerciale, repubIicat n M. Of. nr. 33/29 ianuarie 1998, precum si O. nr. 4/1998 pentru aprobarea Instructiunilor nr. 2/1998 privind transferul registrelor actionarilor societtilor comerciale ntre dou registre independente - M. Of. nr. 119/19 martie 1998. Art. 23. - Orice comerciant este dator ca n registrul jurnal s nscrie pe fiecare zi ce are s ia si ce are s dea, operatiunile comertului su, conventiile, acceptrile sau girurile efectelor comerciale si n general tot ce primeste si plteste sub orice titlu, trecnd la fiecare sfrsit de lun si sumele ntrebuintate pentru cheltuielile casei sale. Acest registru jurnal este deosebit de alte registre* ce se obisnuiesc n contabilitatea comercial, dar care nu sunt obligatorii. * A se vedea L. nr. 31/1990 si L. nr. 82/1991. Art. 24. - Comerciantul este dator a forma la nceputul comertului su si n fiecare an, sub a sa semntur, un inventar de averea sa mobil si imobil si de datoriile sale active si pasive*, ncheind bilantul cuvenit. Acest inventar si bilant le va copia n registrul special pentru aceasta si le va semna. Toate efectele si datoriile active trebuie evaluate n inventar si bilant, dup pretul curent la epoca facerii inventarului. Datoriile active greu de ncasat sau ndoioase se vor pretui dup probabilitate; creantele ce nu se pot ncasa se vor nscrie numai pentru memorie. Dac sunt mai multi tovarsi solidari trebuie s subsemneze fiecare. * L. nr. 26/1990, la art. 13 lit.a), prevede c cererea de nmatriculare depus de comerciant la Registrul comertului va cuprinde date privitoare la averea si modul de evaluare a acesteia, iar la art. 21 lit. h) prevede c se vor face mentiuni n Registrul comertului cu privire la orice modificare referitoare la actele, faptele si mentiunile nregistrate potrivit art. 20 din lege.

Art. 25. - El este tinut a copia n registrul special si dup ordinea zilei toate scrisorile ce trimite. Art. 26. - Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagin si, afar de registrul copier*, parafate de un judector al tribunalului locului de resedint al comerciantului, sau de ctre judectorul ocolului respectiv n localittile unde nu exist tribunal**. Pe ultima pagin a acestor registre, judectorul va constata numrul filelor ce compun fiecare registru si va semna aceast certificare punnd sigiliul tribunalului sau al judectoriei**. * Pentru registrul copier, a se vedea nota de la art. 22. ** Potrivit Regulamentului de aplicare a L. nr. 82/1991 (M. Of. nr. 303 bis/22 decembrie 1993) registrul jurnal si registrul inventar se nregistreaz numai la organele fiscale. - Judectoriile de ocol au fost desfiintate prin L. nr. 18/1948 (M. Of. nr. 35/1948), pentru modificarea Codului de procedur civil (care a abrogat Legea judectoriilor de ocoale). - Potrivit L. nr. 92/1992 pentru organizarea judectoreasc (republicat n M. Of. nr. 259/30 septembrie 1997), instantele judectoresti sunt: judectoriile, tribunalele, curtile de apel si Curtea Suprem de Justitie. - n procesele si cererile comerciale, cu exceptia celor al cror obiect are o valoare de pn la 10 milioane lei inclusiv, competenta material n prim instant apartine tribunalului, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) din Codul de procedur civil (Ministerul de Justitie, 1993); litigiile comerciale al cror obiect are valoarea de pn la 10 milioane lei se judec de judectorii, potrivit art. 1 pct. 1 din Codul de procedur civil. - Competenta teritorial a instantelor judectoresti n litigiile comerciale este stabilit prin art. 6 si urmtoarele din Codul de procedur civil. Art. 27. - Registrele pe care comerciantul este obligat a le avea, afar de copier*, vor fi prezentate tribunalului sau judectorului de ocol la finele fiecrui an comercial spre ncheiere si viz**. Tribunalul sau judectorul de ocol va pune imediat, sub ultima operatiune nscris, urmtoarea viz: "Astzi la ... anul ... s-a prezentat registrul (jurnal, inventar) al comerciantului ... si sa vizat cu a noastr semntur" punndu-se si sigiliul tribunalului sau judectoriei***. * Pentru registrul copier a se vedea nota de la art. 2. ** A se vedea nota de la art. 26. *** Textul art. 27 este inaplicabil n forma actuaI deoarece potrivit L. nr. 82/1991 si regulamentului de aplicare a acesteia (M. Of. nr. 303 bis/22 decembrie 1993), activittile stabilite n sarcina instantelor revin n prezent organelor fiscale. Art. 28. - La fiecare tribunal comercial* si, n localittile unde acesta nu exist, la fiecare tribunal de judet*, se va tine un registru n care se va nscrie numele comerciantilor** care si-au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum si numrul filelor fiecruia. Tot astfel se va urma si cu registrele pe care comerciantul le prezint anual pentru ncheiere si viz*.

Dac numerotarea sau viza unui registru a fost fcut de judectorul de ocol*, atunci acesta, la finele fiecrui an, este dator s trimit un tablou tribunalului judetului sau tribunalului comercial respectiv*. * A se vedea nota de la art.26. ** nmatricularea comerciantilor, persoane fizice sau juridice, se face dup regulile prevzute de L. nr. 26/1990 privind Registrul comertului, L. nr. 31/1990 privind societtile comerciale si de N.M. nr. P/608-773/1998 privind modul de tinere a registrelor comertului si de efectuare a nregistrrilor - M. Of. nr. 176/11 mai 1998. n ceea ce priveste registrele comerciantilor si verificarea modului cum sunt efectuate nregistrrile, acestea sunt supuse controlului prevzut de L. nr. 31/1990 si L. nr. 82/ 1991. Art. 29. - Registrele comerciantilor vor fi tinute n limba romn sau vreuna din limbile moderne europene, dup ordinea datei fiecrei operatiuni, fr a se lsa vreun loc n alb, fr stergere sau adugire; se pot face ndreptri si stersturi, dac aceasta este necesar; se vor face ns numai astfel ca cuvintele ndreptate sau sterse s fie citibile*. * A se vedea L. nr. 82/1991 si regulamentul de aplicare a acesteia. Potrivit art. 3 din L. nr. 82/1991 si art. 54 din Legea bancar nr. 58/1998 (M.Of. nr. 121/23 martie 1998), contabilitatea, documentele si evidenta se tin n limba romn si n moneda national, iar nregistrarea operatiunilor n valut se efectueaz att n moneda national (leu) ct si n valut. A se vedea, n acest sens, si O. nr. 15.515/27/1998 pentru aprobarea Precizrilor Ministerului Finantelor si B.N.R. privind reflectarea n contabilitate a unor operatiuni, precum si unele msuri referitoare la ncheierea exercitiului financiar-contabil pe anul 1997 la societtile bancare - M. Of. nr. 102 bis/4 martie 1998. Art. 30. - Comerciantii sunt datori a pstra, n timp de 10 ani de la cea din urm viz, registrele pe care legea le impune a tine, precum si scrisorile si telegramele primite*. Asemenea sunt datori a pstra, cel putin pn la doi ani, facturile mrfurilor cumprate si introduse n stabilimentele** lor. * n completare, a se vedea art. 25 si art. 30 din L. nr. 82/1991, n care se prevede obligativitatea pstrrii unor documente un timp mai ndelungat, respectiv de 50 de ani pentru state de salarii si tot 50 de ani pentru bilanturi contabile. ** A se vedea nota de la art. 6.