Sunteți pe pagina 1din 7

Colonul iritabil este un sindrom caracterizat prin diverse tulburari functionale si colici fara substrat organic, in care, clinic,

predomina durerea colica, tulburarile de tranzit (constipatie, diaree sau alternanta ambelor) si uneori eliminari rectale de mucus. Unii autori disting doua forme principale: colonul spastic, forma cea mai frecventa, cu dureri abdominale, constipatie si uneori eliminari de mucus si diaree (emotionala), fara dureri, cu scaune moi sau apoase, lipsite de sange.

Este cea mai frecventa actiune a tubului digestiv. Se intalneste la 15 !"# dintre persoanele aparent sanatoase, fiind mai frecventa intre $" %" ani, de obicei la femei. Etiologia. &u fost incriminate componenta ereditara sau familiala, alergia, inflamatiile intestinale (enterite infectioase si dizenterie), alimentatie saraca in fibre vegetale, deficite enzimatice, 'ormoni intestinali si mai ales factori psi'ici. (a multi bolnavi se gasesc trasaturi nevrotice, isterice, an)ioase, depresive. (a peste *umatate din bolnavi se depisteaza stress uri psi'ice, situatii conflictuale, surmena*, fenomene de obicei intalnite la femei. +actorul psi'ic se regaseste in etiologia sau in declansarea

Simptomelor in ,"# din cazuri. -n colonul spastica abuzul de la)ativa este foarte frecvent. &limentatia nerationala, tutunul si alcoolul, suprasolicitarile psi'ice si sedentarismul *oaca, de asemenea, un rol important.

Clinic, bolnavii prezinta tulburari de tranzit intestinal: constipatie, diaree, sau alternanta de constipatie cu diaree. Constipatia este de obicei insotita de dureri abdominale, meteorism sau balonari dureroase, scaun dur, cu e)cremente ca de oaie sau in forma de creion. .olnavii folosesc in mod abuziv la)ative sau clisme. +ormele

cu diaree prezinta scaune moi sau apoase, cu sau fara dureri abdominale, de obicei matinale, uneori imperioase, e)plozive. +enomenele descrise sunt favorizate de ingestia de lapte sau sucuri de fructe, stress uri emotionale. &lteori diareea este postprandiala. +recvent apare /falsa diaree/ eliminari de fecale fragmentate, amestecate cu mucus, si provocate de coprostaza. +alsa diaree este frecventa in formele cu constipatie. Uneori scaunul este e)clusiv mucos si se prezinta sub forma de membrane. 0e aici denumirile de colita mucoasa sau muco membranoasa. Sangele este rar prezent si numai in cazuri de 'emoroizi sau fisuri anale. 0urerile abdominale sunt constante, uneori difuze, alteori apar pe traiectul colonului, la nivelul cecului si in ambele fle)uri, sau prezinta un caracter migrator. 1ariaza de la senzatia de presiune, arsura, greutate, pana la colica violenta. 0urerile pot fi interpretate ca fiind de origine pancreatica, renala, cardiaca, apendiculara, colecistica sau ane)iala. 0urerile apar mai frecvent dimineata si dispar in cursul activitatii, pot aparea si postprandial si e)ceptional noaptea. 0e obicei dispar dupa defecatie sau eliminare de gaze. 2ai pot aparea si tulburari dispeptice: greata, inapetenta, tulburari de deglutitie, varsaturi, eructatii, pirozis, borborisme, flatulenta.

Simptomele neuro psi'ice sau neuro vegetative sunt frecvente (stari depresive, insomnie, cefalee, transpiratii, disurie, prurit anal sau vulvar). Starea generala este de obicei buna, in contrast cu suferintele acuzate de bolnav. (a presiune apar dureri difuze sau localizate. Continutul de gaze este marit, iar scaunele sunt mai inc'ise la culoare si frecvent consistente.

E)amenul radiologie evidentiaza un colon mai ingustat, cu 'austratii frecvente si adanci. Evolutia este cronica, intermitenta. 3rin

4ratament corect, !"# se remit, $"# raman cu

Simptome minore, iar restul nu raspund la 4ratament.

Colopatiile functionale sunt afectiuni ale intestinului gros, care nu prezinta un substrat inflamator, dar care, cu timpul, se pot insoti de fenomene inflamatorii ale mucoasei, transformandu se in colite.

Sunt cele mai frecvente afectiuni ale intestinului gros si de multe ori au fost in mod eronat etic'etate drept colite. Ele implica un ansamblu de tulburari motorii, secretorii si ale florei microbiene (dismicrobism), si pot fi primitive, idiopatice si secundare.

Colopatiile functionale primitive sunt datorate tulburarilor de motilitate ale colonului, perturbarilor secretorii sau dismicrobismului. Unele dintre aceste colopatii au ca manifestare predominanta constipatia:

constipatia de evacuare sau dis5inezia rectala afectiuni in care bolul fecal a*unge in timp normal la rect, insa acesta nu are capacitatea sa 1 evacueze6

constipatia prin perturbarea progresiunii colice, in care e)amenul radiologie arata, pe parcursul colic una sau mai multe zone de spasticitate care intarzie tranzitul6

colopatia cu false diaree, in care dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga de constipatie, apare o evacuare mai bogata si repetata, dand impresia ca este vorba despre diaree. -n aceasta situatie s ar

putea ca prin dis5inezie rectala sa se a*unga la o iritatie regionala.

-n alte colopatii functionale pe primul plan se manifesta diareea, citind in acest sens:

diareele motorii pure, care au un substrat psi'o emotional (emotii puternice, stari depresive, an)ietate) sau sunt provocate de bauturi foarte reci, de frig, de umezeala sau de caldura mare6

diareea de putrefactie, mai rara, reflecta predominanta florei de putrefactie.

Colopatiile functionale secundare sunt cauzate fie de spine iritative la nivelul -ntestinului gros, fie de boli functionale sau organice dinafara colonului. -n cadrul acestora pot fi recunoscute tulburari motorii, secretorii si de disbacterioza.

(a nivelul colonului pot e)ista o serie de siiuatii care sa constituie factorul declansator al unei colopatii functionale: ptoza colonului, megadolicocolonul, diverticuloza intestinului gros, modificarile de pozitie ale diferitelor segmente ale intestinului (cec sub'epatic, colon drept ptozat in bazin etc)6 dar si in afara colonului e)ista foarte multe afectiuni digestive si e)tradigestive care pot fi responsabile de tulburari functionale la nivelul acestuia: insuficienta secretorie gastrica (stomac rezecat, cancer gastric, anemie .iermer), insuficienta pancreatica, insuficienta 'epatica, ictere obstructive, litiaza biliara, formatiuni tumorale abdominale (prin modificarile de pozitie ale colonului), afectiuni inflamatorii ale aparatului genital

feminin, boala .asedo7, boala &ddison.

Colopatiile functionale idiopatice, fara cauze bine precizate, se evidentiaza prin tulburari motorii si secretorii ale intestinului gros, mentionand in acest sens: colopatia mucomembranoasa si colopatia mucoasa6

colopatia muco membranoasa are o evolutie periodica, cu crize manifestate prin dureri violente si scaune cu mucus abundent si false membrane, crize care dureaza de la cateva ore pana la $ ! zile. &fectiunea este caracterizata prin 'iper vagotonie, cu spasticitate mare a colonului si cu manifestari generale (ameteli, lipitomii, transpiratii)6 crizele cedeaza spontan sau la administrarea de antispastice6

in colopatia mucoasa e)ista o dilatatie a intestinului gros, se elimina mult mucus, iar durerile sunt de mica intensitate.

0iagnosticul pozitiv se bazeaza pe trei elemente:

un comple) simptomatic care reflecta un raspuns fiziologic intestinal e)agerat sau alterat6 .

prezenta unor factori psi'o emotionali6

e)cluderea bolilor organice.

0iagnosticul diferential este adeseori dificil si reclama numeroase investigatii: radiologice, colonoscopice, cu sau fara biopsie, pasa* baritat gastro intestinal, e)a menul cailor biliare, ecografia abdomenului superior si uneori c'iar laparoscopie. 4rebuie e)cluse ma*oritatea afectiunilor abdominale (despre care s a vorbit de*a) si c'ia8 suferinte endocrine ('ipertiroidism).

4ratamentul, desi numai simptomatic, trebuie individualizat. Se incepe cu mica psi'oterapie, prin linistirea si educarea bolnavului. Servirea meselor se face la ore regulate, miscarea si somnul vor fi dozate suficient, se va suprima sau reduce alcoolul si tutunul. Se practica gimnastica respiratorie sau generala, inotul, baile calde etc. -ndicatiile dietetice sunt reduse. 9egimul se adapteaza e)perientei bolnavului, tinandu se seama de alimentele pe care acesta le tolereaza. Se evita: alimentele care baloneaza (legume pastai, varza, ridic'i, cartofi), fructele crude, citricele, nucile, grasimile pra*ite, ciocolata. &limentatia bogata in fibre este baza 4ratamentului. Se incepe cu tarate de grau mai mari, 1% zile, de ! ) $ lingurite, apoi se creste progresiv. (aptele este contraindicat atunci cand nu este tolerat. Se evita alimentele reci sau fierbinti si apele carbo gazoase. Cand domina suferinta psi'ica, se administreaza tranc'ilizante si sedative (;apoton, mepropamat, diazepam). (a ceilalti bolnavi se administreaza fenotiazinice. Spasmele si colicele, sunt influentate de prisnite alcoolizate, aplicate timp de 1 $ ore, de obicei seara. &nticolinergicele (Scobutil, Scobutil compus, +obenal), uneori metoclopramid (9eglan) sau spamoliticile derivate din rezerpina (0uspatal 1"" mg in $% '), sunt foarte utile.

-n sindromul de fermentatie, regimul trebuie sa fie adecvat. Se administreaza Saprosan, 2e)aform si fermenti digestivi. Constipatia se combate cu activitate fizica, reeducarea defecatiei, alimentatie bogata in celulozice care faciliteaza tranzitul intestinal, ulei de parafina sau magnezia usta. Se va combate intotdeauna abuzul de

la)ative, mai ales iritante si vegetale. -n formele cu diaree, se recomanda repaus dupa mese, se e)clud dulciurile concentrate, laptele, sucurile de fructe si anticolinergicele. Sunt utile sarurile de aluminiu si carbonatul de calciu. -n toate cazurile se combate disbacteria intestinala, cu lactobacili (9ibolac), 4alazol, Saprosan, bacili subtilis (.actisubtil). Se trateaza intotdeauna 'emoroizii.