Sunteți pe pagina 1din 6

V2 Dimensiunea istorica a valorilor etico-morale

1.Distingeti caractristicile eudaimoniei si virtutiei in Grecia Antica- FERICIREA. VIRTUTEA fericirea se afla in noi spuneau marii filosofi. Scopul omului de a obine fericirea in timpul vieii fara sa apeleze la vreo fora externa(zei) ci prin puterea sa proprie. In interiorul sau omul construiete un spaiu ontologic a fi fericiri. Virtutea este neleasa ca o experiena intrun anumit domeniu(faptul de a fi virtuos) domeniu de baza in care trebuie sa exceleze un om al societii reprezint spaiul interior(psihic). Un om care este pozitiv pentru o societate rezistena este obligat sa posede un suflet puternic acesta ar semnifica ca orice om este obligat sa aib grija de sine, adic sa exceleze in anumite virtuti spirituale. Existau cteva virtuti de baza: 1.Intelepciunea- (de a fi profund in anumite aciuni ale sale). 2.Dreptatea de a fi Drept- de a a respecta normele ca sa nu iei din sistemul tau in alt sistem(Homer) (Sofistii- dreptatea este un element de a convinge, facultatea de a judeca) 3.Curajul 4.Moderatia-implica si o stapinire de sine .. 2..Analizati conditiile de obtinere a eudaimoniei la Platon si Aristotel Platon Cile de a ajunge la fericire: PLCERE si BINE Omul trebuie sa hotrasca de de merge pe unul din ele. Drumul de mijloc nu exista. Virtutile omului le are ca predispozitii de la natere-el nu le poate educa. Statul trebuie sa aib grija in depistarea cat mai prematura a predispozitiilor oferind posibilitati de a le dezvolta armonios pentru folosul sau. a)Dorina este de a lenevi,,se cere a fi cultivata virtutea de INTELEPCIUNE. Ocupatia recomanda: conducere si educaie. b)Dorina este de a se lauda si recunoastere sociala. Se cere a fi cultivata virtutea de VITEJIE. Ocupatia recomanda: armata sau fora de ordine. c)Dorina este de a minca-a bea, placeri carnale. Se cere a fi cultivata virtutea de MODERATIE. Ocupatia recomanda: mestesugaritul, taranii si negustorii. 3.Aristotel Consta in activitati individuale care coincid cu interesele statului si susinute de ctre plcere. Fundamental virtutii nu este in intelect ci in dorina, dar cea mai mare plcere se obine din virtutea intelepciunii. Virtutea este aptitudinea ctigata prin exercitii; de a actiona conform cu ratiunea, carea reclama o cale de mijloc. 3.Evaluati princiipiile etice=stoice si socratice pt domeniul de psihologie

Subiectul 2: Standarte etice generale ale psihologului 1.Descrieti specificul standartelor si a tipurilor de competenta profesionala

V3

Subiectul 1 Comportamentul pro-social 1. Definiti si caracterizati comp pro social Comportamentul prosocial se defineste prin faptul ca este ndreptat spre ajutorarea, protejarea, sprijinirea a celorlalte persoane. Fara ateptarea unei recompense. In unele cazuri determina acordarea ajutorului in afara obligatiilor profesionale. In esenta sa comportamentul prosocial este orientat spre susinerea, conservarea si promovarea valorilor sociale. comportamentul altruist, comportamentul de ajutorare, atractia inerpersonala, prietenia, Atunci cand urmarile comportamentelor indivizilor au urmari pozitive asupra lor sau a celorlali, urmri care pot fi sau directe sau indirect, putem vorbi de un comportament prosocial. 2. Analizati teoria comp prosocial- t cost beneficiu, stimei de sine , emotiilor Teoria cost-beneficiu Aceast teorie se ntemeiaz pe urmtoarele teze : oamenii tind s menin echitatea n relaiile interpersonale, pentru c relaiile inechitabile produc disconfort psihic; gradul de inechitate n relaia dintre dou persoane poate fi calculat din raportul: Ceea ce d persoana A = Ceea ce d persoana B Ceea ce primete persoana A Ceea ce primete persoana B Felul n care oamenii rspund unui anumit nivel de inechitate depinde de modul lor de comparare i de obinuina lor: dac au fost deprini cu interaciuni corecte, vor reaciona mai puternic dect dac s-au obinuit cu inechitatea; oamenii ncearc s elimine distresul (stresul negativ) provocat de relaiile interpersonale inechitabile, restabilind echitatea. Cu ct se

resimte mai puternic inechitatea, cu att tendina de reinstaurare a echitii va fi mai accentuat. Analiza cost-beneficiu se concentreaz pe cea de-a doua tez a teoriei echitii, pe raportul dintre ceea ce d (costul aciunii) i ceea ce primete (beneficiu) o anumit persoan. Undeva noi la nivel contient sau ba, calculm ce nea druit X sau Z la ziua mea de natere i cam n aceeai msur m voi achita cu el. Dac o persoan necunoscut X mi-a fcut un bine atunci trebuie uiva s-i fac i eu (principiul echitii), dar cui? nu voi fi satisfcut pentur persoanele din apropiere (fiindc neleg undeva c nu este mulumitor) aa c dau de un oarecare Y i i dau lui surplusul de bine care m chinuie din interiorul meu s m eliberez. Prin cost se nelege o gam larg de factori de natur material, financiar i psihic: consumarea unor bunuri materiale, cheltuirea unor sume de bani, ocuparea timpului, efortul fizic, oboseala psihic, depresia, durerea, tristeea, pierderea strii de sntate, primejduirea vieii. Asemntor, beneficiul include att recompensele externe (bani, stima celorlali, ajutorul reciproc etc), ct i recompensele interne (sporirea stimei de sine, satisfacia, dobndirea sentimentului competenei etc). Seamn cu perspectiva social, ns ca de obicei psihologii vin cu mai multe surprise. Eu i fac bine cu ceva bani... ns tu poi s-mi dai altceva: de exemplu o susinere n faa cuiva, un zmbet i o atitudine nou, ca s vorbeti despre mine bine etc. Ar fi situaia c un copil trie bomboane de acas pentru a fi primit ntr-un colectiv nou (s-a mutat n alt parte cu coala). Dac cineva i ofer pur i simplu ceva .... s tii c trebuie ceva de dat napoi ... ce? Va fi momentul cnd i vei plti. 2. Teoria stimei de sine I.M. Piliavin, J. Rodin i J.A. Piliavin observau c oamenii sunt mai puin dispui s-i ridice de pe trotuar pe cei dobori" de butur, s-i nsoeasc pe nevztori, s-i sprijine pe cei oribil mutilai, pentru c i nchipuie un cost prea ridicat al ajutorului, i anume diminuarea prestigiului lor prin asocierea cu astfel de persoane Aa se face c tocmai cei care au cel mai mult nevoie de ajutor sunt ocolii de noi. n ncercarea de a-i ajuta pe alii putem ncercm s evitm situaiile n care avem riscul s ne plasm ca incompeteni sau s ne defaimm stima de sine. Un nottor mediocru va evita s se arunce n ap pentru a salva o persoan aflat n pericol s se nece. Cu ct individul este mai competent i are mai mult control asupra situaiei (o poate influena mai mult), cu att este mai probabil c va acorda ajutor. O persoan competent n domeniul n care se solicit ajutor, costul

comportamentelor prosociale este mai sczut dect pentru persoanele care nu tiu cum s intervin, sunt lipsite de competen. Ajutorul de prim urgen n situaiile ce impun reanimarea ilustreaz valoarea de adevr a acestei aseriuni. Competena n acordarea ajutorului crete dac suntem familiarizai cu mediul natural i social n care se desfoar aciunea. Aceast teorie pune accent pe aspectul formativ a societii: putem spori frecvena comportamentelor prosociale mrind competena oamenilor, nvndu-i cum s acorde ajutor, sprijinindu-i s cunoasc terenul, s apeleze la anumite instane etc. Alte experimente au pus n eviden importana beneficiului n realizarea comportamentelor prosociale. Dac anterior am fost rspltii pentru comportamentul nostru prosocial, este foarte probabil c vom manifesta tendina de reiterare a acestui tip de comportament. Aprobarea social mrete probabilitatea comportamentelor prosociale (Satow, 1975). Dac obinem ca beneficiu (prin aprobarea social) sporirea stimei de sine, crete nivelul de acordare a unui ajutor social (n anumite limite). Oricum, recompensa material fr sporirea stimei de sine are o for motivatoare redus. Recompensele emoionale pozitive i negative incit la aciune n favoarea celorlali. i ajutm mai mult pe prieteni, pentru c recompensa emoional obinut de la ei ni se pare mai mare. 3.. Teoria emoiilor psihice S-a pus n eviden o corelaie direct ntre strile afective pozitive (bucurie, optimism, sentimentul succesului etc.) i frecvena comportamentelor prosociale. S-a stabilit, c persoanele care triesc emoii pozitive manifest o tendin mai accentuat de a-i ajuta pe alii Explicaiile sunt multiple. O stare afectiv pozitiv ne face s evalum mai generos resursele de care dispunem, ne determin s fim mai ateni la tot ce ne nconjoar, ne sporete ncrederea n noi nine i n capacitatea noastr de a-i ajuta pe alii. ntr-adevr, bucuria l deschide pe om spre lume : tristeea l face s se nchid n sine. Este suficient numai s sugerm oamenilor c au succes; este de ajuns s-i punem s citeasc o list de cuvinte afectogene pozitive i disponibilitatea prosocial va spori. n unele experimente s-a indus o stare afectiv pozitiv prin stimularea material: ntr-o cabin telefonic era uitat" o moned. Persoanele care gseau moneda erau dup aceea mai dispuse s acorde ajutor.

3, cai de sensibilizare a conduitei pro sociale in cadrul societatii contemporane

Subiectul 2 fundamente contemporane ale psihologului 2.1 def conceptual de consecintialism 2.2

subiectul1. 1.dreptul natural- : nomos si psisis Nomos-practicile unei societi: obiceiuri sau legi
pozitive( bazate pe ratiune). Variaz de la o societate la asta sau chiar in interiorul unei societi(polis) Psisis-se refera la dimensiunea neschimbatoare a realitatii. Ceea ce se pstreaz netinind cont de prinderea timpului. Principiul fundamental al teorii dreptului natural consta in existenta unei ordini normative imuabile (genetice) ca parte a lumii naturale ARISTOTEL--RATIUNEA. Aristotel si stoicil puneau in centru naturii umane ratiunea cci doar prin intermediul ei omul aduce cu sine ordinea si poate unificare Cosmosul. Legea e ratiunea suprema, sadita in natura, care ne porunceste ce trebuie sa facem si ne interzice si ce nu trebuie sa facem- este spiritul si ratiunea omului intelept, ea este norma a ceea ce este drept si nedrept. Teoria dreptului natural in Evul mediu Toma D' Aquino--DREPT DIVIN dincolo de ratiune, in ceruri(Biblie) exista in scris un cod moral. Pentru a obine o ordine morala este necesar ca omul sa se lase de sine si sa-l primeasc pe D-zeu in interior. Idea contrala consta in reglementarea comportamentului uman in concordanta cu un imperativ al naturii firesti ai omului. In caz ca regulile nu sunt respectate omul se autodistruge. 2.contractul sociala- comparatie dintre russo si hobs- Morala contractualista ne cere sa ne alturam celorlalti pentru a actiona in moduri de care fiecare mpreuna cu ceilali le putem accepta drept standart comun. A pleda pentru un contract ar nsemna ca cerintele sale sunt rezonabile si ca oamenii ar trebui sa le accepte in mod voluntar. Rousseau. Hobs afirma ca nu exista Notiunea de drept si nedrept pentru om-daca ai forta esti drept. Instinctul dominant este instinctul egoist al autoconservarii de sine. Rousseau de la natura om pentru om este frate. La origine persista stare de bine de consens nu exista idei de proprietate si ilegalitate intre oameni, omul liber poate sa faca CEEa ce dorete. Contractul social (dupa hobs) oamenii dorind sa ias din stare de rzboi care genera frica semneaz un contract cu statul, prin care ei renuna la starea de natura si se obliga la supunere fata de monarh, ca el si asigure ocrotirea Rousseau nemulumii de societatea bazat pe drept natural vrind sa fie liberi si dreptei formeaz un contact unde isi pun drepturile, libertatile lor si se supun unei vointe generale. Daca ma opun atunci sunt mpotriva tuturor si mpotriva mea.

3.Egoismul la baza comportamentelor etice- Egoismul desemneaz o schem motivaional prin care oamenii i elaboreaz un model comportamental motivat n conformitate cu principiu:Fac orice pentru a promova propria bunstare, interesele personale, fericirea i prosperitatea mea.*Deoarece mie mi este indiferent de ceilali sau c interesele mele sunt mai semnificative dect ale celorlali subiectul 2 1.etica profesionala. Principiile codului deontologic. 2.Obtinerea prelucrarea si pregatirea datelor clientului. Cadru colegial. 3.cum putem sa sensibilizam psihologul in consimtamintul de informare a clientului