UNIVERSITATEA BUCURESTI - Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala -

Munca:libertate sau corvoada?

AUTORI : Romelia Calin Irina Craciunas Andrei Dan Niculae Razvan Serban Radu Gabriel Umbres -2004-

Munca: liber tate sau corvoada?

ABSTRACT
Munca: libertate sau corvoada ? este un studiu realizat de cinci studentii la Facultatea de Sociologie, pe o mica organizatie din domeniul telecomunicatiilor, privind satisfactia, motivatia si centralitatea muncii in rndul angajatilor. Studiul a examinat temele urmatoare: centralitatea muncii n viata individului; satisfactia generala fata de actualul loc de munca; satisfactia fata de aspectele extrinseci si intrinseci muncii; importanta recompenselor extrinseci/intrinseci pentru individ (tipul motivatiei).

INTRODUCERE
O veche zicala spune ca munca l face pe om. Dar ct de mult se potriveste aceasta afirmatie cu realitatea? n perioada actuala a tranzitiei, n care ne aflam de o buna perioada de timp, s-a tot vorbit despre dimensiunea economica a ceea ce reprezinta tranzitia, punndu-se accentul pe o dezvoltare n aceasta directie. S-a ncercat o constientizare de catre omul de rnd a faptului ca doar muncind din greu si sustinut Romnia va putea trece de aceasta etapa dificila. Dar, n conditiile unei vieti din ce n ce mai dure pentru marea majoritate a populatiei si a unei tendinte n societatea contemporana de a pune accentul pe sferele vietii private (familie, timp liber) - un fel de ncercare de umanizare a individului, o

Proiect de cercetare elaborat ca tema la cursul Munca inainte si dupa 1990, coordonat de prof. Manuela Stanculescu.
2

reabilitare fata de perioada benzii rulante a fordismului care este locul muncii n viata oamenilor? ntr-o perioada n care integrarea europeana este prioritatea numarul unu n toate deciziile guvernamentale, si avnd n vedere ca aceasta integrare presupune o multitudine de schimbari n plan economic, este munca o prioritate pentru indivizi? Vechea mentalitate de munca la stat nca mai domina printre noi? Este romanul lenes asa cum se tot spune? Pentru a raspunde la aceste ntrebari si pentru a avea o imagine asupra fenomenului este necesara o cercetare amanuntita la nivel national. Noi nu ne-am propus sa facem asa ceva, constienti fiind de limitele noastre (de cunoastere, de logistica ca sa le enumeram pe cele mai importante doar). Dar esential n studiul acestei probleme ni se pare cercetarea motivatiilor si a satisfactiei n munca, doar asa putnd atinge si un nivel actional. n dorinta de a raspunde macar partial la aceste probleme am elaborat si aplicat o analiza a acestei probleme ntr-o organizatie. Dimensiunile urmarite

sunt urmatoarele: locul pe care-l ocupa munca n viata oamenilor, ce-i motiveaza si ce-i satisface pe acestia n jobul pe care-l detin, ct de mare este gap-ul dintre ideal si realitate n ceea ce priveste munca lor si cum si-l gestioneaza, existenta unor conflicte ntre sfera muncii si cea privata si modalitati de rezolvare ale acestora. Rezultatele vor fi comunicate managementului pentru a imbunatati situatia salariatilor firmei, astfel nct scopul pe care-l urmarim, cresterea motivatiei personalului si a performantelor firmei respective, sa fie realizat. Pe scurt, ceea ce ne propunem noi sa descoperim prin studiul de fata este raspunsul la ntrebarea: este munca mai degraba libertate sau corvoada? si care sunt (daca exista...) modalitatile de a transforma o posibila corvoada activitate placuta. ntr-o

CADRU TEORETIC
A defini munca drept un concept universal valabil este din start o ncercare sortita esecului. Definitiile date muncii de-a lungul istoriei trebuie privite din punct de vedere cultural ca simboluri ale epocilor respective. Viziunea actuala

asupra muncii ca activitate remunerata este un atribut al societatii contemporane. Astazi se vorbeste despre satisfactie si motivatie n munca, dar au fost acestea dintotdeauna probleme importante n domeniu? O scurta privire retrospectiva n istorie ne demonstreaza ca nu. De exemplu, Malinowski descopera ntr-o cercetare n Insulele Tobriand ca principalul motor n a munci pentru acea societate lipsita de un sistem economic l reprezinta obligatiile sociale derivate din sistemul de rudenie. Mai mult, nu exista o delimitare clara ntre munca propriuzisa si timpul liber: gradinaritul nsemna n acelasi timp o serie de ritualuri, totul desfasurndu-se ntr-un singur proces:

Motivatia n munca, adica umplerea timpului cu activitati productive , este o idee contemporana distincta, tinnd cont de faptul ca, la multe societatti primitive de vnatori, munca nceta imediat ce era asigurat un minimum necesar (Grint, 2001)

ntre definitiile clasice ale muncii se nscrie cea data de Marx si Engels, pentru care munca reprezenta cheia evolutiei umane, calea pentru desavrs irea omului si mplinirea sa fireasca; felul n care muncim ne defineste ca persoane si ne modeleaza existenta. Prin munca, individul si transforma mediul s i-l

adapteaza vointei sale, atribuindu-si rolul de fiinta creatoare.

Munca este, n primul rnd, un proces la care participa si omul si natura,n care omul, din initiativa sa, porneste, regleaza si controleaza relatiile materiale ntre el si natura. Se opune naturii ca una dintre fortele sale proprii (Marx, 1960) Munca este conditia primordiala a intregii existente umane,n masura n care putem afirma ca munca l-a creat pe om (Engels, 1970)

Pentru utilitaristi, munca este un rau necesar atingerii altor scopuri, mai placute. De asemenea, percepsiile subiective ale oamenilor despre munca se ntind pe un continuum intre libertate si corvoada. Grint demonstreaza printro introducere n lingvistica cum n societatile antice munca nu se ncadra deloc n sfera libertatii. El foloseste n acest scop cuvintele frantuzesti ce desemneaza munca si observa cum fiecare dintre ele deriva dintr-un cuvnt ce contine n el ideea de durere, de tortura chiar.

Sunt foarte putine dovezi ca cel putin pna foarte recent, munca ar fi fost considerata ceva ce-ti face placere, si nu ceva ce trebuie ndurat (Burnett apud Grint, 2001)

Odata cu epoca moderna nsa, omul a inceput sa-si puna ntrebari cu privire la rolul muncii n viata lui, aparnd diferite opinii cu privire la acesta. ntr-o
4

societate comunista, problema satisfactiei muncii nu exista, ntruct relatiile de munca sunt perfecte, iar ntr-o societate capitalista, satisfactia muncii este o problema asociata celei a productivitat ii. Ne punem problema satisfactiei n munca ntr-o societate romneasca n tranzitie ntre cele doua sisteme. Satisfactia, Sociologie, este ntr-o definitie a lui starea subiectiva a Catain Zamfir din Dictionarul din de

individului

rezultata

implinirea

necesitatilor, lipsa de tensiuni, de anxietate; se fundamenteaza pe aprecierea pozitiva a modului de desfasurare a vietii n general sau a unei sfere particulare a acesteia; exprima rezultatul evaluarii facute n mod continuu de subiect conditiilor sale de viata, a gradului n care acestea sunt la nivelul asteptarilor. Extrapolnd, satisfactia n munca este acea stare subiectiva a individului, dar care se fondeaza pe aprecierea pozitiva a m odului de desfasurare a sferei muncii. n acelasi timp, motivatia reprezinta, spune Mihaela Vlasceanu n acelasi Dictionar de sociologie, ansamblul de factori sau imbolduri care declanseaza, energizeaza, mentin sau ntrerup si directioneaza actiunile sau comportamentele unei persoane. n studiul nostru vom analiza atitudinea fata de munca a angajatilor unei firme private din domeniul telecomunicatiilor si modul n care aceasta influenteaza satisfactia si motivatia indivizilor respectivi. Pornim demersul nostru de la teoria elaborata de J. H. Goldthorpe si D. Lookwood (The Affluent Worker 1968, apud Dictionarul de Sociologie Oxford) privind orientarile individului fata de munca. Ei identific a trei tipuri ideale: 1. orientarea instrumentala - n care munca reprezinta un mijloc de obtinere a unui scop, problemele de munca neintervenind asupra altor aspecte ale vietii si atitudinea dominanta fiind pragmatismul 2. orientarea solidara - munca este vazuta drept scop n sine, ce provoaca intensa satisfactie, existnd identificarea puternic a cu grupul de lucru in conditiile mutarii relatiilor de munca ntr-o comunitate profesionala n afara locului de munca 3. orientarea birocratica avansarea n status este obiectivul central al vietii individului, identific a munca cu un serviciu adus organizatiei n schimbul salariilor si si creeaza o relatie de ncredere cu angajatorul. Foarte importanta n cristalizarea acestor orientari se dovedeste a fi experienta trecutului, prin influenta pe care aceasta o are asupra valorilor, scopurilor, asteptarilor fiecarui individ. Bazndu-ne pe cele de mai sus, noi definim conceptul de centralitate a muncii prin importanta pe care individul o acorda muncii n cadrul vietii sale. Astfel, conceptele de satisfactie si motivatie s-ar putea defini prin raportare la

centralitatea muncii, ele avnd sensuri si intensitati diferite pentru indivizi care si plaseaza diferit munca n existenta lor. Persoanele care si plaseaza munca ntr-o pozitie marginala vor tinde sa fie satisfacute de conditiile de munca sau de anumite rezultate ce tin de partea remunerativa si de status, n timp ce acei care considera munca o parte importanta a vietii lor vor fi mai satisfacuti de sarcinile pe care le presupune munca lor, de responsabilitati, autonomie, gradul de folosire a capacitatilor si de dezvoltarea personala. Teoriile satisfactiei si motivatiei n munca sunt mpartite de majoritatea cercetatorilor n: teorii de continut (care pun accentul pe factorii individuali care stau la baza procesului de motivare) si teorii procesuale (iau in calcul modul propriu-zis prin care se produce fenomenul).

TEORII DE CONTINUT
n prima categorie se nscriu: teoria piramidei nevoilor a lui A. Maslow (1954), conform careia exista cinci clase de nevoi dispuse ierarhic: cele fiziologice, cele de securitate, cele de dragoste si apartenenta, cele de afirmare si recunoastere sociala si cele de autorealizare. Cele cinci nevoi sunt ierarhizate si autorul subliniaza ca indivizii se axeaza pe satisfacerea unei nevoi superioare doar dupa satisfacerea celor de pe nivelele inferioare. Importanta teoriei lui Maslow este data de originalitatea ei la momentul respectiv, ceea ce nu a scutit -o de criticile ce vizeaza necontextualizarea culturala si nediferentierea personalitatilor si a particularitatilor indivizilor. Clayton Alderfer (1972) a pornit, de asemenea, de la nevoile indivizilor (existenta, relationarea cu ceilalti si dezvoltarea personala ), ordonate, nsa, de-a lungul unui continuum, si nu ierarhic. Deosebirea esentiala fata de

teoria lui Maslow este iesirea din tiparul necesar al parcurgerii etapelor. Datorita diferentelor dintre indivizi si seturile lor de nevoi, este posibila, de exemplu, o accentuare a nevoilor de baza atunci cnd cele superioare sunt foarte greu de satisfacut. McClelland (1961) continua teoriile bazate pe nevoile indivizilor, nuantnd nsa caracterul evolutiv al acestora, prin nvatare si transformare personala de-a lungul timpului. Nevoile identificate de acesta sunt cele de afiliere , putere si realizare . Acesteia din urma, McClelland i acorda o importanta deosebita, avnd o tendinta de relativa stabilitate n timp si fiind activat de evenimente externe, situationale. Aceasta nevoie este caracteristica persoanelor dezvoltate ntr-un

mediu cultural si familial care stimuleaza spiritul de independenta n rezolvarea sarcinilor. F. Herzberg (1966) aduce o orientare noua asupra motivatiei/satisfactiei n munca (teoria factorilor duali): pentru el, satisfactia si insatisfactia sunt concepte diferite, nu reprezinta extreme ale unei dimensiuni continue si trebuie tratate separat. Autorul distinge ntre factorii extrinseci si cei intrinseci asupra satisfactiei n munca. Prin definitie, factorii care tin de contextul muncii sunt extrinseci muncii propriu-zise: relatiile cu seful si colegii, cstigurile materiale, conditiile de munca, securitatea muncii, viata personala - (numiti de igiena a muncii - hygienes) nu produc neaparat satisfactie, ci mai degraba lipsa lor este o cauza a insatisfactiei. Pe de alta parte, factorii ce tin de continutul muncii sunt cei intrinseci: propria realizare, recunoasterea, responsabilitatea, promovarea si dezvoltarea, caracteristicile propriu-zise ale muncii. Numiti motivatori,

acestia duc la o satisfactie nalta si stabila, ducnd la o motivatie crescuta.

TEORII PROCESUALE
A doua clasa a teoriilor se bazeaza pe procesul n care este generat comportamentul prin motivatie. Vroom (1964) sustine teoria expectantei, prin care comportamentul indivizilor este rezultatul corelatiei ntre preferinta si valorizarea de catre individ a unui anumit rezultat si asteptarea ca un anumit comportament sa duca la acesta. Satisfactia n munca ar fi valenta pe care persoana o acorda muncii, cu valori intrinseci sau extrinseci. Implicatia ar fi ca satisfactia n munca este considerata o dimensiune a motivatiei. Teoria echitatii a lui Adams (1963) propune o perspectiva a comparatiei, adica indivizii se raporteaza la modul n care colegii de munca sunt tratati n conditii similare. Satisfactia n munca apare, astfel, nu n raport cu rezultatele asteptate la nivel individual - cum aprecia teoria discrepantei (G. Johns) - ci cu tratamentul similar aplicat celorlalti.

MOTIVATIE SI SATISFACTIE
Dupa cum s-a observat n studiile despre motivatie/satisfactie prezentate mai sus, legaturile ntre cele doua nu sunt foarte clar definite, existnd contradictii teoretice att asupra definirii conceptelor, ct si asupra modului n care ele se coreleaza.
7

n cadrul cercetarii noastre am ales o reprezentare a satisfactiei n munca pe un singur continuum, argumentul fiind faptul ca noi o vom considera unul dintre rezultatele muncii. Pe baza teoriei lui Hertzberg am mpartit dimensiunile motivatiei n doua categorii: intrinseci si extrinseci si, plecnd de la conceptul de centralitate a muncii, am stabilit ca motivatia porneste att din sfera vietii individului, ct si din sfera muncii. Optiunea noastra teoretica presupune o relatie ciclica ntre motivatie si satisfactie. Motivatia este cea care declanseaza si sustine actiunile individului n cadrul job-ului din care rezulta n continuare satisfactie/insatisfactie. Acestea din urma vor determina, la rndul lor, cresterea/descresterea motivatiei indivizilor.

IPOTEZELE CERCETARII
o Ipoteza 1 : Persoanele pentru care munca ocupa un loc central n sfera vietii lor sunt mai degraba motivate de factorii intrinseci, n timp ce persoanele pentru care munca ocupa un loc marginal sunt mai degraba motivate de factorii extrinseci. o Ipoteza 2 : Pentru persoanele motivate de factorii intrinseci, gradul de dificultate al job-ului coreleaza pozitiv cu satisfactia n munca daca esteasociat cu o rutinizare scazuta si cu o specificitate ridicata a job-ului. o Ipoteza 3 : ntr-un mediu profesional cu persoane nalt calificate preponderenta factorilorintrinseci ai motivatiei duce la munca. o Ipoteza 4 Gradul de rutinizare (moduri de actiune, si nu sarcini) este asociat invers proportional cu satisfactia n munca a indivizilor. o Ipoteza 5 Pentru persoanele de sex masculin munca ocupa un loc mai important n sfera vietii dect pentru persoanele de sex feminin. o Ipoteza 6 Cu ct conflictul ntre munca si familie este mai pronuntat, cu att satisfactia fata de timpul si programul de lucru va fi mai scazuta.
8

cresterea satisfactiei fata de

Ipoteza 7 Persoanele care lucreaza n echipa au mai multi prieteni printre colegii de serviciu si sunt ajutati n mai mare masura de catre acestia dect indivizii a caror activitate presupune lucrul individual. Ipoteza 8 Persoanele a caror satisfactie fata de relatiile cu sefii este crescuta sunt ntr-o mai mare masura satisfacute de salariu dect celelalte. Ipoteza 9 Persoanele motivate mai degraba de factori intrinseci tind sa aiba o vechime mai mare n firma dect persoanele motivate de factori extrinseci.

Ipoteza 10 Indivizii mai tineri tind sa aibe o imagine mai clara asupra locului de munca ideal, care este sensibil diferit de cel actual, pe cand cei mai in varsta nu au o imagine definita, tinzand sa se pastreze in coordonatele caracteristice muncii prezente.

METODE SI TEHNICI
Avnd n vedere complexitatea ipotezelor si a dimensiunilor incluse n cercetare, am decis ca instrumentul folosit sa fie chestionarul (vezi Anexa 2) . Cu toate ca numarul de persoane din firma este mic si se preteaza mai bine la o analiza calitativa, am considerat ca un chestionar este mai eficient n a surprinde toate dimenisunile angajate. Temele principale pe care le-am urmarit au fost: satisfactia angajatilor,att globala,ct si pe fiecare dimensiune centralitatea muncii n viata individului importanta recompenselor extrinseci/intrinseci pentru individ (tipul motivatiei) o eventuale conflicte ntre viata privata si munca.

o o o

In elaborarea instrumentului s-au folosit intrebari din Barometrul de Opinie Publica 2003, Zamfir (1984), Hoffman (2002) si Marginean (2000). Studiul a cuprins mai multe etape:

1. interviu explorator cu managerul firmei, consultarea paginei de web si a organigramei C.S.R. pentru obtinerea de informatii legate de firma (domeniu de activitate, tipul activitatii, obiectivele si politica firmei, structura ierarhica, politica de motivare a angajatilor) 2. cercetarea propriu-zisa (culegerea datelor prin chestionare)

APLICAREA INSTRUMENTULUI
Studiul s-a desfasurat n perioada 24 aprilie-10 mai 2004 n firma CSR S.R.L., organizatia centrala, cu sediul n Bucuresti, pe o populatie de 26 de indivizi, reprezentand 89% din angajatii firmei. Persoanele intervievate sunt distribuite pe toate nivelurile ierarhice, au vrste cuprinse ntre 23 si 59 de ani si sunt n proportie de 77% barbati. Vechimea n munca variaza de la 1 la 42 de ani, n timp ce vechimea n firma de la 1 la 10 ani. O scurta descriere a firmei si organigrama se gasesc in Anexa 1. Chestionarele au fost administrate de catre operatorii de interviu: Romelia Calin, Dan-Andrei Niculae si Radu Gabriel Umbres.

UN EXPERIMENT NEPREMEDITAT
Alegerea firmei pe care s-a desfasurat studiul a avut la baza relatia de rudenie dintre actionarul majoritar si unul dintre autorii acestei cercetari: firma apartine tatalui Romeliei Calin :

Avnd n vedere situatia, s-a hotart n prima instanta ca eu sa nu particip la aplicarea chestionarelor, deoarece prin prezenta mea era evident ca puteam influenta ceea ce declarau oamenii. nsa, din cauza lipsei de timp si de persoane disponibile, pna la urma lucrurile nu au ramas asa si a fost nevoie sa particip si eu la culegerea datelor. Astfel am generat fara sa vrem un foarte interesant experiment. Ce am observat: oamenii au reactionat diferit la vederea mea impreuna cu echipa de operatori. Cei din pozitiile de conducere (directorii sau sefii de departamente), majoritatea persoane tinere, au tinut sa-mi transmita dorinta lor ca tatal meu sa cunoasca rezultatele chestionarelor. Cea mai mare parte din cei ce lucreaza n pozitiile inferioare (majoritatea membri ai echipelor tehnice de instalari) au avut cu totul alta reactie: au sustinut ca nu-i corect sa vin sa-i ntreb asemenea lucruri si au devenit extrem de banuitori. Acest mic experiment involunta r poate spune ceva despre situatia oamenilor n firma respectiva sau despre oamenii in sine. Persoanele tinere, cu studii superioare sunt constiente de faptul ca este important ca rezultatele unei asemenea analize sa ajunga la management, n timp ce restul considera aceasta analiza ca un fel de instrument de control (Romelia Calin)

10

VARIABILE, INDICATORI SI INDICI

A. CENTRALITATEA MUNCII

Importanta generala a muncii Importanta muncii fata de alte activitati lottery question surse de satisfactie n viata importanta generala a muncii

Semnificatia muncii semnificatia muncii (ntrebare deschisa) munca sursa de venit sau mplinire

Locul muncii n viata individului ierarhizarea celor mai importante sfere ale vietii

B. CONDITII DE MUNCA

mediu / tehnologie prezenta echipamentelor necesare posibilitatea ndeplinirii sarcinilor de serviciu motiv de nemplinire a sarcinilor de serviciu tipul mediului fizic (birou, teren) caracterizare a mediului de lucru tipul contractului de lucru numarul de ore de lucru/saptamna tipul programului de lucru disponibilitate ore suplimentare interferenta timpului de lucru cu alte sfere ale vietii

timp de lucru/program de lucru/tip contract

securitatea locului de munca gradul de ingrijorare fata de pierderea locului de munca posibilitatea gasirii altui loc de munca munca in echipa descrierea atmosferei de lucru sprijinul primit de la colegi
11

relatiile cu colegii

existenta prietenilor in cadrul grupului de munca

relatiile cu seful relatia de respect corectitudinea aprecierea parerii angajatului eficienta sefului

C. REZULTATELE MUNCII

Venit supracalificare in raport cu salariul sursele de venit ale gospodariei venitul gospodariei salariul individului gradul de dependenta al gospodariei fata de salariu beneficii de la firma

prestigiu social autoaprecierea propriei profesii autoaprecierea importantei sarcinilor aprecierea importantei profesiei de catre prieteni aprecierea abilitatilor profesionale de catre colegi

posibilitatea de promovare existenta posibilitatii de promovare criteriile de promovare

D. CONTINUTUL MUNCII

sarcini / responsabilitati coerenta dintre abilitati si sarcini coerenta dintre calificare si responsabilitati claritatea responsabilitatilor specificitatea atributiilor zilnice

dezvoltare personala oportunitatea de a invata lucruri noi creativitatea implicata n munca grad de autonomie

12

feed-back existenta / claritatea evaluarilor si comunicarii in plan vertical si orizontal (sef si colegi) posibilitatea autoevaluarii gradul de rutinizare varietatea abilitatilor necesare pentru job varietatea/ alternanta sarcinilor oportunitatea de a face lucruri noi predictibilitatea unei zi de munca

grad de dificultate suprancarcarea cu sarcini grad de stress

NOTA: O varianta schematizata a variabilelor, indicatorilor si indicilor se gaseste n Anexa 3, figura 2.

C ONCEPTELE CHEIE ale cercetarii sunt: 1. centralitatea muncii in viata individului 2. importanta muncii (factori de motivatie) 3. satisfactia din munca (surse ale satisfactiei)

Centralitatea muncii a fost masurata pe baza itemilor din prima sectiune a chestionarului. Am considerat ca au o centralitate a muncii crescuta (importanta ridicata a muncii fata de alte sfere ale vietii) respondentii care au declarat ca munca este cel mai important lucru din viata (CM1) sau ca munca le ofera cea mai mare satisfactie n viata (CM3) si care n ierarhizarea importantei diferitelor aspecte ale vietii au pus munca pe primele doua locuri (CM7). In mod similar, am definit ca persoane cu o centralitate a muncii scazuta respondentii pentru care alte activitati sunt mai importante si le ofera satisfactie in viata si pentru care printre cele mai importante doua lucruri in viata se regasesc familia, religia, prietenii sau timpul liber. Am facut distinctia ntre factori intrinseci (legati de continutul muncii), factori extrinseci-materiali (venit, mediu, tehnologie, timp de lucru, tip contract, securitate, program de lucru) si factorii extrinseci-sociali (prestigiu social, posibilitate de promovare, relatia cu seful, relatiile cu colegii), factorii extrinseci regasindu-se in cadrul schemei de mai sus att n cadrul categoriei

13

conditii de munca ct si n rezultatele muncii. Pentru fiecare din factori s-a urmarit intensitatea motivatiei (ct de importanti sunt ei pentru indivizi) si gradul de satisfactie al respondentilor fata de recompensele extrinseci si intrinseci - Anexa 3, figura 1.

REZULTATE PRELIMINARE
NOTA: Tabelele se gasesc n Anexa 4. Majoritatea angajatilor firmei (13 din 26) se declara oarecum satisfacuti de actualul loc de munca, n timp ce 7 sunt foarte satisfacuti (Figura 1). Locul de munca este numai o componenta a sferei mai largi a muncii, iar atitudinea fata de locul de munca este influentata de locul pe care l ocupa munca n general n viata individului n raport cu alte sfere ale vietii (familia, prietenii, religia etc). Consideram ca indivizii care au raspuns ca munca este cea mai importanta n viata si le ofera cea mai mare satisfactie au o centralitate a muncii ridicata, iar cei care au declarat ca alte lucruri sunt mai importante (alti factori le ofera o satisfactie mai mare) si care nu au clasat munca pe primele pozitii n ordinea importantei au o centralitatea scazuta. Conform acestei clasificarii, pentru 8 din angajatii firmei munca reprezinta un element central al vietii, 11 au alte domenii de referinta n viata iar 7 prezinta o centralitate medie a muncii (Figura 2). Majoritatea angajatilor pun familia pe locul nti n viata (20) si munca pe locul doi (12) (Tabelele 1 si 2). Indiferent de centralitatea muncii, angajatii au evaluat importanta muncii pe o scala de la 1 la 5 cu scorurile 4 si 5 (20 de respondenti din 26). Totusi exista o diferenta seminificativa ntre importanta medie a muncii pentru cei care declara ca si gasesc cea mai mare satisfactie prin munca (m=4.8) fata de cei care au alte surse de satisfactie si care au o importanta medie a muncii egala cu 3.8 (vezi testul de semnificatie Anova Tabelul 3). Cele mai importante surse de satisfactie pentru angajati sunt posibilitatea de a nvata lucruri noi, relatiile cu colegii si mediul de lucru (Figura 3). Factorii de care respondentii sunt mai putin satisfacuti sunt: salariul si gradul de folosire al capacitatilor (Figura 4). Am considerat ca recompense extrinseci- materiale: salariul, mediul fizic de lucru, siguranta locului de munca, timpul de lucru. Factorii extrinseci sociali sunt:
14

posibilitatea de promovare, relatiile cu colegii, sefii, relatii facute prin intermediul jobului, prestigiul social, iar n categoria factorilor intrinseci am considerat: posibilitatea de a nvata lucruri noi si continutul efectiv al muncii. Pe baza aceste clasificari am calcultat (folosind media aritmetica a scorurilor fiecarui individ pe elemtele componente) satisfactia si motivatia extrinsec-materiala si sociala respectiv intriseca. Deoarece posibilitatea de a nvata lucruri noi este un factor principal de satisfactie ( Figura 3), iar gradul de folosire al capacitatilor se regaseste mai degraba n lista surselor de insatisfactie (Figura 4), am analizat satisfactia intrinseca pe doua componente: posibilitatea de a nvata lucruri noi si continutul efectiv al muncii, iar satisfactia fata de gradul de folosire al capacitatilor am analizat-o separat. Satisfactia generala fata de actualul job coreleaza cel mai puternic cu satisfactia extrinsec-materiala (r=0.85), coeficientul de corelatie ntre satisfactia generala si satisfactia intrinseca (continutul muncii) si cea extrinsec sociala fiind mai scazut (r=0.44) (Tabelul 4). Din elemtele componente ale satisfactiei extrinseci-materiale, satisfactia generala coreleaza direct cu satisfactia fata de salariu (Tabelul 5). In ceea ce priveste elementele intrinseci muncii nu exista o corelatie directa ntre satisfactia muncii si satisfactia fata de posibilitatea de a nvata lucruri noi, ci doar fata de gradul de folosire al capacitatilor. Ultimii doi factori nsa se afla n strnsa legatura cu satisfactia fata de continutul muncii (Tabelul 6). n concluzie satisfactia generala coreleaza cel mai puternic cu factorii extrinseci m ateriali (n primul rnd salariul) si n mai mica masura cu satisfactia fata de continutul muncii. Totusi satisfactia fata de continutul muncii este cu att mai ridicata cu ct satisfactia fata de posibilitatea de a nvata lucrui noi si gradul de folosire al capacitatilor sunt mai ridicate. Uitndu-ne la ierarhia surselor de satisfactie respectiv insatisfactie vedem ca salariul este mai degraba un factor de insatisfactie si posibilitatea de a nvata lucruri noi un factor de satisfactie. ( Figurile 3 si 4). Astfel desi angajatii sunt satisfacuti din punct de vedere al continutului muncii, deoarece ei au posibilitatea de a nvata lucruri noi, ei nu sunt motivati material n munca lor, ceea ce are repercursiuni asupra satisfactiei generale. Satisfactia fata de gradul de folosire al capacitatilor este n legatura att cu satisfactia intrinseca ct si cu satisfactia generala fata de locul de munca. La nivelul firmei nu exista, conform opiniei angajatilor, o concordanta ntre abilitatile personale si remunerare, a stfel nct marea majoritate (24 din 26) declara ca avnd n vedere abilitatiile lor ar putea gasi un loc de munca mai bine platit.

15

Astfel, n ansamblu salariu si de gradul de folosire al capacitatilor (elemente de care depinde satisfactia generala a angajatului) sunt surse mai degraba ale insatisfactiei. Ceea ce i tine pe indivizi este posibilitatea de a invata lucruri noi (corelata cu satisfactia fata de continutul muncii). Intre cei ce declara ca efectueaza o munca creativa si cei ce au raspuns negativ la ntrebarea privind creativitatea muncii nu exista o diferenta

seminificativa a satisfactiei medii fata de continutul muncii (Tabelul 7). Verificnd pe baza mai multor ntrebari se infirma ipoteza conform careia, satisfactia n munca este invers proportionala cu gradul de rutinizare (monotonie) (Tabelul 8) si nici angajatii care declara ca fac acelasi lucru n fiecare zi nu sunt mai putin satisfacuti dect ceilalti (Tabelul 9). Satisfactia generala fata de job coreleaza nsa cu frecventa efectuarii unor lucruri noi precum si cu sentimentul unei zile mplinite. Satisfactia generala nu se afla nsa n relatie cu gradul de autonomie n luarea decizilor (Tabelul 10). Cei care spun ca nu exista posibilitate de promovare in firma sau ca posibilitatea de promovare depinde de existenta unor relatiile informale sunt seminificativ mai nemultumiti de posibilitatea de promovare (m=2.9) fata de cei care afirma ca principalul criteriu de promovare este productivitatea sau performanta (4.23) (Tabelul 11) Angajatii mai putin ingrijorati de posibilitatea de pierdere a locului de munca sunt mai optimisti n privinta posibilitatii de a gasi un nou loc de munca. Satisfactia fata de relatia cu colegii nu coreleaza direct cu gradul n care angajatii au prieteni p rintre colegi, ci cu variabila care masoara n ce masura colegii le ofera acestora sprijin cnd ntmpina o dificultate la serviciu.(Tabelul 12) Acest lucru este ilustrat si de raspunsurile la ntrebarea deschisa privind colegii ideali. Majoritatea 9 din 15 care au raspuns ca si-ar dori sa existe relatii amiabile, colegiale, bazate pe respect si numai 4 ar dori colegi- prieteni, de iesit la bere. Exista o diferenta semnificativa ntre cei care declara ca au locul de munca ideal si cei care nca nu si-au g asit acest loc de munca n ceea ce priveste: marimea salariului (in medie cu 4 milioane mai mare la cei care considera ca au un loc de munca ideal) si satisfactia fata de prestigiul social (Tabelele 13 si 14). Una din ipotezele studiului se refera la faptul ca satisfactia muncii este direct proportionala cu specificitatea jobului (masura n care individul si cunoaste cu exactitate sarcinile). In chestionar specificitatea jobului a fost determinata pe baza ntrebarilor: Stiti in fiecare zi cu exactitate ce aveti de facut? si Aveti

responsabilitati clar definite?. Nu exista nsa la nivelul angajatilor firmei CSR

16

diferente n ceea ce priveste satisfactia celor cu specificitate ridicata a muncii si cei cu specificitate scazuta. (Figura 15) Respondentii cu o centralitate ridicata a muncii sunt n medie mai satisfacuti de recompensele extrinseci- materiale dect cei cu o centralitate scazuta a muncii.(Figura 16) Cei cu centralitate ridicata a muncii sunt n medie mai n varsta dect cei cu centralitate scazuta a muncii, in viata tinerilor munca ocupnd un rol secundar.(Figura 17). De asemenea centralitatea muncii e cu att mai ridicata cu ct vechimea in munca e mai mare (Figura 18), dar nu exista diferente legate de vechimea n actualul job nn acest sens (Figura 19). Angajatii casatoriti (sau cei care au un partener) au o centralitate mai mare a muncii dect cei necasatoriti sau divortati. Nu exista diferente ntre satisfactia medie sau motivatia fata de salariu, timp de lucru, posibilitatea de a nvata lucruri noi etc ntre barbati si femei (Figura 20). Exista o relatie inversa ntre varsta, vechime n munca pe de o parte si importanta posibilitatiilor de promovare, a relatiilor facute prin intermediul jobului si posibilitatea de a nvata lucruri noi. Astfel pentru cei mai tineri reteaua sociala si asimilarea unor cunostinte este n mai mare masura un factor motivator (Figura 21).

Bibliografie
Barometrul de opinie publica 2003. Bradley, E. Wright; Brian S. Davis. (2003). Job Satisfaction in the Public Sector. The role of Work Environment. Sage Publications Engels, Friedrich. (1970). Rolul muncii n procesul transformarii maimutei n om. Bucuresti: Editura Politica Grint, Keith. (2001). The Sociology of work: An Itroduction. Cambridge: Polity Press Harpaz, Itzhak; Fu, Xuanning.(2002). The structire of the meaning of work: A relative stability amidst change. London: Sage Publications.

17

Hoffman, Oscar. (1996). Sociologia muncii. Bucuresti: Editura Hyperion Hoffman, Oscar. (2002). Sociologia muncii: probleme de seminar. Bucuresti: Editura Victor. Johns, Gary. (1998). Comportament organizational: ntelegerea si conducerea oamenilor n procesul muncii. Bucuresti: Editura Economica. Knuth, Marianne. (2000). A Dialogue on Self and Work. London. Sage. Malka, Ariel; Chatman, A. Jennifer. Intrinsic and Extrinsic Work Orientations as Moderators of the Effect of Annual Income on Subjective Well-Being: Longitudinal Study. University of California Marx, Karl si Engels, Friedrich. (1960). Opere. Volumul XI. Editura Politica. Marginean, Ioan. (2000). Proiectarea cercetarii sociologice. Iasi: Editura Polirom. Marshall, Gordon, coord. (2003). Dictionarul de sociologie Oxford. Bucuresti: Editura Univers enciclopedic . Morehead, Alison. (2001). Journal of Sociology. Synchronizing time for work and family: preliminary insights from qualitative research with mothers. The A

Australian Sociological Association Rose, Michael. (2003) Good deal, bad deal? Job satisfaction in occupations. BSA Publications Spoonley, Paul; Anne de Bruin and Firkin, Patrick. (2002).Managing non-standard work arrangements: choices and constraints. Journal of Sociology. The Australian Sociological Association Stanculescu, Manuela S. si Berevoescu,Ionica. (2001). Household, Work,

Flexibility. Bucuresti: I.C.C.V. si U.E. Frank, A. Sue; Lewis, B. Gregory. (2004). Government Employees. Working Hard or Hardly Working? American Review of Public Administration. Vlasceanu, Mihaela. (1993). Psihosociologia organizatiilor si conducerii. Bucuresti: Editura Paideia

18

Vlasceanu, Mihaela. (2003). Organizatii si comportament organizational. Iasi: Editura Polirom. Zamfir, Catalin ti Iancu Filipescu. (1982). Sociologie industriala: curs si exercitii pentru seminar. Bucuresti: Institutul Politehnic Bucuresti Zamfir, Catalin.(coordonator). (1984). Indicatori si surse de variatie ai calitatii vietii. Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania Zamfir, Catalin si Vlasceanu,Lazar (coordonatori). (1993). Dictionar de sociologie. Bucuresti: Editura Babel

19

Anexa 1
- descrierea firmei C.S.R -

20

Descriere firma
Centrul pentru Servicii de Radiocomunicatii este un Grup de firme private cu capital integral romnesc, avnd ca principal obiect de activitate oferirea de servicii n domeniul att de larg al radiocomunicatiilor. Grupul CSR are n componenta trei firme:

o o o

CSR s.r.l. Bucuresti cu puncte de lucru n: Brasov, Craiova, Cluj, Deva si Timisoara; CSR s.r.l. Iasi Tomrad Communications s.r.l. Constanta

Obiect de activitate
CSR poate asigura servicii de radiocomunicatii n toata tara. CSR instaleaza:

o o o o o o o o o

Statii radio fixe, mobile si accesorii; Repetoare radio; Sisteme Trunking MPT1327; Sisteme Paging; Infrastructura de telefonie mobila GSM; Sisteme n tehnologie Wireless Local Loop; Car kit-uri pentru telefoane celulare; Retele radio pentru transmisii de date PMP n 3,5 GHz si 26 GHz; Echipamente de tip radioreleu.

CSR asigura service autorizat - MOTOROLA SERVICE STATION (service in garantie si postgarantie pentru echipamente de radiocomunicatii MOTOROLA).CSR executa proiecte si studii de fezabilitate pentru retele de radiocomunicatii.

21

Anexa 2
- chestionarul -

22

Importanta muncii
Pentru dvs. CM1. 1 munca este cel mai important lucru din viata 2. alte activitati sunt mai importante CM2. bani sau 1. ati continua sa munciti chiar daca ati cstiga o suma foarte mare de 2. nu ati mai munci CM3. 1. cea mai mare satisfactie a vietii rezulta din munca dvs. sau 2. sunt alte lucruri n viata care va ofera satisfactii mai mari sau

CM4. n general, ct de importanta este munca pentru dvs.? Deloc importanta Foarte importanta

CM4a. La ce va gnditi cnd spuneti aceasta ...

CM5. Care credeti ca sunt principalele lucruri care ajuta o persoana sa reuseasca n viata (alegeti primele doua variante n ordinea importantei)? 1. Sa aiba relatii 2. Sa aiba noroc, sansa 3. Sa fie desteapta, inteligenta 4. Sa arate bine 5. Sa munceasca mult 6. Sa faca scoala 7. Sa aiba o familie unita 8. Sa stie sa se descurce

CM6. Cu care din afirmatiile de mai jos va identificati? Munca este pentru dvs: 1. Un simplu mijloc de cstigare a existentei 2. n primul rnd un mijloc de cstigare a existentei dar si o cale de mplinire personala 3. n egala masura un mijloc de cstigare a existentei si o cale de mplinire personala 4. n primul rnd o cale de mplinire personala si apoi un mijloc de cstigare a existentei 5. Doar o cale de mplinire personala

23

CM7. Va rugam sa ierarhizati n ordinea importantei urmatoarele: 1. Familia 1........ 2. Munca 2........ 3. Timpul liber 3....... 4. Prietenii 4....... 5. Religia 5.......

n continuare vorbim despre actualul dvs. loc de munca ...

SAT1. n general, ct de satisfacut(a) sunteti de actualul dvs. loc de munca?
Satisfacut Oarecum satisfacut Nici satisfacut, nici nesatisfacut Oarecum nesatisfacut Nesatisfacut

SAT2. Ct de satisfacut(a) sunteti de actuala dvs. slujba privind ... ?

Satisfacut(a) Oarecum satisacut Nici Satisfacut(a) nici nestisfacut Oarecum nesatisfacut Nesatisfacut(a)

a. Conditiile de lucru (mediul fizic) b. Salariul c. Premii sau bonusuri d. Alte beneficii (telefon, masina, computer) e. Posibilitatea de promovare f. Relatiile cu colegii g. Relatiile cu sefii h. Securitatea (tipul contractului de munca) i. Relatiile si cunostintele facute prin intermediul acestei slujbe j. Timp de lucru k. Prestigiul social l. Posibilitati de a nvata lucruri noi m. Gradul de folosire a capacitatilor n. Programul de lucru

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

4 4 4 4 4 4 4 4

3 3 3 3 3 3 3 3 3

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

4 4 4 4 4 4

3 3 3 3 3

24

SAT3. Dar locul de munca ideal cum ar arata ... ?

a. Conditiile de lucru (mediul fizic) ... b. Salariul ... c. Premii sau bonusuri ... d. Alte beneficii (telefon, masina, computer) ... e. Posibilitatea de promovare ... f. Relatiile cu colegii ... g. Relatiile cu sefii ... h. Securitatea (tipul contractului de munca) ... i. Relatiile si cunostintele facute prin intermediul acestei slujbe j. Timp de lucru k. Prestigiul social l. Posibilitati de a nvata lucruri noi m. Gradul de folosire a capacitatilor n. Programul de lucru SAT5. Ati declarat ca sunteti satisfacut de urmatoarele aspecte legate de munca Dvs. (vezi raspunsuri la SAT2). De care dintre ele sunteti cel mai satisfacut (3 optiuni)? 1.............. 2.............. 3.............. SAT6. Ati declarat ca sunteti mai putin satisfacut de urmatoarele aspecte legate de munca Dvs. (vezi raspunsuri la SAT2). De care dintre ele sunteti cel mai nesatisfacut (3 optiuni)? 1.............. 2.............. 3..............

Conditii de munca
CDM1. La actualul dvs. loc de munca aveti la dispozitie toate echipamentele necesare pentru a va desfasura munca eficient? 1. Da 2. Nu

CDM2. Ct de des se ntmpla sa nu va puteti ndeplini sarcinile de serviciu? 1. Mai tot timpul CDM2a. 2. Cteodata 3. Niciodata

Daca DA (codurile 1 sau 2) Care este motivul cel mai frecvent?

CDM3. Mediul fizic n care va desfasurati cea mai mare parte a activitatii este ...

25

1. La birou 2. Pe teren 3. Altundeva.................... CDM4. Cum ati caracteriza mediul fizic in care lucrati zi de zi? 1. curat 2. murdar 3. placut 4. neplacut 5. periculos 6. sigur 7. conditii grele 8. altfel............

CDM5. Ce tip de contract de munca aveti n prezent? 1. pe perioada nelimitata cu program normal de lucru 2. pe perioada nelimitata cu timp de lucru partial 3. pe perioada determinata (conventii civile, contract pe o perioada data, colaborari) 4. fara contract CDM6. Ct de ngrijorat sunteti ca v-ati putea pierde locul de munca? 1. Foarte ngrijorat 2. Destul de ngrijorat 3. Putin ngrijorat 4. Deloc ngrijorat

CDM7. n situatia n care mine v-ati pierde locul de munca, ct de probabil este s a gasiti un loc de munca la fel de bun ca cel din prezent? 1. Foarte probabil probabil 2. Destul de probabil 3. Putin probabil 4. Deloc

CDM8. De obicei cte ore lucrati pe saptamna n aceasta activitate? Numar de ore ................... CDM9. Programul dvs. de lucru este ... 1.Program regulat de luni 2.Munca n dimineata pna vineri schimburi dupa-amiaza

3.Orar flexibil

4.Alt program 5.Program regulat neregulat

CDM10. Ati dori sa lucrati n aceasta activitate acelasi numar de ore, mai multe ore sau mai putine ore? 1. Acelasi numar 2. Mai multe ore 3. Mai putine ore Mergi la CDM12a Mergi la CDM11b Mergi la CDM11c

CDM11a. Daca doriti sa munciti acelasi numar de ore , aceasta este pentru ca: ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12
Cstigati deja suficienti bani Altcineva din gospodaria dvs. cstiga suficient pentru a sustine gospodaria Aveti mai mult timp pentru a cstiga alti bani Nu v-ar placea (nu ati putea) sa lucrati mai multe ore n acest fel puteti urma cursuri educationale sau de pregatire n acest fel va puteti ndeplini datoriile casnice si puteti petrece mai mult timp cu familia
26

cod
1 2 3 4 5 6

Aveti alte motive: care?.

CDM11b. Daca doriti sa lucrati n aceasta activitate mai multe ore , aceasta este pentru : ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12
Pentru sanse mai bune n cariera n acest fel puteti ndeplini mai multe sarcini interesante Puteti munci mai mult Dvs. (sau gospodaria dvs.) are nevoie de mai multi bani Aveti alte motive: care?.

cod
1 2 3 4 5

CDM11c. Daca doriti sa lucrati mai putine ore n aceasta activitate, aceasta este pentru ca: ALEGE CEL MAI IMPORTANT MOTIV --> DUPA CARE TRECI LA CDM12
Cstigati deja suficienti bani Altcineva din gospodaria dvs. cstiga suficient pentru a sustine gospodaria Nu va place sa munciti mai multe ore Doriti sa reduceti aceasta activitate n favoarea altor activitati aducatoare de bani Doriti sa renuntati la aceasta activitate Urmati sau doriti sa urmati cursuri de educatie sau pregatire Doriti sa petreceti mai mult timp cu familia (sau sa va ndepliniti sarcinile casnice) Aveti alte motive: care?.

cod
1 2 3 4 5 6 7 8

CDM12. Ct de des n ultimele 6 luni .... Totdeauna Des Uneori Rar Deloc a. munca dvs. v-a creat dificultati n ndeplinirea unor sarcini gospodaresti b. munca dvs. v-a creat dificultati n ndeplinirea responsabilitatilor fata de familie sau fata de alte persoane importante din viata dvs. c. responsabilitatile dvs. fata de familie si fata de alte persoane importante pentru dvs. v-au mpiedicat sa va faceti munca cum trebuie d. a trebuit sa va luati de lucru acasa ca sa terminati ceea ce aveati de facut (sarcinile de serviciu sau cele pe care vi le-ati propus n activitatea pe care o desfasurati) 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1

CDM13. Slujba dvs. presupune n cea ai mare parte a timpului lucrul n echipa? 1. Da 2. Nu

CDM14. Este atmosfera de lucru (relatiile cu colegii) una relaxata si confortabila? 1. Da 2. Nu CDM15. n ce masura va ofera ajutor colegii atunci cnd ntmpinati o dificultate?

27

1. Foarte mare masura 3. Mica masura 5. Deloc 2. Mare masura 4. Foarte mica masura CDM16. n ce masura puteti afirma ca aveti prieteni printre colegii de serviciu?

1. Foarte mare masura 2. Mare masura

3. Mica masura 4. Foarte mica masura

5. Deloc

CDM17. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii: Seful Dvs. direct: Foarte mare masura
5

Mare masura
4

Mica masura
3

Foarte mica Deloc masura

2 1

A B C D

Va trateaza cu respect Va trateaza corect Ia in considerare parerea Dvs Este un sef eficient

Rezultatele muncii
RM1. Avnd n vedere calificarea dvs. si abilitatile dvs., credeti ca ati putea avea un loc de munca mai bine platit? 1. Da 2. Nu RM2. Lucrati n plus n afara locului de munca actual pentru a va completa veniturile? 1. Da 2. Nu
RM3. Multi oameni au diferite surse de venit. Care au fost sursele Dvs de venit

n luna precedenta (Martie 2004) ?

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. salariu de la particular salariu de la firma mixta salariu compensator venit pe conventie civila/contract colaborare activitati neagricole pe cont propriu autorizate activitati suplimentare (venituri din munca de zilier sau venitur i ocazionale) venituri din propria activitate n agricultura sau din productie agricola pensie stat pensie CAP ajutor somaj/alocatie de sprijin burse de studiu si pregatire alte transferuri sociale (de ex. alocatii de copil, concediu de maternitate- paternitate) venit din investitii, economii sau chirii de la proprietati profit dintr-o afacere transferuri particulare (de ex. pensie alimentara sau bani de la parintii / alte persoane) Alte surse(care).............

28

RM4.

Ce alte beneficii materiale ma i primiti de la firma?

5. Altele......

1.Automobil 2.Telefon 3.Calculator 4.Prime de sarbatori,bonusuri

RM5. Dintre toate sursele de venit ale tuturor membrilor gospodariei care a fost cea mai importanta sursa de venit n ultimele 12 luni? O singura alegere. Utilizati codurile de la RM3. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

RM6. n luna trecuta (martie 2004), suma totala de bani obtinuta de catre toti membrii gospodariei dvs. incluznd salarii, dividende, chirii, vnzari etc a fost cam de ? lei RM7. Dar salariul dvs. personal n luna trecuta a fost cam de ...? lei RM 8. Ct acopera salariul Dvs de la firma din venitul total al gospodariei (procent) .....................

RM9. Care ar trebui sa fie salariul minim/maxim net n Romnia de azi ......................milioane lei

RM10. n urmatorul an aveti intentia sa porniti o afacere proprie? 1.Da 2. Nu 3. Am deja o afacere

RM11. Va rugam sa notati pe scala alaturata pozitia unde situati profesia dvs comparativ cu cea mai putin buna meserie respectiv cea mai buna meserie de care ati auzit. Cea mai putin buna 1----2----3----4-----5----6-----7-----8-------9-------10 Cea mai buna meserie

29

RM12. Credeti ca orice persoana ar putea ndeplini sarcinile dvs de serviciu? 1. Da 2. Nu RM13. In general prietenii, cunostintele sunt constienti de importanta profesiei dvs.? 1.Da 2. Nu

RM14. In general, abilitatile dvs. profesionale sunt apreciate de catre cei care va cunosc? 1. Da 2. Nu RM15. Exista n firma dvs posibilitatea de promovare?(daca nu sari la RM.17) 1.Da 2.Nu RM16. Care sunt criteriile de promovare? 1. Performanta 2. Vechime 3. Productivitate 4. Altele(care)........................... RM17. RM18. Este acesta locul de munca pe care vi l-ati dorit dintotdeauna? 1.Da (Mergi la RM19) 2.Nu Care este locul de munca pe care vi l-ati dorit?

RM19. Credeti ca abilitatile dvs se potrivesc cu sarcinile specifice slujbei dvs actuale? 1. Da 2. Nu

Continutul muncii
CTM1. DA a. Sunt responsabilitatile care revin postului dvs clar definite ? b. Stiti cu claritate atunci cnd ati realizat un lucru bun n munca dvs? c. Seful dvs direct va comunica frecvent ca ati realizat un lucru bun d. Dar atunci cnd ati gresit? e. Sunt colegii dvs gata sa aprecieze ntotdeauna cnd realizati ceva bun n munca? f. Stiti n fiecare zi cu exactitate ce aveti de facut la serviciu? g. Este dificil sa delimitati esecul de reusita n munca dvs? h. Munca dvs. Este monotona? i. Munca dvs. este creativa? j. Munca dvs. este stresanta? k. Sunteti suprancarcat cu sarcini? NU

30

CTM2. Ct de des se intampla sa Totdeauna Des a)...faceti lucruri care nu tin de calificarea dvs? b)...va ceara cei din jurul dvs sfatul n problemele care tin de calificarea dvs? c)...faceti cam aceleasi lucruri n fiecare zi? d)...nvatati lucruri noi? e)...sa aveti sentimentul unei zile pline la sfrsitul unei zile de lucru? 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 Uneori Rar 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 Deloc 1 1 1 1 1

CTM3. Ct de mare este autonomia implicata de locul dvs de munca? Cu alte cuvinte, n ce masura locul dv de munca va permite sa luati decizii proprii privind modul de realizare a sarcinilor? 1. Foarte mare masura 2. Mare masura 3. Mica masura 4. Foarte mica masura 5. Deloc

MOT1 . Va rugam ierarhizati n ordinea importantei pentru dvs. urmatoarele caracteristici ale muncii n general (vezi tabel de mai jos): CTM4. Gnditi-va acum la slujba dvs actuala. Faceti aceeasi ierarhizare n functie de importanta acestora n munca de zi cu zi. 1- cel mai important si 5 cel mai putin important Munca n general 1. Responsabilitate 2. Creativitate 3. Diversitate 4. Noutate 5. Initiativa personala

Actuala slujba

SAT4. Global, ct de satisfacut(a) sunteti de continutul muncii dvs. (responsabilitate, continut, stress, abilitati folosite, nvatare lucruri noi etc) Satisfacut 5 Oarecum satisfacut 4 Nici satisfacut, nici nesatisfacut 3 Oarecum nesatisfacut 2 Nesatisfacut 1

MOT2. Ct de importante sunt pentru Dvs. urmatoarele aspecte legate de munca n general?
Foarte importante Oarecum importante Nici importante, nici neimportante Destul de neimportate Neimportante

a. Conditiile de lucru (mediul fizic) b. Salariul

5 5
31

4 4

3 3

2 2

1 1

c. Premii sau bonusuri d. Alte beneficii (telefon, masina, computer) e. Posibilitatea de promovare f. Relatiile cu colegii g. Relatiile cu sefii h. Securitatea (tipul contractului de munca) i. Relatiile si cunostintele facute prin intermediul acestei slujbe j. Timp de lucru k. Prestigiul social l. Posibilitati de a nvata lucruri noi m. Gradul de folosire a capacitatilor n. Programul de lucru o. Continutul efectiv al muncii

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

4 4 4 4 4 4

3 3 3 3 3 3 3

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

4 4 4 4 4 4

3 3 3 3 3

AI1. Credeti ca statul ar trebui sa si asume mai multa responsabilitate pentru bunastarea fiecaruia?
1. Da 3. Nu? TRECI LA AI2 Daca DA AI1D A. La ce va gnditi cnd spuneti aceasta?

________________________________________________________ AI2. Statul trebuie sa asigure locuri de munca pentru toti cei care vor sa munceasca?
1. Da 2. Nu TRECI LA AI3

Daca DA
1.

AI2DA. Si anume, cum ar trebui statul sa procedeze n primul rnd?

sa creeze ntreprinderi de stat

2. sa ncurajeze dezvoltarea sectorului privat

Alte ntrebari
PENTRU A NE OFERI O IMAGINE GENERALA, VA RUGAM SA RASPUNDETI LA URMATOARELE NTREBARI DESPRE GOSPODARIA DVS. ACESTE DATE VOR FI UTILIZATE NUMAI PENTRU ANALIZE STATISTICE.

32

AI3. Locuinta n care stati n prezent este 1. Proprietatea dvs. 2. Gratuita, proprietate a parintilor (rudelor) AI4. Locuiti ... 1. ntr-o casa 3. nchiriata de la o persoana/firma 4. nchiriata de la stat

2. ntr- un apartament

AI5. Cte camere (exclusiv baia, bucataria, holul) are locuinta dvs.?
AI5a) Nr.camere.............

AI6. Dvs. aveti

AUTO TELEMO B TEL FRIG Masina (inclusiv de servici) Telefon mobil (inclusiv de servici) Telefon Frigider

Da 1 1 1 1 1 1

Nu 2 2 2 2 2 2 TVC Televizor color TVAN Televizor alb-negru CONG Congelator MS Masina de spalat neautomata MAUT Masina de spalat automata PC Calculator NET Acces la Internet

Da 1 1 1 1 1 1 1

Nu 2 2 2 2 2 2 2

APRC Antena satelit/televiziune prin cablu SECH O a doua locuinta (casa sau apartament)

SAT7. n general, ct de satisfacut sunteti de...

Satisfacut Oarecum satisfacut Nici satisfacut, nici nesatisfacut Oarecum Nesatisfacut nesatisfacut

a.modul n care traiti? b.situatia economica gospodariei dvs?

5 a 5

4 4

3 3

2 2

1 1

AI7. Daca comparati situatia economica din prezent a gospodariei dvs. cu cea de acum 5 ani, ati putea spune ca n ziua de azi, situatia ...?

s-a mbunatatit clar 5

s-a mbunatatit oarecum 4

a ramas aceeasi 3

s-a deteriorat oarecum 2

s-a deteriorat clar 1

AI8.

Credeti ca n viitorii 5 ani, situatia economica a gospodariei dvs. ...?

se va mbunatati oarecum 4 va ramne aceeasi 3
33

se va mbunatati clar 5

se va deteriora oarecum 2

se va deteriora clar 1

AI9. n luna trecuta (MARTIE 2003) produsele obtinute n gospodaria Dvs. sau primite (de la rude, prieteni, etc.) au asigurat din consumul gospodariei ...?
ntrebarea se refera la consum uman, indiferent cnd au fost obtinute/ primite produsele

1. nu am obtinut / nu am primit astfel de produse

2. cam un sfert din consumul nostru 3. cam o jumatate din consumul nostru 4. aproape trei sferturi din consumul nostru 5. aproape n totalitate AI10. n orice societate, unii oameni se considera bogati, altii se considera saraci. Dvs. unde va situati pe urmatoarea scala? CODIFICA O SINGURA POZITIE 99. NS/NR

sarac BOGAT

AI11. Unde v-ati nascut? 1. Bucuresti 2. alta localitate, la sat........... 3. alta localitate, oras.................

AI12. n prezent sunteti 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. casatorit(a) cu copii casatorit(a) fara copii casatorit(a) fara acte/n uniune libera /concubinaj divortat(a) separat(a) vaduv(a) necasatorit(a)

SAT8. Ct de multumit sunteti n general de felul n care traiti? 4. foarte multumit 3. destul de multumit 2. nu prea multumit SAT9. Ct de multumit sunteti de
Foarte multumit a b c d e bunurile pe care le aveti n gospodarie locuinta dvs. Sanatatea Dvs serviciul pe care l aveti banii pe care i aveti
4

1. deloc multumit

Destul de multumit
3

Nu prea multumit
2

Deloc multumit
1

34

AI13. Cum apreciati veniturile actuale ale gospodariei dumneavoastra? 1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar 2. Ne ajung numai pentru strictul necesar
3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpararea unor bunuri mai scumpe

4. Reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrngeri n alte domenii 5. Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne restrngem de la ceva AI14. Ce venit lunar ar fi necesar familiei dumneavoastra pentru un trai decent? ______ milioane lei AI15. Si care ar fi venitul minim sub care familia dumneavoastra nu ar putea supravietui? ______ milioane lei AI16. Ce vrsta aveti n ani mpliniti? ........ani

AI17. Genul respondentului

1. masculin

2. feminin

AI18. Care este ultima forma de nvatamnt absolvita ? cod fara scoala 0 liceu (9 12 clase) primar (1- 4 clase) 1 scoala postliceala sau tehnic de maistri gimnazial (5 - 8 clase) 2 universitar de scurta durata (colegiu) scoala profesionala/ ucenici sau 3 universitar de lunga durata complementar treapta I de liceu (9 - 10 clase) 4 studii postuniversitare

cod 5 6 7 8 9

AI19. Ati participat n ultimele 12 luni la cursurile unei scoli, universitati, scoli profesionale sau la alte cursuri de pregatire?
SE INCLUD CURSURILE DE PREGATIRE DE SCURTA DURATA. SI CURSURI DE LIMBI STRAINE, CURSURI DE OPERARE COMPUTER, CURSURI DE SCHI, CURSURI DE SOFERIE, ETC. ORICE FEL DE CURS N URMA CARUIA PERSOANA CSTIGA O NOUA CALIFICARE SAU ABILITATE.

1. Da, care............... 2. Nu AI20. Vechime n munca n total .............(ani) AI21. Vechime la actuala firma.................(ani) AI22. Vechime n actuala pozitie...............(luni sau ani)
35

n incheiere... pe ntu dumneavoastra, munca este mai degraba libertate sau corvoada?

36

Anexa 3
- Figurile 1 si 2 -

37

MOTIVATIE

JOB : o centralitate o conditii o continut

SATISFACTIE

SFERA MUNCII

ALTE DOMENII ALE VIETII SOCIALE: FAMILIA, PRIETENII, RELIGIA

38

MUNCA CONDITII
Mediu/tehnologie Dezvoltare

CONTINUT
Venit

R EZULTATE

igur a1 Dim ensi uni

Timp de lucru

Responsabilitati

Prestigiu

Securitate

Dificultate

Posibilitate de promovare

Relatia sef/colegi

EXTRINSECA

INTRINSECA

EXTRINSECA

MOTIVATIE/SATISFACTIE

39

Figura 2 variabile si indicatori

40

Anexa 4
- Tabele -

41

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca?

14 13 12

10

8 7

2 0 1

foarte satisfacut

satisfactie medie oarecum nesatisfacut

oarecum satisfacut

Figura 1. Satisfactia fata de locul de munca

Centralitatea muncii
12 11 10

8 7

ridicata

medie

scazuta

Figura 2. Centralitatea muncii

Cel mai important in viata Frequency 20 3 1 2 26 Percent 76.9 11.5 3.8 7.7 100.0 Valid Percent 76.9 11.5 3.8 7.7 100.0 Cumulative Percent 76.9 88.5 92.3 100.0

Valid

familia munca prietenii religia Total

42

Tabel 1. Ierarhizarea sferelor vietii

Al doilea cel mai important lucru din viata Frequency 5 12 3 5 1 26 Percent 19.2 46.2 11.5 19.2 3.8 100.0 Valid Percent 19.2 46.2 11.5 19.2 3.8 100.0 Cumulative Percent 19.2 65.4 76.9 96.2 100.0

Valid

familia munca prietenii timp liber religia Total

Tab2. Ierarhizarea sferelor vietii

Descriptives Importanta muncii 95% Confidence Interval for Mean Lower Upper Bound Bound 4.24 5.36 3.44 4.16 3.66 4.34

N rezulta din munca din alte lucruri Total 5 20 25

Mean 4.80 3.80 4.00

Std. Deviation .45 .77 .82

Std. Error .20 .17 .16

Minimum 4 2 2

Maximum 5 5 5

ANOVA Importanta muncii Sum of Squares 4.000 12.000 16.000 df 1 23 24 Mean Square 4.000 .522 F 7.667 Sig. .011

Between Groups Within Groups Total

Tabel.3 Test de semnificatie Anova

43

Figura ura . 3 Principalii factori de satisfactie

10

ii fic ne ati be cit pa ca

8
7.0 8.0

ire os fol

15

8.5

8.0

8.0

re ata inv

u ari sal

Figura 4. Factori ai insatisfactiei

ru luc de m gra ati pro cit pa ca ire os fol nta ura ii sig sef cu ile ati rel cii efi en eb ru alt uc el ld diu ii leg me co cu ile oi ati in rel rur luc
4 6

6.0

iu stig pre cru e lu pd tim

6.0

Surse ale insatisfactiei

Surse ale satisfactiei

11

7.5

7.0

7.0

ri su nu bo job rin ip ati rel are ov rom .p sib po

6.0 7.0

6.5

6.0

5.5

16

14

12

10

44

Correlations Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation de actualul loc de Sig. (2-tailed) munca? N Satisfactia fata de Pearson Correlation recompensele extrinseci Sig. (2-tailed) materiale N Satisfactia fata de Pearson Correlation factorii extrinsec sociali Sig. (2-tailed) N Cat de satisfacut sunteti Pearson Correlation de continutul muncii? Sig. (2-tailed) N 1.000 . 26 .851** .000 25 .444* .034 23 .417* .034 26 Satisfactia fata de recompens ele extrinseci materiale .851** .000 25 1.000 . 25 .600** .002 23 .489* .013 25 Satisfactia fata de factorii extrinseci sociali .444* .034 23 .600** .002 23 1.000 . 23 .471* .023 23 Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii? .417* .034 26 .489* .013 25 .471* .023 23 1.000 . 26

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel.4 Corelatia satisfactie generala, satisfactie fata de factorii extrinseci si factorii intrinseci

45

Correlations Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Pearson Correlation 1.000 Sig. (2-tailed) . N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N mediul fizic Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N salariu Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N siguranta Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N timp de lucru Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N 26 .851** .000 25 .218 .286 26 .727** .000 25 .640** .001 25 .645** .000 26

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? SATEXM

SATEXM mediul fizic .851** .218 .000 25 1.000 . 25 .408* .043 25 .621** .001 25 .794** .000 25 .862** .000 25 .286 26 .408* .043 25 1.000 . 26 -.045 .831 25 .038 .858 25 .219 .282 26

salariu siguranta timp de lucru .727** .640** .645** .000 25 .621** .001 25 -.045 .831 25 1.000 . 25 .287 .164 25 .319 .120 25 .001 25 .794** .000 25 .038 .858 25 .287 .164 25 1.000 . 25 .827** .000 25 .000 26 .862** .000 25 .219 .282 26 .319 .120 25 .827** .000 25 1.000 . 26

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel 5. Corelatia ntre satisfactia generala, satisfactia extrinsecamateriala si elemtele ei componente

46

Correlations Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? 1.000 . 26 .417* .034 26 .242 .233 26 .411* .037 26 Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii? .417* .034 26 1.000 . 26 .526** .006 26 .669** .000 26

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii? posibilitate de a invata lucruri noi

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

posibilitate de a invata lucruri noi .242 .233 26 .526** .006 26 1.000 . 26 .642** .000 26

grad de folosire a capacitatilor .411 .037 26 .669 .000 26 .642 .000 26 1.000 26

grad de folosire a capacitatilor

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel 6. Corelatia ntre satisfactia generala, satisfactia intrinseca elemtele ei componente

Descriptives Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii? 95% Confidence Interval for Mean Lower Upper Bound Bound 3.90 4.48 2.86 4.39 3.69 4.31

N 1 2 Total 16 8 24

Mean 4.19 3.63 4.00

Std. Deviation .54 .92 .72

Std. Error .14 .32 .15

Minimum 3 2 2

Maximum 5 5 5

ANOVA Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii? Sum of Squares 1.688 10.313 12.000 df 1 22 23 Mean Square 1.688 .469 F 3.600 Sig. .071

Between Groups Within Groups Total

Tabel 7. Test de semnificatie Anova (creativitatea munciisatisfactie )

47

Munca Dvs. este monotona? Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Std. Deviation .50 .86 .81 95% Confidence Interval for Mean Std. Error .25 .19 .16 Lower Bound Upper Bound 2.95 4.55 3.60 3.62 4.40 4.30 Minimum 3 2 2 Maximum 4 5 5

N da nu Total 4 20 24

Mean 3.75 4.00 3.96

ANOVA Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Sum of Squares .208 14.750 14.958 df 1 22 23 Mean Square .208 .670 F .311 Sig. .583

Between Groups Within Groups Total

Tabel 8. Test de semnificatie Anova (monotonia muncii-satisfactie )

Correlations Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? 1.000 . 26 .248 .222 26

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Faceti acelasi lucru in fiecare zi?

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

Faceti acelasi lucru in fiecare zi? .248 .222 26 1.000 . 26

Tabel 9. Corelatie ntre gradul de satisfactie si frecventa efectuarii acelorasi sarcini

48

Correlations Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Pearson Correlation 1.000 Sig. (2-tailed) . N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Faceti acelasi lucru in fiecare zi? Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Invatati lucruri noi? Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Aveti sentimentul unei zile implinite seara? Grad de autonomie in decizii Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). 26 .417* .034 26 .248 .222 26 .433* .031 25 .390* .049 26 -.159 .437 26 Cat de satisfacut Cat de des sunteti de faceti acelasi continutul lucru in muncii? fiecare zi? .417* .248 .034 .222 26 1.000 . 26 .269 .184 26 .339 .098 25 .271 .180 26 -.007 .974 26 26 .269 .184 26 1.000 . 26 -.002 .993 25 .309 .124 26 -.024 .907 26 Aveti sentimentul unei zile implinite seara? .390* .049 26 .271 .180 26 .309 .124 26 .604** .001 25 1.000 . 26 -.016 .937 26 1.000 -.257 .215 -.016 .937 -.024 .907 -.007 .974

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii?

Cat de des invatati lucruri noi? .433* .031 25 .339 .098 25 -.002 .993 25 1.000 . 25 .604** .001 25 -.257 .215 25

Gradul de autonomie in decizii -.159 .437

Tabel. 10
posibilitatea de promovare Std. Deviation .83 1.37 1.27
ANOVA posibilitatea de promovare Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 10.010 25.208 35.217 df 1 21 22 Mean Square 10.010 1.200 F 8.339 Sig. .009

95% Confidence Interval for Mean Std. Error .23 .43 .26 Lower Bound 3.73 1.92 3.11 Upper Bound 4.73 3.88 4.20 Minimum 2 1 1 Maximum 5 5 5

da nu Total

N 13 10 23

Mean 4.23 2.90 3.65

Tabel 11. Test de semnificatie (existenta posibilitatii de promovare-satisfactia fata de posibilitatea de promovare)

49

Correlations Satisfact ia fata de relatiile cu colegii -.293 .146 -3.462 -.138 26 1.000 . 8.462 .338 26 -.557** .003 -6.615 -.265 26

In ce masura aveti prieteni printre colegi?

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) Sum of Squares and Cross-products Covariance N

In ce masura aveti prieteni printre colegi? 1.000 . 16.462 .658 26 -.293 .146 -3.462 -.138 26 .460* .018 7.615 .305 26

In ce masura va ajuta colegii? .460* .018 7.615 .305 26 -.557** .003 -6.615 -.265 26 1.000 . 16.654 .666 26

relatii cu colegii

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) Sum of Squares and Cross-products Covariance N

In ce masura va ajuta colegii?

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) Sum of Squares and Cross-products Covariance N

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). **. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Tabel. 12 Corelatia ntre satisfactia fata de relatiile cu colegi si existenta prietenilor printre colegi
Este acesta locul de munca pe care l-ati dorit? Salariul Dvs personal Std. Deviation 5855400.44 2981859.07 4584995.76 95% Confidence Interval for Mean Std. Error 2070196.68 796935.36 977524.38 Lower Bound Upper Bound 7104762.73 16895237.27 6171182.97 7353490.40 9614531.31 11419236.87 Minimum 6000000 4500000 4500000 Maximum 22000000 15000000 22000000

N da nu Total

Mean 8 12000000.00 7892857.14 9386363.64

14 22

ANOVA Salariul Dvs personal Between Groups Within Groups Total Sum of Squares 85876623376623.400 355589285714285.700 441465909090909.100 df 1 20 21 Mean Square 85876623376623.400 17779464285714.290 F 4.830 Sig. .040

Tabel13. Test de semnificatie Anova (salariu, job ideal)

50

Este acesta locul de munca ideal? prestigiu Std. Deviation .71 1.11 1.12 95% Confidence Interval for Mean Std. Error .22 .29 .22 Lower Bound 3.99 2.72 3.34 Upper Bound 5.01 3.95 4.26 Minimum 3 1 1 Maximum 5 5 5

da nu Total

N 10 15 25

Mean 4.50 3.33 3.80

ANOVA prestigiu Sum of Squares 8.167 21.833 30.000 df 1 23 24 Mean Square 8.167 .949 F 8.603 Sig. .007

Between Groups Within Groups Total

Tabel14. Test de semnificatie Anova (prestigiu social, job ideal)

Sunt responsabilitatile DVs. clar definite? Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Std. Deviation .83 .79 .80 95% Confidence Interval for Mean Std. Error .22 .23 .16 Lower Bound 3.45 3.58 3.68 Upper Bound 4.41 4.59 4.32 Minimum 2 3 2 Maximum 5 5 5

da nu Total

N 14 12 26

Mean 3.93 4.08 4.00

ANOVA Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Sum of Squares .155 15.845 16.000 df 1 24 25 Mean Square .155 .660 F .234 Sig. .633

Between Groups Within Groups Total

51

ANOVA Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? Sum of Squares 1.716E-02 14.941 14.958 df 1 22 23 Mean Square 1.716E-02 .679 F .025 Sig. .875

Between Groups Within Groups Total

Tabel. 15 Satisfactie n munca-specificitatea muncii

Centralitatea muncii-satisfactia extrinseca-materiala SATEXM Std. Deviation .5132 .8768 .4743 .6742 95% Confidence Interval for Mean Std. Error .1815 .3579 .1430 .1348 Lower Bound Upper Bound 4.0084 4.8666 2.7049 4.5451 3.4313 3.6617 4.0687 4.2183 Minimum 3.50 2.25 2.75 2.25 Maximum 5.00 4.75 4.25 5.00

N centralitate mare centralitate medie centralitate scazuta Total 8 6 11 25

Mean 4.4375 3.6250 3.7500 3.9400

ANOVA SATEXM Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 2.972 7.938 10.910 df 2 22 24 Mean Square 1.486 .361 F 4.119 Sig. .030

Tabel 16 Test de semnificatie Anova (centralitate-satisfactie extrinseca)

Descriptives Varsta Std. Deviation 7.55 10.88 9.27 11.33 95% Confidence Interval for Mean Std. Error 2.67 4.11 2.80 2.22 Lower Bound Upper Bound 39.93 52.57 25.08 45.21 23.77 31.81 36.23 40.96 Minimum 32 23 23 23 Maximum 59 52 51 59

N centralitate mare centralitate medie centralitate scazuta Total 8 7 11 26

Mean 46.25 35.14 30.00 36.38

52

ANOVA Varsta Sum of Squares 1237.797 1970.357 3208.154 df 2 23 25 Mean Square 618.898 85.668 F 7.224 Sig. .004

Between Groups Within Groups Total

Tabel.17 Test de semnificatie Anova (centralitate-varsta)

Descriptives vechime in munca Std. Deviation 9.38 11.66 9.47 12.49 95% Confidence Interval for Mean Std. Error 3.32 4.41 2.86 2.45 Lower Bound Upper Bound 17.53 33.22 2.21 23.79 .68 9.24 13.41 19.33 Minimum 8 1 1 1 Maximum 42 31 27 42

N centralitate mare centralitate medie centralitate scazuta Total 8 7 11 26

Mean 25.38 13.00 7.05 14.29

ANOVA vechime in munca Sum of Squares Between Groups Within Groups Total 1571.984 2329.102 3901.087 df 2 23 25 Mean Square 785.992 101.265 F 7.762 Sig. .003

Tabel. 18 Test de semnificatie Anova (centralitate-vechime in munca)

Descriptives vechime in firma Std. Deviation 3.3649 4.2468 2.6346 3.3463 95% Confidence Interval for Mean Std. Error 1.2718 1.6052 .7943 .6693 Lower Bound Upper Bound 1.1594 7.3834 .8009 8.6563 .8210 2.2787 4.3608 5.0413 Minimum .10 .30 .00 .00 Maximum 10.00 11.00 10.00 11.00

N centralitate mare centralitate medie centralitate scazuta Total 7 7 11 25

Mean 4.2714 4.7286 2.5909 3.6600

ANOVA vechime in firma Sum of Squares 23.182 245.558 268.740 df 2 22 24 Mean Square 11.591 11.162 F 1.038 Sig. .371

Between Groups Within Groups Total

Tabel. 19 Test de semnificatie Anova (centralitate-vechime in firma)

53

Descriptives 95% Confidence Interval for Mean Std. Error .18 .33 .16 .21 .34 .18 .28 .26 .22 .23 .42 .20 .30 .65 .27 .27 .72 .26 .14 .22 .11 .14 .61 .19 .17 .63 .19 .25 .52 .22 .18 .68 .20 .20 .67 .21 .19 .65 .20 .14 .40 .14 Lower Bound Upper Bound 3.73 4.47 2.81 3.68 3.75 3.62 3.90 3.10 2.34 3.06 3.18 2.58 3.26 3.49 2.49 3.57 3.14 1.65 3.11 4.27 3.93 4.30 4.29 2.09 3.97 3.91 2.37 3.80 2.96 1.67 2.90 3.92 2.24 3.81 3.53 1.62 3.36 3.81 2.15 3.70 3.80 2.80 3.75 4.52 4.32 4.65 5.38 4.64 4.26 3.66 3.98 4.15 4.75 4.07 4.73 5.85 4.67 4.27 5.35 4.20 4.83 5.07 4.77 4.87 5.25 4.75 4.62 5.63 4.60 3.99 4.33 3.82 4.68 5.76 4.65 4.37 5.05 4.25 4.59 5.51 4.53 4.40 4.87 4.33 Minimum 3 2 2 2 3 2 1 2 1 2 2 2 1 1 1 1 1 1 3 4 3 3 1 1 3 1 1 1 1 1 3 1 1 2 1 1 2 1 1 3 2 2 Maximum 5 4 5 5 5 5 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Cat de satisfacut sunteti de actualul loc de munca? mediul fizic

masculin feminin Total masculin feminin Total

N 20 6 26 20 6 26 19 6 25 18 6 24 19 6 25 17 6 23 20 6 26 19 6 25 19 6 25 19 6 25 20 6 26 20 6 26 20 6 26 20 6 26

Mean 4.10 3.67 4.00 4.20 4.50 4.27 3.68 3.00 3.52 3.67 3.67 3.67 4.11 4.17 4.12 3.71 3.50 3.65 4.55 4.50 4.54 4.58 3.67 4.36 4.26 4.00 4.20 3.47 3.00 3.36 4.30 4.00 4.23 3.95 3.33 3.81 4.20 3.83 4.12 4.10 3.83 4.04

Std. Deviation .79 .82 .80 .95 .84 .92 1.20 .63 1.12 .97 1.03 .96 1.29 1.60 1.33 1.10 1.76 1.27 .60 .55 .58 .61 1.51 .95 .73 1.55 .96 1.07 1.26 1.11 .80 1.67 1.03 .89 1.63 1.10 .83 1.60 1.03 .64 .98 .72

salariu

masculin feminin Total masculin feminin Total

premii si bonusuri

alte beneficii

masculin feminin Total

posibilitatea de promovare relatii cu colegii

masculin feminin Total masculin feminin Total

relatii cu sefii

masculin feminin Total

siguranta

masculin feminin Total masculin feminin Total

relatii facute prin job

posibilitate de a invata lucruri noi grad de folosire a capacitatilor program de lucru

masculin feminin Total masculin feminin Total masculin feminin Total

Cat de satisfacut sunteti de continutul muncii?

masculin feminin Total

Tabel 20 Corelatie (satisfactie sex)

54

Correlations Importa nta lucruril or noi 1.000 . 26 .716** .000 26 .501** .009 26 -.421* .032 26 -.538** .005 26 -.392* .047 26 Import Importa anta nta relatiil promov or prin vechime arii job in munca .716** .501** -.421* .000 26 1.000 . 26 .328 .102 26 -.443* .023 26 -.617** .001 26 -.427* .030 26 .009 26 .328 .102 26 1.000 . 26 -.465* .017 26 -.465* .017 26 -.428* .029 26 .032 26 -.443* .023 26 -.465* .017 26 1.000 . 26 .549** .004 26 .984** .000 26

Importanta lucrurilor noi Importanta promovarii Importanta relatiilor prin job

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

vechime in firma Varsta -.538** -.392* .005 26 -.617** .001 26 -.465* .017 26 .549** .004 26 1.000 . 26 .503** .009 26 .047 26 -.427* .030 26 -.428* .029 26 .984** .000 26 .503** .009 26 1.000 . 26

vechime in munca

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

vechime in firma

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

Varsta

Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed). *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabel. 21 Corelatie (vrsta, vechime-motivatie)

55