1.

Viroze Respiratorii -virusurile gripale -virusul oreionului

Viroza respiratorie se caracterizeaz drept infecia cilor respiratorii superioare i inferioare, ns este o boal care nu afecteaz ntr-un mod major starea de sntate a pacientului. Dei poate aprea oricnd, boala este mai comun n lunile de toamn i de iarn deoarece virusurile se rspndesc mai repede n medii de umiditate sczut.

Aceste infecii virale pot duce uneori la complicaii precum: traheobronite purulente, apariia de pneumonii sau bronhopneumonii.

VIRUSURILE GRIPALE GRIPA

Este o boala infectioasa acuta caracterizata clinic prin manifestari severe ale aparatului respirator si ale organismului in general si epidemiologic printr-ocontagiozitate mare cu valuri epidemice care periodic la intervale de 10-20 de ani sau 30 se extind pe tot globul sub forma de pandemii.Gripa este produsa de virusul gripal MYXOVIRUS INFLUENZAE cu genomconstituit din ARN facand parte din familia ORTHOMYOVIRIDAE.Virusul gripal are forma sferica,uneori filamentoasa cu diametrul aproximativ 100milicromi,la suprafata se gasesc mici proeminente filamentoase alcatuite dinmicroproteine care constituie hemaglitulina si respective neuraminidaza,ambele avandrol important in activitatea biologica a virusului,sunt invelite intr-un strat lipidic al particolei virale care la randul sau e plasat pe un matrice.In interiorul acesteia se aflanucleoclapsidra.Nucleoclapsidra constituie o nucleoproteina conectata la 9 fragmentede ARN.Antigenul nucleoclapsidric confera virusului gripal specialitatea detip(A,B,C).Hemaglutinina asigura absorbtia virusului de hematii si pe celulele ciliate aleaparatului respirator;aglutinarea se produce prin interactiunea dintre hemaglutinina sireceptorii specifici de pe hematii,fenomenul poate fi impiedicat de anticorpii specifici. Neuraminidaza este o enzima care permite eliberarea particolelor virale din celule jucand un rol important in gradul de infectiozitate;hemaglutinina si neuraminidazasunt glicoproteine cu specificitate antigenica ele conferind sinusurilor gripalespecificitate de subtip.Trei virusuri gripale A,B,C care difera intre ele prin structura nucleoproteinei interne si antigenelor proteice de suprafata.In varianta A a virusurilor se pot intalni 3 subtipur de henaglutinina(H1,H2,H3) si 2subtipuri de neuraminidaza se fac combinati.Aceasta complexitate a structuriantigenice poate explica aparitia unor variati antigenice majore la virusul gripal de tipA care surprinde populatia fara o imunitate corespunzatoare.Virusul gripal de tip B are o structura mai unitara si la aceasta nu apar decat variatiiantigenice minore fara implicatii epidemiologice importante iar virusul C nu prezintavariatii antigenice. Fiecare tulpina este codificata astfel:-tipul antigenic de ribonucleoproteina(A,B,C)fara sau localitatea in care a fost izolata.-nr de ordine al tulpinii,anul in care a fost izolata prima data.-simbolurile structurii antigenice ale subtipului de hemoglutinina si neuraminidaza.Vvirusul gripal poate fi conservat timp de cateva saptamani intre 0 si 4

C,puterea sainfectioasa este distrusa prin incalzire timp de cateva minute la 56 C,prin radiatii UVsau tratament cu eter-formol.Hemoglutinina si antigenele fixatoare de complementsunt mai rezistenti la agenti chimici si fizici decat particule virale.Patogenie-virusulgripal patrunde in organism prin intermediul aerosolilor si afecteaza mucoasa cailor respiratorii.Neuraminidaza scade vascozitatea stratului mucos exprimand receptori dela suprafata celulei la patrunderea virusului gripal care produce leziuni distructiveurmate de descoamarea celulelor ciliate infiltrate cu celule mononucleare si edemsubmucos.Cand procesul afecteaza si parenchimul pulmonar apar leziuni interstitiale,staregenerala alterata(febra,astenie,dureri musculare)insoteste de regula sindromul gripaldar viremia apare in cazul in care organismul este complet lipsit de aparare.Deceselesi cazurile grave se intalnesc in general la copii,batrani(afectiuni pulmonare sicardiovasculare)si la grupele cu risc.

Diagnostic de laborator
(poate fi pus doarin perioada epidemiilor)-certitudineaunui diagnostic correct este data de laborator prin izolarea si identificarea virusurilor din spalatura nazala,secretii nazale sau faringiene,sputa.Titlurile de virus in aceste produse sunt cu atat mai inalte cu cat recoltarea este maiaproape de debutul bolii(13zile).Cultivarea si izolarea se poate obtine prin inocularein scopul amniotic al unor oua de gaina cu embrion de 10 zile.Diagnostic rapid se poate face cu ajutorul testului de imunoflorescenta in celulele epiteliale ale tractuluirespirator sau prin detectarea acestuia in secretii prin testul Elissa.

Epidemiologia
Se face direct de la om la om prin picaturile nasofaringiene,contagiozitatea este mare mai ales in colectivitati in numai catevasaptamani gripa se poate propaga in mai multe tari sau continente.Receptivitatea este generala putand afecta toate grupele de varsta.

Profilaxia specifica
Se poate realiza prin vaccinare antigripala cu vaccinuri inactivate(mono sau polivalente)

Virusul oreiunului
Parotidita epidemica este o boala infectioasa acuta si transmisibila, produsa de virusul urlian si care determina o inflamatie a glandelor salivare (in special glanda parotida), dar si a altor tesuturi cum ar fi pancreasul, sistemul nervos sau testiculul. Oreionul apare in principal in a doua copilarie, la adolescenti si adulti tineri.Sursa de virus urlian o constituie bolnavii sau persoanele infectate,dar fara manifestari clinice. De la acestea, virusul se transmite direct prin saliva in cadrul stranutului sau tusei, iar poarta de intrare o constituie mucoasa faringiana si cea respiratorie, de unde virusul urlian trece in sange si se localizeaza apoi in tesuturile amintite anterior. Simptomele oreionului

La debut, oreionul este insotit de: - febra cu frisoane - cefalee (dureri de cap) - dureri musculare - tumefactie parotidiana care se manifesta prin deformare caracteristica a zonei mandibulare, usor dureroasa la palpare, iar cand se produce bilateral, da aspectul de para al fetii. - limba este incarcata; - secretia salivara este redusa in oreion si deci, pacientul va avea gura uscata; - miros fetid. In evolutia parotiditei endemice: - febra (38-390C) dureaza cateva zile, - tumefactia parotidian este initial unilaterala si devine bilaterala in 2-4 zile, iar in 10 zile de regula, cedeaza. - Pot fi prinse si celelalte glande salivare: - glanda submaxilara care da o deformare proeminenta sub barbie; glanda sublinguala asociaza tumefactia planseului sublingual. Evolutia parotiditei epidemica este usoara la copil si creste in gravitate o data cu varsta la care se produce. Astfel, oreionul poate afecta si: -testiculele la persoane peste 14 ani; -ovarele; -glanda mamara; -pancreasul; -sistemul nervos unde va da encefalita, meningita sau mielita urliana. Stabilirea diagnosticului de oreion

Simptomele clinice ghideaza de obicei medicaul spre diagnosticul de oreion. Pentru a-l confirma insa, se vor practica: -analizele de sange; -izolarea virusului urlian din saliva pacientului cu parotidita epidemica; -teste serologice; -testul intradermic. Tratamentul oreionului

Nu exista antivirale specifice pentru virusul urlian. De aceea, se recurge la:

1. Repaus la pat timp de 10-14 zile. 2. Dieta este:

- larga, nutritiva - cu mentiunea ca in prima etapa se vor recomanda mai ales lichidele si semisolidele datorita tumefactiei parotidiene cu care oreionul evoleaza in aceasta perioada - daca este afectat pancreasul, dieta va tine cont de acest aspect. (se suprima aportul alimentar, pacientul avand voie sa consume doar apa)

3. Igiena cavitatii bucale prin:

- toaleta repetata a gurii cu apa de gura; - gargara cu cei de musetel.

4. Antialgice si antipiretice (medicatie care scade febra) pentru a trata simptomele parotiditei
epidemice.

5. Pentru varsaturile asociate, se recomanda Emetiral, clorpromazina. 6. Corticoizii se administreaza in urmatoarele complicatii ale oreionului:
- encefalita - meningita - mielita - nevita. Tratamentul trebuie facut la recomandarea si sub supravegherea unui medic.

Protectia impotriva oreionului

Acum 40 de ani, s-a introdus vaccinul urlian care protejeaza impotriva oreionului si care se administreaza in tripla asociere rujeolic, rubeolic, oreion (R.O.R) la 1 an si respectiv, 7 ani. El este insa contraindicat la gravide, daca este un copil cu febra sau cu imunodeficiente.

Bibliografie: [1] Marin Gh. Voiculescu, Boli infectioase, Vol.II, ed. Medicala, Bucuresti, 1990 [2] Dumitru T. Buiuc, Microbiologie medicala, ed. Gr. T. Popa, Iasi, 2003 [3] Marin Voiculescu, Medicina pentru familie, ed. Medicala, 1986