Absorbtia fondurilor europene: o problema pentru UE si noii sai membri

O perspectiva foarte interesanta n ceea ce priveste Uniunea Europeana si proiectele sale survine n urma analizei modului n care comunitatea aloca si administreaza fondurile structurale destinate statelor membre sau statelor n curs de aderare, care se mpart n functie de o suma de criterii ntr-o suma de categorii dintre care cele mai cunoscute snt fondurile oferite prin intermediul programelor PHARE, ISPA si SAPAR ! "u toate acestea, ele nu snt cele mai importante! #a o privire de ansamblu, Uniunea Europeana este o structura suprastatala, care se defineste ca o comunitate de state europene independente, astazi n numar de $%, reunite n &urul unor valori politice, economice, culturale si sociale comune, n urma procesului de cooperare si integrare nceput n $'%$, odata cu semnarea (ratatului de la Paris! #a nivel bugetar, statele membre contribuie la bugetul Uniunii Europene si primesc o anumita cota din bugetele astfel constituite! )ondurile snt repartizate statelor membre prin doua sisteme, denumite )onduri Structurale si )onduri de "oeziune! )ondurile Structurale snt acordate pentru ca un stat membru sa atinga un nivel minim de dezvoltare a infrastructurii n raport cu standardele europene, investitiile tintind catre cresterea economica, a locurilor de munca si la dezvoltarea euroregiunilor, precum si la nlaturarea slabiciunilor structurale att la nivelul regiunilor mai putin dezvoltate ct si n centrele urbane! Pe aceasta componenta, un e*emplu este instrumentul pentru politici structurale pentru preaderare +ISPA,, care, pentru perioada -...--../, are prevazut un buget de apro*imativ un miliard de euro pe an! n ceea ce priveste )ondurile de "oeziune, acestea si propun sa reduca diferentele dintre regiunile si tarile europene! Obiectivul coeziunii economice si sociale apare n preambulul (ratatului de la Roma din $'%0, iar termenul coeziune a fost ales ca fiind principalul cuvnt c1eie pentru programul lansat n perioada anilor 23. de catre 4ac5ues elors, menit sa relanseze procesul de integrare europeana prin crearea pietei interne si a uniunii monetare europene! Ideea de baza a fost aceea de a nsoti elementele liberale orintate catre piata ale programului de integrare, cu o componenta sociala si o aderare e*plicita la solidaritate ntre curentele de stnga si dreapta din Uniunea Europeana! Astfel, elors si colaboratorii sai au propus atunci pentru componenta sociala a noii politici europene termeni c1eie cum ar fi redistribuirea, solidaritatea, &ustitia, dezvoltarea sociala si regionala si convergenta! Aceste deziderate au fost reunite sub formula coeziune economica si sociala, care se regaseste si n preambulul din $'%0! Prin urmare, )ondurile de "oeziune reprezinta un mecanism care urmareste sa elimine diferentele economice care submineaza spiritul comunitar! Astfel, tarile proaspat aderente la Uniunea Europeana +Estonia, #ituania, #etonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica "e1a, "ipru, 6alta si Polonia, au primit pentru perioada -..7--../ o suma de -$,0 miliarde de euro! esi parado*al, una dintre principalele problemele mentionate recent n articolele de presa si comentariile asupra e*tinderii Uniunii Europene este tocmai slaba capacitatea sau incapacitatea statelor europene si aderante de a absorbi fondurile comunitare, fenomen care este atribuit de specialistii si analistii financiari fragilitatii financiare a acestor state! e asemenea, foarte des se mentioneaza capacitatea redusa a tarilor de a pregati proiecte eligibile pentru absorbtia fondurilor comunitare! ificultatile de absorbtie apar de regula n zona "entral si Est Europeana, unde snt cauzate de o serie de probleme statale, printre care se numara si diferentele de organizare si structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democratiei locale! tarile din Est au initiat la nceputul anilor 2'. un proces de descentralizare, aspirnd la rentoarcerea la autonomia locala, iar colectivitatile locale dispun n prezent de organisme de decizie constituite democratic, alese prin vot universal si cu competente sporite! n acest conte*t, rolul acestor colectivitati devine din ce n ce mai mare la nivel finaciar, ntr-o perioada n care cerintele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri si pentru co-finantarea proiectelor comunitare! Absorbtia fondurilor se face la nivelul colectivitatilor locale, pe baza competentelor e*tinse n mod progresiv la

nivel regional! Astfel, n materie de educatie, colectivitatile locale au n sarcina ntretinerea si constructia cladirilor, scolilor primare si secundare, precum si remunerarea personalului didactic +administratia institutiilor pentru studii superioare nu este asigurata de colectivitatile locale dec t n Polonia,! n domeniul imobiliar, colectivitatile snt responsabile de constructia caselor si gestiunea n domeniul imobiliar, c1iar daca o buna parte din apartamente si case au fost vndute n cursul tranzitiei catre economia de piata +'$8 din bulgari snt proprietarii caselor n care locuiesc,! n ceea ce priveste sectorul social, o parte din c1eltuielile cu ncalzirea, apa si trasnsportul public pentru familiile fara venituri fac obiectul finantarilor de la bugetele locale +cum este si cazul Romniei,! e asemenea, spitalele, ordinea publica, transportul, distributia apei potabile, reciclarea apei si deseurilor mena&ere, gazele si caldura snt administrate pe plan local! E*tinderea competentelor a determinat astfel o crestere a c1eltuielilor publice locale pentru tarile Est Europene de pna la un procent de '8 din Produsul Intern 9rut +PI9, n anul -..-! "u toate acestea, c1iar daca nregistreaza o crestere, procentul este net inferior celui din Uniunea Europeana! Aici apare parado*ul, pentru ca, spus cu alte cuvinte, enuntul de mai sus anunta de fapt ca tarile din Est c1eltuie un procent prea mic pentru a putea absorbi n totalitate fondurile europene: Un indice pentru a masura capacitatea de absorbtie a fondurilor snt investitiile pe care o anumita tara le face! "1eltuielile cu investitiile au nregistrat o tendinta de crestere si reprezinta n tarile din Europa "entrala si de Est un nivel relativ superior celor din Uniunea Europeana +-8 din PI9, n medie, fata de $,%8 n medie, n Uniunea Europeana,! Investitiile snt cu toate acestea slabe n Romnia si 9ulgaria, unde se nregistreaza mai putin de $8 din PI9! "riticile legate de folosirea banilor comunitari au semnalat n cazul Romniei o serie de cazuri de conflict de interese n care persoane din administratia publica locala si-au nsusit o parte din fondurile europene prin intermediul unor lucrari avnd ca obiect alimentarea cu apa, gaze si canalizare! O problema de acest tip afecteaza, printre altele, si capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, determinnd ;uvernul sa aprobe o serie de interdictii pentru alesii locali si functionarii publici, care se refera la accesul acestora la fondurile europene! "riticile nu ocolesc nici "omisia Europeana, care a adoptat recent o propunere pentru cresterea bugetului UE de la $.. de miliarde de euro n prezent, la $7< de miliarde n -.$<! "u acest prile&, "omisia a fost criticata pentru ca nu a oferit o proiectie de perspectiva asupra modului n care vor fi c1eltuiti banii, si nici macar nu a sugerat ca intentioneaza sa aloce mai multi bani pentru reforma durabila de structura! ovada invocata de analistii financiari este faptul ca 9ulgaria si Romnia au fost omise de la calcularea pragului pentru cel mai mare nivel al a&utorului pentru perioada -..0--.$<, c1iar daca probabil tarile vor deveni membre n -..0! E*emplul este relevant n masura n care prapastia dintre nivelurile de prosperitate dintre regiunile Uniunii Europene s-a redus foarte putin sau c1iar s-a e*tins n unele cazuri! Uniunea Europeana nu pare astfel dispusa sa c1eltuiasca bani pentru a-si ndeplini propriile obiective pentru realizarea coeziunii si a convergentei! Perspectiva financiara care defineste venitul UE si pragurile de c1eltuieli de-a lungul unei perioade de mai multi ani urmeaza sa fie adoptata de "onsiliu si de Parlament nainte de sfrsitul anului -..%, n cadrul unei dezbateri care promite sa provoace o lupta de putere ma&ora ntre o serie dintre statele membre +n special cele care contribuie n mod substantial la buget, si "omisie! Astfel, propunerea "omisiei porneste de la trei prioritati de termen lung, si anume= dezvoltare +mai ales n ceea ce priveste piata muncii si coeziunea,, interesul cetateanului +libertate, securitate si dreptate, si ntarirea imaginii Uniunii Europene ca partener global! Pentru a avea resurse financiare pentru atingerea acestor obiective politice, "omisia a cerut o crestere a nivelului mediu de c1eltuieli de $,78 pentru perioada de sapte ani, nevoile bugetare urmnd sa atinga suma de $7< de miliarde de euro! Pe ntreaga perioada, sumele necesare vor ramne nsa undeva sub pragul financiar curent de $,-78 din PI9! Pe de alta parte, o reorientare a politicii structurale europene prin acordarea de fonduri regionale n baza unor statistici privind venitul la nivel national si nu regional ar crea premisele pentru scaderea c1eltuielilor fara a negli&a regiunile cu adevarat dezavanta&ate! e asemenea, Uniunea nu este transparenta la nivelul planificarii bugetului din cauza mecanismului de corectie a contributiei statelor membre, care nu este aplicat unitar pentru toate statele! 6odul inegal de colectare a banilor la nivelul Uniunii Europene sta din ce n ce mai mult la baza argumentului n favoarea unei ta*e UE! n opinia "omisiei, metoda de finantare trebuie sc1imbata pe termen mediu, din actualul sistem de contributii ntr-un sistem de ta*e pentru a da Uniunii o mai mare autonomie financiara! (a*a va urma sa fie bazata pe o ta*a pe valoare adaugata uniformizata la nivel european sau o ta*a impusa mediului de afaceri, si va trebui sa fie neutra din punctul de vedere al venitului! iscutia legata de introducerea ta*ei europene arata nsa un impediment ma&or legat de predictia cresterii generale a efortului financiar local si national, deoarece este putin probabil ca tarile membre sa-si reduca ta*ele interne cu ec1ivalentul sumei alocate Uniunii Europene!

"omisia Europeana a fost criticata recent si pentru faptul de a nu fi dezbatut divizarea si alcatuirea prioritatilor si a responsabilitatilor n domeniul financiar! iferitele idei cu privire la Uniunea Europeana formata din -% de state vor face negocierea bugetului si mai dificila dect a fost n trecut, cu att mai mult cu ct deciziile vor fi luate n continuare numai prin unanimitate de voturi! Unanimitatea permite celor care primesc bani sa bloc1eze deciziile care nu le convin, dar permite celorlalte tari membre sa aiba o influenta foarte mare! aca ntelegerea nu este realizata la timp, nu se va putea spune cum arata din -..0 si nici ce plati se vor face! O perspectiva care ar trebui sa i nspaimnte pe contribuabili mult mai putin dect pe cei care primesc fondurile!