Constitutia din Liechtenstein

Principatul Liechtenstein se intinde pe un teritoriu de 160 si are o populatie de 34 600 de locuitori. Se situeaza pe locul 4 in ierarhia celor mai mici state din lume, dupa Vatican, Monaco si San-Marino. In prezent, Principatul Liechtenstein este o monarhie constitutionala, bazata pe un sistem parlamentar, ceea ce inseamna, in linii mari, faptul ca Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului. Constitutia actuala a fost adoptata pe 1 februarie 2009 de catre Serviciile Legale ale Guvernului din Principatul Liechtenstein (The Government Legal Services of the Principality of Liechtenstein). Constitutia liechtensteineza contine 12 capitole si 115 articole. In articolul 64, alin. 4, este stipulat faptul ca orice initiativa legislativa cu privire la Constitutie trebuie sa fie adusa de cel putin 1500 de cetateni cu drept de vot, sau sa fie votata de cel putin patru municipii. Alin. 5 al aceluiasi articol mentioneaza faptul ca detalii legate de aceasta initiativa populara urmeaza a fi reglementate de o alta lege. Articolul 66 reglementeaza felul in care sunt adoptate noi legi. In alin. 1 este stipulat faptul ca orice lege votata de Parlament, care nu este urgenta, si orice rezolutie financiara, care de asemenea nu este urgenta, poate fi supusa votului popular daca Parlamentul decide asta, sau daca 1000 de cetateni liechtensteinezi cu drept de vot ori 3 municipii isi exprima dorinta in acel sens, in 30 de zile de la anuntarea oficiala a rezolutiei in Parlament. Alin. 2 prevede faptul ca, in cazul rezolutiilor privitoare la Constitutie, este necesar sa initieze proiectul de lege 1500 de cetateni sau 4 municipii. Alin. 3 prevede faptul ca Parlamentul are dreptul de a solicita vot popular daca legea care urmeaza sa fie adoptata include principii individuale. In alin. 4 este prevazut faptul ca majoritatea absoluta a voturilor valide din intreaga tara trebuie sa decida daca rezolutia unei legi este acceptata sau respinsa. In alin. 5 este mentionat faptul ca doar Printul poate supune o lege unui vot prin referendum, dupa ce votul popular s-a desfasurat, sau dupa ce perioada de 30 de zile in care acesta putea fi solicitat si defasurat a expirat. De asemenea, in alin.6 este prezentata situatia in care Parlamentul respinge un proiect de lege, care a fost depus in forma ceruta si acompaniat de o eventuala propunere legata de fondurile care ar putea acoperi prevederile sale, de catre initiativa populara. In aceasta situatie, legea este supusa votului popular, iar daca cetatenii din Liechtenstein accepta propunerea legislativa, atunci aceasta inlocuieste rezolutia Parlamentului. In sfarsit, alin. 7 prevede

faptul ca detalii viitoare legate de organizarea unui referendum vor fi reglementate de o lege. Articolul 112, alin. 2, reglementeaza faptul ca amendamente sau interpretari obligatorii aduse legii fundamentale a tarii pot fi propuse fie de Guvern, fie de Parlament, fie prin intermediul unei initiative populare. Sunt cerute unanimitatea membrilor prezenti ai Parlamentului, sau majoritatea a trei sferturi din membri prezenti la doua sedinte ale Parlamentului, care sa voteze in favoare, un vot popular, daca este solicitat, si in oricare caz in afara de abolirea monarhiei, acordul Printului. In articolul 113, alin. 1, este reglementat faptul ca 1500 de cetateni cu drept de vot au dreptul de a avea initiativa ca monarhia sa fie abolita. Intr-un asemenea caz, daca initiativa apartine poporului, Parlamentul trebuie sa construiasca o noua constitutie republicana si sa o supuna votului popular, cel mai devreme dupa un an, cel mai tarziu dupa doi ani. Printul are dreptul, in cazul acela, sa supuna o noua constitutie aceluiasi vot popular. In cazul unei asemenea initiative, procedura de a face amendamente Constitutiei, precizata in art. 112, alin. 2, este inlocuita de urmatoarea procedura, reglementata in art. 113, alin. 2. Daca a fost adus doar un proiect care sa devina legea fundamentala a tarii, adoptarea acestuia cere majoritate absoluta. Daca au fost prezentate doua proiecte, toti cetatenii liechtensteinezi cu drept de vot au posibilitatea sa aleaga intre vechea Constitutie si cele doua proiecte. In acest caz, fiecare cetatean trebuie sa aiba doua voturi in primul scrutin. Alegatorul poate alova aceste doua voturi celor doua variante pe care doreste sa le vada in urmatorul scrutin. Cele doua variante constitutionale care obtin cele mai multe voturi, urmeaza a fi supuse din nou votului, in urmatorul scrutin, care are loc peste 14 zile. In acest scrutin, fiecare cetatean isi exprima votul pentru una dintre aceste variante, iar cea care va fi adoptata este cea care va fi votata cu majoritate absoluta.