Sunteți pe pagina 1din 42

SUBIECTUL 2.

Raporturile de drept fiscal Raporturile juridice fiscale sunt formate din relatii de impunere care iau nastere n procesul repartizarii unei parti din venitul national si n redistribuirea unor venituri ale persoanelor juridice si ale persoanelor fizice, n scopul constituirii fondurilor banesti ale bugetului de stat. Nu exista o reglementare legala care sa defineasca raportul juridic fiscal, dar din interpretarea mai multor prevederi ale Codului de procedura fiscala, respectiv art. 1, art. 16 si art. 21 rezulta at t partile, c t si continutul si obiectul raporturilor juridice fiscale.Raporturile juridice fiscale sunt de doua categorii! raporturi juridice fiscale de drept material si raporturi juridice de drept procedural fiscal."itlul de creanta fiscala este #actul ultim$ care finalizeaza activitatea desfasurata sub imperiul raportului juridic de drept material fiscal. "itlul de creanta fiscala este un act specific raportului de drept material fiscal, ntruc t conform art. 21 alin. %1& C. proc. fisc. #creantele fiscale reprezinta drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept material fiscal$ n timp ce titlul de creanta fiscala este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala, ntocmit de organele fiscale competente.'n cazul celor doua categorii de raporturi juridice subiectele sunt aceleasi, respectiv organele fiscale si contribuabilii, obiectul este acelasi, respectiv stabilirea si ncasarea la bugetul general consolidat a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate de catre debitorii fiscali, dar difera continutul celor doua categorii de raporturi. (ubiectele raporturilor juridice fiscale (ubiectele raporturilor juridice fiscale sunt, pe de o parte, statul, prin organele fiscale nvestite cu atributii specifice realizarii veniturilor fiscale%)gentia Nationala de )dministrare *iscala, unitatile sale teritoriale, precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale&, iar pe de alta parte, persoanele juridice sau persoanele fizice obligate sa plateasca impozitele, taxele si celelalte venituri ale bugetului de stat.Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, n conditiile legii.'n relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate avea un raport juridic direct, sau poate fi reprezentat printr+un mputernicit. 'mputernicitul poate fi conventional, sau legal.'n anumite situatii, generate de structura raportului juridic de drept material fiscal, obligatia de plata a unui impozit stabilit de lege n sarcina unui contribuabil nu revine nici contribuabilului si nici reprezentantului sau legal ori conventional, curatorului ori succesorului n drepturi, ci platitorului.,latitor al obligatiei fiscale este debitorul sau persoana care, n numele debitorului, conform legii, are obligatia de a plati sau de a retine si de a plati, dupa caz, impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate bugetului general consolidat. ,latitorul nu este un debitor al unui impozit, ci persoana desemnata de legiuitor % de ex! angajatorul n cazul unui raport juridic de munca este platitor al obligatiilor fiscale const nd n impozit pe salarii si contributii sociale n numele si pe seama angajatului& care are obligatia retinerii si varsarii impozitului datorat de contribuabil n cazul impozitelor a caror realizare se face prin retinere la sursa si virarea n conturile trezoreriei statului. -biectul raporturilor juridice fiscale -biectul raporturilor juridice fiscale de drept material sau procedural este comun, respectiv stabilirea si prelevarea la bugetul general consolidat a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate de catre debitorii fiscali. Obiectul secundar, despre care discutam n general pentru simplificare c.estiunilor legate de obiectul raporturilor de drept fiscal l constituie c.iar sumele de bani ce reprezinta impozite, taxe si alte venituri. Continutul raporturilor juridice fiscale a& Raportul juridic de drept material fiscal are n continutul sau drepturile si obligatiile partilor legate de perceperea impozitelor, perceperea dob nzilor si penalitatilor, dreptul la restituirea impozitelor si taxelor, dreptul la rambursarea "./.). si obligatiile corelative de declarare a materiei impozabile, a bunurilor detinute si veniturilor realizate impozabile ori taxabile etc. 0repturile subiectelor reprezinta creante fiscale, iar obligatiile subiectelor reprezinta obligatii fiscale. Creantele fiscale reprezinta drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept material fiscal. )cestea pot fi! 1 dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adaugata, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite de legiuitor creante fiscale principale2 ,age 1 of 42

1 dreptul la perceperea dob nzilor si penalitatilor de ntrziere, n conditiile legii, denumite creante fiscale accesorii. -bligatiile fiscale pot fi! 1 obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile sau, dupa caz, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat2 1 obligatia de a calcula si de a nregistra n evidentele contabile si fiscale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat2 1 obligatia de a plati la termenele legale impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat2 1 obligatia de a plati dob nzi si penalitati de nt rziere, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii de plata accesorii2 1 obligatia de a calcula, de a retine si de a nregistra n evidentele contabile si de plata, la termenele legale, impozitele si contributiile care se realizeaza prin stopaj la sursa2 1 orice alte obligatii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, n aplicarea legilor fiscale. b& Raportul de drept procedural fiscal are n continutul sau acele drepturi si obligatii legate de actiunile administrative, administrativ+jurisdictionale si procesual civile legate de activitatea de administrare a impozitelor si taxelor. ,rin administrarea impozitelor si taxelor se ntelege, n sensul Codului de procedura fiscala, ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale n legatura cu! nregistrarea fiscala2 declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat2 solutionarea contestatiilor mpotriva actelor administrative fiscale. SUBIECTUL 3. Siste ul fiscal 'n orice or nduire sociala, #sistemul veniturilor publice este determinat de forma de proprietate asupra mijloacelor de productie si de sfera relatiilor marfa+bani$.,utem defini sistemul fiscal ca reprezent nd #totalitatea impozitelor si taxelor provenite de la persoanele juridice si persoanele fizice care alimenteaza bugetele publice$. 'n practica financiara, se utilizeaza si notiunea de 3fiscalitate4, care este definita ca un #sistem de constituire a venitului statului prin redistribuirea venitului national cu aportul impozitelor si taxelor, reglementat prin norme juridice$. (istemul fiscal cuprinde o diversitate de impozite, taxe si alte varsaminte obligatorii, care afecteaza veniturile tuturor persoanelor fizice sau juridice, ponderea efortului fiscal fiind suportata de masa populatiei, mai ales prin intermediul preturilor.,entru o buna functionare a economiei, este necesara asigurarea unei stabilitati a sistemului fiscal.Reglementarile legale adoptate dupa Revolutia din 0ecembrie 1565 permit a se observa c teva orientari spre care s+a ndreptat noul sistem fiscal!a& reforma fiscala care se realizeaza n Rom nia are n vedere, n principiu, conditiile sociale si economice specifice etapei actuale de dezvoltare. (istemul fiscal este conceput pentru a corespunde cerintelor impuse de reforma social+economica aflata n plina desfasurare.Nu este posibil sa se copieze un sistem fiscal specific unor anumite state avansate, deoarece conditiile economice si sociale sunt esential diferite, dar se poate ncerca o armonizare fiscala cu sistemele fiscale mai avansate.b& ,rin reforma fiscala se urmareste construirea unui sistem fiscal coerent, ec.itabil si eficient. (punem #construirea$ unui sistem fiscal, deoarece regimul comunist a renuntat la definirea unui sistem fiscal coerent si la clasificarea si principiile traditionale ale impunerii, pentru a se masca metoda preluarii fortate la bugetul statului a venitului net obtinut de ntreprinderile de stat.7mediat dupa Revolutia din 1565, a fost initiat cadrul legislativ al privatizarii, prin adoptarea unor masuri de stimulare a acesteia, at t n ce priveste sectorul de stat, c t si n organizarea activitatilor pe baza liberei initiative si atragerii capitalului strain.'n aceste conditii, apare necesara organizarea unui sistem fiscal coerent si eficient, bazat pe obtinerea veniturilor publice pe cale fiscala, iar nu prin metode administrative.

SUBIECTUL 4. !iscalitatea. "efinitie. #i$el. Structura. %rincipii 0efinitia fiscalitatii 'ntr+o definire sintetica a fiscalitatii, putem spune ca aceasta este formata din totalitatea taxelor si a impozitelor reglementate prin acte normative.*iscalitatea mai poate fi definita si ca un sistem de percepere a impozitelor, taxelor si contributiilor de catre autoritatile publice n scopul realizarii functiilor social+economice ale statului. 'ntruc t marimea impozitelor, n expresie nominala, este puternic influentata de procesul ,age 2 of 42

inflationist, pentru a aprecia nivelul fiscalitatii este mai concret indicatorul care exprima partea din produsul intern brut care este prelevata la dispozitia statului pe calea impunerii. 8arimea prelevarii este dependenta de anumiti factori, printre care! a& ponderea sectorului public n productia industriala a tarii2 b& nivelul cotelor de impozit2 c& dimensiunile nevoilor fiscale si ale mijloacelor de acoperire a acestora2 d& proportiile evaziunii fiscale. 9a acelasi procent din produsul intern brut sarcina fiscala este cu at t mai apasatoare cu c t produsul intern brut care revine n medie pe cap de locuitor este mai scazut. - consecinta directa a sporirii fiscalitatii este diminuarea corespunzatoare a veniturilor care ram n la dispozitia persoanelor fizice si juridice pentru consum personal si acumulare. (tructura fiscalitatii este reprezentata de diversitatea impozitelor prin intermediul carora statul colecteaza veniturile fiscale.mice ale statului. ,rincipiile fiscalitatii 1. Principiul individualitatii + impozitul trebuie sa caute egalitatea sanselor. :l trebuie sa se axeze pe favorizarea accesului la proprietate si la puterea economica a celor mai capabili.7dealul democratic implica ideea ca individul sa fie lasat liber n alegerile %optiunile& sale si n utilizarea veniturilor. )ceasta presupune ca fiscalitatea sa nu aiba drept obiectiv influentarea, n mod eronat, a alegerilor individuale pe care cetatenii le fac n functie de nevoile pe care ei nteleg sa si le satisfaca. 2. Principiul de nediscriminare - )cest principiu impune ca impozitul sa nu fie discriminatoriu. :l trebuie stabilit n conditiile unor reguli identice pentru toti contribuabilii. ;. Principiul de impersonalitate - 7mpozitul trebuie sa fie impersonal. )cest principiu semnifica faptul ca prelevarea nu trebuie sa implice cercetari de tip inc.izitorial asupra persoanelor sau gestiunii ntreprinderilor, tin nd cont ca finalitatea vietii ntr+o societate libera trebuie sa fie respectul persoanei. - singura exceptie s+ar putea justifica si anume cercetarea permanenta a averii oamenilor politici. <. Principiul de neutralitate - Conform acestui principiu, impozitul trebuie sa fie favorabil unei economii eficiente. =. Principiul de non-arbitru - 7mpozitul trebuie sa fie prelevat dupa principii simple, clare si care sa nu lase loc arbitrariului. SUBIECTUL &. Concep'ii tradi'ionale (i oderne pri$ind i po)itele (i i punerea.

0reptul statului de a reglementa un sistem de impunere %impozitare& Principalele teorii care justific acest drept: "eoria organic> + ?epel @ dreptul de impunere este un produs necesar dezvolt>rii popoarelor. (copul impozit>rii trebuie s> fie constituirea de venituri publice care sunt necesare menAinerii ordinii n stat. "eoria contractului social + B.B.Rousseau, ".?obbes @ n temeiul unui contract nc.eiat ntre cet>Aeni Ci stat, cet>Aenii sunt de acord s> renunAe la o parte din libert>Ai, realizeaz> anumite sacrificii financiare, iar n sc.imb, statul garanteaz> prestarea unor servicii. "eoria ec.ivalenAei + ).(mit., 8ontesDuieu @ impozitele sunt preAul serviciilor prestate de stat. (tatul modific> Ci poate modifica unilateral cotele de impozitare, n funcAie de calitatea serviciilor prestate. "eoria sacrificiului E a datoriei + (tatul nu este un organism creat prin voinAa tuturor cet>Aenilor. (tatul este un produs necesar dezvolt>rii istorice. 0ac> suntem de acord cu ideea c> viaAa social> este condiAionat> de existenAa statului, atunci dreptul statului de a impune este o consecinA> a obligaAiei statului de a ndeplini niCte funcAii necesare ntreAinerii vieAii sociale. Maxime n legtur cu acest drept (aparinnd lui A !mit"#: maxima justiAiei @ cet>Aenii au obligaAia de a pl>ti anumite impozite, av nd n vedere veniturile concret realizate, sub protecAia statului. ,ersoanele trebuie s> pl>teasc> un impozit proporAional cu beneficiul realizat. maxima certitudinii @ impozitele trebuie s> fie stabilite n acte normative Ci nu trebuie s> fie arbitrare. ,age 3 of 42

maxima comodit>Aii @ termenele Ci procedeele de percepere a impozitelor trebuie s> fie determinate a.. s> fie pe c t posibil convenabile contribuabilului. maxima economiei @ contribuAiile trebuie reduse la minimul posibil faA> de necesit>Ai.

0ubla impunereF supunerea la impunere a aceleiaCi materii impozabile pentru aceeaCi perioad> de timp de c>tre 2 sau mai multe autorit>Ai din 2 sau mai multe state diferite. ,oate interveni Ci pe plan naAional, n cadrul aceluiaCi stat, c nd aceeaCi mas> impozabil> este impozitat> succesiv. *orme de manifestare! economic> @ impozitarea n cadrul aceluiaCi stat, n mai multe r nduri, a aceleiaCi mase impozabile. juridic> @ de regul>, avem de a face cu impozitarea aceleiaCi materii de c>tre 2 state diferite n acelaCi timp. 0ubla impunere intervine deoarece statele folosesc criterii diferite de impozitare! domiciliul sau sediul fiscal. cet>Aenia. criteriul teritorialit>Aii. ,entru a permite dezvoltarea relaAiilor internaAionale este necesar> evitarea dublei+impuneri, iar acest fapt se poate realiza prin reglement>ri specifice! acte interne ale statelor. convenAii bilaterale de evitare a dublei+impuneri. acorduri bi Ci multilaterale care s> aib> drept obiect Ci prevederi fiscale%ex! impozit pe profit sau pe dividende&. Rom nia a semnat peste 6G de convenAii de evitare a dublei impuneri. 8etode de evitare a dublei impuneri! metoda scutirii. metoda credit>rii. a& stabileCte faptul c> statul de rezidenA> al beneficiarului unui venit nu impoziteaz> acele venituri care au fost impozitate de un alt stat. :xist> 2 forme! + scutire total> %statul de rezidenA> nu ia n calcul venitul impozitat de un alt stat la determinarea masei impozabile&. + scutire parAial> %venitul realizat Ci impozitat n alt stat nu se impoziteaz> direct Ci de statul de rezidenA>, dar se are n vedere la calcularea materiei impozabile&. b& statul de rezidenA> ia n calcul Ci veniturile realizate Ci impozitate ntr+un alt stat cu preciz>rile! + dac> se aplic> o creditare total>, statul de rezidenA> scade din impozitul datorat, n ntregime, impozitul pl>tit n str>in>tate. + dac> se aplic> o creditare ordinar>, statul de rezidenA> deduce din impozit o sum> mai mic> dec t impozitul efectiv, pl>tit n alt stat %aceast> metod> a fost avut> n vedere la stabilirea legislaAiei n Rom nia&. 'n situaAia n care un stat a semnat convenAia de evitare a dublei impuneri sau acorduri internaAionale cu relevanA> fiscal>, textul convenAiilor Ci acordurilor va prevala faA> de legislaAia naAional>. SUBIECTUL *. %articularit+'ile $eniturilor publice. Ele entele definitorii ale $eniturilor publice. Continutul si natura juridica a impozitelor2 clasificarea impozitelor 7mpozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului, n vederea acoperirii c.eltuielilor sale. )ceasta prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. C t priveste natura juridica, impozitele au fost reglementate de+a lungul timpului ca procedeu financiar de constituire a fondurilor banesti destinate acoperirii c.eltuielilor publice, atribuindu+li+se particularitatea de obligatii financiar+fiscale sau ,age 4 of 42

obligatii financiare publice %denumite si obligatii fiscale&, av nd deci natura juridica a obligatiei de a plati bugetului statului sumele de bani care erau individualizate ca impozite. )ceasta natura juridica este proprie si taxelor si celorlalte plati prevazute de reglementarile n vigoare ca fiind datorate catre bugetul statului. Natura juridica de obligatie financiar+fiscala a impozitelor este expres prevazuta n Constitutie, unde se prevede ca #cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si taxe, la c.eltuielile publice$. 'n concordanta cu prevederile constitutionale, aceasta natura juridica este prevazuta si de acte normative, care reglementeaza veniturile bugetului de stat, fie n mod explicit, fie implicit. ,utem afirma ca obligatia de a plati impozit n folosul bugetului de stat reprezinta o obligatie de natura juridica, deoarece este reglementata ca atare prin legi, nendeplinirea ei atrag nd raspunderea juridica a subiectului impozabil, aplicarea unor sanctiuni contraventionale specifice %amenda fiscala, majorari de nt rziere, majorarea dob nzilor s.a.& si, n cele din urma, executarea silita n vederea recuperarii sumelor de bani cuvenite bugetului statului neac.itate integral si la termenele stabilite. -bligatia financiar+fiscala, care consta n plata unor sume de bani catre bugetul statului, are natura patrimoniala dar, n comparatie cu alte obligatii juridice, care prezinta natura juridica patrimoniala, aceasta se distinge prin unele trasaturi caracteristice, dintre care vom retine pentru exemplificare doar doua! 1 izvorul obligatiei financiar+fiscale este legea, ca act de reglementare emis de catre ,arlament2 c.iar daca ,arlamentul deleaga, n mod temporar si exceptional, Huvernul sa instituie taxe si impozite, acesta din urma instituie respectivele taxe si impozite tot pe calea legii %ordonantele de guvern fiind ulterior aprobate sau respinse de ,arlament etc.&, conceputa ca act normativ emis de catre autoritatile statului. 1 beneficiarul acestei obligatii este statul, care este reprezentat prin organele fiscale create n cadrul administratiei de stat sub conducerea 8inisterului *inantelor si de catre unitatile "rezoreriei *inantelor ,ublice competente sa ncaseze sumele de bani care reprezinta venituri ale bugetului de stat. :lementele definitorii ale veniturilor publice. A #$enumirea venitului fiscal - )ceasta este adecvata n raport de natura sa financiar+economica si juridica! impozit, taxa, contributie, prelevare, varsam nt etc. b# $ebitorul sau subiectul impunerii - 0ebitorul este reprezentat de o persoana fizica sau juridica care datoreaza, conform legii, o taxa, un impozit sau este obligat la efectuarea unei anumite prelevari la bugetul statului. Regula o constituie faptul ca aceeasi persoana are dubla calitate! cea de debitor si cea de platitor. :xceptiile de la aceasta regula sunt determinate de cauze te.nice financiar+fiscale, atunci c nd plata la buget se face de catre alte persoane %terti& dec t subiectul impunerii %de ex.! pentru oamenii de litere, arta, stiinta, impozitul pe venit este partial retinut si virat la buget de catre platitorul de venit&. c# %biectul sau materia impo&abila - :ste reprezentata de veniturile sau bunurile impozabile ori taxabile. d# 'nitatea de evaluare - Initatea de evaluare a venitului fiscal reprezinta elementul care exprima cuantumul unitar al acestuia n raport cu baza sa de calcul. Cuantumul unitar al venitului se poate stabili n functie de posibilitatile te.nice determinate, de obiectul si de natura venitului, astfel! cota fixa si cota procentuala %proportionala, progresiva sau regresiva&. e# 'nitatea de impunere - :ste reprezentanta de unitatea n care se exprima obiectul sau materia impozabila! leul %n cazul veniturilor&, metrul patrat sau .ectarul %n cazul terenurilor& etc. f# Asieta sau modul de ase&are a venitului - )sieta reprezinta modalitatea de asezare a obiectului sau marfii fiscale, identificarea subiectului si a materiei impozabile, evaluarea acesteia si stabilirea cuantumului de plata. g# Perceperea (ncasarea# venitului fiscal - + 8etoda platii directe2 + 8etoda retinerii si varsarii %stopajul la sursa&2 + 8etoda aplicarii de timbre fiscale. "# (ermenele de plata - "ermenul reprezinta data la care sau p na la care un anumit venit trebuie sa fie varsat la bugetul public. "ermenul de plata se poate stabili! + fie sub forma unui interval de timp %an, trimestru, luna etc.&, situatie n care scadenta%data limita& este ultima zi a perioadei respective2 + fie sub forma unei zile de plata, situatie n care scadenta coincide cu termenul de plata. i# )nlesnirile* drepturile si obligatiile debitorilor - 7nlesnirile pot mbraca forma reducerilor, scutirilor, am narilor si esalonarilor la plata acordate detinatorului obiectului sau materiei impozabile2 aceste nlesniri au ca scop stimularea valorificarii anumitor resurse materiale, productiei unor marfuri si sporirea rentabilitatii. j# +aspunderea debitorilor - Reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridice @ administrative patrimoniale si penale @ n cazurile n care platitorii sav rsesc infractiuni sau contraventii n domeniul veniturilor fiscale. ,age & of 42

,# -alificarea venitului fiscal - )ceasta calificare se refera la stabilirea caracterului local sau central al venitului si atribuirea prin lege. SUBIECTUL ,. Obli-a'ia fiscal+. #o'iune. %articularit+'i. Continutul funda ental al raportului .uridic fiscal l constituie obligatia stabilita unilateral de catre stat n sarcina persoanelor fizice sau juridice denumite contribuabili de a plati o anumita suma de bani, la termenul stabilit, n contul bugetului de stat. (uma de bani pe care contribuabilul are obligatia de a o plati reprezinta un venit al bugetului de stat, iar obligatia al carei obiect este va fi denumita obligatie fiscala. -bligatia fiscala este o obligatie juridica, deoarece ea defineste continutul unui raport juridic ce ia nastere ntre stat si persoanele determinate de lege %contribuabili&, raport juridic al carui izvor este legea, executarea fiind asigurata, n caz de necesitate, prin intermediul constr ngerii de stat. )cest specific al raporturilor juridice fiscale, la care statul participa ca purtator al suveranitatii, al autoritatii publice, este cel care justifica diferentele ce disting obligatia fiscala de obligatia civila clasica. %articularitatile ce individualizeaza obligatia fiscala privesc n special izvorul acestei obligatii, beneficiarul, obiectul, forma sa, precum si conditiile de stabilire, modificare si stingere. I)$orul obligatiei fiscale va fi ntotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de lege care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat %impozit sau taxa&. 7n cazul obli-atiei ci$ile, izvorul este contractul. Beneficiara a obligatiei fiscale este ntreaga societate, desi calitatea de creditor o are statul. 7n cazul obli-atiei ci$ile, beneficiari sunt partile si tertii fata de care isi produce efectele contractul. Obiectul obligatiei fiscale consta ntotdeauna ntr+o suma de bani, aceasta fiind, n prezent, unica forma n care statele moderne percep veniturile datorate bugetului de stat. -bligatia fiscala este constatata n forma scrisa, prin titlul de creanta fiscala. care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil n raport de veniturile obtinute sau de bunurile detinute. 7n cazul obli-atiei ci$ile, obiectul este conduita partilor. Conditiile de stabilire si e/ecutare a obligatiei fiscale sunt reglementate de lege n mod diferit pentru fiecare categorie de venituri fiscale, datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri. 7n cazul obli-atiilor ci$ile, conditiile de stabilire si executare sunt stabilite de parti. 0odificarea obli-atiei fiscale este determinata de cauzele prevazute de lege, respectiv! modificarea elementelor n raport de care s+a facut individualizarea obligatiei fiscale, modificarea termenelor de plata stabilite anterior, modificarea situatiei juridice a contribuabililor si, n general, orice modificare a actelor normative ce reglementeaza veniturile fiscale. 0ar, de regula nu se modifica. 7n cazul obli-atiei ci$ile, modificarea se produce prin vointa partilor. Stin-erea obli-atiei fiscale se realizeaza prin odalitati co une si altor obligatii juridice, cum ar fi plata, executarea silita sau prescriptia, fiind reglementate nsa si o serie de odalitati specifice, cum ar fi compensarea, scaderea sau anularea obligatiei fiscale. 7n cazul obli-atiei ci$ile, stingerea are loc prin executarea prestatiilor. Cu toate diferentele existente ntre obligatia fiscala si obligatia civila, prin aplicarea n ceea ce priveste obligatia fiscala a unui criteriu de clasificare folosit n dreptul civil, aceasta a fost considerata n literatura de specialitate ca fiind o obli-atie de 1a face2. Constatarea calit atii de contribuabil a unei persoane si stabilirea elementelor ce caracterizeaza obligatia fiscala ce i revine @ n special a cuantumului sumei ce urmeaza a o plati bugetului de stat, precum si a eventualelor nlesniri legale de care beneficiaza, are loc prin ntocmirea de catre organele fiscale abilitate a titlului de creanta fiscala. SUBIECTUL 3. Indi$iduali)area obli-a'iei fiscale. Titlul de crean'+ fiscal+. #o'iune. %articularit+'i. !or e. ,rin reglementarea fiecarei categorii de venituri fiscale %impozite si taxe&, legea instituie o obligatie cu caracter general, a carei concretizare ca obligatie baneasca ntr+un anumit cuantum, ce incumba unui anumit contribuabil, se realizeaza prin titlul de creanta fiscala. Ca modalitate de individualizare a obligatiei fiscale cu vocatie generala instituita prin lege, titlul de creanta fiscala repre&inta actul juridic prin care se stabileste ntinderea obligatiei de plata ce revine persoanei fi&ice sau juridice care are calitatea de contribuabil -data stabilita ntinderea acestei obligatii, care va fi diferita de la un subiect la altul, executarea sa se va face n conditiile si cu respectarea termenelor prevazute de actul normativ ce reglementeaza venitul fiscal n cauza. "itlul de creanta fiscala se ntocmeste sau se confirma de catre organele ce compun aparatul fiscal al statului si carora le revine competenta de a calcula impozitele si taxele datorate bugetului de stat. 0at fiind faptul ca obligatia fiscala este o obligatie impusa n mod unilateral de catre stat contribuabilului, si titlul de creanta ce o individualizeaza, ntocmit de organele financiare abilitate, va fi un act juridic unilateral. 8anifestarea de vointa n acest sens a organelor financiare si are temeiul n lege, care impune o anumita sarcina fiscala. ,rin urmare, ,age * of 42

depasirea de catre aceste organe a cadrului stabilit de lege pentru individualizarea obligatiei fiscale va da contribuabilului dreptul de a contesta titlul de creanta fiscala astfel emis. "itlul de creanta fiscala, ca act juridic unilateral, da nastere unui drept de creanta al statului av nd ca obiect sumele de bani pe care contribuabilul le datoreaza bugetului de stat, precum si obligatiei ce revine contribuabilului de a plati aceste sume n cuantumul si termenele stabilite. 9a baza emiterii titlului de creanta de catre organele financiare se afla, pentru anumite categorii de venituri fiscale, declaratia de impunere sau taxare pe care contribuabilul are obligatia legala de a o prezenta acestor organe din momentul n care realizeaza un venit impozabil sau detine un bun impozabil sau taxabil. 0e asemenea, contribuabilul are obligatia de a comunica organelor fiscale competente orice modificare a datelor declarate anterior. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea contraventionala a contribuabilului. "itlul de creanta fiscala este un act juridic declarativ de drepturi si obligatii. ,rin emiterea sau confirmarea de catre organele competente se constata doar dreptul statului de a ncasa sumele de bani datorate bugetului de stat si obligatia n acest sens ce revine contribuabilului. ,rin legea ce reglementeaza un impozit sau o taxa se instituie o obligatie ce va reveni oricarei persoane fizice sau juridice ce va ndeplini conditiile cerute de acea lege. 7mportanta practica a calificarii titlului de creanta fiscala ca fiind un act juridic declarativ este evidentiata n ipoteza n care contribuabilul nu si respecta obligatia de a ntocmi si depune la organele fiscale, n termenul stabilit, declaratia de impunere. 'n lipsa acesteia, nu va fi emis nici un titlu de creanta fiscala. Ilterior, prin intermediul unui control ntreprins de organele abilitate sau prin declaratia facuta cu nt rziere de catre contribuabil, se constata ca acesta realizeaza un venit impozabil sau detine un bun impozabil sau taxabil si, n consecinta, se va emite titlul de creanta fiscala. 'n paralel, va fi angajata si raspunderea contraventionala sau c.iar penala a contribuabilului pentru nedeclararea n termen a veniturilor realizate sau a bunurilor detinute, fapta sa reprezent nd o forma de evaziune fiscala. Caracterul executoriu. "itlul de creanta fiscala este executoriu de drept, fara a mai fi necesara nvestirea sa cu titlu executoriu, urmarirea silita a veniturilor si bunurilor detinute de debitor put ndu+se realiza fara parcurgerea unor etape prealabile. 'n masura n care contribuabilii nu si executa la termenele stabilite obligatia de a plati sumele cuvenite bugetului de stat, organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silita a acestor sume. ,rocedura executarii silite urmeaza a fi declansata din oficiu de catre organele fiscale competente, nefiind necesara interventia unor alte organe ale statului care sa autorizeze executarea silita. 4.Titluri de creanta e/plicite 8ajoritatea titlurilor de creanta fiscala au un caracter explicit, fiind acte juridice constituite exclusiv n scopul de a constata obligatia unui contribuabil de a plati o anumita suma catre bugetul de stat, individualiz nd astfel obligatia cu vocatie generala instituita de legea ce reglementeaza venitul fiscal respectiv. )ceste titluri de creanta sunt reprezentate de actele de impunere ntocmite n forma scrisa de organele fiscale, diferite n functie de categoria de impozite sau taxe pe care o constata. Procesul-verbal de impunere - 'n baza procesului+verbal de impunere, organele fiscale vor comunica subiectului platitor, nainte de termenul la care impozitul trebuie platit, o nstiintare de plata, care contine precizarea sumei pe care acesta o datoreaza bugetului de stat. $eclaratia de impunere - 'n ceea ce priveste anumite categorii de impozite, titlul de creanta fiscala l reprezinta c.iar declaratia de impunere ntocmita de contribuabil si depusa la organul fiscal competent. -rganul fiscal va verifica exactitatea datelor nscrise n declaratia de impunere si a calculului impozitului datorat, calcul cuprins n acea declaratie, dar nu va emite un alt act care sa aiba natura unui titlu de creanta. $ocumentul de evidenta ntocmit de contribuabil - 'n cazul obligatiilor fiscale care se stabilesc de catre platitor, titlul de creanta l va reprezenta documentul de evidenta pe care acesta are obligatia de a+l ntocmi n conditiile si la termenele stabilite de lege. ,e baza acestor evidente, platitorul ntocmeste declaratiile sau deconturile fiscale, pe care le va depune la organele financiare competente. 0e exemplu, n cazul impozitului pe profit, contribuabilii depun declaratii trimestriale si anuale privind impozitul pe profit, n temeiul carora se efectueaza platile trimestriale si anuale ale acestui impozit. In alt venit fiscal pentru care titlul de creanta fiscala este reprezentat de declaratia ntocmita de contribuabil si verificata de organele fiscale este taxa pe valoarea adaugata. )stfel, platitorii de taxa pe valoarea adaugata au obligatia de a ntocmi si depune lunar la organul fiscal, p na la data de 2= a lunii urmatoare celei pentru care a fost ntocmit, un decont privind operatiunile realizate si taxa pe valoarea adaugata ce urmeaza a fi platita.

,age , of 42

$eclaratia vamala - 'n ceea ce priveste taxele vamale, titlul de creanta fiscala l va reprezenta declaratia vamala de import ntocmita de importatorul+debitor al taxelor vamale. ,rin acelasi document se va determina si taxa pe valoarea adaugata datorata pentru bunurile importate.

B. Titluri de creanta i plicite )numite categorii de venituri fiscale sunt individualizate prin titluri de creanta cuprinse n acte juridice care au un alt continut principal. 0esi sunt ntocmite cu un alt scop, aceste acte juridice contin si individualizarea obligatiei de plata a unui impozit sau a unei taxe, fiind, astfel, n masura n care constata existenta si cuantumul acestei obligatii fiscale, titluri de creanta fiscala. )ceste nscrisuri, reprezent nd titluri de creanta fiscala implicite, sunt ntocmite de organele financiar+contabile sau de alte organe ale statului. )stfel, au n acelasi timp si natura juridica a unui titlu de creanta fiscala urmatoarele nscrisuri! $ocumentele (statele# de plata a salariilor si a altor drepturi salariale impo&abile + )cestea contin si calculul impozitului pe salarii datorat de fiecare persoana angajata, potrivit legii angajatorul av nd, pe l nga obligatia de a calcula impozitul, si pe aceea de a+l retine si varsa bugetului de stat. 'n materia impozitului pe dividende, societatile comerciale platitoare ale dividendelor au obligatia ca, o data cu plata acestora catre actionari sau asociati, sa calculeze, sa retina si sa verse impozitul aferent acestora. 'n acest caz, documentul care va constata plata dividendelor si retinerea impozitului pe dividende corespunzator va reprezenta un titlu de creanta fiscala implicit. Actul constatator ntocmit de organul de control financiar - In titlu de creanta aparte datorita continutului sau complex este actul ce constata rezultatele unui control financiar ntreprins de organele de control competent! proces+verbal de control n cazul controalelor inopinate %efectuate de obicei de catre Harda *inanciara& sau raport de inspectie fiscala n cazul controalelor de fond asupra contabilitatii efectuate de catre 0irectiile Henerale de *inante ,ublice Budetene ori de catre 0irectia Henerala 8ari Contribuabili. SUBIECTUL 5. 0odificarea obli-a'iei fiscale. , na n momentul stingerii obligatiei pot interveni o serie de situatii, expres reglementate de lege, care sa determine modificarea obligatiei bugetare stabilite initial. 'n asemenea situatii, titlul de creanta bugetara va fi modificat, obligatia astfel constatata urm nd a fi adusa la ndeplinire n conformitate cu noul sau continut. 8odificarea obligatiei bugetare intervine n una din urmatoarele situatii! 1& 8odificarea elementelor n raport de care s+a facut individualizarea obligatiei bugetare , na n momentul n care creanta bugetara devine exigibila este posibila aparitia unor modificari n ceea ce priveste premisele n raport de care a avut loc individualizarea obligatiei bugetare n sarcina unui subiect platitor. :lementele aratate de acesta prin declaratia de impunere sau constatate direct de organele fiscale si care au stat la baza emiterii titlului de creanta ce individualizeaza obligatia fiscala se pot modifica p na n momentul executarii obligatiei. 'n consecinta, obligatia bugetara se va modifica. 8odificarea poate avea loc n situatia inventarierii patrimoniului si reevaluarii imobilizarilor corporale %art. J 9egea 62E1551 privind contabilitatea, fuziunii si divizarii persoanei juridice %art. 26 9egea 62E1551 privind contabilitatea&, auditarii situatiilor financiare anuale %art. ;; 9egea 62E1551 privind contabilitatea&. Conform art. 62 C. proc. fisc. declaratiile fiscale pot fi corectate de catre contribuabili din proprie initiativa. )rticolele J5+62 reglementeaza amanuntit obligatiile contribuabililor de ntocmire si depunere a declaratiilor fiscale pe baza carora urmeaza sa se stabileasca masa impozabila la care se aplica impozitele si taxele. 0e asemenea, actele normative ce instituie impozite si taxe stabilesc obligatia ce revine subiectului platitor de a comunica organelor fiscale modificarile intervenite n legatura cu declaratiile initiale. 8odificarea elementelor n raport cu care a fost determinata obligatia bugetara mai poate interveni si n urma admiterii contestatiilor formulate de contribuabili mpotriva actelor de stabilire a obligatiilor fiscale sau n urma controlului exercitat de organele financiare competente. 2& 8odificarea situatiei juridice a contribuabilului (i n acest caz, modificarea obligatiei bugetare va interveni n masura n care sunt ndeplinite conditiile prevazute de actele normative. 'n situatia lic.idariiEdizolvarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia n calcul si profitul rezultat din lic.idarea patrimoniului acestuia. 'n cazul fuziunii sau al divizarii unui contribuabil care si nceteaza existenta sumele rezultate din evaluarile generate de aceste ,age 3 of 42

operatiuni se vor reflecta n conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la majorarea capitalului social. ;& 8odificarea obligatiei fiscale prin acordarea nlesnirilor legale )cest caz de modificare a obligatiei fiscale intervine n situatiile n care, ulterior individualizarii obligatiei n sarcina unui contribuabil, acesta solicita si obtine acordarea de nlesniri prevazute de lege @ am nari, esalonari, reduceri, scutiri. 'n masura stabilirii acestor nlesniri, obligatia fiscala initiala va fi modificata fie n privinta termenelor la care va fi scadenta, fie n privinta cuantumului sumei ce face obiectul obligatiei. Reglementarea de principiu a nlesnirilor legale ce pot fi acordate de organele financiare ale statului se regaseste la art. 122 C. proc. fisc. )ctele normative ce instituie venituri ale bugetului de stat datorate de persoane fizice sau juridice pot reglementa nsa, pentru fiecare asemenea categorie de venituri, nlesnirile ce pot fi acordate, precum si competentele n aceasta materie. 'nlesnirile pentru impozitele si taxele datorate bugetului de stat se pot acorda at t naintea nceperii executarii silite, c t si n timpul efectuarii acesteia. ,rocedura de acordare a nlesnirilor legale se stabileste prin legi speciale. ,e perioada pentru care s+au acordat am nari sau esalonari la plata obligatiilor fiscale cursul prescriptiei va fi suspendat, dar vor curge majorarile stabilite si calculate potrivit dispozitiilor legale. Nerespectarea de catre contribuabili a conditiilor n care le+au fost acordate nlesnirile are drept consecinta revocarea acestora, precum si obligatia de plata a majorarilor de nt rziere pentru ntreaga perioada n care au beneficiat de nlesniri. 0e asemenea, organele fiscale competente vor putea trece de ndata la executarea silita a obligatiilor bugetare devenite exigibile n acest mod. <& 8odificarea actelor normative prin care se instituie si reglementeaza veniturile bugetare )ceste acte normative se aplica tuturor raporturilor juridice existente, ceea ce duce la modificarea n mod corespunzator a tuturor obligatiilor bugetare stabilite anterior, n sensul reducerii, majorarii sau stingerii acestora. )ctele normative n materie fiscala sunt ntotdeauna de imediata aplicare, ele modific nd obligatiile bugetare nascute nainte de intrarea lor n vigoare dar nca neajunse la scadenta. )ctele normative fiscale nu modifica nsa titlurile de creanta fiscale si nici titlurile executorii emise nainte de intrarea n vigoare a noii reglementari fiscale. SUBIECTUL 16. Stin-ererea obli-a'iei fiscale prin plat+ (i sc+dere. ,otrivit prevederilor legale, obligatiile bugetare individualizate prin titlu de creanta n sarcina contribuabililor se sting prin urmatoarele modalitati! plata, compensare, executare silita, prescriptie, anulare si scadere. (tingerea obligatiilor fiscale prin plata (tingerea obligatiilor fiscale are loc, de regula, prin aceasta modalitate, contribuabilii execut ndu+si de bunavoie obligatia impusa n mod unilateral de catre stat. ,lata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n functie de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmatoarelemodalitati! + prin plata directa2 + prin retinere la sursa2 + prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile. ,lata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contributie sau alte venituri bugetare, inclusiv majorari de nt rziere de orice fel. )rt. 111 C. proc. fisc. stabileste urmatoarea ordinea platilor. 'n situatia n care contribuabilul nu+si executa obligatiile bugetare, la plata acestor obligatii vor fi obligati, n conditiile legii, mostenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat2 cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile persoanei juridice supuse divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz2 persoana careia i s+a stabilit raspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment2 persoana care si asuma obligatia de plata a debitorului, printr+un angajament de plata sau printr+un alt act nc.eiat n forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata. 0e asemenea, obligatia de plata poate fi asumata de terte persoane, printr+un angajament de plata sau printr+un act de garantie, nc.eiate n forma autentica. ,age 5 of 42

.xecutarea obligatiei bugetare prin plata directa + poate avea loc prin decontare bancara, n numerar, prin mandat postal sau prin anulare de timbre fiscale mobile. 9a termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de obligatie fiscala, subiectul platitor va calcula si va dispune unitatii bancare virarea din contul sau la bugetul de stat a sumelor datorate. -rdinul dat bancii n acest sens se constata prin dispozitia de plata, n care se nscriu datele din care sa rezulte natura venitului si destinatia sa @ bugetul central sau bugetele locale. ,lata n numerar presupune ac.itarea n aceasta modalitate a sumelor datorate bugetului de stat, de catre subiectul platitor, prin prezentarea acestuia sau a reprezentantului sau la organele fiscale competente sau prin mandat postal. .xecutarea obligatiei bugetare prin retinere la sursa - )cest mod de executare a obligatiei bugetare se realizeaza prin calcularea, retinerea si varsarea veniturilor bugetare de catre o alta persoana dec t contribuabilul. 'ntre persoana care retine si varsa la bugetul de stat sumele reprezent nd obligatii fiscale si contribuabil exista un raport juridic, n cadrul caruia prima persoana %fizica sau juridica& are obligatia de a plati contribuabilului o suma de bani. )ceasta suma de bani va reprezenta pentru contribuabil un venit impozabil. )vantaje pentru stat! siguranta, rapiditate, comoditate. Plata prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile + se face n momentul ntocmirii actului pentru care se datoreaza taxa de timbru.

(tingerea obligatiei bugetare prin scadere )ceasta modalitate de stingere a obligatiei fiscale intervine n situatiile n care contribuabilul @ persoana fizica @ a decedat fara sa lase avere, este insolvabil sau a disparut. 'n situatia n care debitorul este o persoana juridica, aceasta modalitate de stingere a obligatiilor sale fiscale va interveni! a& daca debitorul a fost supus procedurii de reorganizare si faliment care a fost nc.isa2 b& c nd debitorul si nceteaza existenta n alt mod si ram n neac.itate obligatii bugetare. Considerarea operatiunii de scadere ca fiind un mod de stingere a obligatiei fiscale este oarecum improprie, deoarece presupune scoaterea sumelor datorate de contribuabili din evidenta curenta si trecerea lor ntr+o evidenta separata p na la mplinirea termenului de prescriptie. 'n consecinta, si n acest caz, stingerea obligatiei fiscale se face tot prin prescriptie. )v nd n vedere situatiile n care intervine operatiunea de scadere si procedura pe care o presupune, aceasta este analizata ca o modalitate de stingere a obligatiei fiscale. a# !tarea de insolvabilitate determina aplicarea procedurii speciale de scadere n urmatoarele situatii! + debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile2 + n urma executarii silite creanta bugetara nu a fost acoperita n ntregime2 + debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere2 +debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut si la acestea ori n alte locuri unde exista indicii ca a avut bunuri, nu se gasesc bunuri urmaribile2 + debitorul persoana juridica si nceteaza existenta si ram n neac.itate obligatii bugetare. Constatarea starii de insolvabilitate se face de catre organele financiare locale, nefiind necesara declararea sa printr+o .otar re judecatoreasca. 0aca din toate aceste date rezulta ca debitorul nu obtine venituri sau nu detine bunuri sesizabile, se va ntocmi un proces+verbal prin care este declarata starea de insolvabilitate a debitorului respectiv. ,e baza acestui act, sumele datorate vor fi trecute ntr+o evidenta separata. 0ispozitia de trecere a acestor sume n evidenta separata va avea ca efect ntreruperea termenului de prescriptie. 0in acest moment va ncepe sa curga o noua prescriptie n ceea ce priveste obligatia bugetara respectiva. -rganele financiare au obligatia de a urmari situatia debitorului p na la mplinirea termenului de prescriptie si de a relua cel putin o data pe an investigatiile pentru a se constata daca exista venituri sau bunuri sesizabile. 0esfasurarea acestor investigatii nu reprezinta acte efective de executare si, prin urmare, nu va avea ca efect ntreruperea prescriptiei. 'n masura n care se constata ca debitorul realizeaza venituri sau a dob ndit bunuri sesizabile, creanta va fi trecuta din evidenta speciala n cea curenta si se vor lua masuri de executare silita. 0aca insolvabilitatea debitorului persista p na la mplinirea termenului de prescriptie, se procedeaza la scaderea definitiva a creantei respective. b# $isparitia debitorului poate duce n anumite situatii la imposibilitatea realizarii creantei bugetare, atunci c nd cel disparut nu a lasat venituri sau bunuri sesizabile. Nu este necesara pentru desfasurarea operatiunii de scadere declararea judecatoreasca a disparitiei, fiind suficienta constatarea acesteia de catre organele financiare. ,age 16 of 42

)ceste organe au obligatia de a desfasura cercetari n vederea constatarii veniturilor sau bunurilor sesizabile ramase, precum si a gasirii celui disparut. 'n situatia n care se constata imposibilitatea realizarii creantei bugetare, sumele respective vor fi trecute din evidenta curenta ntr+o evidenta separata, urm nd ca investigatiile sa fie reluate cel putin o data pe an. 9a mplinirea termenului de prescriptie se va proceda la scaderea creantei bugetare. c& $ecesul debitorului. 'n cazul n care debitorul a decedat fara sa lase avere, situatie constatata de organele financiare, creanta mpotriva sa se va da la scadere, fara a se mai trece n prealabil n evidenta speciala. 0e asemenea, creantele n privinta carora s+a facut contestatie la executare se pot trece n evidenta speciala numai dupa solutionarea contestatiei prin .otar re judecatoreasca definitiva.

SUBIECTUL 11. Stin-erea obli-a'iei fiscale prin co pensare (i anulare. (tingerea obligatiei fiscale prin compensare )ceasta modalitate de stingere a obligatiei fiscale intervine n situatia n care un contribuabil a platit bugetului de stat o suma nedatorata sau a platit mai mult dec t datora. (umele astfel platite se vor compensa cu alte obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare. (e poate considera ca debitorul obligatiei fiscale efectueaza o plata nedatorata n urmatoarele situatii! a& c nd nu exista titlu de creanta fiscala2 b& c nd titlul de creanta fiscala a fost emis ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale n materie. Contribuabilul poate plati mai mult dec t datoreaza fie ca urmare a unei erori de calcul, fie datorita altor mprejurari, cum ar fi modificarea ulterioara a obligatiei sale fiscale prin solutionarea unei contestatii mpotriva actului constatator al acestei obligatii. "ermenul de 3compensare4 este folosit n aceasta materie ntr+un sens diferit de cel consacrat n dreptul civil, deoarece operatiunea de compensare n dreptul fiscal nu presupune existenta unor creante reciproce, cum este cazul dreptului civil, ci creantele care se compenseaza apartin aceluiasi creditor @ statul @ iar obligatia de plata revine aceluiasi debitor+contribuabilul. Principii de aplicare a compensarii: 1 Compensarea va opera n privinta obligatiilor restante n masura n care nu s+a mplinit termenul de prescriptie a acestor obligatii, stabilit de actele normative ce reglementeaza fiecare categorie de venituri bugetare. 1 "axele percepute prin aplicarea de timbre fiscale mobile nu se pot restitui, deoarece timbrele, odata anulate, nu mai pot fi folosite. 1 ,rin compensare se sting creantele administrate de 8inisterul *inantelor ,ublice cu creantele debitorului reprezent nd sume de rambursat sau de restituit de la buget, p na la concurenta celei mai mici sume, c nd ambele parti dob ndesc reciproc at t calitatea de creditor, c t si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel. 1 Creantele fiscale administrate de unitatile administrativ+teritoriale se sting prin compensarea cu creantele debitorului reprezent nd sume de restituit de la bugetele locale, p na la concurenta celei mai mici sume, c nd ambele parti dob ndesc reciproc at t calitatea de creditor, c t si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel. 1 -rganul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de c te ori constata existenta unor creante reciproce, cu exceptia sumelor negative din deconturile de taxa pe valoarea adaugata fara optiune de rambursare. 1 Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urm nd ca din diferenta ramasa sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, n urmatoarea ordine! a& bugetul de stat2 b& fondul de risc pentru garantii de stat, pentru mprumuturi externe2 c& bugetul asigurarilor sociale de stat2 d& bugetul *ondului national unic de asigurari sociale de sanatate2 e& bugetul asigurarilor pentru somaj. ,age 11 of 42

0ispozitiile de mai sus nu se aplica n cazul creantelor bugetelor locale. -rganul competent va nstiinta n scris debitorul despre masura compensarii luate potrivit alin. %;&, n termen de J zile de la data efectuarii operatiunii. Conform art. 1;2 C. proc. fisc., dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligatiile bugetare se prescrie n termen de = ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire. 0reptul contribuabilului de a solicita organelor competente compensarea sau restituirea ia nastere n momentul n care a facut o plata nedatorata catre bugetul de stat. Compensarea este alternativa cu restituirea su elor. 'n principiu, restituirea nu intervine dec t n situatia n care compensarea nu este posibila, ntruc t contribuabilul nu are niciun fel de datorie fiscala fata de bugetul general consolidat. Conform art. 116 C. proc. fisc., n cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dob7n)ile si penalitatile de 8nt7r)iere se datoreaza p na la data stingerii inclusiv. 'n cazul n care n urmare a exercitarii controlului sau a analizarii cererii de compensare s+a stabilit ca suma ce urmeaza a se compensa este mai mica dec t suma cuprinsa n cererea de compensare, dob nzile si penalitatile de nt rziere se recalculeaza pentru diferenta ramasa de la data nregistrarii cererii de compensare. (tingerea obligatiei fiscale prin anulare )ceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare se realizeaza prin acte ale organelor financiare competente. )ctele care declara anularea unei obligatii bugetare pot avea fie aplicabilitate generala %amnistia fiscala&, fie ele vor avea n vedere situatia unui anumit contribuabil. Amnistia fiscala - 'n acest caz anularea priveste fie obligatiile bugetare ce revin anumitor categorii de contribuabili, fie unele categorii de venituri bugetare nencasate pe o perioada ndelungata. )mnistia fiscala se declara printr+un act normativ care anuleaza obligatia unor categorii de contribuabili de a plati o serie de sume restante catre bugetul de stat. In asemenea act de clementa intervine foarte rar, fiind determinat de conditii social+economice, politice sau de alte situatii deosebite %calamitati naturale, starea de necesitate etc.&. Rezultatul intervenirii amnistiei fiscale este scaderea definitiva a debitelor restante din evidentele organelor fiscale ale statului. Anularea obligatiilor fiscale individuale - ,otrivit art. 1J< C. proc. fisc. n situatiile n care c.eltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari dec t creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. C.eltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal. Creantele fiscale restante aflate n sold la data de ;1 decembrie a anului, mai mici de 1G lei %R-N&, se anuleaza. )nual, prin .otar re a Huvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. SUBIECTUL 12. Stin-erea obli-a'iei fiscale prin restituire (i prescrip'ie. (tingerea obligaAiei fiscale prin restituire Compensarea este alternativa cu restituirea sumelor. 'n principiu, restituirea nu intervine dec t n situatia n care compensarea nu este posibila, ntruc t contribuabilul nu are niciun fel de datorie fiscala fata de bugetul general consolidat. (e restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume! a& cele platite fara existenta unui titlu de creanta2 b& cele platite n plus fata de obligatia fiscala2 c& cele platite ca urmare a unei erori de calcul2 d& cele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale2 e& cele de rambursat de la bugetul de stat2 f& cele stabilite prin .otar ri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii2 g& cele rezultate din valorificarea bunurilor sec.estrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz, n temeiul .otar rii judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite. ,entru sumele de restituit de la buget contribuabilii au dreptul al dob nda din ziua urmatoare expirarii termenului de 6G de zile de la comunicarea deciziei de impunere. )cordarea majorarilor de nt rziere se face numai la cererea contribuabilului. 'n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mica dec t obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea p na la concurenta sumei de rambursat sau de restituit. 'n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare dec t suma reprezent nd obligatii ,age 12 of 42

fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea p na la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu+se debitorului. (tingerea obligatiei fiscale prin prescriptie 0reptul statului de a executa silit titlul de creanta fiscala av nd ca obiect patrimonial sumele datorate bugetului de stat se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat n termenul prevazut de lege. 'mplinirea termenului de prescriptie a obligatiei fiscale duce la stingerea dreptului statului de a urmari ncasarea veniturilor bugetare. (e stinge astfel si obligatia de plata ce revine contribuabilului cu privire la venitul bugetar respectiv. 0atorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, prescriptia reglementata n domeniul fiscal este de fapt o prescriptie a dreptului statului de a executa silit creanta sa si nu o prescriptie a dreptului la actiune, cum este cazul dreptului civil. )stfel, prescriptia reprezinta si n aceasta materie o cauza legala de ncetare a fortei executorii a unui titlu executoriu, produc nd urmatoarele efecte juridice! + stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita2 + stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite %da nastere dreptului de a se opune executarii&2 'n materie fiscala, prescriptia produce si un alt efect, si anume stinge dreptul contribuabilului de a cere restituirea sumelor platite n plus la bugetul de stat. Corelativ, organele fiscale au dreptul de a refuza restituirea acestor sume. 0e asemenea, si n aceasta materie va fi aplicabila regula stabilita n dreptul civil, conform careia dupa mplinirea termenului de prescriptie obligatia bugetara se transforma n obligatie naturala. Conform art. 1;1 alin. %2& C. proc fisc., sumele ac.itate de debitor n contul unor obligatii fiscale, dupa ndeplinirea termenului de prescriptie, nu se restituie. "ermenele de prescriptie stabilite de reglementarile fiscale ncep sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui n care a luat nastere acest drept. "ermenul de prescriptie n privinta creantelor fiscale provenind din impozite si taxe, precum si din majorarile aferente, este de = ani. "ermenul de prescriptie n materie fiscala se aplica si n cazul creantelor provenind din amenzi contraventionale. /ntreruperea prescriptiei extinctive intervine, potrivit art. 1;G C. proc. fisc., n urmatoarele cazuri! a& n cazurile si n conditiile stabilite de lege pentru ntreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune2 b& pe data ndeplinirii de catre debitor, nainte de nceperea executarii silite sau n cursul acesteia, a unui act voluntar de plata a obligatiei prevazute n titlul executoriu ori a recunoasterii n orice alt mod a datoriei2 c& pe data ndeplinirii, n cursul executarii silite, a unui act de executare silita2 d& pe data ntocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilitatii contribuabilului. !uspendarea prescriptiei va interveni, potrivit art. 125 C. proc. fisc.! a& n cazurile si n conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune2 b& n cazurile si n conditiile n care suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta judecatoreasca sau de alt organ competent2 c& pe perioada valabilitatii nlesnirii acordate de lege2 d& c t timp debitorul si sustrage veniturile si bunurile de la executarea silita2 e& n alte cazuri prevazute de lege.

SUBIECTUL 13. E/ecutarea silit+ a obli-a'iilor fiscale. 'n situatia n care contribuabilii nu si+au executat obligatiile fiscale la data la care acestea au devenit exigibile, ia nastere la aceasta data dreptul statului de a trece la executarea silita a creantelor fiscale. 0atorita caracterului executoriu al titlului de creanta fiscala, procedura de executare silita desfasurata de organele financiare nu este precedata de o alta procedura cu caracter judiciar. )ctul normativ care reglementeaza executarea silita a creantelor bugetare este Codul procedura fiscala %art. 1;; @ 1J1&. ,revederile Codului de procedura fiscala se completeaza cu cele ale Codului de procedura civila, n masura n care acesta nu dispune altfel. ,age 13 of 42

)sadar, executarea silita este o modalitate speciala, exceptionala la care creditorul @ statul @ recurge impotriva persoanelor care nu isi indeplinesc obligatiile legale. ,entru a se putea trece la executarea silita a creantei fiscale este necesar sa fie ntrunite cumulativ urmatoarele conditii! sa existe titlul de creanta fiscala devenit titlu executoriu. )cesta reprezinta actul juridic prin care se constata si se individualizeaza obligatia contribuabilului de a plati o anumita suma catre bugetul de stat. 'n lipsa acestui titlu, obligatia ce revine contribuabilului nu este individualizata si, prin urmare, nu se cunoaste ntinderea acestei obligatii de plata. 'n aceste conditii este evident ca nu se poate trece la executarea silita at t timp c t nu este stabilita cu certitudine ntinderea obligatiei ce urmeaza a fi executata. Ad validitatem, titlul executoriu trebuie sa ndeplineasca din punct de vedere al formei conditiile generale cerute de lege pentru actul administrativ fiscal, la care se adauga urmatoarele elemente de forma! codul de identificare fiscal, domiciliul fiscal al contribuabilului, cuantumul si natura sumelor datorate si neac.itate, temeiul legal al puterii executorii a titlului. Conditia titlului executoriu %adica a titlului de creanta devenit titlu executoriu& este prevazuta expres n art. 1;J alin. %1& C. proc. *isc. creanta fiscala sa fie exigibila. 8omentul exigibilitatii creantei bugetare este reglementat n actele normative ce instituie venituri fiscale %cele mai multe sunt reglementate de catre Codul fiscal&, pentru fiecare asemenea categorie de venituri. Consideram ca o creanta fiscala poate deveni exigibila nainte de termenul fixat n acest sens de actul normativ ce o reglementeaza n ipoteza n care contribuabilul este un comerciant mpotriva caruia s+a declansat procedura reorganizarii judiciare potrivit 9egii nr. 6<E155=. 'n ceea ce priveste persoana fizica insolvabila, va fi aplicata procedura speciala de stingere a obligatiei fiscale prin scadere, reglementata prin art. 1J2 C. proc. fisc. dreptul statului de a ncepe executarea silita sa nu se fi prescris. 'mplinirea termenului de prescriptie stabilit de actele normative n materie fiscala da dreptul contribuabilului de a se opune executarii silite declansate mpotriva sa. -rganul de executare va nceta de ndata procedura de executare silita n cazul n care debitorul si executa obligatia de plata a creantei bugetare, iar odata cu aceasta ac.ita si majorarile de nt rziere, dob nzile, c.eltuielile de executare si orice alte obligatii de plata conexe obligatiei bugetare stabilite n sarcina sa conform legii. (ubiectele executarii silite :xecutarea silita a obligatiei fiscale se desfasoara cu participarea subiectelor raportului juridic fiscal 1 creditorul %statul, prin organele financiare& si debitorul %contribuabilul&, la care se adauga instanta judecatoreasca. !tatul @ prin organele de executare prevazute de art. 1;; si 1;= C. proc fisc.! 1 )gentia Nationala de )dministrare *iscala 1 organele de specialitate ale 0irectiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Kucuresti2 1 unitatile subordonate acestora2 1 pentru creantele determinate n vama, unitatile subordonate 0irectiei Henerale a /amilor2 1 organele administratiei publice locale pentru creantele bugetelor locale. :xecutarea silita se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali. Competenta organelor de executare Competenta teritoriala va reveni organelor financiare n a caror raza teritoriala se gasesc bunurile supuse urmaririi, ntreaga procedura de executare silita fiind coordonata de organul n raza caruia si are sediul sau domiciliul debitorul ori unde este luat n evidenta fiscala. )tributiile organelor de executare -rganele de executare au obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor lui ce pot fi urmarite silit. 'n situatia n care debitorul nu este gasit la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa ceara concursul organelor de politie si sa ceara relatii de la -ficiul Registrului Comertului sau de la orice persoana fizica sau juridica n vederea determinarii locului unde se afla debitorul si obtinerii oricaror date necesare n legatura cu acesta. ,age 14 of 42

'n situatia n care debitorul nu si executa obligatiile fiscale, la plata sumelor cuvenite bugetului de stat sunt obligati! a& mostenitorul care a acceptat succesiunea debitorului2 b& cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile debitorului supus divizarii, fuziunii ori reorganizarii judiciare, dupa caz2 c& persoana careia i s+a stabilit raspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment2 d& persoana care si asuma obligatia de plata a debitorului, printr+un angajament de plata sau printr+un alt act nc.eiat n forma autentica, cu asigurarea unei garantii reale la nivelul obligatiei de plata. -biectul executarii silite :xecutarea silita a obligatiilor fiscale se desfasoara asupra elementelor active ale patrimoniului debitorului, respectiv veniturile banesti si bunurile sale. )ceasta va avea ca obiect toate bunurile si veniturile debitorului ce pot fi urmarite potrivit legii. Cu toate acestea, potrivit Codului de procedura fiscala si Codului de procedura civila, anumite categorii de venituri si anumite bunuri NI pot fi supuse urmaririi silite, precum! credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte, sume in valuta fara a fi convertite a priori, ajutoarele sociale %pentru incapacitate temporara de munca, sumele cuvenite somerilor, alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, ajutorul acordat n caz de deces, etc.&, compensatia acordata angajatilor n caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale2 diurnele si orice indemnizatii cu destinatie speciala2 bursele de studii. 8asurile asiguratorii (e dispun masuri asiguratorii sub forma popririi asiguratorii si sec.estrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile siEsau imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia, c nd exista pericolul ca acesta sa se sustraga, sa+si ascunda ori sa+si risipeasca patrimoniul, periclit nd sau ngreun nd n mod considerabil colectarea, precum si n cazul suspendarii executarii actului administrativ dispusa de catre organul de solutionare a contestatiei n faza administrativa prealabila sesizarii instantelor judecatoresti, prevazute de art. 16= C. proc. fisc. *ormele si procedura executarii silite ,remergator declansarii executarii silite, organul fiscal va remite contribuabilului nstiintarea de plata. 0aca n termen de 1= zile de la comunicarea nstiintarii de plata debitorul nu a executat de bunavoie obligatia fiscala, organul de executare va declansa executarea silita. 8odalitatile de executare silita a creantelor fiscale ale statului reglementate prin Codul de procedura fiscala sunt urmatoarele! + executarea silita prin poprire2 + executarea silita a bunurilor mobile2 + executarea silita a bunurilor imobile2 :xecutarea silita ncepe prin comunicarea unei somatii n care i se notifica debitorului ca are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate n termen de 1= zile sau sa faca dovada stingerii obligatiei bugetare, n caz contrar aplic ndu+se modalitatile de executare silita prevazute de lege. (omatia este nsotita de o copie certificata de pe titlul executoriu. Poprirea - reprezinta acea forma de executare silita prin care creditorul urmareste sumele pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit. :a consta n indisponibilizarea n m inile tertului debitor al contribuabilului urmarit si n obligarea acestuia de a plati direct creditorului urmaritor ceea ce datoreaza creditorului sau %debitorul urmarit&. .xecutarea silita mobiliara - Irmarirea bunurilor mobile ale debitorului reprezinta o modalitate de executare silita indirecta a creantei bugetare. Kunurile mobile ale debitorului sunt valorificate prin v nzarea la licitatie sau prin alte modalitati, suma de bani astfel obtinuta fiind destinata a acoperi obligatia de plata ce revine contribuabilului urmarit. 0ebitorul are la dispozitie ;G de zile pentru a vinde singur bunurile, cu acordul organului de executare. ,age 1& of 42

.xecutarea silita mobiliara @ la fel ca in cazul vanzarii mobiliare. Kunurile sunt vandute la licitatie, fiind necesara publicitatea vanzarii.

C.eltuielile de executare C.eltuielile de orice natura necesare desfasurarii procedurii de executare silita vor fi n sarcina debitorului urmarit, n masura n care nu exista dispozitii legale contrare. Contestatia la executare -rice persoana interesata poate face contestatie mpotriva masurilor de executare silita luate de organul de executare. Contestatia poate fi facuta si mpotriva titlului executoriu n temeiul caruia a fost pornita executarea, n masura n care acest titlu nu este reprezentat de .otar rea unei instante judecatoresti sau a altui organ jurisdictional. "ermenul n care poate fi facuta contestatia la executare este de 1= zile si va ncepe sa curga la urmatoarele momente! a& contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta nstiintare primita ori, n lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau n alt mod2 b& contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a&, de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare2 c& cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a, de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta. 0aca prin intermediul contestatiei la executare o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia poate fi introdusa la instanta competenta n termen de 1= zile de la ncetarea executarii silite. 0ata ncetarii executarii silite va fi data efectuarii ultimului act de executare, care va fi momentul varsarii n contul bugetului de stat a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor supuse executarii silite. 'n cazul admiterii contestatiei, actele de executare nelegale vor fi desfiintate, urm nd a fi refacute, sau executarea va nceta cu privire la un anumit bun. ,rin .otar rea de admitere a contestatiei instanta va dispune, daca este cazul, sa i se restituie celui ndreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile facute n urma popririi. Respingerea contestatiei are ca efect continuarea de catre organul financiar competent a procedurii de executare, sau reluarea acesteia n cazul n care instanta a decis suspendarea executarii. SUBIECTUL 14. I po)itul pe profit. 4specte -enerale. Cate-orii de contribuabili. Ecuatia i po)itului pe profit. )specte generale #7mpozitul reprezinta o contributie baneasca obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorata, conform legii, bugetului de stat de catre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda$. ,rofitul reprezinta o forma de venit obtinut din derularea unei activitati economice, ca urmare a investirii unui capital. Conditia ca venitul realizat sa poata fi calificat drept profit este ca activitatea economica sa se desfasoare cu scopul obtinerii unui beneficiu. ,rin profit supus i po)itarii %profit impozabil& ntelegem acea suma de bani calculata ca diferenta ntre veniturile realizate de un agent economic din desfasurarea oricarei activitati permise de lege si c.eltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri. 7mpozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra beneficiului obtinut dintr+o activitate economica. 7mpozitul pe profit are un rol important n cadrul sistemului fiscal, ntruc t! + este o sursa certa de alimentare cu venituri a bugetului public2 + duce la cresterea ponderii impozitelor directe n sistemul fiscal rom n. Randamentul fiscal al impozitului pe profit este scazut, n general, deoarece exista multiple posibilitati de evaziune fiscala. (unt considerati contribuabili! + persoanele juridice rom ne @ pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, at t din Rom nia, c t si din strainatate2 + persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr+un sediu permanent n Rom nia @ pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent2 ,age 1* of 42

+ persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente1 @ care desfasoara activitati n Rom nia ntr+ o asociere fara personalitate juridica2 + persoanele juridice straine care realizeaza venituri dinEsau n legatura cu proprietati imobiliare situate n Rom nia sau din v nzareaEcesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica rom na2 + persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom ne, pentru veniturile realizate at t n Rom nia, c t si n strainatate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice. 'n acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica rom na. 'n cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si c.eltuielile nregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare n asociere. -rice asociere fara personalitate juridica ntre persoane juridice straine, care si desfasoara activitatea n Rom nia, trebuie sa desemneze una din parti care sa ndeplineasca obligatiile ce i revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. (unt scutite de la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de contribuabili! a& "rezoreria statului2 b& Kanca Nationala a Rom niei c& institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate, potrivit 9egii nr. =GGE2GG2 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si -rdonanta de urgenta nr. <=E2GG; privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel2 d& persoanele juridice rom ne care platesc impozit pe veniturile microntreprinderilor12 e& organizatiile de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu .andicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora, protejate potrivit -rdonanta de urgenta nr. 1G2E1555 aprobata de 9egea nr. =15E2GG2. (cutirea de impozit pentru aceste organizatii opereaza doar n situatia n care minimum J=L din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc n vederea ac.izitiei de ec.ipament te.nologic, masini, utilaje, instalatii, sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. (cutirea de impozit pe profit nu va opera dec t p na la data de ;1 decembrie 2GG6. f& fundatiile rom ne constituite ca urmare a unor legate2 g& cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit 9egii nr. 1G;E1552 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din c.irii, cu conditia utilizarii sumelor respective pentru ntretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru nvatam nt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate2 .& institutiile de nvatam nt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit 9egii nvatam ntului nr. 6<E155=, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si -rdonanta de urgenta a Huvernului nr. 1J<E2GG1 privind unele masuri pentru mbunatatirea finantarii nvatam ntului superior2 i& asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit 9egii nr. 11<E1556, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru mbunatatirea confortului si eficientei cladirii, pentru ntretinerea si repararea proprietatii comune2 j& *ondul Rom n de Harantare a 0epozitelor n (istemul Kancar2 M& *ondul de Compensare a 7nvestitorilor<, nfiintat potrivit legii2 l& -rganizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate p na la nivelul ec.ivalentului n lei a 1=.GGG euro, ntr+un an fiscal, dar nu mai mult de 1GL din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. -rganizatiile nonprofit, sindicale si patronale datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dec t cele scutite n mod expres de legiuitor. Cota de impozit pe profit este de 16L %ncep nd cu anul fiscal 2GG=&. 0eterminarea profitului impozabil #:cuatia$ impozitului pe profit ,age 1, of 42

,rofitul impozabil se calculeaza pe baza unei operatiuni matematice care poate fi ilustrata astfel! %rofit i po)abil 9 $enituri i po)abile : c;eltuieli deductibile : $enituri nei po)abile < c;eltuieli nedeductibile 0enituri impo&abile F orice venituri obtinute din orice sursa n cadrul unei activitati economice legale desfasurata n conformitate cu obiectul de activitate al societatii comerciale platitoare2 -"eltuielile deductibile sunt acele c.eltuieli considerate ca fiind necesare si obligatorii pentru realizarea obiectului principal de activitate al contribuabilului si, de aceea, sunt deductibile integral din venitul realizat. :le au caracterul #c.eltuielilor necesare$, asa cum sunt acestea definite de doctrina civila. 0enituri neimpo&abile F veniturile care, desi realizate de catre societatea comerciala n cadrul activitatii sale economice, datorita interesului public sau utilitatii publice a activitatii producatoare de venit sunt declarate de legiuitor ca neimpozabile. /enituri neimpozabile sunt! + dividende primite de la o alta persoana juridica rom na2 + dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii :uropene, dupa aderarea Rom niei la Iniunea :uropeana, daca persoana juridica rom na detine minimum 2=L din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada nentrerupta de cel putin 2 ani, care se nc.eie la data platii dividendului2 + veniturile din anularea c.eltuielilor pentru care nu s+a acordat deducere2 veniturile din recuperarea c.eltuielilor nedeductibile2 + veniturile neimpozabile prevazute expres n acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. -"eltuieli nedeductibile F c.eltuielile efectuate n scopul realizarii venitului care depasesc limita legala admisa la scadere %aceasta limita se calculeaza procentual& ori c.eltuieli ale societatii comerciale care, desi efectuate n cadrul desfasurarii activitatii economice, nu sunt aferente realizarii venitului. ,entru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligati sa ntocmeasca un registru de evidenta fiscala, ntr+un singur exemplar, compus din 1GG de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si nregistrat la organul fiscal teritorial. )cest registru se completeaza n ordine cronologica, n toate situatiile n care informatiile din declaratiile fiscale sunt obtinute n urma unor prelucrari ale datelor furnizate de contabilitate. SUBIECTUL 1&. C;eltuielile in ca)ul i po)itului pe profit. Obli-atii ale societatilor co erciale in ca)ul i po)itului pe profit. C.eltuielile deductibile sunt acele c.eltuieli considerate ca fiind necesare si obligatorii pentru realizarea obiectului principal de activitate al contribuabilului si, de aceea, sunt deductibile integral din venitul realizat. :le au caracterul #c.eltuielilor necesare$, asa cum sunt acestea definite de doctrina civila. C.eltuieli nedeductibile F c.eltuielile efectuate n scopul realizarii venitului care depasesc limita legala admisa la scadere %aceasta limita se calculeaza procentual& ori c.eltuieli ale societatii comerciale care, desi efectuate n cadrul desfasurarii activitatii economice, nu sunt aferente realizarii venitului. ,entru determinarea profitului impozabil, contribuabilii sunt obligati sa ntocmeasca un registru de evidenta fiscala, ntr+un singur exemplar, compus din 1GG de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si nregistrat la organul fiscal teritorial. )cest registru se completeaza n ordine cronologica, n toate situatiile n care informatiile din declaratiile fiscale sunt obtinute n urma unor prelucrari ale datelor furnizate de contabilitate. C.eltuielile deductibile limitat sunt c.eltuieli necesare realizarii obiectului de activitate al contribuabilului, dar n conditiile limitarii cuantumului acestora de catre legea fiscala. )sa cum am aratat mai sus, limitarea cuantumului acestora se realizeaza prin reglementarea unui procent din totalul veniturilor, ori din profit etc. )cestea au caracterul #c.eltuielilor utile$, asa cum sunt acestea definite de doctrina civila. Sunt c;eltuieli deductibile li itat= c;eltuielile de personal si c;eltuieli de productie )lte c.eltuieli mai sunt! c.eltuieli de productie, c.eltuieli de reclama si publicitate, c.eltuielile aflate n str nsa corelatie cu obiectul principal de activitate! taxele de nscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale2 ,age 13 of 42

,erisabilitatile! reprezinta scazamintele care se produc n timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt! uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, .idroliza, racire, ng.etare, topire, oxidare. Nu constituie perisabilitati pierderile incluse n normele de consum te.nologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora. 9imitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate la marfuri sunt prevazute diferentiat de legiuitor, n functie de categoria de marfuri perisabile, respectiv! produse alimentare si nealimentare, produse medicamentoase de uz uman, produse farmaceutice si alte produse de uz veterinar. 9imitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul ntregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de nregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile v ndute n perioada cuprinsa ntre doua inventare. ,ierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. 'n actuala reglementare a provizioanelor agentii economici persoane juridice, cu exceptia bancilor, organizatiilor cooperatiste de credit si a fondurilor de garantare,constituie urmatoarele provizioane deductibile fiscal! a& provizioane pentru clientii nencasati, n cazul declararii falimentului acestora, pe baza .otar rii judecatoresti de desc.idere prin care se atesta aceasta situatie, n limita creantei neacoperite prin avansurile ncasate si garantiile detinute de agentul economic asupra clientilor respectivi, si orice alte elemente asiguratorii b& provizioane pentru garantii de buna executie, acordate clientilor pentru remedieri n perioada de garantie, n limitele prevazute distinct n contractele nc.eiate, cu conditia ca acestea sa se regaseasca n facturile emise. )ceste provizioane se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate n cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie n perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute n contractele nc.eiate, dar nu mai mult dec t cota medie realizata n exercitiul financiar precedent. c& provizioane pentru garantii de buna executie a contractelor externe, acordate, n conditiile legii, producatorilor si prestatorilor de servicii, n cazul exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea sa se regaseasca distinct n contractele nc.eiate si n facturile emise. ,rovizioanele nu au, n fapt, dec t o existenta contabila, ele nefiind indisponibilizate efectiv n conturi sau constituite sub forma unor depozite. ,rovizioanele sunt considerate, n conditiile respectarii limitelor legale de constituire, c.eltuieli deductibile care micsoreaza masa impozabila la care se aplica cota de impozit pe profit, cu precizarea ca sumele reprezent nd provizioane continua sa fie folosite de contribuabili fara nici un fel de restrictie. +e&ervele reprezinta sume calculate si stabilite scriptic n contabilitate care constituie deductibilitati legale, n masura n care sunt constituite cu respectarea procentului maxim de =L aplicata asupra profitului contabil. Ca si provizioanele, rezervele nu au o existenta reala, ci doar contabila, reprezent nd mai mult o cauza legala de reducere a bazei impozabile la care se aplica impozitul pe profit. )mortizarea! C.eltuielile aferente ac.izitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalariisau mbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol. 8ijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii! a& este detinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nc.iriat tertilor sau n scopuri administrative2 b& are o valoare de intrare mai mare dec t limita stabilita prin .otar re a Huvernului2 c& are o durata normala de utilizare mai mare de un an. (unt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile! a& investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nc.iriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea2 ,age 15 of 42

b& mijloacele fixe puse n functiune partial, pentru care nu s+au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporala2 acestea se cuprind n grupele n care urmeaza a se nregistra, la valoarea rezultata prin nsumarea c.eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor2 c& investitiile efectuate pentru descoperirea n vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de desc.idere si pregatire a extractiei n subteran si la suprafata2 d& investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma c.eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunatatirii parametrilor te.nici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix2 e& investitiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apartin nd domeniului public, precum si n dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate n proprietate publica2 f& amenajarile de terenuri. Nu reprezinta active amortizabile! a& terenurile, inclusiv cele mpadurite2 b& tablourile si operele de arta2 c& fondul comercial2 d& lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii2 e& bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare2 f& orice mijloc fix care nu si pierde valoarea n timp datorita folosirii, potrivit normelor2 g& casele de odi.na proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele dec t cele utilizate n scopul realizarii veniturilor. )mortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe1 si se include n c.eltuielile de exploatare. )mortizarea se calculeaza ncep nd cu luna urmatoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune n functiune. )gentii economici amortizeaza mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei legi, utiliz nd unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare! A Amorti&area liniara @ se realizeaza prin includerea uniforma n c.eltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. )mortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. 1 Amorti&area degresiva @ consta n multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori! a& 1,=, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este ntre 2 si = ani2 b& 2,G, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este ntre = si 1G ani2 c& 2,=, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 1G ani. )cesti coeficienti pot fi modificati numai prin .otar re a Huvernului, la propunerea 8inisterului *inantelor ,ublice. - Amorti&area accelerata @ consta n includerea, n primul an de functionare, n c.eltuielile de exploatare a unei amortizari de p na la =GL din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. )mortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi. C.eltuieli de functionare! c.eltuieli de functionare, ntretinere si reparatii aferente unui sediu aflat n locuinta proprietate personala a unei persoane fizice si n scop personal, deductibile, n limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii n baza contractelor nc.eiate ntre parti, n acest scop2 c.eltuieli de functionare, ntretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturismaferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. (unt c.eltuieli nedeductibile! c.eltuieli de personal, c.eltuieli de productie, c.eltuieli de functionare, c.eltuieli cu impozite, taxe, amenzi, pierderi fiscale. SUBIECTUL 1*. I po)itul pe di$idende F un 7 direct, care se face venit la bug de stat. ,age 26 of 42

Obiectul, ac 7 se aplica dividendelor obtinute de soc comerciale %(C&. "i$idendul este beneficul realizat si distribuit catre actionari. 0ivid poate lua forma unor plati in natura, bani, sau alocar de noi actiuni in (C. 0ividendele se distribuie din profitul net obtinut de (C si se impart intre actionari, in functie de ! Cota de participare la captalul social2 0ecizia )dunarii Henerale a )ctionarilor %)H)&. Keneficiul net N profitul net al societatii, care se deterina ca ,rofitul impozabil @ 7 pe profit. Contribuabil F pf si pj, rom si straine, ce detin actiuni intr+o (C. ,* cad sub incidenta 7 veniturilor, sub forma de dividende, din tara si din strainatate. ,*, nerezidente, cad sub incidenta C*%cod fiscal& Rom, cu exceptia in care Conventiile de evitare a dublei impuneri, prevad o alta reglementare. 9a pj @ asemanator pf , C* se aplica atunci cand Conventiile de evitare a dublei impuneri nu prevad altceva. Ineori, daca sunt indeplinite unele conditii, dividendele platite de o soc rom unei pj I:, pot fi scutite de plata 7 pe dividende. )vem distinctie intre debitorul 7 si platitor. Calitatea de platitor o are (C ce distribuie dividendele. :a are obligatia de a a calcula, retine si depune declaratiaprivind 7 pe dividend. Cota de i po)itare F 16L, daca conventiile de evitare a dublei impuneri nu stabilesc o situatie mai favorabile. 0aca avem o astfel de conventie, pers nerezidenta va trebui sa obtina un certificat de rezidenta fiscala in Rom. 8oneda de plata este LEUL. Cand dividendele se obtin in natura, bunurile se evalueaza si in final 7 se plateste tot in lei. %lata I pe di$idende 7 se retine, plateste si se declara pana la 2=, inclusiv, a lunii urmatoare, in care s+a platit dividendul catre actionari %8etoda de plata @ stopaj la sursa&. :ste necesar sa se faca distinctia intre! 0istribuirea dividendelor catre actionari. ,lata efectiva catre actionari 0istribuirea dividendelor catre actionari este consemnata in .otararea )H)2 in baza acestei .otariri, ulterior, (C plateste efectiiv catre actionari sumele reprezentatnd dividendele. 0aca unele sume distribuite in timpul anului, nu au fost platite actionarilor pana la sf anului fiscal, in care s+a aprobat situatia financiara anuala, impozitele pe dividende, aferent dividendelor distribuite si neplatite, trebuie varsate la bugetul de stat pana la ;G dec. a anului respectiv. I pe repre)entanta F 7 direct, se face venit, la bug de stat ContribF pj straine care au cate o reprezentanta autorizata sa functioneze in Rom. )utorizarea este data de 8inisterul :conomiei, Comertului si *inantelor. 7 se plateste anual, pentru un an fiscal, 7 este egal cu e.ivalentul in 9:7 al sumei de <GGG euro. ,t determinarea ec.ivalentului in lei se are in vedere, cursul de sc.imb comunicat de KNR, ca fiind aplicabil in ziua platii. 7n cazul pj straine, care in timpul unui an fiscal desfiinteazaEinfiinteaza o reprezentanta in Rom, 7 pe anul acela se calculeaza proportional cu nr de luni de existenta a reprezentantei. %lata I pe repre)entanta @ pj au obligatia de a varsa 7 la bug de stat in 2 transe egale, pana al 2G iunie, respectiv 2G dec. Contrib au oblig de a depune o declaratie fiscala anuala ref la plata 7 pe reprezentanta pana la 26 sau, dupa caz, 25 febr a anului de impunere. Reprezentantele pj straine sunt obligate sa conduca evidenta contabila conform legii romane si nu conform legislatiei aplicabilei soc+mama. SUBIECTUL 1,. I po)itul pe salarii (unt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani siEsau n natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate n baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera,de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv ,age 21 of 42

indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. 0in punct de vedere fiscal, n vederea impunerii, sunt asimilate salariilor! a& indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii2 b& indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese n cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ2 c& drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii2 d& indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companiiEsocietati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome2 e& sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica2 f& sumele primite de reprezentantii n adunarea generala a actionarilor, n consiliul de administratie, n comitetul de directie si n comisia de cenzori2 g& sumele primite de reprezentantii n organisme tripartite, potrivit legii2 .& indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n declaratia de asigurari sociale2 i& sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,= ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice2 j& indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor2 M& orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. Irmatoarele sume nu sunt incluse n veniturile salariale si nu sunt impozabile, n ntelesul impozitului pe venit! @ ajutoarele de nmorm ntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezent nd cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului2 @ cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia ,astelui, zilei de 1 7unie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 6 martie sunt neimpozabile2 + tic.etele de masa si drepturile de .rana acordate de angajatori angajatilor, n conformitate cu legislatia n vigoare2 @ contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea c.iriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala2 cazarea si contravaloarea c.iriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza n afara tarii, n conformitate cu legislatia n vigoare2 @ sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea c.eltuielilor de mutare n interesul serviciului2 @ veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu .andicap grav si accentuat, ncadrate cu contract individual de munca2 @ veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator2 sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate ntr+un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. *ac exceptie veniturile salariale platite de catre sau n numele unui angajator care este rezident n Rom nia sau are sediul permanent n Rom nia, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii n strainatate2 @ c.eltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator2 'ntruc t venitul din salarii nu presupune efectuarea unor c.eltuieli specifice de catre contribuabil, astfel ca impozitul se aplica la o suma bruta, iar nu la o suma rezultata din scaderea din venitul brut a unor c.eltuieli deductibile, legiuitorul fiscal, pentru motive de ec.itate, a creat institutia deducerilor personale, adica a unor c.eltuieli recunoscute de catre legiuitor n beneficiul contribuabilului care obtine venituri din salarii. )ceste c.eltuieli sunt considerate deductibile n persoana unui contribuabil aflat ntr+o anumita situatie expres ,age 22 of 42

prevazuta de legiuitor %de exemplu @ un copil n ntretinere&, urm nd ca baza impozabila la care se aplica impozitul pe salarii sa fie stabilita prin deducerea din venitul net a c.eltuielilor av nd caracter de deducere personala. 0educerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de p na la 1G.GGG.GGG lei inclusiv, astfel! @ pentru contribuabilii care nu au persoane n ntretinere @ 2.=GG.GGG lei2 @ pentru contribuabilii care au o persoana n ntretinere @ ;.=GG.GGG lei2 + pentru contribuabilii care au doua persoane n ntretinere2 @ <.=GG.GGG lei2 pentru contribuabilii care au trei persoane n ntretinere @ =.=GG.GGG lei2 @ pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntretinere @6.=GG.GGG lei. ,entru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1G.GGG.GG1 lei si ;G.GGG.GGG lei, inclusiv, deducerile personale1 sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. ,entru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste ;G.GGG.GGG lei nu se acorda deducerea personala. 0educerea personala nu se acorda personalului trimis n misiune permanenta n strainatate, potrivit legii. 0eterminarea impozitului pe venitul din salarii !Keneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. 7mpozitul lunar se determina astfel! a& la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16L asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele! @ deducerea personala acordata pentru luna respectiva2 @ cotizatia sindicala platita n luna respectiva2 @ contributiile la sc.emele facultative de pensii ocupationale, astfel nc t la nivelul anului sa nu se depaseasca ec.ivalentul n lei a 2GG euro2 b& pentru veniturile obtinute n celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16L asupra bazei de calcul determinate ca diferenta ntre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora2 ,latitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil. "ermen de plata a impozitului p na la data de 2= inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri. 7nformatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind n fisele fiscale. ,latitorul de venituri are obligatia sa completeze fisele fiscale pe ntreaga durata de efectuare a platii salariilor. ,latitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe ntreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, p na n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. SUBIECTUL 13. I po)itul pe $enituri din acti$itati independente /eniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate n mod individual siEsau ntr+o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente. 'n cazul drepturilor de proprietate intelectuala aferente unei inventii, legiuitorul stabileste o scutire speciala n favoarea titularului brevetului de inventie, n sensul n care veniturile obtinute prin aplicarea efectiva n tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate n Rom nia, incluz nd fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, n primii = ani de la prima aplicare, calculati de la data nceperii aplicarii si cuprinsi n perioada de valabilitate a brevetului, precum si venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia, sunt neimpozabile. A !tabilirea venitului (adica a ba&ei de impo&itare# n sistem real + /enitul %baza de impozitare& din activitati independente se poate stabili at t n sistem real, adica pe baza datelor din contabilitate, c t si pe baza normelor de venit. /enitul net din activitati independente se determina ca diferenta ntre venitul brut si c.eltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n partida simpla. /enitul brut cuprinde! + sumele ncasate si ec.ivalentul n lei al veniturilor n natura din desfasurarea activitatii2 + veniturile sub forma de dob nzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate n legatura cu o activitate independenta2 + c stigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate ntr+o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa ncetarea definitiva a activitatii2 ,age 23 of 42

+ veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana2 + veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute n legatura cu o activitate independenta. Nu sunt considerate venituri brute! + aporturile n numerar sau ec.ivalentul n lei al aporturilor n natura facute la nceperea unei activitati sau n cursul desfasurarii acesteia2 + sumele primite sub forma de credite bancare sau de mprumuturi de la persoane fizice sau juridice2 + sumele primite ca despagubiri2 + sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. Conditiile generale pe care trebuie sa le ndeplineasca c.eltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt! @ sa fie efectuate n cadrul activitatilor desfasurate n scopul realizarii venitului, justificate prin documente2 @ sa fie cuprinse n c.eltuielile exercitiului financiar al anului n cursul caruia au fost platite2 @ sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute n titlul 77, dupa caz2 @ c.eltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru! 1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii2 2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate n desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul2 ;. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional2 <. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului 777 din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezent nd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator. C.eltuielile deductibile limitat! @ c.eltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, n limita unei cote de =L din baza de calcul2 @ c.eltuielile de protocol, n limita unei cote de 2L din baza de calcul2 @ suma c.eltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, n limita a de 2,= ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice2 @ c.eltuielile sociale, n limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de p na la 2L la fondul de salarii realizat anual2 @ pierderile privind bunurile perisabile n limite legale + c.eltuielile reprezent nd tic.etele de masa acordate de angajatori, potrivit legii2 @ prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, n limita ec.ivalentului n lei a 2GG euro anual pentru o persoana2 @ c.eltuielile reprezent nd contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii2 @ dob nzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate n desfasurarea activitatii, pe baza contractului nc.eiat ntre parti, n limita nivelului dob nzii de referinta a Kancii Nationale a Rom niei2 + cotizatii platite la asociatiile profesionale n limita a 2L din baza de calcul determinata conform alin. %6&. @ c.eltuielile reprezent nd contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a =L din venitul brut realizat. Nu sunt c.eltuieli deductibile! @ sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale2 @ c.eltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Rom niei sau n strainatate2 @ impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat n strainatate2 @ c.eltuielile cu primele de asigurare, altele dec t cele prevazute pentru asigurarea activitatilor rezultate din activitatea autorizata2 ,age 24 of 42

@ amenzile, confiscarile, dob nzile, penalitatile de nt rziere si penalitatile datorate autoritatilor rom ne si straine, potrivit prevederilor legale, altele dec t cele platite conform clauzelor din contractele comerciale2 @ ratele aferente creditelor angajate2 @ dob nzile aferente creditelor angajate pentru ac.izitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, n cazul n care dob nda este cuprinsa n valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale2 1 !tabilirea venitului net anual din activitati independente pe ba&a normelor de venit - /enitul net dintr+o activitate independenta, care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit. 'n cazul n care un contribuabil desfasoara o activitate impozitata pe baza normelor de venit si o alta activitate impozitata n sistem real, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii n partida simpla, adica n sistem real. 'n cazul venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala, platitorul de impozit are, de asemenea, posibilitatea de a opta ntre calculul bazei de impunere n sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ori pe baza normelor de venit. 'ntruc t, nsa, regula n materia drepturilor de proprietate intelectuala este calcularea bazei de impunere pe baza de norme de venit, optiunea platitorului pentru sistemul real trebuie sa fie expresa. )stfel, cererea de optiune pentru stabilirea venitului net n sistem real se depune la organul fiscal competent p na la data de ;1 ianuarie inclusiv, n cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si n anul precedent, respectiv n termen de 1= zile de la nceperea activitatii, n cazul contribuabililor care ncep activitatea n cursul anului fiscal. -ptiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea n partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera rennoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil. Calcularea efectiva se face cu respectarea regulilor aratate mai sus, comune pentru toate veniturile obtinute din activitati independente. 'n cazul stabilirii bazei de impunere n temeiul normelor de venit, venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor c.eltuieli! a& o c.eltuiala deductibila egala cu <GL din venitul brut2 b& contributiile sociale obligatorii platite. 'n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor c.eltuieli! a& o c.eltuiala deductibila egala cu =GL din venitul brut2 b& contributiile sociale obligatorii platite. /eniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, n bani siEsau n natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele dec t veniturile din activitati independente. /eniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati! @ cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, n sere si solarii special destinate acestor scopuri siEsau n sistem irigat2 @ cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor2 @ exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea. /enitul net dintr+o activitate agricola se stabileste, ca regula, pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale 8inisterului )griculturii, ,adurilor si 0ezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale 8inisterului *inantelor ,ublice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica p na cel t rziu la data de ;1 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata. 0aca o activitate agricola a unui contribuabil nregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel nc t sa reflecte aceasta pierdere. Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate n partida simpla, pentru activitatea respectiva. /enitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate mai sus %activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si activitati agricole& prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate din anii precedenti. /eniturile realizate ntr+o fractiune de an sau n perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual. ,ierderea fiscala anuala nregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei ,age 2& of 42

bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii = ani fiscali. Contribuabilii care ncep o activitate n cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si c.eltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, n termen de 1= zile de la data producerii evenimentului. *ac exceptie de la aceasta regula contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa. Contribuabilii care, n anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici dec t anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 2GL fata de anul fiscal anterior depun, o data cu declaratia speciala, si declaratia estimativa de venit. Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care c.eltuielile se determina n sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net n sistem real, declaratia de venit se depune o data cu cererea de optiune pentru trecerea la stabilirea bazei impozabile n sistem real. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor ori din activitati agricole, au obligatia sa efectueze plati anticipate n contul impozitului anual datorat la bugetul de stat. 0e la aceasta regula fac exceptie doar veniturile pentru care se plateste o parte din impozit prin retinere la sursa, n cazul carora plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa. ,latile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursa de venit,lu ndu+se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat n anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor potrivit legii. ,latile anticipate se efectueaza n < rate egale, p na la data de 1= inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. 7mpozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16L asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cat si n sistem real, impozitul fiind final. 'n cazul unei activitati pe care contribuabilul ncepe sa o desfasoare dupa data de ;G iunie, declaratia de venit se depune n termen de 1= zile inclusiv de la data la care contribuabilul ncepe sa desfasoare activitatea. 7mpozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit, prin aplicarea cotei de 16L asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv. 0eclaratia de venit se depune de catre contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole.

SUBIECTUL 15. I po)itul pe cl+diri. (ubiectele impunerii 0ebitor al impozitului pe cladiri este orice persoana fizica sau juridica care are n proprietate o cladire situata n Rom nia. (ubiectul impozabil datoreaza anual impozit pentru acea cladire. ,entru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ+teritoriale, concesionate, nc.iriate, date n administrare ori n folosinta, dupa caz, impozitul pe cladiri nu reprezinta sarcina fiscala a proprietarului, ci sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz. 'n cazul n care o cladire se afla n proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozitul pentru spatiile situate n partea din cladire aflata n proprietatea sa. 'n cazul indiviziunii, coindivizarii datoreaza, n comun, c te o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva. -biectul sau materia impozabila -biectul impunerii l constituie valoarea cladirilor. 'n ntelesul codului fiscal, cladire este orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalatii si de altele asemenea. Codul fiscal prevede o serie de scutiri de la plata impozitului pe cladiri, care pot fi clasificate astfel! !cutiri prin raportare la obiectul impunerii: 1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ+teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;2 2. cladirile care, potrivit legislatiei n vigoare, sunt considerate monumente istorice, de ar.itectura sau ar.eologice, muzee ori case memoriale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice2

,age 2* of 42

;. cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartin nd cultelor religioase recunoscute de lege si partile lor componente locale, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice2 <. cladirile institutiilor de nvatam nt preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice etc. !cutiri prin raportare la subiectele impunerii ). (cutiri acordate persoanelor fizice. )ceste scutiri sunt de doua categorii! scutiri legale si scutiri administrative !cutiri legale debitorul este veteran de razboi sotulEsotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati n timpul detentiei, internati abuziv n spitale de psi.iatrie, stramutati, deportati n strainatate sau prizonieri, daca ulterior nu s+a recasatorit persoana care a fost deportata n strainatate dupa 2; august 15<<2 debitorul este persoana cu .andicap grav sau accentuat ori persoana ncadrata n gradul 7 sau 77 de invaliditate etc -bservatii 'n cazul unei proprietati detinute n comun de soti, scutirea se aplica integral pentru acea proprietate2 (cutirea de la plata impozitului pe cladiri se aplica doar cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice aratate mai sus. 7mpozitul pe cladiri se reduce cu =GL pentru debitorii care domiciliaza sau lucreaza n unele localitati din 8untii )puseni si n Rezervatia Kiosferei #0elta 0unarii$ !cutiri administrative ,otrivit Codului fiscal %art. 266& Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pentru o cladire folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit. Criteriile de acordare a acestor scutiri sau reduceri pot fi! debitorii realizeaza venituri lunare mai mici dec t salariul minim brut pe tara ori veniturile debitorului constau, n exclusivitate, din indemnizatie de somaj ori ajutor social2 debitorul a fost victima unei calamitati naturale. )cordarea de scutiri poate fi data n orice alte conditii si pentru orice alte considerente, sub conditia prezentarii de catre solicitant a unor documente justificative K (cutiri acordate persoanelor juridice ,ersoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe cladiri n urmatoarele situatii! a& debitorul este institutie sau unitate care functioneaza sub coordonarea 8inisterului :ducatiei, Cercetarii si "ineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice2 b& debitorul este fundatie testamentara1 constituita conform legii, cu scopul de a ntretine, dezvolta si ajuta institutii de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural2 c& debitorul este organizatie umanitara care are ca unica activitate ntretinerea si functionarea caminelor de batr ni si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii. d& debitorii care au n patrimoniu elemente ale infrastructurii feroviare publice, numai pentru impozitul pe cladiri aferent acestor elemente de infrastructura. -bservatii ,ersoanele juridice vor plati un impozit pe cladiri redus cu =GL pentru acele cladiri care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum = luni pe durata unui an calendaristic. 7mpozitul pe cladiri se reduce, de asemenea, cu =GL pentru cladirile nou+construite detinute de cooperatiile de consum sau mestesugaresti, dar numai pentru primii = ani de la data ac.izitiei cladirii.

(tabilirea si perceperea impozitului pe cladiri ,age 2, of 42

(tabilirea si perceperea impozitului pe cladiri se realizeaza, n mod concret, n raport de mai multe criterii si mai multi factori Cota de impozitare este de G,2L pentru cladirile situate n mediul urban si de G,1L pentru cladirile din mediul rural. /aloarea impozabila a unei cladiri se determina pe baza unui calcul matematic, prin nmultirea suprafetei construite desfasurate a cladirii, exprimata n metri patrati, cu o valoare corespunzatoare dintr+un tabel desfasurat actualizat periodic prin act normative. 'n cazul persoanelor fizice ce detin mai multe cladiri utilizate ca locuinta, impozitul se majoreaza astfel! a& cu 1=L pentru prima cladire n afara celei de la adresa de domiciliu2 b& cu =GL pentru cea de+a doua cladire n afara celei de la adresa de domiciliu2 c& cu J=L pentru cea de+a treia cladire n afara celei de la adresa de domiciliu2 d& cu 1GGL pentru cea de+a patra cladire si urmatoarele n afara celei de la adresa de domiciliu 'n cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri n afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina n functie de ordinea n care proprietatile au fost dob ndite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. ,ersoanele fizice au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentelede specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale n raza carora si audomiciliul, precum si la cele n raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora.8odelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin?otar re a Huvernului (tabilirea impozitului pe cladiri pentru persoane juridice 'n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Cota de impozit se stabileste prin .otar re a consiliului local si poate fi cuprinsa ntre G,=L si 1L, inclusive. 'n cazul unei cladiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplica urmatoarele reguli! a& impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar2 b& valoarea care se ia n considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea cladirii nregistrata n contractul de leasing financiar (tabilirea impozitului pe cladiri n situatia dob ndirii, nstrainarii si modificarii cladirilor 'n cazul unei cladiri care a fost dob ndita sau construita 2 de o persoana n cursul anului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu ncepere de la data de nt i a lunii urmatoare celei n care cladirea a fost dob ndita sau construita. 'n cazul unei cladiri care a fost nstrainata, demolata sau distrusa, dupa caz, n cursul anului, impozitul pe cladire nceteaza a se mai datora de persoana respectiva cu ncepere de la data de nt i a lunii urmatoare celei n care cladirea a fost nstrainata, demolata sau distrusa. 'n cele doua cazuri mai sus+aratate, impozitul pe cladiri se recalculeaza pentru areflecta perioada din an n care impozitul se aplica acelei persoane. 'n cazul extinderii, mbunatatirii, distrugerii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri; existente, impozitul pe cladire se recalculeaza ncep nd cu data de nt i a lunii urmatoare celei n care a fost finalizata modificarea 0epunerea declaratiilor fiscale )t t persoanele fizice, c t si persoanele juridice, inclusiv institutiile publice, pentru cladirile pe care le detin n proprietate, au obligatia sa depuna declaratii fiscale la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Kucuresti, n a caror raza se afla cladirile, c.iar daca, potrivit prevederilor din Codul fiscal, pentru acestea nu datoreaza impozit pe cladiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit. 0eclaratiile fiscale se depun o singura data pe durata existentei cladirii, p na c nd intervine orice modificare de natura celor care privesc situatia cladirii ori situatiapersoanei fizice sau juridice proprietar ,lata impozitului pe cladiri

,age 23 of 42

7mpozitul pe cladiri se datoreaza catre bugetul local al unitatii administrativ+teritoriale n care este amplasata cladirea. 7mpozitul pe cladiri se plateste anual, n patru rate egale, p na la datele de 1= martie,1= iunie, 1= septembrie si 1= noiembrie, inclusiv. ,entru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru ntregul an de catrepersoanele fizice, p na la data de 1= martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de p na la 1GL, stabilita prin .otar re a consiliului local. Calculul impozitului pe cladiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face dupa cum urmeaza! a& impozitul anual determinat se mparte la 12, respectiv la numarul de luni dintr+un an fiscal2 b& suma rezultata n urma mpartirii se nmulteste cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri. ,entru cladirile dob ndite n cursul anului, impozitul pe cladiri, datorat de la data de nt i a lunii urmatoare celei n care aceasta a fost dob ndita si p na la sf rsitul anului respectiv, se repartizeaza la termenele de plata ramase, iar ratele scadente sunt n functie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proportional cu numarul de luni pentru care se datoreaza impozitul pe cladiri.

SUBIECTUL 26. I po)itul pe terenuri. (ubiectele impunerii -rice persoana, fizica sau juridica, care are n proprietate un teren situat n Rom nia datoreaza pentru acesta un impozit anual. ,entru terenurile concesionate, nc.iriate, date n administrare ori n folosinta, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza astfel! 'n situatia terenurilor proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ+teritoriale, impozitul pe teren reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta 'n situatia terenurilor proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, impozitul pe teren se datoreaza de proprietarul sau 'n cazul terenului care este detinut n comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea din teren aflata n proprietatea sa. 'n cazul indiviziunii, fiecare coindivizar datoreaza o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv. -biectul sau materia impozabila -biectul impunerii l reprezinta valoarea terenului detinut n proprietate. 'n principiu, conform Codului fiscal, pentru orice teren detinut, proprietarul datoreaza impozit. Codul fiscal prevede n material impozitului pe cladiri, o serie de scutiri. )cestea pot fi clasificate astfel! (cutiri n raport de obiectul impunerii! + terenul aferent unei cladiri1, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire2 @ terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare mpotriva inundatiilor, gospodarirea apelor, .idrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protectie definite n lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, ncadrate astfel printr+o .otar re a consiliului local, n masura n care nu afecteaza folosirea suprafetei solului2 @ terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale administrate de Compania Nationala de )utostrazi si 0rumuri Nationale din Rom nia @ (.)., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor reprezent nd zone de siguranta terenurile parcurilor industriale, stiintifice si te.nologice, potrivit legii2 ,age 25 of 42

@ orice teren al unui cimitir, crematoriu (cutiri n raport de subiectul impunerii (cutiri acordate persoanelor fizice. )ceste scutiri sunt de doua feluri. (cutirilegale si scutiri administrative. (cutiri legale debitorul este veteran de razboi2 sotulEsotia celui decedat, din categoria celor disparuti sau exterminati n timpul detentiei, internati abuziv n spitale de psi.iatrie, stramutati, deportati n strainatate sau prizonieri, daca ulterior nu s+a recasatorit persoana care a fost deportata n strainatate dupa 2; august 15<<2 debitorul este vaduva de razboi sau vaduva a unui veteran de razboi care nu s+aurecasatorit2 debitorul este persoana cu .andicap grav sau accentuat ori persoana ncadrata n gradul 7 sau 77 de invaliditate

-bservatii 'n cazul unei proprietati detinute n comun de soti, scutirea se aplica integral pentru acea proprietate2 (cutirea de la plata impozitului pe terenuri se aplica doar terenului aferent cladirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice aratate mai sus. 7mpozitul pe terenuri se reduce cu =GL pentru debitorii care domiciliaza saulucreaza n unele localitati din 8untii )puseni si n Rezervatia Kiosferei #0elta 0unarii$. (cutiri administrative ,otrivit Codului fiscal %art.266& Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe terenuri sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent cladirii folosita ca domiciliu de persoana fizica ce datoreaza acest impozit. Criteriile de acordare a acestor scutiri sau reduceri pot fi! debitorii realizeaza venituri lunare mai mici dec t salariul minim brut pe tara ori veniturile debitorului constau, n exclusivitate, din indemnizatie de somaj ori ajutor social2 debitorul a fost victima unei calamitati naturale. )cordarea de scutiri poate fi data n orice alte conditii si pentru orice alte considerente, sub conditia prezentarii de catre solicitant a unor documente justificative ,ersoanele juridice sunt scutite complet de plata impozitului pe cladiri n urmatoarele situatii! + orice teren al unui cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia, cu personalitate juridica2 + orice teren al unei institutii de nvatam nt preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata2 @ orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut n patrimoniul autoritatilor locale2 @ orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptiasuprafetelor folosite pentru activitati economice2 @ orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ+teritoriale sau a altor institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, except nd suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice2 @ terenurile trecute n proprietatea statului sau a unitatilor administrativ+teritoriale n lipsa de mostenitori legali sau testamentari2 @ terenurile aferente cladirilor aflate n patrimoniul public sau privat al statului si date n administrarea Regiei )utonome #)dministratia ,atrimoniului ,rotocolului de (tat$, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice. @ debitorul este institutie sau unitate care functioneaza sub coordonarea 8inisterului :ducatiei, Cercetarii si "ineretului, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati ,ersoanele juridice vor plati un impozit pe terenuri redus cu =GL pentru acelecladiri care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioada de maximum = luni pe durata unui an calendaristic. (tabilirea si perceperea impozitului ,age 36 of 42

7mpozitul pe teren se stabileste n functie de urmatoarele criterii! @ numarul de metri patrati de teren2 @ rangul localitatii n care este amplasat terenul2 @ zona siEsau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrariifacute de consiliullocal. 7mpozitul pe teren este rezultatul unui calcul matematic ce ia n considerare elementele aratate mai sus si o serie de valori care se actualizeaza anual prin .otar re de guvern. 7mpozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod diferentiat, n functie de locul situarii, intravilanul sau extravilanul localitatilor. ,entru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitatilor, at t n cazul persoanelor fizice, c t si n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date! a& rangul localitatii unde se afla situat terenul2 b& zona n cadrul localitatii2 c& categoria de folosinta2 d& suprafata terenului2 e& n cazul terenului ncadrat la categoria de folosinta #terenuri cu constructii$, suprafata construita la sol a cladirilor. (tabilirea impozitului pe terenuri n cazul dob ndirii ori transferului terenului,precum si altor modificari aduse terenului ,entru un teren dob ndit de o persoana n cursul unui an, impozitul pe teren sedatoreaza la data de nt i a lunii urmatoare celei n care terenul a fost dob ndit. ,entru orice operatiune juridica efectuata de o persoana n cursul unui an, care are caefect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana care nstraineaza1terenul nceteaza a mai datora impozitul pe teren ncep nd cu prima zi a lunii urmatoarecelei n care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. 'n situatiile n care terenul se afla n proprietate comuna, impozitul pe teren sedatoreaza dupa cum urmeaza! a& n cazul n care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele+parti, impozitul se datoreaza de fiecare dintre contribuabili, proportional cu partea de teren corespunzatoare cotelor+parti respective2 b& n cazul n care contribuabilii nu au stabilite cotele+parti din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se mparte la numarul de coproprietari, fiecare dintre acestia dator nd, n mod egal, partea din impozit rezultata n urma mpartirii 'n cazul n care terenul este administrat sau folosit de alte persoane dec t titularul dreptului de proprietate si pentru care locatarul, concesionarul ori arendasul datoreaza c.irie, redeventa sau arenda n baza unui contract de nc.iriere, locatiune, concesiune sau arendare, dupa caz, impozitul pe teren se datoreaza de catre proprietar. ,lata impozitului pe terenuri 7mpozitul pe teren se plateste la bugetul local al unitatii administrativ+teritoriale n raza careia este situat terenul. 7mpozitul pe teren se plateste anual, n patru rate egale, p na la datele de 1= martie,1= iunie, 1= septembrie si 1= noiembrie, inclusiv. ,entru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru ntregul an de catre persoanele fizice, p na la data de 1= martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de p na la 1GL, stabilita prin .otar re a consiliului local. SUBIECTUL 21. Ta/a pe $aloare adau-ata. #otiuni introducti$e. Sfera de aplicare. Ele ente esentiale ale T>4. Cota T>4. Ter enul de plata "axa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, deci un impozit stabilit nu pe averea, posesiunile ori venitul unui contribuabil, ci asupra v nzarii bunurilor oriprestarii serviciilor. "axa pe valoarea adaugata este un impozit asupra consumului, ntruc t nu este stabilita asupra averii %privita calitativ&, ci asupra gradului de consumare a acesteia. "axa pe valoarea adaugata nu pune n valoare principiul egalitatii prin impozit %potrivit caruia n politica fiscala, n cadrul sistemului de impunere trebuie sa se aiba n vedere ca fiecare contribuabil sa participe la formarea fondurilor banesti generale ale societatii proportional cu situatia sa materiala&, ci din ,age 31 of 42

contra, principiul egalitatii n fata impozitului %potrivit caruia impunerea se face n acelasi mod pentru toate persoanele fizice sau juridice, fara deosebire de tratament fiscal si deci netin nd seama de situatia personala, concreta a fiecarui contribuabil&. In impozit indirect asa cum este taxa pe valoarea adaugata prezinta numeroase avantaje pentru stat, ntruc t! 2# acesta are ntotdeauna un randament fiscal ridicat* adica! + este platit, n mod obligatoriu de catre toti beneficiarii operatiunilor supuse impozitarii2 + nu reclama c.eltuieli mari de percepere2 + nu este susceptibil de evaziuni fiscale dec t n foarte putine situatii3 4# este stabil* nefiind supus fluctuatiilor determinate de conjunctura economica3 5# este elastic, ntruc t poate fi majorat sau micsorat % prin modificarea cotei de impo&itare& n functie de nevoile concrete ale bugetului de stat. 'ntre impozitele indirecte, taxa pe valoarea adaugata ocupa un loc principal fiind considerata drept cea mai moderna forma de impunere si fiind adoptata de un mare numar de state, inclusiv de statele Iniunii :uropene, ea reprezent nd o cerinta esentiala si o obligatie n acelasi timp pentru tarile membre I:. 'n literatura de specialitate au fost subliniate o serie de caracteristici ale taxei pe valoarea adaugata. C teva dintre acestea le vom sublinia si noi! @ transparenta @ taxa pe valoarea adaugata asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact care este marimea impozitului si a obligatiei de plata ce+i revine. @ unicitatea @ taxa pe valoarea adaugata nu este independenta de ntinderea circuitului economic. -ric te verigi are de strabatut produsul p na la consumatorul final, nivelul cotei si marimea taxei este aceeasi. @ taxa pe valoarea adaugata este suportata ntotdeauna de catre beneficiar. @ este un impozit neutru, elimin nd inegalitatile fiscale ntre circuitele de desfacere a produselor. 'n sfera de aplicare a "./.). se cuprind! A %peratiunile efectuate n +omnia, care ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii %denumite operatiuni impozabile&! constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata2 locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Rom nia2 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila2 livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre urmatoarele activitati economice Ostabilite de art. 12J alin. %2& Cod fiscalP! activitatile producatorilor, activitatile comerciantilor, activitatile agricole, activitatile profesiilor libere, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, n scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. - operatiune economica, pentru a fi impozabila din punctul de vedere al "./.). trebuie sa ndeplineasca, n acelasi timp, toate conditiile mai sus+aratate, legiuitorul stabilind expres conditia cumulului tuturor acestor conditii. 1 )mportul de bunuri 8ecanismul! "axa pe valoarea adaugata este un impozit care se calculeaza pe baza lunara, ca diferenta ntre "./.). aferenta operatiunilor impozabile si taxa pe valoarea adaugata aferenta ac.izitiei de bunuri si servicii de catre platitorul de "./.). "./.). aferenta operatiunilor impozabile se numeste "./.). colectata, iar "./.). aferenta ac.izitiei de bunuri si servicii se numeste "./.). deductibila. "axa pe valoarea adaugata este un impozit care se calculeaza pe baza lunara, ca diferenta ntre "./.). aferenta operatiunilor impozabile si taxa pe valoarea adaugata aferenta ac.izitiei de bunuri si servicii de catre platitorul de "./.). ,erioada fiscala a "./.). este luna calendaristica. 0ocumentul pe baza caruia se calculeaza "./.). de plata este decontul de "./.). )stfel, p na la data de 2= inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza "./.)., persoanele nregistrate ca platitori de "./.). trebuie sa ntocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, decontul de "./.). unde sunt evidentiate, pe doua coloane separate, "./.). colectata si "./.). deductibila. Rezultatul operatiunii matematice a scaderii din "./.). colectata a "./.). deductibila, poate fi! @ pozitiv si atunci va rezulta "./.). de plata pentru perioada fiscala de raportare Oart. 1<6 alin. %2& C. fisc.P @ negativ si atunci va rezulta o suma negativa a "./.). ,age 32 of 42

'n cazul existentei unei sume negative de "./.) persoanele impozabile pot solicita rambursarea soldului sumei negative de taxa, cu conditia ca acest sold sa fie de minim =G milioane R-9. Oart.1<5 alin. %=& Cod *iscalP. :lemente esentiale ale "./.).! 2 6aptul generator si exigibilitatea ( 0 A - #:venimentul$ care genereaza obligatia de plata a "./.). se produce n momentul realizarii operatiunii impozabile, respectiv livrarea bunurilor siEsau prestarea serviciilor. ,rincipiul legal este ca faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii. *aptul generator si exigibilitatea sunt concomitente. 0e la aceasta regula exista doua exceptii importante reglementate de Codul fiscal! exigibilitatea anticipata faptului generator si exigibilitatea determinata de alte elemente dec t faptul generator, exigibilitate care poate fi anterioara sau ulterioara acestuia. 4 -otele de ( 0 A - Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 15L si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 5L si se aplica asupra bazei de impozitare! intrarea in muzee, castele etc2 livrare manuale, carti etc2 livrarea de proteze2 livrare medicamente de uz uman si animal2 cazarea in cadrul sectorului .otelier etc. Cota redusa de =L pentru locuinte si terenuri sociale, art 1<G alin. 2 indice 1. 5 7ocul operatiunilor impo&abile - "./.). este guvernata de principiul teritorialitatii impunerii, n sensul n care este aplicabil regimul legal al "./.). din statul pe al carui teritoriu este considerata a fi fost efectuata operatiunea impozabila. 8 $reptul de deducere - )u dreptul de deducere a "./.). numai persoanele impozabile nregistrate la organele fiscale ca platitoare de "./.).. 0reptul de deducere se exercita lunar, prin scaderea taxei deductibile din suma reprezent nd "./.). facturata %"./.). colectata& pentru bunurile livrate siEsau serviciile prestate. 0reptul de deducere a "./.). se refera la! a& ac.izitii de bunuri si servicii care se reflecta n c.eltuielile de productie. b& livrari de bunuri siEsau prestari de servicii, scutite cu drept de deducere a "./.).2 'n vederea exercitarii dreptului de deducere, platitorii de "./.). au obligatia de a prezenta anumite documente. c& actiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si pentru alte actiuni prevazute n legi, cu respectarea limitelor si destinatiilor prevazute n acestea. d& operatiuni rezult nd din activitati economice ale producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere. e& operatiuni referitoare at t la transferul activelor si pasivelor unei persoane impozabile, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a firmelor. f& operatiuni desfasurate n strainatate care, daca ar fi efectuate n Rom nia, ar da drept de deducere a "./.). aferente ac.izitiilor respective. (ituaAii de activit>Ai economice scutite de la plata "/) @ nu aplic>m nici o cot>! + spitaliz>rile2 + ngrijirile medicale2 + transportul persoanelor bolnave Ci al persoanelor accidentate de c>tre entit>Ai specializate n acest sens2 + livrarea de organe umane2 + activitatea de nv>A>m nt reglementat> de legea nv>A>m ntului2 + prestarea de servicii financiar+bancare, :"C. "ermenul de plata a "/)+ului "/)+ul se datoreaza odata cu depunerea decontului lunar de "/), adica pana la data de 2= inclusiv a lunii urmatoare celei pt care s+a calculat "/)+ul de plata %exceptie o fac importurile de bunuri, care se plateste la organul vamal odata cu plata drepturilor de import& SUBIECTUL 22. Ta/a pe $aloare adau-ata. Locul operatiunii i po)abile in ateria T>4. "reptul de deducere. 0ateria i po)abila. Subiecte i po)abile si obli-atii ale acestora. Repre)entantul fiscal. 9ocul operatiunilor impozabile - "./.). este guvernata de principiul teritorialitatii impunerii, n sensul n care este aplicabil regimul legal al "./.). din statul pe al carui teritoriu este considerata a fi fost efectuata operatiunea impozabila. ,age 33 of 42

0reptul de deducere - )u dreptul de deducere a "./.). numai persoanele impozabile nregistrate la organele fiscale ca platitoare de "./.).. 0reptul de deducere se exercita lunar, prin scaderea taxei deductibile din suma reprezent nd "./.). facturata %"./.). colectata& pentru bunurile livrate siEsau serviciile prestate. 0reptul de deducere a "./.). se refera la! a& ac.izitii de bunuri si servicii care se reflecta n c.eltuielile de productie. b& livrari de bunuri siEsau prestari de servicii, scutite cu drept de deducere a "./.).2 'n vederea exercitarii dreptului de deducere, platitorii de "./.). au obligatia de a prezenta anumite documente. c& actiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si pentru alte actiuni prevazute n legi, cu respectarea limitelor si destinatiilor prevazute n acestea. d& operatiuni rezult nd din activitati economice ale producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere. e& operatiuni referitoare at t la transferul activelor si pasivelor unei persoane impozabile, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a firmelor. f& operatiuni desfasurate n strainatate care, daca ar fi efectuate n Rom nia, ar da drept de deducere a "./.). aferente ac.izitiilor respective. 0educerea F dreptul contribuabilului de a sc>dea din "/)+ul colectat "/)+ul pl>tit pentru ac.iziAii necesare desf>Cur>rii activit>Aii. 0reptul de deducere ia naCtere la momentul exigibilit>Aii "/). 0e principiu, orice persoan> impozabil> are dreptul s> deduc> "/) aferent> ac.iziAiilor dac> ac.iziAiile sunt destinate utiliz>rii n folosul operaAiunilor taxabile. ,entru exercitarea dreptului de deducere contribuabilul trebuie s> ndeplineasc> urm>toarele condiAii! s> deAin> factur> fiscal>2 s> nregistreze "/) ca tax> colectat> n decontul aferent perioadei fiscale n care ia naCtere exigibilitatea "/)2 n cazul "/) ac.itat> pentru importul de bunuri s> deAin> declaraAia vamal> de import Ci alte eventuale documente emise de c>tre organele vamale Ci solicitate de legislaAia fiscal>. Contribuabilul are dreptul s> scad> din suma total> colectat> pentru o perioad> fiscal> suma "/) care a luat naCtere Ci care poate fi dedus> n aceeaCi perioad>. Contribuabilul care realizeaz> sau intenAioneaz> s> realizeze activit>Aile economice care implic> operaAiuni fiscale taxabile sau operaAiuni care nu sunt supuse "/), dar beneficiaz> de dreptul de deducere %vezi categoria a douaQ& au obligaAia de a se nregistra n scopul de taxe pe valoarea ad>ugat> la organele fiscale competente. ,ersoanele impozabile stabilite n Rom nia trebuie s> Ain> evidenAe corecte Ci complete ale tuturor acAiunilor efectuate n desf>Curarea activit>Ailor economice. *iecare contribuabil are obligaAia de a emite facturi fiscale c>tre fiecare cocontractant cel puAin p n> n a 1=+a zi lucr>toare a lunii urm>toare celei n care a intervenit faptul generator de "/). 0econtul de "/) este documentul special ale c>rui condiAii+cuprins sunt stabilite de 8inisterul *inanAelor ,ublice. ,eriodic, ministerul poate s> solicite informaAii mai am>nunAite sau nu, dar n mod obligatoriu vor fi cuprinse ntr+un decont "/) urm>toarele! 1& sumele "/) deductibile pentru care ia naCtere dreptul de deducere n perioada fiscal> de raportare. 2& suma "/) colectat> a c>rei exigibilitate s+a pierdut n perioada fiscal> de raportare2 Ci dac> este cazul! ;& suma "/) colectat> care nu a fost nscris> n decontul perioadei fiscale n care a intervenit exigibilitatea "/). -rice persoan> obligat> la plata "/) c>tre bugetul de stat are obligaAia de a calcula corect Ci de a pl>ti la termenul legal "/) colectat, av nd totodat> obligaAia de a ntocmi Ci depune deconturile de "/) Ci orice declaraAii referitoare la "/) prev>zute de legislaAia fiscal> la un moment dat. -biectul sau materia impozabila 1a&a de impo&itare la operatiunile interne ,entru operatiunile interne, baza de impozitare a "./.). se constituie din! ,age 34 of 42

a& tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator de la cumparator, beneficiar sau tert. b& preturile de ac.izitii sau pretul de cost aferente! + bunurile ac.izitionate sau fabricate de persoanele impozabile, utilizate n alte scopuri dec t cele legate de activitatea desfasurata sau acordate gratuit peste limitele legale, daca s+a dedus total sau partial "./.).2 + utilizarii bunurilor persoanei impozabile n alte scopuri dec t activitatea desfasurata sau n vederea utilizarii n mod gratuit, peste limitele legale, daca "./.). a fost dedusa total sau partial2 + prestarilor de servicii efectuate n mod gratuit de persoana impozabila, n alte scopuri dec t activitatea desfasurata, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane peste limitele legale, daca "./.). a fost dedusa total sau partial, etc. (e exclud din baza de impozitare! a# rabaturile* remi&ele si alte reduceri de pret cu respectarea cumulata a urmatoarelor conditii: @ sa fie efective si n sume exacte, n beneficiul clientului2 @ sa nu constituie, n fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare2 @ sa fie reflectate n facturi fiscale sau alte documente legale. b# penali&arile si sumele percepute peste preturile sau tarifele negociate* stabilite prin .otar ri judecatoresti ramase definitive, solicitate pentru nendeplinirea partiala sau totala a obligatiei contractuale2 c# dobn&ile percepute pentru: @ plati cu nt rziere2 @ v nzari cu plata n rate2 @ operatiuni de leasing. d# ambalajele de circulatie (navete* butelii* sticle etc # oferite la sc"imb ntre furni&orii de marfuri si beneficiari3 e# ambalajele de circulatie pentru care furni&orii primesc de la beneficiari garantii banesti n sc"imbul ambalajelor livrate (ubiect impozabil este orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor definite de lege, respectiv activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, n scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. 0e asemenea, institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate n calitate de autoritati publice, c.iar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati. %bligatiile subiectelor impo&abile: a. ?nre-istrarea la or-anele fiscale. a& la nfiintare, n mod obligatoriu, daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri peste plafonul de scutire prevazut de Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata2 b& la nfiintare, daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri sub plafonul de scutire prevazut de Codului fiscal, opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata2 c& dupa nfiintare, n mod obligatoriu, daca depaseste plafonul de scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata, n termen de 1G zile de la sf rsitul lunii n care a depasit acest plafon2 d& dupa nfiintare, daca cifra de afaceri realizata este sub plafonul de scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata, dar doreste sa opteze pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. b. E$identa operatiunilor i po)abile si depunerea decontului. c. Calculul si plata T.>.4. Reprezentantul fiscal. 7n cazul in care o persoana realizeaza operatiuni taxabile si NI are sediul sau domiciliul stabil in Romania, aceasta este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania care sa+i ,age 3& of 42

indeplineasca obligatiile ce+i revin ca platitor de "/) %se poate adminte un singur reprezentant fiscal, care este numit de respectiva persoana in baza unei cereri depunse la organul fiscal unde acesta @ reprezentantul @ este inregistrat ca platitor de impoz si taxe&. Cererea va fi insotita de! + declaratia de incepere a activitatii %data, volumul si natura activitatii pe care o va desfasura in Romania& + copie dupa actul de constituire in strainatate a persoanei impozabile respective + accesul scris al persoanei propuse ca reprez fiscal prin care aceasta se angajeaza sa+i indeplineasca toate obligatiile fiscale ce+i revin si precizeaza si natura operatiilor si valoarea estimata a operatiunilor ,e baza cererii depuse, organul fiscal verifica indeplinirea conditiilor legale si comunica decizia luata in termen de ;G de zile de la data primirii cererii atat persoanei straine, cat si reprezentantului fiscal.

Activitatile +epre&entantului 6iscal (unt acele activitati prevazute de legislatia romana pt platitorii de "/) cu sediul in Romania. 7n relatia dintre acesta si persoana straina se urmeaza procedura urm! persoana straina transmite reprez fiscal factura externa, fara a preciza suma taxei datorate, destinatia beneficiarului sauEsi 2 copii ale acesteia reprez fiscal emite factura fiscala conform reglem in vigoare in Romania reprez fiscal transmite beneficiarului exemplarul original al facturii fiscale impreuna cu factura externa originala, emise de persoana straina reprez fiscal intocmeste si depune decontul de "/) doar pt operatiunile rezultate din activitatea desfasurata in Romania de persoana straina pe care o reprezinta Reprezentantul fiscal poate renunta la angajamentul asumat printr+o cerere la organul fiscal in care trebuie sa precizeze! ultimul decont "/) pe care il va depune in aceasta calitate data cand va lua sfarsit mandatul sau daca renuntarea la mandat se datoreaza incetarii activitatii persoanei straine SUBIECTUL 23. Inspectia fiscal+ 7nspectia fiscala are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii ndeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, a respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora. 7nspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si nengradit prin )gentia Nationala de )dministrare *iscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, conform dispozitiilor prezentului titlu, ori de alte autoritati care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat. 7nspectia fiscala are urmatoarele atributii: @ constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezult nd din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea ndeplinirii obligatiilor fiscale, n vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale2 @ analiza si evaluarea informatiilor fiscale, n vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse2 @ sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale. 7nspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor fizice sau juridice, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume ,age 3* of 42

datorate bugetului general consolidat, prevazute de lege. (electarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de catre organul fiscal competent. Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. )cesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. 9a nc.eierea inspectiei fiscale, organul fiscal va prezenta contribuabilului constatarile si consecintele lor fiscale, acord ndu+i acestuia posibilitatea de a+si exprima punctul de vedere potrivit art. 5 alin. %1&, cu exceptia cazului n care bazele de impozitare nu au suferit nici o modificare n urma inspectiei fiscale sau a cazului n care contribuabilul renunta la acest drept si notifica acest fapt organelor de inspectie fiscala. *ormele si ntinderea inspectiei fiscale @ inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata2 @ inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata. 8etodele realizarii inspectiei fiscale @ controlul prin sondaj, care consta n activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative n care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidat2 @ controlul inopinat, care consta n activitatea de verificare faptica si documentara, n principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de ncalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea n prealabil a contribuabilului2 @ controlul ncrucisat, care consta n verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului n corelatie cu cele detinute de alte persoane2 controlul ncrucisat poate fi si inopinat. 7nspectia fiscala se efectueaza n cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, cu urmatoarele distinctii! 9a contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale ncepe de la sf rsitul perioadei controlate anterior si se poate extinde pentru o perioada de maxim = ani corespunzatoare termenului de prescriptie 9a celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute n ultimii ; ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. 7nspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca! @ exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat2 @ nu au fost depuse declaratii fiscale2 @ nu au fost ndeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat. 7nspectia fiscala se desfasoara, de regula, n spatiile de lucru ale contribuabilului. 0aca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei fiscale, atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul organului fiscal sau n orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. 7nspectia fiscala se desfasoara, de regula, n timpul programului de lucru al contribuabilului.7nspectia fiscala se poate desfasura si n afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducatorului organului fiscal. 0urata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, n functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de ; luni. 'n cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni. 7nspectia fiscala ncepe prin comunicarea avizului de inspectie fiscala. )stfel, naintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa nstiinteze contribuabilul n legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala. )vizul de inspectie fiscala se comunica contribuabilului, n scris, nainte de nceperea inspectiei fiscale, astfel! cu ;G de zile pentru marii contribuabili2 cu 1= zile pentru ceilalti contribuabili. 7nspectia fiscala va avea n vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere. 9a nceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. 'nceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata n registrul unic de control. 9a finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este ,age 3, of 42

obligat sa dea o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. Rezultatul inspectiei fiscale1 va fi consemnat ntr+un raport scris, n care se vor prezenta constatarile inspectiei, din punct de vedere faptic si legal. -rganele fiscale vor sesiza organele de urmarire penala n legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea ntruni elemente constitutive ale unei infractiuni, n conditiile prevazute de legea penala. 'mpotriva actelor de control fiscal se poate formula pl ngere prealabila n conditiile art.J din 9egea contenciosului administrativ nr. ==<E2GG<. SUBIECTUL 24. Ca)ierul fiscal Cazierul fiscal tine evidenta persoanelor fizice si juridice, precum si a asociatilor, actionarilor si reprezentantilor legali ai persoanelor juridice, care au sav rsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si de disciplina financiara. Cazierul fiscal se organizeaza de catre 8inisterul *inantelor ,ublice la nivel central, iar la nivel local de catre directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Kucuresti ori de catre 0irectia Henerala de )dministrare a 8arilor Contribuabili. 9a nivelul 8inisterului *inantelor ,ublice se organizeaza cazierul fiscal national, n care se tine evidenta contribuabililor de pe ntregul teritoriu al Rom niei, iar la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Kucuresti, se organizeaza cazierul fiscal local, n care se tine evidenta contribuabililor care au domiciliulEsediul n raza teritoriala a acestora. 'n cazierul fiscal se nscriu date privind! @ sanctiuni aplicate contribuabililor pentru sav rsirea faptelor2 de ncalcare a legislatiei vamale, financiare si de disciplina financiara, ramase definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale n vigoare2 @ masuri de executare silita aplicate contribuabililor n legatura cu faptele aratate mai sus, ramase definitive si irevocabile potrivit prevederilor legale n vigoare2 @ nscrierea datelor n cazierul fiscal se face pe baza .otar rilor judecatoresti definitive si irevocabile. 'nscrierea datelor n cazierul fiscal se face n baza urmatoarelor documente @ extrasele de pe .otar rile judecatoresti definitive, transmise de instantele judecatoresti 8inisterului *inantelor ,ublice. Certificatul de cazier fiscal este valabil ;G zile de la data emiterii si numai n scopul n care a fost eliberat. Contribuabilii care figureaza n evidenta cazierului fiscal pot cere rectificarea datelor nscrise, daca acestea nu corespund situatiei reale ori nregistrarea lor nu s+a facut cu respectarea dispozitiilor legale. Contribuabilii carora li s+a respins cererea de rectificare pot introduce contestatie n termen de ;G de zile de la comunicare. Contestatia se poate introduce si n cazul n care eroarea nregistrarii n cazierul fiscal nu se datoreaza organelor fiscale. Contestatia se solutioneaza de catre "ribunal, (ectia de contencios administrativ n a carui raza teritoriala si au domiciliul sau sediul contribuabilii, fara procedura prealabila. Contestatia este scutita de taxa de timbru. ?otar rea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva si irevocabila. 'n caz de admitere a contestatiei instanta va trimite o copie de pe .otar rea organului fiscal n vederea rectificarii cazierului fiscal SUBIECTUL 2&. E$a)iunea fiscal+. #otiune. !or e. %articularit+'i. 7n doctrina este data si o definitie conform careia prin evaziune fiscala se ntelege #ansamblul sustragerilor intentionate de la obligatiile fiscale, comise nu prin ncalcarea directa a legii, ci prin eludarea, prin ocolirea ei, cu ajutorul unor acte simulate si numai aparent reale$. :vaziunea fiscala este rezultanta logica a defectelor si inadvertentelor unei legislatii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum si a unei neprevederi si nepriceperii legiuitorului a carui fiscalitate excesiva este tot at t de vinovata ca si cei pe care i provoaca prin aceasta la evaziune. 0upa modul n care se procedeaza n activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferentierea ntre! evaziunea fiscala legala2 evaziunea fiscala frauduloasa. ,rin evaziune fiscala legala se ntelege actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurg nd la o combinatie neprevazuta a acesteia si, deci, #tolerata$. :vaziunea fiscala legala se realizeaza atunci c nd o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasa de la impunere datorita modului n care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil. Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploat nd insuficientele legislatiei le eludeaza n mod legal, sustrag ndu+se n totalitate sau n parte platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei. ,roced nd astfel, contribuabilii ram n n limita drepturilor lor, fara putinta de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apara dec t printr+o legislatie clara, stiintifica, precisa. Cele mai frecvent folosite metode sunt urmatoarele! ,age 33 of 42

+ practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat n ac.izitii de masini si ec.ipamente te.nice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura menita sa stimuleze acumularea2 + folosirea n anumite limite a prevederilor legale cu privire la donatiile filantropice, indiferent daca acestea au avut loc sau nu duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere2 + scaderea din venitul impozabil a c.eltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indiferent daca au fost facute sau nu2 + interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitati %scutiri, reduceri& pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, culturale, stiintifice si sportive2 + constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva ntr+un cuantum mai mare dec t cel ce se justifica din punct de vedere economic, micsor nd astfel venitul impozabil. ,rin evaziunea fiscala ilicita se ntelege actiunea contribuabilului ce ncalca %violeaza& prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului. :vaziunea fiscala este frauduloasa c nd contribuabilul, obligat sa furnizeze date n sprijinul declaratiei n baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. 'n activitatea fiscala exista nsa forme care se regasesc mai frecvent si de acelea trebuie sa se tina seama la cercetarea contabila! + nregistrarile facute n scopul micsorarii rezultatelor2 + nfiintarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive2 + trecerea de cifre nereale n registrele contabile2 + amortismente nelegale si amortismente la supraevaluari2 + ntocmirea de declaratii false2 + ntocmirea de documente de plati fictive2 + crearea de rezerve latente2 + alcatuirea de registre contabile nereale2 + nejustificarea cu documente legale a nregistrarilor2 + trecerea n conturi personale a unor parti din beneficiu2 + compensatiuni de conturi2 + reducerea cifrei de afaceri2 + nedeclararea materiei impozabile2 + crearea de conturi pasive la care se gasesc alocate diferite rezerve2 + declararea de venituri impozabile inferioare celor reale2 + falsificarea sau crearea pur si simplu a unor piese si acte justificative2 + executarea de registre de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv2 + contabilizari de c.eltuieli si facturi fictive2 + erori de adunare si raportare2 + diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin nregistrarea n c.eltuielile unitatii a unor c.eltuieli cu caracter personal ale patronilor ori nregistrarea de c.eltuieli neefectuate n realitate2 + v nzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara v nzare efectiva, careascund operatiunile reale supuse impozitarii2 + falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie ntre patron si contabilul sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidar pentru fapta comisa. :fectele evaziunii fiscale + efecte asupra formarii veniturilor statului2 + efecte economice2 + efecte sociale2 + efecte politice. 1.:xistenta fenomenului de evaziune fiscala duce n mod direct si obligatoriu la diminuarea volumului veniturilor statului. )ceasta diminuare a veniturilor statului determina automat un buget de stat mai mic care nu mai poate sa acopere cererea de fonduri financiare necesare statului pentru ndeplinirea functiilor sale de baza. 'n urma lipsei, uneori acute, de fonduri financiare, statul nu poate lua dec t o singura masura eficienta si cu efect imediat @ cresterea cotelor de impunere la impozitele existente si c.iar nfiintarea de noi impozite si taxe. ,age 35 of 42

existenta unui fenomen de evaziune fiscala crescuta determina o diminuare si mai accentuata a volumului veniturilor. )v nd la dispozitie un buget mai mare statul dispune de fondurile banesti necesare pentru ndeplinirea n conditiuni bune a functiilor sale principale, astfel nc t se reduce nevoia suplimentara de venituri la bugetul de stat. *enomenul de evaziune fiscala influenteaza n mod negativ volumul veniturilor statului prin doua mecanisme! + unul direct, prin care faptele de evaziuneEfrauda fiscala priveaza n mod direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin conform legislatiei n vigoare prin neplata obligatiilor fiscale2 + un altul indirect, prin determinarea administratiei publice centrale de a majora cotele de impozitare si, implicit, de a mari presiunea fiscala, rezistenta la impozite si ponderea fenomenului de evaziune fiscala n cadrul procesului de formare a veniturilor statului, de unde rezulta un volum mai scazut al veniturilor statului. 2. Necolectarea si nevarsarea la timp %n termenul stabilit de lege& a sumelor ce se cuvin bugetului de stat afecteaza n mod negativ executia bugetara. 'mprumuturile menite sa finanteze, respectiv sa refinanteze deficitele bugetului de stat pot fi contractate din interiorul statului prin emisiunea de titluri de stat care sunt purtatoare de anumite dob nzi %care de obicei sunt ridicate& sau din exteriorul statului prin contractarea de credite externe. ,entru ndeplinirea rolului si functiilor statelor cu o economie de piata, structura bugetara mplineste o serie de functii importante. 'n primul r nd bugetul de stat este un mijloc de asigurare a ec.ilibrului general economic. 0e la interpretarea juridica a bugetului de stat s+a trecut la evidentierea rolului bugetului de stat n viata economica, la necesitatea nlocuirii bugetului economiei nationale prin functia economica a acestuia. Kugetul economiei nationale este un fundament al masurilor de reglare a proceselor economice, de interventie a statului n viata economica. 'n al doilea r nd, bugetul de stat este un mijloc de corectare a conjuncturii economice. :fectele fenomenului de evaziune fiscala, care ntr+o prima etapa diminueaza considerabil volumul veniturilor bugetului de stat si, implicit, i diminueaza acestuia forta financiara de care are nevoie, pot fi mpartite n doua categorii! + efectele asupra contribuabililor ce si respecta obligatiile fiscale2 + efectele asupra contribuabililor ce nu si respecta obligatiile fiscale. :vaziunea fiscala are, de asemenea, efecte economice si asupra contribuabililor care nu si respecta obligatiile fiscale. Neplata creantelor bugetare determina obtinerea unui venit crescut pentru respectivul agent economic, venit care ram ne la dispozitia contribuabilului. 3. Kugetul de stat este considerat un instrument de realizare a unor obiective social+economice prin intermediul subventiilor si al facilitatilor fiscale. (ubventiile se realizeaza at t pe calea c.eltuielilor directe efectuate din resurse bugetare, c t si pe calea renuntarii statului la anumite venituri bugetare care i se cuvin conform legislatiei n vigoare. 'n general, ntr+o societate n care ponderea fenomenului de evaziune fiscala este mare si se resimte n mod acut datorita nivelului de trai care este deja la un nivel scazut, apar profunde sentimente de inec.itate sociala care, la r ndul lor, pot determina multe alte efecte negative pentru societatea respectiva. 4. )stfel, unul dintre aceste efecte negative determinate de sentimentul de inec.itate sociala l reprezinta scaderea drastica a ncrederii contribuabililor n autoritatea publica si n politica promovata de aceasta. fenomenul evaziunii fiscale este un factor important generator de inec.itate sociala si de nencredere a contribuabililor n puterile publice, acesta %fenomenul de evaziune fiscala& este, de asemenea, un factor generator de nencredere n puterile politice ale perioadei actuale. )stfel, acest factor al nemultumirilor cetatenilor determinate de sentimentul inec.itatii sociale si economice %conditii economice inegale pentru diferitii agenti economici& produse sau cel putin amplificate de ponderea crescuta a fenomenului de evaziune fiscala, pot avea o importanta deosebit de crescuta asupra evolutiei sistemului politic, mai ales ntr+o tara ca Rom nia, n care nivelul de trai si puterea reala de cumparare pe care o detin cetatenii sunt destul de reduse. Subiectul 2*. Re-i ul aplicabil e$a)iunii fiscale 7nregistrarea fiscala ,age 46 of 42

:vaziunea fiscala poate fi definita ca fiind sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor si altor sume datorate bugetului general consolidat de catre persoanele fizice si persoanele juridice rom ne sau straine. ,remisa bunei+credinte fiscale, adica a intentiei contribuabilului de ac.itare a impozitelor si taxelor datorate bugetului consolidat este nregistrarea fiscala fiscala. )stfel, activitatea generatoare de venituri impozabile, permanenta sau temporara, trebuie n mod obligatoriu sa se desfasoare n baza unei autorizatii emise de organul competent sau a unui alt temei prevazut de lege. ,otrivit art. 65 C. proc. fisc. #-rice persoana sau entitate care este subiect ntr+un raport juridic fiscal se nregistreaza fiscal primind un cod de identificare fiscala. Codul de identificare fiscala va fi! a& pentru persoanele juridice, cu exceptia comerciantilor, precum si pentru asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, codul de nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea )gentiei Nationale de )dministrare *iscala2 b& pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale2 c& pentru persoanele fizice care nu detin cod numeric personal, numarul de identificare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea )gentiei Nationale de )dministrare *iscala2 d& pentru comercianti, inclusiv pentru sucursalele comerciantilor care au sediul principal al comertului n strainatate, codul unic de nregistrare atribuit potrivit legii speciale2 e& pentru persoanele fizice platitoare de taxa pe valoarea adaugata, codul de nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea )gentiei Nationale de )dministrare *iscala. (ubiectele evaziunii fiscale (ubiect al evaziunii fiscale este contribuabilul @ persoana fizica sau juridica, rom na sau straina @ care desfasoara activitati generatoare de impozite. -biectul evaziunii fiscale -biectul juridic al infractiunii de evaziune fiscala l reprezinta relatiile sociale privind constituirea bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare. -biectul material al infractiunii este constituit din sumele datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si juridice rom ne si straine. 7atura subiectiva a infractiunii de evaziune fiscala. 7nfractiunile reglementate de 9egea nr. 2<1E2GG= se sav rsesc cu intentie directa si uneori indirecta. *aptele care nu sunt sav rsite n astfel de conditii nc t potrivit legii sa constituie infractiuni reglementate de lege pot atrage raspunderea contraventionala. 9atura obiectiva a infractiunii de evaziune fiscala. 7atura obiectiva este constituita din actiuni si inactiuni privind! + refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege documentele justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fata de stat2 + ntocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila, ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a mpiedica verificarile financiar+contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune2 + sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului, prin nenregistrarea unor activitati pentru care legea prevede obligatia nregistrarii2 + sustragerea de la plata obligatiunilor fiscale, n ntregime sau n parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile sau efectuarea oricaror alte operatiuni n acest scop2 + neevidentierea prin acte contabile sau alte documente legale, n ntregime sau n parte, a veniturilor realizate ori de a nregistra c.eltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului2 + organizarea sau conducerea unei evidente contabile duble, de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii financiar+contabile, ori alterarea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj, sau a altor mijloace de stocare a informatiilor, n scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor2 + declararea fictiva facuta de contribuabili sau mputernicitii acestora cu privire la sediul unei asociatii comerciale sau la sc.imbarea acesteia, fara ndeplinirea obligatiilor prevazute de lege. Categorii de fapte incriminate ca infractiuni n sistemul 9egii nr. 2<1E2GG= ,age 41 of 42

*apte care au drept scop ascunderea materiei impozabile si deci alterarea masei impozabile supusa impozitelor si taxelor. )stfel, constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu nc.isoare de la 2 ani la 6 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte! @ ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile2 @ omisiunea, n tot sau n parte, a evidentierii, n actele contabile ori n alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate2 @ evidentierea, n actele contabile sau n alte documente legale, a c.eltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive2 6apte de natura a altera datoria fiscala prin nendeplinirea ori ndeplinirea defectuoasa a unor obligatii de disciplina financiar-contabila Astfel* sunt infractiuni: @ alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor2 @ executarea de evidente contabile duble, folosindu+se nscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor2 @ fapta contribuabilului care, cu intentie, nu reface documentele de evidenta contabila distruse, n termenul nscris n documentele de control, desi acesta putea sa o faca. 6apte savrsite de contribuabili n legatura cu atributiile de control fiscal ale organelor competente si reali&area creantelor fiscale* n scopul mpiedicarii cunoasterii de catre organul fiscal a realitatilor fiscale si mpiedicarea recuperarii sumelor datorate bugetului consolidat Astfel* constituie infractiune si se pedepseste cu nc"isoare de la 9 luni la 5 ani sau cu amenda: @ refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somata de ; ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, n scopul mpiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale. @ mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, n conditiile prevazute de lege, n sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale. 0e asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu nc.isoare de la 2 la 6 ani! @ sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate2 @ substituirea, degradarea sau nstrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sec.estrate n conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala. 6apte savrsite de contribuabili n legatura cu plata drepturilor bugetare n ca&ul impo&itelor cu retinere la sursa Astfel* constituie infractiune si se pedepseste cu nc"isoare de la un an la 5 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea* cu intentie* n cel mult 5: de &ile de la scadenta* a sumelor repre&entnd impo&ite sau contributii cu retinere la sursa 6apte savrsite de contribuabili cu intentie directa prin care se diminuea&a sarcina fiscala datorata bugetului consolidat* dar n acelasi timp se obtin si venituri necuvenite pe seama bugetului de stat Astfel* constituie infractiune punerea n circulatie* fara drept* a timbrelor* banderolelor sau formularelor tipi&ate* utili&ate n domeniul fiscal* cu regim special Pentru punerea n circulatie* cu stiinta* de timbre* banderole sau formulare tipi&ate* utili&ate n domeniul fiscal* cu regim special* falsificate 0e asemenea, constituie infractiune stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impo&itelor* taxelor sau contributiilor* avnd ca re&ultat obtinerea* fara drept* a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidate ori compensari datorate bugetului general consolidat

,age 42 of 42