Mircea Eliade

MAITREYI (romanul experientei) (comentariu)

In intreaga sa creatie literar-artistica, Mircea Eliade reflecta inedit si fascinant mitul iubirii si motivul cuplului. In ,,Maitreyi sau in ,,Nunta in cer acestea devin chiar teme, eroii traiesc cu fervoare erosul, abandonandu-se, refuzand conformismul. Roman de dragoste si totodata unul exotic, ,,Maitreyi a fascinate de la aparitie (1933). Maitreyi este un roman pe jumatate autobiografic, dupa cum insusi Mircea Eliade sugera. In romanul Maitreyi erosul reprezinta reprezinta o dimensiune care angajeaza experiente omenesti esentiale. Romanul contine si unele elemente de jurnal, o traire evocata ca un reper al autenticitatii. Tehnica narativa este cea a confesiunii. Rememorarea face posibila revelatia, retrospectiva conferind naratiunii autenticitate. Maitreyi este un roman al experientei pentru ca valorifica trairea cat mai intensa, pana la capat, in plan interior, de catre personaje, a unor experiente definitorii cum este iubirea, iar impresia de autenticitate provine din utlizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al autorului, elemente autobiografice etc). Totodata este un roman subiectiv de analiza psihologica. in care protagonistul este si naratorul povestii de iubire.

Tema romanului este iubirea-pasiune incompatibila, infiripata intre doi oameni care
apartin unor orizonturi geografice diferite.

Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii si

atitudinea personajului-narator, sinceritatea povestirii, dar si prin misterul femeii iubite, Maitreyi.

Subiectul romanului: Venit din Anglia, la inceputul profesiei sale, Allan se afla in India ca membru la Rotary Club. Este angajat la Societatea de canalizare a Deltei, ca specialist in desenul tehnic. Il cunoaste pe inginerul Narendra Sen. Personalitatea acestuia, cunoscut si respectat in Calcutta pentru tinuta sa profesionala, il marcheaza definitive pe Allan. Afland ca tanarul gazetar, Lucien Metz, doreste sa se documenteze pentru a scrie o carte despre India, Narendra Sen ii

ofera posibilitatea unei vizite, la el acasa, pentru a fi cunoscuta viata de familie din aceste locuri. In timp ce inginerul ii arata lui Lucien manuscrisele sanscrite, tablouri si cusaturi vechi, Allan se apropie de o fereastra ce dadea spre o curte interioara, ciudata, cu ziduri inalte si plina de vegetatie. Il surprinde deodata si se simte infiorat de un ras nestavilit, ,,un ras de femeie si de copil, in acelasi timp si o descopera pe Maitreyi, ,,trantita pe cele doua trepte, ,,cutremurandu-se de ras. Gestul, simplu in aparenta, i se pare tanarului un ,,spectacol sacru. Claustrarea, serile si noptile de ploaie continua il surmeneaza. Se imbolnaveste de malarie si este internat la Calcutta. Spre a-l proteja, la iesirea din spital, inginerul Narendra Sen il invita sa locuiasca la el. Allan accepta, in ciuda faptului ca socoteste acest pas un ,,prizonierat. Fiinta sa este duala, contradictorie, framantata, fiindca in plan psihologic in personaj se da o lupta de motive, inainte de a ajunge la hotararea definitive: pe de o parte este fascinate de lumea pe care ar vrea s-o cunoasca de la origine si de Maitreyi, pe de alta parte se revolta impotriva ,,conspiratiei menita sa-i paralizeze libertatea de pana atunci. Lui i s-a parut ca toti incurajeaza apropierea dintre el si Maitreyi, prin discrete retrageri. Eroul se confeseaza: ,, As vrea sa marturisesc de la inceput raspicat ca niciodata nu m-am gandit la dragoste in cele dintai luni petrecute in tovarasia Maitreyi-ei. Fata il fascina pentru ca reprezenta o alta ,, lume, o alta mentalitate pe care el n-o cunoscuse si dorea s-o descopere. Comunicarea dintre cei doi este permanenta, isi fac unele confesiuni despre preferinte culturale, fac exercitii de limba bengaleza si franceza, lucreaza in biblioteca. Curand, jocul intellectual va fi dublat de unul erotic. Patima creste, delicios si firesc, amestec de idila, sexualitate si prietenie, Pe covor, citind impreuna, tanarul se simte tulbuta de orice atingere, In schimb, Maitreyi este castigate numai de joc, de voluptatea amagirii, nu de ispita. Atractia lui Allan pentru Maitreyi are o explicatie: fata apartine unor orizonturi geografice incarcate de spiritualitate. Logodna facuta prin cununa de flori albe de iasomie pusa la gatul lui Allan este o traditie. Ii ofera un inel pentru aceasta ceremonie, doi serpi impletiti din fier si aur unul reprezentand virilitatea, altul feminitatea. Logodna aceasta are loc la Lacuri, in parc, catre seara. O alta ipostaza a iubirii este jocul. Odata Maitreyi arunca o floare pe masa lui Allan si fuge. Insa a doua zi cand cere floarea tanarul n-o mai avea, o aruncase pe fereastra-, cercetand-o, ea zice: ,, Asta nu e floarea mea, floarea aceea avea impletit un fir din parul meu. Daruirea indiencei ii aduce siguranta, dar numai pentru o clipa, caci in sufletul tulburat al lui Allan iar izbucnesc framantarile asupra ,,sensului acestei daruiri, pus ape seama superstitiilor fetei. In acest roman intalnim relevate fazele aprinderii, instalarii, cresterii si apoteozarii unei iubiri naruite brutal si abrupt din afara cuplului. Afland despre legatura erotica dintre el si Maitreyi, se dezlantuie mania furibunda a tatalui si se produce izgonirea imediata a lui Allan si punerea unor crancene interdictii.

Suferinta este incomensurabila pentru cei doi indragostiti. Momentul rupturii apare ca un sacrificiu fara sens, deoarece ei se casatorisera, fiind astfel eliberati de pacat. Pentru Allan lovitura este de nesuportat, iar retragerea in pustnicie inseamna o smulgere din lumea in care fierb pasiunile. Febra launtrica scade treptat prin efort lucid, incearca sa se elibereze de patima, chiar crede in forta magiei: ,,eram vrajit, nu indragostit. Neeliberat total, chipul fetei il obsedeaza. Il tulbura fapta disperata a Maitreyiei care s-a dat unui vanzator de fructe, numai cu gandul de a fi alungata din casa tatalui. Scrisorile care vin de la Maitreyi cin dintr-o intreaga mitologie superba si inaccesibila. Allan este ,,soare, ,,aer, floare, ,,zeu din aur si din pietre scumpe. Caracterul deschis al romanului este impus de final: ,,Sunt ceasuri de cand ma gandesc. ,,Simt ca a facut asta pentru mine ,,As vrea sa privesc ochii Maitreyiei Mircea Eliade, prin romanul ,,Maitreyi ,,a sporit cu unul seria miturilor erotice ale spiritualitatii. (Perpessicius)