Sunteți pe pagina 1din 19

1)Starea interna a unui sistem digital este: a) b) c) d) e) f) dependenta de intrarile si iesirile sistemului digital strict asoicata unei intrari

a sitemului digital un element al multimii starilor sistemului digital una dintre iesirile sistemului digital conexiune interna a sistemului digital este un circuit de memorare

2) Intrarea unui circuit digital este specificata prin:


a) b) c) d) e) f) locurile in care este conectata nume si dimensiune locul in care este conectata nume si dimensiune iesirile pe care le afecteaza prin variatia sa starea in care este luata in consideratie nume

3) Iesirea unui sistem digital a) b) c) d) e) f) depinde intotdeauna de starea si intrarea sistemului digital depinde depinde uneori numai de starea sistemului digital numai de variatia semnaleleor aplicate pe intrare este descrisa numai prin numele asociat este specificata numai prin dimensiune intotdeauna independenta de intrare

4) Un modul Verilog a) b) c) d) e) f) 5) descrie numai structural un circuit digital descrie numai comportamental un circuit digital descrie numai conexiunile interne si externe ale unui circuit digital descrie modulele interne ale unui sistem digital specifica componentele unui sistem digital descrie comportamental sau structural un circuit digital

odulul de test al unui proiect Verilog a) b) c) d) e) f) este folosit la sinteza unui sistem digital este util in simularea oricarui proiect Verilog trebuie sa fie un modul sintetizabil este un simulator complet al sistemului ce contine circuitul testat este util in simularea proiectului Verilog pentru care a fost conceput trebuie sa contina un generator de cloc!

")Semnalul de ceas #cloc!$ul) este a) b) c) d) e) f) un semnal periodic un semnal cu fronturi pozitive si negative un semnal dreptung%iular un semnal aplicat oricarui sistem digital un element al multimii intrarilor unui sistem digital un semnal periodic dreptung%iular

&) 'ircuitul combinational este un circuit a) b) c) d) e) f) care calculeaza functii simple care functioneaza independent de timp cu iesiri care comuta sincron cu ceasul care calculaeaza functii aritmetice cu intrarile sincronizate (%istor) free(

*) 'ircuitul secvential este un circuit a) b) c) d) e) f) cu iesirile sincronizate cu intrarile sincronizate care functioneaza independent de frecventa semnalului de ceas cu intrarile si iesirile sincrone combinational cu intrare de ceas (%istor) sensitive(

+) Starea interna a unui circuit secvential a) b) c) d) e) f) comuta odata cu modificarea semnalelor de pa intrare reflecta comportamentul iesirii circuitului comuta in functie de intrarile si iesirile circuitului comuta sincronizata de semnalul de ceas se modifica la fiecare impuls de ceas este independenta de frecventa ceasului

1,) -egistrul de n biti a) b) c) d) e) f) are o structura interna dependenta de frecventa ceasului este un circuit care prelucreaza cuvinte de n biti este un circuit care prelucreaza. memoreaza si sincronizeaza cuvinte de n biti este un circuit care memoreaza un cuvant de n biti este un circuit care sincronizeaza cuvinte de n biti deplaseaza la dreapta cuvinte de n biti

11) Unitatea logico$aritmetica de n biti a) este un circuit care calculeaza functii binare simple b) este un circuit combinatinal care calculeaza * functii pentru intrari de n biti c) este un circuit care memoreaza pe iesirile sale valoarea unor functii aritmetic esi logice pentru intrari de n biti d) este un circuit combinational care calculeaza functii aritmetice si logice pentru intrari de n biti e) este un circuit secvential pentru calculul functiilor unare si binare pentru intrari de n biti f) este un (%istor) sensitive( sistem pentru orice functii definite pentru variabile de n biti 1/) Versiunea speculativa a unui circuit combinational a) b) c) d) e) f) ofera o solutie mai eficienta a circuitului permite o descriere mai simpla a circuitlui este folosita pentru o descriere structurala mai simpla permite cresterea vitezei de prelucrare este mai complexa dar ofera o versiune structurala minima este utilizata pentru minimizarea circuitului

13) 0escrierea structurala a unui sistem digital a) b) c) d) e) f) genereaza un cod Verilog simulabil cu o putere da calcul mai mica ofera o solutie minimala sistemului proiectat este necesara pentru testarea sistemului proiectat ofera o solutie mai rapida pentru sistemul proiectat genereaza un cod Verilog mai complex decat cel oferit de o descriere comportamentala este necesara pentru sinteza sistemului descris

14) Structura (al1a)s 23#negedge cloc!) begin 4 end( a) b) c) d) e) f) descrie comportamentul unui circuit combinational descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa descrie structura unui circuit combinational descrie comportamentul unui circuit secvential descrie structura unui circuit secvential care comuta pe frontul negativ

15) Structura (al1a)s 23#in1 or in/) begin 4 end( a) b) c) d) e) f) descrie comportamentul unui circuit secvential descrie comportamentul iesirii modulului Verilog in care este inclusa descrie complet comportamentul secvential a modulului in care este inclusa descrie structura unui circuit secvential descrie comportamentul unui circuit combinational descrie structura unui circuit combinational cu intrarile in1 si in/

1") Structurile de tip (assign 555( si (al1a)s 23#4)( a) b) c) d) e) f) pot fi folosite pentru descrierea circuitelor secventiale sunt folosite numai pentru pentru descrieri structurale sunt folosite pentru descrierea structurala a circuitelor secventiale pot fi folosite ambele pentru descrierea circuitelor secventiale sau combinational pot fi ambele folosite pentru descrierea circuitelor combinationale pot fi ambele folosite pentru descrierea structurala a circuitelor combinationale

1&) 6impul de set$up a) este intervalul de timp. anterior frontului activ al ceasului. in care intrarea oricarui circuit trebuie sa fie stabila b) este intervalul de timp in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabila c) este intervalul de timp. anterior frontului activ al ceasului. in care intrarea unui circuit de memorare se poate modifica d) este intervalul de timp. posterior frontului activ al ceasului. in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabila e) este intervalul de timp. anterior frontului activ al ceasului. in care intrarea unui circuit de memorare trebuie sa fie stabila f) este intervalul de timp. anterior frontului activ al ceasului. in care intrarea unui circuit combinational trebuie sa fie stabila 1*) 7umaratorul este un circuit secvential pentru ca a) b) c) d) e) f) are o intrare care este denumita (count( iesirea sa este egala cu starea interna starea sa interna poate fi initializat ala orice valoare are o iesire care se modifica atunci cand intrarea (count 8 1( are o stare interna care se poate modifica sincron cu frontul activ al ceasului are in structura sa interna un circuit de incrementare

1+) 'ircuitul 9:U cu acumulator de n biti a) b) c) d) e) f) nu poate functiona ca numarator presetabil nu poate functina ca numarator resetabil poate functiona ca numarator de /n biti poate functiona numai ca numarator direct si presetabil poate functiona ca numarator presetabil direct si invers nu poate functiona ca numarator

/,) 'onectarea pipeline intre doua subsisteme a) b) c) d) e) f) permite descrieri comportamentale mai compacte nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului permite descrieri structurale minimizate permite o proiectare modulara cu corelatii temporale minimizate creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

/1) 'onectarea complet buffer$ata intre doua subsisteme a) b) c) d) e) f) permite descrieri comportamentale mai compacte nu afecteaza frecventa de lucru a sistemului scade intotdeuna performantele de viteza ale sistemului permite descrieri structurale minimizate permite proiectarea modulara in absenta unor corelati temporare intermodulare creste intotdeuna frecventa de lucru a sistemului

//) 9signarea de tip bloc!ing #8) a) b) c) d) e) f) este folosita pentru descrieri structurale este folosita pentru circuitele cu mai multe intrari presupune evaluare partiala a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea este obligatorie pentru descrierea circuitelor secventiale presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la finalizarea tuturor asignarilor

/3) 9signarea de tip non$bloc!ing #;8) a) este folosita pentru descrieri structurale b) este folosita numai pentru circuitele cu o singura intrare c) presupune evaluarea partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la finalizarea urmatoarelor asignari d) este utila pentru descrierea circuitelor combinationale e) presupune evaluarea tuturor partilor din dreapta ale asignarilor de acest tip inainte de a trece la finalizarea tuturor asignarilor f) presupune evaluare completa a liniei de program inainte de a trece la urmatoarea /4) -egula de compozitie a circuitelor digitale presupune a) b) c) d) e) f) conectarea secventiala a circuitelor digitale permite cresterea vitezei de prelucrare a circuitelor presupune atat conectarea serie cat si conectarea secventiala a circuitelor digitale presupune conectarea pipeline a unor stucturei conecate paralel conectarea serie si paralel a unor circuite digitale conectarea combinationala a circuitelor digitale

/5) Introducerea unui registru pipeline in proiectul unui modul digital a) b) c) d) se poate face numai daca intregul modul este un circuit secvential permite cresterea frecventei de ceas permite minimizarea circuitului este posibila numai daca adancimea circuitului combinational este de doua ori mai mica decat dimensiunea e) se poate face numai daca intregul modul este un circuit combinational f) se poate face numai daca procedeu nu a mai fost aplicat pentru cresterea vitezei de functionale /") Introducerea unui registru pipeline poate creste frecventa ceasului de a) b) c) d) e) f) 4 ori peste doua ori aproape doua ori doua ori aproape 3 ori /.5 ori

/&) Inc%idera unei bucle presupune ca a) b) c) d) e) f) toate intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesiri ale sistemului parte dintre intrarile unui sistem digital sa fie conectate la iesirile sistemului parte dintre intrarile unui sistem digital combinational sa fie conectate la iesiri ale sistemului parte dintre intrari sa fie conectate direct la iesiri parte dintre intrarile unui sistem digital secvential sa fie conectate la iesiri ale sistemului

/*) Un sumator cu iesirea intarziata printr$un registru resetabil nu poate fi transformat prin inc%iderea unei bucle a) b) c) d) e) f) intr$un numarator reversibil resetabil intr$un numarator numarator din 4 in 4 intr$un numarator presetabil numarator resetabil numarator reversibil

/+) <rin inc%iderea unei bucle intr$un sistem digital a) b) c) d) e) f) viteza de prelucrare a sistemului creste viteza de prelucrare a sistemului scade creste aria ocupata pe siliciu autonomia comportamentului sistemului creste se minimizeaza aria ocupata pe siliciu creste numarul necesar de porti cu / intrari

3,) =ucla x este inclusa in bucla ) daca a) b) c) d) e) f) x se inc%ide in acelasi subsistem in care se inc%ide ) x se inc%ide peste un subsistem conectat serie in sistemul peste care se inc%ide ) x se inc%ide peste un subsistem conectat paralel in sistemul peste care se inc%ide ) x se inc%ide peste un sistem in care se inc%ide ) x se inc%ide peste un sistem in care nu se inc%ide ) x se inc%ide peste un subsistem neconectat in sistemul peste care se inc%ide )

31) Un sistem digital este cel putin de ordinul 3 daca a) include cel putin 3 subsisteme b) include un subsistem de ordinul 1 conectat in bucla cu un alt subsistem

c) include un subsistem de ordinul 2 conectat in bucla cu un alt subsistem


d) include / sisteme de ordinul / e) include cel putin 3 subsisteme conectate in bucla f) include / sisteme de ordinul / conectate serie 3/) Un circuit combinational a) b) c) d) e) f) este un sistem de ornul 1 este un sistem de ordinul , contine ce putin un sistem de ordinul 1 contine sistme de ordinul 1 trebuie sa contina elemente de stocare a datelor este un sistem de ordinul /

33) 'omplexitatea unui circuit digital a) b) c) d) e) f) este exprimata prin numarul portilor logice continute depinde de numarul de bucle ce se includ in structura sa este exprimata prin numarul portilor logice cu / intrari continute depinde ordinul circuitelor ce$l compun este proportionala cu dimensiunea celei mai compacte descrieri este proportionala cu aria ocupata pe siliciu

34) 0imensiunea unui circuit digital se poate exprima a) b) c) d) e) f) prin lungimea celei mai scurte descrieri prin numarul de perec%i ' >S pe care le contine prin numarul de porti pe care$l contine ca o functie de numarul de bucle pe care le contine prin complexitatea asociata in functie de ordinul circuitelor din care este format

35) Un circuit este simplu daca a) b) c) d) e) f) este proiectat sa contina un numar redus de porti are un numar redus de bucle interne este realizat pe o arie redusa de siliciu complexitatea ;; dimensiunea are o descriere structurala sintetizabila complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime

3") Un circuit este complex daca a) b) c) d) e) f) are o descriere comportamentala sintetizabila complexitatea si dimensiunea lui sunt in acelasi ordin de marime complexitatea ;; dimensiunea include un numar mare de porti cu doua intrari ocupa o arie mare pe siliciu include un numar mare de porti

3&) Un decodificator este un circuit simplu pentru ca a) b) c) d) e) f) poate fi construit numai din porti cu doua intrari si inversoare are o descriere comportamentala sintetizabila aria ocupata pe siliciu poate fi puternic minimizata se poate realiza prin particularizarea unui demu?ltiplexor are o descriere Verilog printr$un numar de linii independent de numarul de intrari aria ocupata pe siliciu este proportionala cu numarul de iesiri

4,) Inmultirea a doua numere de un bit se face eficient cu a5 b5 c5 d5 e5 f5 > poarta @>- cu / intrari > poarta >- cu / intrari > poarta 7970 cu / intrari > poarta 7@>- cu / intrari un inmultitor pentru numere de * biti > poarta 970 cu / intrari

41) Suma modulo doi pentru numere de 1 bit se face eficient cu a) b) c) d) e) f) > poarta 7@>- cu / intrari un semisumator > poarta 7970 cu / intrari un sumator complet de 1 bit > poarta 970 cu / intrari > poarta @>- cu / intrari

4/) Aunctia de decodificare se poate obtine prin a) b) c) d) e) f) folosind un arbore binar de circuite 970 un arbore binar de decodificatoare elementare conectand convenabil intrarile unui multiplexor folosind un arbore binar de circuite >un arbore binar de multiplexoare elementare activarea intrarii de validare #enable) a unui demultiplexor

43) Un multiplexor pentru n cai de 1 bit este construit a) b) c) d) e) f) din n multiplexoare elementare folosind un arbore binar de circuite 970 din n$1 multiplexoare elementare dintr$un arbore binar de demultiplexoare elementare conectarea convenabila a unui demultiplexor cu n iesiri de un bit din nB1 multiplexoare elementare

44) 0efinitia recursiva a unui incrementator pentru numere de n biti a) b) c) d) e) f) genereaza un arbode de C U@$uri genereaza conectarea in serie a n$1 semi$sumatoare genereaza conectarea in serie a n semi$sumatoare genereaza conectarea in serie a nB1 semi$sumatoare genereaza un arbode de C0 U@$uri genereaza conectarea in serie a n sumatoare de 1 bit

45) 0efinitia recursiva a unui sumator pentru numere de n biti a) b) c) d) e) f) genereaza conectarea in serie a n$1 sumatoare complete #full adders) genereaza conectarea in serie a nB1 semi$sumatoare genereaza conectarea in serie a nB1 sumatoare complete #full adders) genereaza un arbode binar de C U@$uri genereaza conectarea in serie a n sumatoare complete #full adders) genereaza conectarea in serie a n semi$sumatoare

4") 'ircuitul carr)$loo!a%ead are rolul de a a) b) c) d) e) f) reduce complexitatea unui sumator de a reduce numarul portilor cu / intrari folosite accelera propagarea semnalului de carr) intr$un sumator micsora dimensiunea unui sumator calcula semnalul de carr) pentru ordinul binar cel mai mare reduce aria cicuitului organ 9 B = 8

4&) 'onform legii lui 0e a) b) c) d) e) f) 9D=D 9= 9 B 9D= #9D=D)D #9=)D #9 B =D)D

4*) 'onform legii lui 0e a) b) c) d) e) f) #9=)D 9 B 9D= #9D B =D) #9DB=D)D #9 B =D)D #9B =)D

organ 9D=D 8

4+) 9D B 9= 8 a) b) c) d) e) f) 9= 9B= 9D B = #9B=)D #9=)D 9 B =D

5,) 9= B 9D= 8 a) b) c) d) e) f) =D B 9 #9D=)D 9B= #9 B =D)D 9 =

51) 9D B 9= 8 a) b) c) d) e) f) poate calcula orice functie logica cu 1" intrari si 4 iesiri poate calcula orice functie logica cu 1" intrari si 1" iesiri poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 1" iesiri poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 4 iesiri emor)) de 1" cuvinte de 4 biti

5/) > memorie fixa #-ead >nl) a) b) c) d) e) f)

poate calcula orice functie logica cu 1" intrari si 4 iesiri poate calcula orice functie logica cu 1" intrari si 1" iesiri poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de / biti poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti poate calcula orice functie logica cu 4 intrari si 1" iesiri poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 4 biti emor)) de 51/ cuvinte de 5 biti

53) > memorie fixa #-ead >nl) a) b) c) d) e) f)

poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti poate fi folosita pentru a realiza orice functie logica cu + intrari si 5 iesiri poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si + iesiri poate calcula orice functie logica cu + intrari si + iesiri poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti emor)) de 51/ cuvinte de 5 biti

54) > memorie fixa #-ead >nl) a) b) c) d) e) f)

poate fi folosita pentru a realiza un sumator complet pentru numere de 4 biti poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si + iesiri poate calcula orice functie logica cu + intrari si + iesiri poate fi folosita pentru a realiza un inmultitor pentru numere de 4 biti poate calcula orice functie logica cu 5 intrari si 5 iesiri poate fi folosita pentru a realiza un sumator pentru numere de 5 biti

55) 'ircuitele combinationale sunt sisteme de ordinul a) b) c) d) e) f) 1 3 4 / 5 ,

5") > bucla combinationala ce se inc%ide peste un numar par de nivele logice inversoare a) b) c) d) e) f) reprezinta un latc% cu ceas oscileaza cu o frecventa data de intarzierile portilor din bucla oscileaza cu o frecventa fixa reprezinta un latc% elementar formeaza un circuit master$slave formeaza un circuit cu iesiri stabile

5&) > bucla combinationala ce se inc%ide peste un numar impar de nivele logice inversoare a) b) c) d) e) f) formeaza un circuit cu iesiri stabile oscileaza cu o frecventa independenta de intarzierile prin portile din bucla formeaza un circuit master$slave reprezinta un latc% cu ceas sta blocat intr$o stare fixa formeaza un circuit cu iesiri instabile

5*) :atc%ul elementar realizat cu doua circuite 7970 a) b) c) d) e) f) are intrarile active pe 1 logic are intrearea de DsetD activa pe , si cea de DresetD pe 1 comuta pe palierul activ al ceasului are intrarile active pe , logic are intrearea de DsetD activa pe 1 si cea de DresetD pe , comuta cu frontul activ al ceasului

5+) :atc%ul elementar realizat cu doua circuite 7>a) b) c) d) e) f) are intrarile active pe , logic are intrearea de DsetD activa pe , si cea de DresetD pe 1 comuta pe palierul activ al ceasului are intrarile active pe 1 logic are intrearea de DsetD activa pe 1 si cea de DresetD pe , comuta cu frontul activ al ceasului

",) :atc%ul cu ceas realizat cu 4 circuite 7970 a) b) c) d) e) f) este transparent atunci cand Dcloc! 8 , este transparent atunci cand cloc!$ul comuta din 1 in , este transperent atunci cand -8S81 este transperent atunci cand -8,. S81 este transparent atunci cand Dcloc! 8 1D este transparent atunci cand cloc!$ul comuta din , in 1

"1) 0ata latc%$ul transperent pentru Dcloc! 8 1D a) b) c) d) e) f) memoreaza valoarea stocata in intervalul cand Dcloc! 8 ,D comuta cu frontul negativ al ceasului memoreaza valoarea stocata in intervalul de transparenta memoreaza valoarea aplicata intrarii 0 in intervalul de netransparenta memoreaza valoarea stocata la tranzitia pozitiva a ceasului comuta la fiecare tranzitie negativa a ceasului

"/) C U@$ul poate fi folosit ca data latc% daca a) b) c) d) e) f) daca se conecteaza iesirea la selectie. ceasul la in1 si 0 la in, daca se conecteaza iesirea la in,. ceasul la selectie si 0 la in1 daca se conecteaza iesirea la in1. ceasul la selectie si 0 la in, daca se conecteaza iesirea la in,. ceasul la in1 si 0 la selectie daca se conecteaza iesirea la in1. ceasul la in, si 0 la selectie daca se conecteaza iesirea la selectie. ceasul la in, si 0 la in1

"3) Size$ul data latc%$ului bazat pe 7970$uri este mai mare decat al celui bazat pe C U@ a) b) c) d) e) f) cu &5E cu /5E de doua ori cu / unitati o unitate cu 5,E

"4) =istabilul master$slave a) b) c) d) e) f) este format din doua latc%$uri elementare comuta pe frontul activ al ceasului comuta pe ambele fronturi ale ceasului este transparent pe palierul activ al ceasului comuta ori de cate ori intrarea de date se modifica comuta pe palierul activ al ceasului

"5) =istabilul de tip 0 #0 flip$flop) a) b) c) d) e) f) functioneaza ca un divizor al frecventei ceasului este cel mai simplu sistem de ordinul doi functioneaza ca un circuit de intarziere egala cu o perioada a ceasului este cel mai simplu automat finit functioneaza ca o celula de memorie transperenta pentru cloc! 8 1 este transparent atunci cand cloc!$ul comuta din , in 1

"") -egistrul serie de n biti a) b) c) d) e) f) este format din n$1 bistabili de tip 0 conectati serie este format din nB1 latc%$uri de tip data conectate serie este format din nB1 bistabili de tip 0 conectati serie este format din n latc%$uri elementare conectate serie este format din n bistabili de tip 0 conectati serie este format din n latc%$uri de tip data conectate serie este

"&) 'elula de stocare a unei memorii statice de tip -9 a) b) c) d) e) f) "*)

un bistabil de tip master$slave un latc% elementar un latc% elementar cu cloc! un circuit de ordinul 1 actionat de frontul activ al ceasului un bistabil de tip 0 #0 flip$flop) cel mai simplu circuit de ordinul / #S-9 )

emoria sincrona -9 a) b) c) d) e) f)

este ec%ivalenta functional cu cea asincrona receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai datele si adresele este mai simpla decat cea asincrona receptioneaza sincron cu palierul activ al ceasului toate semnalele de intrare receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului numai semnalul D1eD #1rite enable) receptioneaza sincron cu frontul activ al ceasului toate semnalele de intrare

"+) -egistrul de n biti a) b) c) d) e) f) este un element de stocare transparent pe palierul activ al ceasului este un element de stocare asincron pentur cuvinte de n biti este un element de stocare sincronizat cu frontul activ al ceasului este un element de stocare sincronizat pe palierul activ al ceasului este format din n latc%$uri de tip data conectate paralel este format din n latc%$uri elementare conectate paralel

&,) Intrarea unui registru trebuie sa fie stabila a) b) c) d) e) f) &1) dupa de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set$up inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de %old inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu durata frontului activ inainte de tranzitia ceasului un interval de timp egal cu timpul de set$up inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu timpul de set$up inainte de tranzitia activa a ceasului un interval de timp egal cu palierul inactiv al ceasului si registrul sunt sisteme de ordinul

emoria S-9 a) b) c) d) e) f) , 1 / 3 4 5

&/) =istabilul de tip 6 a) b) c) d) e) f) este un automat cu / stari care comuta numai atunci cand 6 8 , este un automat cu / stari care comuta atunci cand iesirea 6 8 1 este un sistem de ordinul / folosit pentru sincronizarea intrarilor unui sistem digital este un automat cu 4 stari care comuta numai atunci cand 6 8 1 este un circuit de memorare ordinul 3 este un automat cu / stari care comuta numai atunci cand 6 8 1

&3) =istabilul de tip FG a) b) c) d) e) f) este un automat cu / stari care comuta numai atunci cand F 8 G 8 1 este un automat cu / stari care comuta in starea complementara atunci cand F 8 G 8 , este un automat cu / stari care comuta asincron pe palierul activ al ceasului este un automat cu 4 stari care comuta in starea complementara atunci cand F 8 G 8 1 este un automat cu / stari care comuta in starea complementara atunci cand F 8 ,. G 8 1 este un automat cu / stari care comuta in starea complementara atunci cand F 8 G 8 1

&4) =istabilul de tip 6 este construit a) b) c) d) e) f) dintr$un 0A$A #0 flip$flop) cu o bucla printr$un 970 dintr$un bistabil FG cu o bucla printr$un @>dintr$un 0A$A #0 flip$flop) cu o bucla printr$un @>dintr$un bistabil FG cu o bucla printr$un >dintr$un 0A$A #0 flip$flop) cu o bucla printr$un >dintr$un lat% cu ceaas cu o bucla printr$un @>-

&5) 7umaratorul de n biti a) b) c) d) e) f) este un automat finit cu /Hn stari este un automat simplu cu n stari este un automat simplu cu /Hn $ 1 stari este un automat simplu cu /n stari este un automat simplu cu /Hn stari este un automat complex cu /Hn stari

&") 7umaratorul de n biti a) este format dintr$un registru cu o bucla printr$un circuit secvential de incrementare b) este format dintr$un registru de /Hn biti cu o bucla printr$un circuit combinational de incrementare c) este format dintr$un registru de /n biti cu o bucla printr$un circuit combinational de incrementare d) este format dintr$un registru de n biti cu o bucla printr$un circuit combinational de incrementare e) este format dintr$un registru de n biti cu o bucla printr$un circuit combinational de comparare f) este format dintr$un registru cu o bucla printr$un circuit combinational de sumare &&) 7umaratorul reversibil a) b) c) d) e) f) este un numarator care poate numara crescator sau descrescator este un numarator care poate fi presetat este un numarator care poate numara si din / in / este un numarator care poate numara numai descrescator este un numarator care poate fi resetat este un numarator care poate numara descrescator

&*) Un procesor elementar de n biti a) b) c) d) e) f) este un sistem care are cel putin ordinul / este un automat cu un n stari este un automat cu un nH/ stari este un automat cu un /Hn stari este un sistem care are cel putin ordinul 3 este intotdeauna un sistem de ordinul 4

&+) > unitate de tip 9:U in bucla cu un file register a) b) c) d) e) f) este un sistem de ordinul 1 reprezinta un sistem de calcul este un sistem de ordinul / este un automat finit este necesar pentru recunoasterea sirurilor de tip 1Hn ,Hm este un sistem de ordinul 3

*,) 'are este reprezentarea in binar a numarului %exazecimal 9C I a) b) c) d) e) f) 11111111 1,1,1111 1,,,,111 1,11,,1, 11,1,111 1,1,111,

*1) 'are este reprezentarea in %exazecimal a numarului binar 1,1,111, I a) b) c) d) e) f) "0 +0 9A *A =& 9C

82) "Daca A = 8'b0010_1001 atunci inversul aritmetic al lui A in complement fata de 2 pe 8 biti este"
a) b) c) d) e) f) *Db1,1,J1,,1 *Db11,1J1,,1 *Db,111J11,, *Db,,11J,,,1 *Db11,1J,111 *Db11,1J,11,

*3) 'omplementul fata de / al numarului binar 7 este: a) b) c) d) e) f) K7 K7 $ 1 7L1 K7 B 1 7B1 /$7

*4) 'are din portile logice desenate este poarta SI I a) b) c) d) e) f) poarta / poarta 4 poarta 5 poarta 3 poarta " poarta 1

*5) Aunctia logica a circuitului din figura alaturata este: a) b) c) d) e) f) 9=D B 9'D B =' #9B=)#9B'D)#=DB') #9B=D)#9B'D)#=B') 9= B 9'D B =D' 9=D B 9' B ='D #9=)D #9'D)D #=D')D

*") 'are semnal de pe formele de unda corespunde iesirii portii SI avand variabilele de intrare 9 si =I a) b) c) d) e) f) semnalul A" semnalul A4 semnalul A1 semnalul A5 semnalul A/ semnalul A3

*&) Simbolul multiplexorului este: a) b) c) d) e) f) a d e c b f

**) 'are iesiri ale decodorului isi modifica valoarea dupa comutarea intrarii I7 #se ignora %azardul de la iesiri) I

a) b) c) d) e) f)

>" >1 si >3 >3 >4 si >" >1 >1 si >5

*+) 'are este capacitatea in biti a memoriei din figuraI a) b) c) d) e) f) 1"!b "4!b 4!b /!b 1!b * b

+,) 'are este frecventa de oscilatie a oscilatorului din figura stiind ca toate portile au un timp de propagare egal cu 1ms I a) b) c) d) e) f) 1,,!Mz nu oscileaza 1 Mz 5,,!Mz 1""!Mz 333!Mz

+1) (9utomatul din figura este un divizor de frecventa realizat cu un numarator sincron cu incarcare sincrona5 7umaratorul numara inainte #U<)5 'are este raportul intre perioada semnalului de la iesire. cl!,. si perioada ceasului cl!I a) 4 b) 3 c) " d) 5 e) * f) & +/) 'ircuitul din figura este un: a) b) c) d) e) f) registru simplu numarator sincron inapoi numarator sincron inainte registru de deplasare la dreapta #spre :S=) registru de deplasare la stanga #spre S=) sumator

+3) 'are semnal de pe formele de unda corespunde iesirii unui bistabil tip 0 care comuta pe frontul crescator avand intrarea 0 I

a) b) c) d) e) f)

N5 N1 N4 N3 N/ N"

+4) 7umarul minim de bistabile pentru implementarea unui automat cu 3 stari este: a) b) c) d) e) f) 3 1 4 , / *

+5) 'e reprezinta registrul gpi in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) intrare de instructiuni port de intrare un registru de control registrul care contine instructinea curenta iesire de date un registru de commanda

+") 'e rol are semnalul int in6o) ac%ineI a) b) c) d) e) f) semnalizeaza o intrerupere interna a procesorului este folosit pentru a intrerupe accesul la memoria de date este folosit pentru a intrerupe instructiunea curenta dezactiveaza o intrerupere semnalizeaza o intrerupere externa este folosit pentru a intrerupe accesul la cac%e

+&) 'e instructiune#i) poate fi folosita pentru a activa mecanismul de intreruperi in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) mecanismul de intreruperi nu poate fi activat folosind intstructiuni intCnable start ei int set

+*) 'e rol are instructiunea %alt in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) incarca o noua instructiune nici un rol5 0oar incrementeaza registrul <'5 opreste functionarea procesorului opreste functionarea memoriei de date termina executia instructiunii curente reseteaza registrul <'

++) 'e rol are instructiunea send in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) trimite date la memoria de instructiuni adauga la <' valoarea / citeste din memoria de date o valoare citeste date de la portul de iesire trimite date la portul de intrare trimite date la portul de iesire

1,,) 'are este diferenta intre instructiunile val si %valI a) b) c) d) e) f) fac acelasi lucru numai ca %val e mai rapid val lucreaza pe 1" biti si %val pe 3/ biti nu exista nici o instructiune cu acest nume val este pentru registre si %val este pentru memorie %val trebuie executat inainte de instructiunea %alt %val incarca cei mai semnificativi * biti ai unui registru

1,1) 'e rol are instructiunea mov in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) incarca un registru nu exista nici o instructiune cu acest nume citire din memorie s%iftare la dreapta s%iftare la stanga salt la o adresa

1,/) 'are este rolul modulului 9:U in to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) controleaza citirea si scrierea in registerAile executa operatiile aritmetice si logice calculeaza next<' nu exista un bloc cu acest nume in to) ac%ine genereaza flagurile de intrerupere decodeaza instructiunile venite de la memorie

1,3) 'are este diferenta intre un procesor 'IS' si unul -IS'I a) b) c) d) e) f) -IS' executa instructiunile in mai multi cicli de ceas -IS' are un set de instructiuni bazat pe registre 'IS' are mai multe instructiuni 'IS' executa instructiunile intr$un singur ceas 'IS' are o ar%itectura mai simpla nu este nici o diferenta

1,4) 'are este diferenta intre o ar%itectura Von 7eumman si una MarvardI a) b) c) d) e) f) Von 7eumman este folosita numai la procesoarele 'IS' nu exista diferente notabile Von 7eumman foloseste memorii diferite pentru date si instructiuni Von 7eumman foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program Von 7eumman este mai complexa Marvard foloseste aceeasi memorie si pentru date si pentru program

1,5) 'e tip de cac%e are to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) cac%e de nivel :, I are un buffer pe post de cac%e doar :1 cac%e doar pentru date nu are memorie cac%e cac%e :, B :1

1,") 'are este rolul semnalului fileCnable din descrierea structurala a to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) activeaza incarcarea registrului gpo alimenteaza unitatea AI:C activeaza citirea din file-egister activeaza scrierea in registerAile incrementeaza <' nici un rol5 Cste pus doar pentru sincronizare

1,&) 'are este rolul semnalului op, din descrierea structurala a to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) adresa operandului 1 din registerAile activeaza registerAile aduna cu , rezultatul de la iesirea 9:U decodeaza instructiunea adresa operandului , din registerAile incrementeaza registrul , cu 1

1,*) 'are este rolul semnalului next<' din descrierea structurala a to) ac%ineI a) b) c) d) e) f) rolul lui e de a separa blocurile de control si date da adresa instructiunii urmatoare da adresa instructiunii curente scrie urmatorul <' intr$un registru scrie urmatorul <' in memorie este instructiunea citita din memoria de program